joi, martie 28, 2024

La vremuri noi, tot ei. Resurgența protocronismului

Regimul Nicolae Ceaușescu a avut o obsesie pentru istorie, pentru un trecut cât mai vechi și glorios, în fapt o încercare de compensare a complexelor de inferioritate pe care liderul partidului-stat și cei din jurul său le aveau în raport cu lumea, îndeosebi cu Europa. S-au depus eforturi pentru a „demonstra” vechimea și importanța pe plan mondial a românilor, din punct de vedere politic și cultural, inclusiv anterioritatea unor descoperiri, invenții care ar fi influențat gândirea, știința și tehnica universale. Adepții ceaușismului nu au fost nici singurii, nici primii care recurgeau la asemenea procedee. Spre exemplu, sub Stalin, sovieticii se căzniseră să găsească întâietăți, anteriorități rusești pentru invenții moderne semnificative, chiar dacă acestea aveau inventatori bine cunoscuți, însă în altă parte.

Protocronismul românesc s-a coagulat în ceaușism, inclusiv prin recuperarea unor idei și a unor personaje din curentele autohtoniste, tradiționaliste, antiliberale, antieuropene interbelice. Protocronismul înglobează teorii extravagante, pseudoistorice, susținute cel mai adesea de diletanți, în disprețul metodologiei, cu utilizarea selectivă a unor izvoare, cu inventarea altora, cu invocarea unui pretins ascendant, al unei închipuite superiorități a culturii române.

Deși căderea prăbușirea regimului comunist a mai redus din pretențiile protocroniste și a întărit delegitimarea animatorilor, ei nu au dispărut. Și-au găsit debușee în universități sau academii nou-înființate, au menținut legăturile cu cercuri ale serviciilor secrete, și nu doar în zona rezerviștilor acestora, au avut legături de-a lungul anilor 1990-2000 cu partide politice extremiste, pe listele cărora unii dintre exponenții acestor idei au ajuns în Parlament, au susținut guverne, au promovat funcționari în instituții diverse, inclusiv de prezervare a memoriei etc. În contextul opțiunii euro-atlantice a statului român, a integrării în NATO și în Uniunea Europeană, protocroniștii s-au repliat încă o dată.

Chiar dacă în ultimii ani asistăm mai ales la o resurgență a dacomaniei, susținută exclusiv de diletanți (cu vedete precum medicul Napoleon Săvescu, scriitorul Daniel   Roxin, generalii în rezervă Mircea Chelaru și Niculae Spiroiu etc.), s-a menținut un curent protocronist care își extrage „seva” din perioade istorice mai recente, în special din Evul Mediu și modernitate. Teze ridicole continuă să fie propagate prin diverse canale media, în ultima vreme mai ales prin intermediul televiziunii și internetului. Suprinzătoare este însă pătrunderea reprezentanților acestui curent, fie și sporadic, în mediile academice.

Am asistat recent la o manifestare care se înscrie în cel din urmă curent. Miercuri, 18 mai 2016 a fost prezent la Iași unul dintre promotorii protocronismului românesc, Dan Zamfirescu. Acesta a susținut la Academia Română – Filiala Iași o conferință intitulată Întemeierea culturii românești și ascensiunea ei europeană. Același domn făcuse o prezentare cu titlu identic în urmă cu un an la Sibiu, la Universitatea „Lucian Blaga”.

Dan Zamfirescu are în spate o activitate de redactor la reviste bucureștene în anii ’50-’60, a fost „liber profesionist” în anii 1973-1989 (de fapt, colaborator al Securității cu angajament din 1973, cum a și recunoscut într-un interviu cu Ion Coja), profesor universitar la Universitatea „Valahia” din Târgoviște în anii 1990 și în prima parte a anilor 2000. Este membru, printre altele, al Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR), Secția de științe istorice și arheologice. Se cuvine precizat că AOSR este o organizație oarecum în oglindă a Academiei Române. Ea este susținută din bani publici asemeni altor „academii” de care s-a umplut România postcomunistă. Membrii săi se recrutează dintre actuali sau foști universitari, scriitori, uneori chiar dintre membrii sau angajații Academiei Române, puțin atenți la conflictele de interese. Dan Zamfirescu s-a remarcat încă din anii ’60-’80 prin tenta protocronistă a scrierilor sale, care nu doar că nu a dispărut după 1989, dar pare să se fi accentuat. În 1993 a publicat o lucrare intitulată Războiul împotriva poporului român, într-un registru utilizat de mulți dintre membrii cercurilor politice și culturale național-comuniste (spre exemplu, Corneliu Vadim Tudor, Radu Theodoru, Mihai Ungheanu, Adrian Păunescu, Iosif Constantin Drăgan, Paul Anghel, Ion Coja, Ilie Bădescu, Artur Silvestri etc.)

Nu știu dacă oamenii care l-au invitat pe Dan Zamfirescu (în continuare: D.Z.) să vorbească în Aula Academiei Române – Filiala Iași îi cunoșteau ideile sau nu. După cum se așteptau cel puțin câțiva participanți, conferința a fost una cu „informațiile” prezentate în cheie protocronistă. În privința „substanței”, am aflat un amestec de afirmații cel puțin discutabile, când nu fără acoperire documentară, mai întotdeauna decontextualizate. Astfel, autorul a susținut tranșant că „putem vorbi de o cultură română de 600 de ani”, practic imediat după „descălecat”. Bătălia de la Rovine a fost considerată „o lovitură hotărâtoare a culturii române”, sub conducerea lui Mircea cel Mare (în nici un caz cel Bătrân), cum a insistat autorul că ar trebui să-i spunem voievodului muntean. „Moldova lui Alexandru cel Bun a fost cea mai puternică Moldovă”, ni s-a mai spus. Iar Gavril Uric – un monah din Moldova primei jumătăți a secolului XV – a fost nu doar „un om uriaș”, ci și „cea mai mare personalitate de copist”, ba mai mult, „un român de vocație universală”; „cu el, cu Uric, începe cultura română”. Nu putea să lipsească afirmația că „românii au scăpat Europa de pericolul Islamului (prin otomani)”. O concesie li s-a făcut și ungurilor, care ar fi jucat și ei un rol în această privință, dar numai până în prima jumătate a secolului XVI. După cum se vede, facem pași spre reconcilierea româno-maghiară. Ștefan cel Mare „a creat un creștinism pentru poporul român, care e legat de pământ, e pentru acest pământ”; sau – ca să fie clar – voievodul moldovean a fost „creatorul unui creștinism pentru aici”. Mai mult, „în momentul în care Ștefan cel Mare pune capul jos, cultura română există!”. Voievodul muntean Neagoe Basarab este considerat „un geniu la egalitate cu Erasmus și Machiavelli, ba chiar peste ei”, ceea ce înseamnă că aveam de-a face cu un „un machiavelism peste machiavelism”. Dan Zamfirescu pare convins că românii aveau conștiință națională în secolele XV-XVI, chiar dacă uneori se invadau, se bateau și se căsăpeau reciproc.

Mai trec secole și aflăm că un mare merit al culturii române a fost că l-a dat culturii ruse pe Antioh Cantemir, în secolul XVIII. Ruteanul Paisie Velicicovschi a fost românizat. Pentru că timpul trecea repede, „academicianul” bucureștean ne-a amintit, de-a valma, alte nume din cultura română, dar și din cea europeană: Coresi, Varlaam, Voltaire, Dostoievski, Eminescu, Brâncuși ș.a.m.d. Colegii care se ocupă de istoria medievală sau de istoria culturii se pot lăsa de meserie, începuturile culturii române au fost elucidate, „întemeietorii” ei sunt cunoscuți. Dincolo de ironie, cu siguranță pentru unii dintre cei prezenți a fost o reconfirmare a faptului că protocronismul nu are nimic de-a face cu cercetarea istorică, cu metodologia, cu respectarea surselor, nici măcar cu bunul simț comun.

D.Z. a făcut referire în nenumărate rânduri la elemente din biografia sa, spre exemplu la pregătirea sa teologică, dar și la relația cu Securitatea. A subliniat chiar că este „teolog și securist, două meserii care cer precizie”. De asemenea, vorbitorul nu s-a ferit să sublinieze că a fost prieten cu generalul de Securitate Nicolae Pleșiță, activ mai bine de patru decenii în poliția politică a regimului comunist, devenit cunoscut în anii 1990-2000 în urma a nenumărate apariții publice în care a făcut declarații scandaloase. Poate involuntar, D.Z. a amintit și cum sunt utilizate rețelele de angajare în sistemul academic românesc, dând drept exemplu propria familie.

Înainte de a încheia, merită amintit că D.Z. și-a început prezentarea cu afirmații antieuropene explicite, care s-au și regăsit de-a lungul întregii prezentări. Ideile centrale au fost că România este o colonie internă (și încă una „nenorocită”), că țara ar fi în pericol de dispariție, că unii ar vrea să distrugă „neamul”. Spre finalul conferinței, Dan Zamfirescu avea să reafirme categoric: „Suntem o colonie, suntem distruși, lucrați cu program”. Ideile seamănă destul de mult cu cele din timpul lui Ceaușescu. De fapt, contrar a ceea ce crede D. Zamfirescu, România are o șansă nu dezvoltând complexe de superioritate, nu închizându-se în sine, nu fiind autarhică, ci încercând să se modernizeze politic, instituțional, economic și cultural. Discursurile de tipul celui care s-a auzit în Aula Filialei ieșene a Academiei Române merită să rămână doar pentru studiul psihanaliștilor și istoricilor (post)comunismului.

Distribuie acest articol

40 COMENTARII

  1. Nu credeti ca ar trebui sa aflati daca cei care l-au invitat au facut-o in cunostinta de cauza? Aici e problema, altfel imbecili se gasesc peste tot…

    Si totusi: problema e mica, discursul a fost tinut in fata unora care pot detecta usor exagerarile sau neadevarurile. Durerea cea mare e atunci cind publicul este needucat, neinvatat sa gindeasca critic.

    • Dacă România ar fi o țară respectabilă și performantă dpdv economic, nu i-ar trebui nimănui protocronism și nici măcar naționalism. Dar când lucrurile nu merg dpdv economic și oamenii trăiesc rău, se consolează cu pretinsa măreție a trecutului. Asta pe lângă conducătorii care promovează ei înșiși naționalismul și protocronismul, pentru a abate atenția oamenilor simpli de la greutățile zilnice.

  2. Mare parte din bazaconiile astea se datoreaza si faptului ca nu exista, efectiv, o literatura stiintifica onesta si densa, chiar accesibila si publicului larg, care sa discute si evul mediu si dacii si tracii si altele, cum se intampla si in alte tari.

    • BA EXISTĂ !

      Din păcate (din foarte păcate) ea se rezumă la Lucian Boia și la Neagu Djuvara (parțial).

      ”Noi”, ”ceilalți”, mega-filosofii neamului, tot cu Heidegger-Cioran-Noica, Noica-Heidegger-Cioran; eventual Blaga [cel cu ”veșnicia (latrinelor ?) s-a născut la sat” și ”magnificul popor român, care, cînd dă de greu, se retrage în PREISTORIE”].

      Dan Zamfirescu (vorba lui Alcuin către Carol cel Mare – din memorie) este doar ”un pitic cățărat pe umerii unor ”uriași” somnanbuli ce-și continuă cariera de disidenți molcuți de prin anii 1980 pînă astăzi.

      Oricum onorabilul ”profesor universitar”, plagiator pe față al tuturor protocronismelor imaginabile, are un ”panseu” demn de ospiciul Mărcuța:

      [Cît despre Ion Creangă, el a devenit, în interpretarea lui Dan Zamfirescu, egalul lui Homer, Shakespeare și Goethe, sau chiar superior acestora, dat fiind că l-a creat pe Ivan Turbincă, erou „mai actual decît Hamlet, Faust, Don Quijote și Alioșa Karamazov”, pur și simplu „personajul care domină istoria universală în secolul nostru”]
      Dan Zamfirescu, Războiul împotriva poporului român, Editura Roza Vînturilor, București, 1993, p.282 (text datat mai 1987). (din Lucian Boia, Istorie și mit în conștiința românească, pag.79)

      De mirare că nici universitatea sibiană, nici Academia Română, nici chiar autorul articolului nu cunoaște această realizare supremă (post-mortem) a ”baciului național – academician”, ”tovarășul” Nicolae Caușescu.

      Tovarăș cu diavolul Lenin & gașca lui.

      • Q.E.D.! Lucian Boia nue medivist ci specialist in istoriografie, Neagu Djuvara e mai medievist, dar predominant un istoric generalist, ceea ce nu e rau, doar ca asta nu se cheama o literatura istorica medievista densa! cati specialisti pe bune in istorie antica exista in Romania! in istoria dacilor, aia pe bune, si a tracilor….nu ma intreba! poate de asta isi iau si oamenii interesati de ruine si de Sarmisegetuza informatia de la medicul ala istoric….

        • Poate n-or fi ce spuneti, sau nu sunt in acceptiunea unora…
          Dar au un mare merit. Cartile scrise si publicate de acesti doi domni sunt citite cu ardoare si sunt comentate. Si au un limbaj pentru toti. Ceea ce este enorm.
          Si domnul Vasiliu are dreptate. Mai exista o doamna, Constanta Ghitulescu, cu niste lucrari de exceptie, ce aduce in fata noastra viata din „Perioada fanariota” si nu numai.
          Dar titlul reflecta perfect realitatea.
          Scoateti la harta pe oricine si puneti-i sa va arate Tara Romaneasca sau Valahia lui Mihai sau Brincoveanu. Dar fiindca s-a invatat chestia cu „Io Mircea Voevod… si domn pina la Marea cea mare” majoritatea va vor arata Valahia ce include si Dobrogea. Ceea ce e fals sau jumatate adevarat, jumatate fals. (Daca mai pomenesc si de raialele turcesti atunci chiar e ceata totala) In cea mai mare parte ea a fost la imperiul turc si din cind in cind, pe vremea unui domn mai vrednic si pentru scurte perioade a fost si a Valahiei. Dobrogea ajunge la Principatele Unite (Romania) definitiv dupa Razboiul ruso-turc (unul din multele din sec al XIX-lea) numit numai de istoriografia romaneasca si de independenta, ca un fel de compensatie pentru sudul Basarabiei cedat rusilor.
          Dar asta e veche. La noi si acum se vorbeste despre anul 1940 numai cu gindul la Transilvania, uitind ca acest lucru a venit ca o consecinta a ultimatumului sovietic. Ca sovieticii au fost primii si apoi Ungaria. Si, mai ales, intr-o perioada cind cei doi erau prieteni, daca nu chiar aliati.
          Si atunci ce e de mirare ca negasind cabluri prin cetatile dacice, dacii au fost cei ce au inventat telefonia mobila?

          • Mă scuzați, dar Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este departe de cei doi ȘI DE CE AR TREBUI SĂ FIE (ba chiar pretinde că este). Expune o serie de fapte brute foarte interesante pe care le lungește precum agheazma (probabil fiindcă volumele se plătesc la pagină). Nu trage nici un fel de concluzii profunde, mărginindu-se la sfera anecdoticului. O lectură ”ușoară” care trece precum vîntul prin iarbă și nu lasă nimic în urmă (mă refer la publicul obișnuit, îmbibat de scuze protocroniste cu privire la formidabila noastră rămînere în coada civilizației). Un efort strict compilator.

            Altfel extrem de utilă pentru cei ce au citit deja multiplele memorii disponibile despre secolul XIX românesc.

  3. Felicitari pentru articol domnule Dobrincu!
    Datorita evidentelor slabiciuni strcturale ale partidelor politice principale, vezi cazul M Munteanu si PNL si nemultumirii in crestere a populatiei, se incearca reversarea optiunii pro-occidentale. Protocronisti, nostalgici, legionari simt ca ar putea avea o sansa. Din pacate o parte prea mare a poporului roman, la atitia ani dupa aderarea la Vest, nu se poate bucura de un trai mai bun si nici un nivel de educatie prea mare nu are. „Omul nou ” al lui Ceausescu, ajuns la maturitate, izolationist si anti-occidental reuseste sa impiedice modernizarea Tarii. Desii pentru Romania, in continuare, alta cale de dezvoltare decit cea europeana nu exista. Lovinescu continua sa aiba dreptate. Fara a fi perfecta, calea europeana, sau am putea spune azi occidentala, continua sa fie de preferat, in locul celei ruso-turcesti sau local-traditionala( fie ei legionari sau protocronisti).
    I Fota

      • Cu respect, la ce problema exista numai solutia prooccidentala, caci Romania are multe probleme ? De obicei solutiile la problemele noastre vin din afara, noi nefiind in stare sa „fabricam” vreuna.

    • Nu e un caz singular.
      Desi sunt platite din bani publici, IICCMER si AFDPR contribuie cu zel la stergerea memoriei celor care au luptat pentru o Romanie europeana si vor sa ne aducem aminte numai de cei care au vrut sa scoata tara din lumea civilizata. Mai tineti minte tevatura cu Lista Tortionarilor si cu Muzeul de la inchisoarea Rmanicu Sarat? Ce de mai vizitau Ramnicu Sarat Andrei Muraru (fost sef IICCMER, actual consilier prezidential) si Daniel Barbu (fost ministru al culturii, actual membru in consiliul IICCMER si candidat la primaria capitalei), de aparitiile lor la TV, declaratiile patetice, etc…? Erau o gluma. S-au jucat si ei de-a lista tortionarilor si de-a muzeul de la R. Sarat. Din Lista Tortionarilor au jost judecati DOI din 35. Muzeul nu se mai face ca lui Ion Mihalache oricum nu ii trebuie muzeu.
      Dl. Bjoza de la AFDPR si R. Preda de la IICCMER sunt numiti de plagiatorul si pacaliciul VV Ponta. Ei nu isi aduc aminte decat de legionari. Taranistii nu exista pentru ei. O. Bjoza vorbeste de „legionari si ceilalti detinuti politici”.
      R. Preda nu are studii de istorie si nici un fel de rezultate proprii in domeniu. Are insa pile la Fundatia Konrad Adenauer si la Ponta.
      http://www.contributors.ro/societatelife/razboiul-%E2%80%9Eanticomunistilor-de-serviciu%E2%80%9D-aclandrei-muraru-versus-psdvictor-ponta-si-radu-preda/
      Ponta l-a numit ca asa i-au zis nemtii.
      http://gov.ro/fisiere/stiri_fisiere/DOC085.pdf
      Si nemtilor de la Fundatia Adenauer li se pare normal sa faca aceasta numire.
      http://www.agerpres.ro/comunicate/2014/11/12/comunicat-de-presa-guvern-11-43-16
      Fundatia Adenauer e o institutie foarte bogata si activa, finantata din bani publici germani, condusa de un fost presedinte al Parlamentului European.
      Asa ca trebuie sa ne aspteptam la noi si noi „descoperiri istorice” care sa arunce la gunoi ce e bun in istoria noastra si sa ii scoata in evidenta doar pe tacaniti, legionari, dacopati, etc.
      Securisti si teologi care sa aplice ordinele cu precizie se gasesc oricand.

      • Din fericire, investigarea trecutului nu este monopolul extremiștilor, fie ei protocroniști sau din alte subcurente autohtoniste. Există destui istorici care își fac treaba respectând regulile profesiei. Domeniile lor de investigație sunt cât se poate de variate, iar rezultatele cercetărilor efectuate de ei sunt demne de luat în seamă. În privința istoriei recente, aici conflictele simbolice cu dublu impuls – istoriografic și memorial – au fost și probabil vor rămâne mult timp în centrul dezbaterii în spațiul public. Însă lucrurile sunt mai echilibrate decât par. Nu sunt prezenți numai apologeții extremei drepte sau ai extremei stângi, ci și cei care din punct de vedere al valorilor sunt în zona de centru, liberală, moderată.

        • E bine ca istoricii isi fac treaba, dar nu o fac pentru ei ci pentru public (ca altfel ajungem la Orwell – the most effective way to destroy people is to deny and obliterate their own understanding of their history.) Aflatorii in treburile istoriei recente au patrus binisor in spatiul public. Dvs. acest articol tocmai pentru ca aceste lucruri nu trebuie sa fie lasate la intamplare. Dan Zamfirescu apare la manifestarile Academiei Romane, iar tendintele ciudate ale IICCMER si AFDPR au girul guvernului Romaniei si al Germaniei. Nu e bine. Nimeni nu e atat de copil incat sa creada ca Germania e neutra fata de politica istorica a tarilor din Est si ca nu ar vrea sa o influenteze (subtil).

  4. Smenari cu diplome aiurea care ne fac la buzunare! Probabil prezentatorii sint platiti, mai trec o conferinta in CV, mai o masa gratuita… Cu ce sa-si ocupe timpul diletantii cu gulere albe? Altundeva nu-i asculta nimeni (probabil nici acasa :D). Si cum universitatile nu au consilii de etica in stare sa judece necesitatea si impactul conferintelor, voila, ne alegem cu evenimente psihiatrice :D Ridem, dar e de plins! Singurii care rid sincer sint rusii, lustruindu-si bocancii!

  5. inca ceva, exista o discutie rationala si stiintifica in orice tara din Europa privind relatia dintre medieval si modern cu referire la natiune! ea e normala si stiintifica, chiar daca la noi e mai complicata! nu trebuie dus totul in derizoriu si in superficial hipermodernist si emancipat doar pentru ca s-a utilizat intr-un anumit fel de catre un regim politic sau x,y,z trecutul! e o eroare, dar la noi se tinde catre ideea ca doar securistii se ocupa de evul mediu, si probabil ca ideea, chiar daca corecta, inculcata in spatiul public in felul asta creaza propriile profetii si duce la degradarea discutiei stiintifice rationale si bulversarea oricaror repere

  6. Domnul Zamfirescu nu e un om prost si sunt convins ca nu crede o iota din bazaconiile pe care le spune, dar considera ca astfel se mentine si el in atentia publicului.

    • c o fi prost ,ori destept, habar n am ; ca crede sau nu !? dvs vad ca stiti !
      ati spus insa un adevar : ” astfel se mentine si el in atentia publicului.” !
      deci ezista auditori ! zic io multi… tare multi ! io cred ca majoritatea indivizilor ce si zic romini !
      ori si autoru lasa sa se inteleaga ca astia sint o minoritate ! oare asa sa fie ?el mai zice : „Suprinzătoare este însă pătrunderea reprezentanților acestui curent, fie și sporadic, în mediile academice. ” chiar asa ?!! aci m o pierdut !; articolul in mare de apreciat, da sa bagi asemenea manipulare ?
      fara departamentul formari poporului romin, greu s ar fi coagulat aceasta adunatura; sa fi stiut oare moldoveanul dinainte de 1856 ca i romin ? da si frate cu valahul ardelean, ha ha

      • Da, chiar stia, puteti vedea la Cantemir, la Miron Costin…. ei chiar nu erau protocronisti şî n-au scris pentru Ceauşescu. Identitatea limbii se vede cu „ochiul” (ma rog, urechea) liberă.

        • faceti o confuzie, domnule ! cred io, chiar voita ; limba comuna nu inseamna un singur popor ! ca asta invata locuitori intre frontierele romanicai si ca si dvs pe asta va bazati ,ii treaba dvs. ca moldoveni dvs s au unit cu valahi, poate era normal( au avut acelasi stapin sute de ani si deci cultural se asemanau; da inca odata ! fiecare isi zicea pe nume: moldovean sau valah)
          cu Transilvania ii alta poveste! ca o fost a lui Decebal si i or luat o unguri sa i faca iobagi pe romini, asta i ptr cei care gindesc ca dvs;
          daca toate popoarele s ar forma doar dupa limba, n am avea probabil irlandezi,ori sud-americani; oare de ce nu se unesc Peru, Bolivia, Columbia,Chile…. ?

          • Mai cititi domnule dusu ! orice act cognitiv are la baza comparatia. In restul europei, germania, italia, franta, spania, rusia sunt formate din mult mai multe regate, ducate si regiuni cu limbi diferite, nu au nici pe departe omogeneitatea romaniei. De ce nu se unesc Ecuador, Columbia, ? pai, au fost unite domnule se numea Gran Columbia, (ecuador, venezuela, columbia, panama si deasemenea detinea teritorii care azi sunt ale peru, brazilia, nicaragua, costa rica si honduras ) si au aparut miscari politice ca sa se asocieze acestui stat deasemenea in cuba,haiti, puerto rico si rep. dominicana. Dar cum avea teritorii imense impreuna cat 12 romanii, fiecare smecher din fiecare zona vroia sa fie sef absolut, teritoriul avea pe atunci 1 loc pe km patrat, dificil de administrat dintr-o capitala. Iar EEUU si anglia nu vroiau o putere la sud asa ca au sustinut secesiunea. Si de ce nu se unesc tarile din america de sud? din cauza coruptiei si a slabei calitati umane, ca sa dau un ex. toti dictatorii europei au stapanit pt. setea de putere si ideal, nu au fost corupti (hitler de ex. nici nu avea salariu) in schimb in america de sut dictatorii toti au fost niste hoti.

      • Iaca-ta colea, stimate domn:
        https://ro.wikisource.org/wiki/De_neamul_moldovenilor

        Așa și neamul acésta, de carele scriem, al țărâlor acestora, numele vechiŭ și mai direptŭ ieste rumân, adecă râmlean, de la Roma. Acest nume de la discălicatul lor de Traian, și cât au trăit pănă la pustiirea lor di pre acéste locuri și cât au trăitŭ în munți, în Maramoroș și pe Olt, tot acest nume au ținut și țin pănă astăzi și încă mai bine munténii decât moldovénii, că ei și acum zic și scriu țara sa rumânească, ca și românii cei din Ardeal.

        Sau fix la inceput:
        Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescŭ și muntenescŭ și câți sunt și în Țările Ungurești cu acest nume, români și până astăzi, de unde suntŭ și de ce seminție

        Sigur ca poate lucrul asta le scapa „oamenilor prosti” cum le scapa si astazi. Da, Mihai Viteazu e o inventie pasoptista, n-o sa il gasiti in cronici, pentru că ideea de stat naţional a apărut la paşopt, dar faptul că unele lucruri au fost grosolan exagerate nu inseamnă că toate au fost mistificări. Costin săracul n-avea nici o grijă de idealul statului-naţiune, deşi despre Cantemir nu prea poate băga nimeni mâna in foc ca n-ar fi vrut să conducă cel puţin cele două principate, e drept ca tot din alte motive :)

        • romineasca are radacina latina ; regiunea ocupata azi de statul rominesc, statul moldovenesc, parti din statul ucrainean, o tzira de la sirbi si de la unguri avea ,are populatie vorbitoare de romineasca mai mult sau mai putin identica.
          pe baza unei identitati lingvistice ,dvs veniti si mi spuneti ca sint romini ca si moldoveanul dumitale prin 1500 o bagat de seama asta. OK !
          ce ma doare nu ca in baza acestei false identitati comune ( singura lingvistica !) o cultura mai primitiva s a impus in locurile mele de bastina; si nu ma doare atit ca am suferit economic ptr ca cei ca dvs sa si cladeasca ctitorii, cit schimbarea social etnica si culturala in Transilvania

          • Dom’le , probabil nu stiti româneste; eu v-am dat un citat pe care il puteti citi inclusiv in original daca faceti un efort ( e drept, e cu chirilice, dar găsiti editii critice la orice bibliotecă universitară) . ” că ei și acum zic și scriu țara sa rumânească, ca și românii cei din Ardeal.” Costin zice chiar mai mult deci, anume că oamenii aia de rând isi ziceau lor români, iar cand intrebau dacă stiu limba, intrebau „stiti româneste”, nu „moldoveneşte” . Dacă niste dobitoci i-au cântat in strună lui Ceauşescu si l-au făcut voievodul numărul unu al Daciei, nu inseamnă că trebuie să cădem în cealaltă extremă şi să spunem tâmpenii trollând aberaţii pe forumuri . Unele chestii sunt dovedite cu acte; alelalte sunt in imaginaţia bolnavă a unora de-alde Buzatu şi compania. Una-i una , alta-i alta.

          • Abia acum mi-am dat seama unde vreti sa ajungeti. Pai solutia la protocronismul românesc nu e protocronismul unguresc, ca asa o tinem langa pana la Adam si Eva :) Lucrurile sunt asa cum sunt, nu le mai putem schimba, hai sa facem ceva cu noi că pentru bunici si strabunici mai mult de vreun parastas n-avem ce face….

            • de ce regateni presupun ( au uneori convingerea) ca celalat ii ungur ?ca ceea ce spun, inseamna ca aleg tabara care ptr ei este dusmanul !? as putea sa zic de ce !, inseamna sa presupun si io !, ha ha
              unul de al dvs a spus ca a fi romin ii o meserie ; si sa stiti ca azi sint unguri care au devenit mari romini: interesul poarta fesul !

          • „…si nu ma doare atit ca am suferit economic ptr ca cei ca dvs sa si cladeasca ctitorii, cit schimbarea social etnica si culturala in Transilvania..” – Va inteleg revolta si amaraciunea…
            cred insa ca privind numai in retrovizor, e posibil sa va inselati de „drum” (analiza prezentului).
            Desigur, e posibil ca independenta, sau apartinand Ungariei, Germaniei sau Rusiei (de ce nu?), Transilvania sa fi fost „cu totul altfel” astazi!? Si…? Sunteti sigur ca e o tragedie faptul ca tine de România, si ca mai rau nu se putea?
            Oamenii care traiesc astazi in Transilvaia sunt, din fericire, mai pragmatici si mai intelepti…si nu e vorba de resemnare pasiva, ci de luciditate si inteligenta!
            Daca tot nu pot modifica trecutul, de ce sa-si condamne si prezentul? E stupid!
            Transilvanenii sunt oameni gospodari care nu-si pierd timpul plangandu-se ca romanii nu-s ca ei, ci se servesc cu inteligenta de aceasta diferenta.
            Nu sunt numai dezavantaje in apartenenta la Ro, multumesc pentru indulgenta…

            • asa i ! numa mai rau sa nu fie …
              ardeleni sint tot mai putini,romini ocupa locul si se simt bine…stiti probabil ca primi romini noi au fost iobagi asupriti de grofi unguri, originili sanatoase, azi conferentiari si premieri; fidelitatea se premiaza acolo in romanica; competenta mai putin; etnia se pedepseste.
              traiesc dupa dictonul: incearca sa schimbi ce poti si cauta sa intelegi ce nu poti schimba; trecutul e trecut,dar domnilor ! ma tem ca nu io traiesc din trecut; io vreau doar sa va atrag atentia ca manipularea nu tine la toti; si unii o accepta din oportunism.
              cei care traiesc acolo ar trebui sa gindeasca daca jmekeria regateneasca le serveste incontinuare

        • Nu am presupus ca su nteti maghiar si nici nu ii consider pe maghiar dusmani, dimpotriva; ce voiam sa spun este că si idealizarea regimului „dinainte” e tot o iluzie ca si protocronismul geto-dac . Dacă ar fi fost asa de reusit, ar mai fi rezistat si azi…

          • totul se transforma,nimic nu se pierde, ha ha
            da, in caz ca gindim la aceeasi comunitate, ardeleni, sint de acord cu dvs
            vina o poarta si ardeleni ptr ca nu au rezistat provocarilor statelor din jur

            • Dom’le, de aia „Scoala Ardeleana” se cheama ardeleană şi nu Scoala Oltenească :)
              Dacă au vrut ei să se emancipeze asa de tare trebuie sa presupunem că îi durea pe ei ceva, nu era doar aşa că le cântau sirenele regâţene pe catarge de sub pulpana fanarioţilor . Asa că vedeţi că lucrurile nu stateau prea roz nici în societatea aia pe care o regretaţi dvs. SIgur că probabil mi-ar fi plăcut să curtez o domnişoară cu umbreluţă pe o alee la Herculane la 1810, dar aia e carte poştală, nu ceva din realitate :)

            • presupuneti ca io as regreta ! „lucrurile nu stateau prea roz nici în societatea aia pe care o regretaţi dvs.” ! sinteti dragutz ! cum as putea sa regret o perioada pe care n am trait o ! ?
              da, ii zicea Scoala Ardeleana si nici de cum scoala romineasca.
              si desigur dupa aparitia ideii „natiune” etnia a devenit criteriu si valahi nu erau comunitatea favorizata, dar asuprirea nu cred sa fie mai mare ca azi,dar din alta directie
              poate bunicii mei au vizitat Herculane si s or fi intilnit cu vreo domnisoara cu umbreluta
              azi se poarta clopu

  7. Nationalismul revine in forta in toata statele europene. Intram in faza post-EU, post-globalizare, si fiecare natiune trebuie acum sa isi gandesca propria strategie pentru urmatoarea perioada istorica.
    Problema e doar ce forma va lua nationalismul romanesc, ‘cum’ se va manifesta nu ‘daca’ se va manifeasta. Reluarea acestor teme (protocronimsmul, legionarismul, national-comunismul, etc.) fac parte din acest proces de reorientare, de regandire a strategiilor, si e normal ca intr-o prima faza sa se discute modele din trecut.

  8. O glumita de prin scoala generala, probabil din filiera franceza, nu mai retin: cei care se mandresc doar cu stramosii sunt ca morcovii (eu as fi zis ca cartofii): ce au mai bun este sub pamant.
    De ce mama ma-sii nu au nevoie Germania sau SUA de 2-3 mii de ani de istorie? Pentru ca in ultimii 2-3 sute de ani au facut cat nu putem noi sa legendam pentru 3000 de ani, chiar daca am demonstra ca axa universului trece chiar prin pestera lui Zamolxis.

    • De ce trebuie sa ne comportam ca si cum n-am avea stramosi valorosi?

      1.Pentru ca nu avem? Fals!
      Pentru ca (si) Ceausescu e cel care a spus ca dacii erau formidabili, inseamna ca trebuie sa fie o minciuna, sau macar o exagerare sfruntata?
      De ce Columna lui Traian, singurul monument comemorativ pe care imparatul l-a dorit, este dedicata exclusiv invingerii dacilor ?

      2.Ca sa facem ca americanii si germanii?
      Adica sa ne afirmam atitudinea slugarnica, mergand pana la a ne modifica propria istorie?
      pentru ca asta ne-ar conduce direct la succesul pe care ei il au?
      Imi cer scuze, dar ceva mai idiot e greu de gasit!
      :(

  9. A-i asculta pe cei ce au ceva de spus, chiar daca nu esti de acord cu ei, este un semn de superioritate si de deschidere intelectuala, cred eu.
    Ma gandesc ca-i putem credita cu insusiri ca discernamant si resposabilitate pe academicienii ce asculta prelegerile din aula Academiei Romane. Adica, isi pot lua de-acolo doar ce considera valabil sau macar plauzibil. Si isi pot lua de-acolo si teme pentru viitoare studii.
    Nu cunosc lumea academica, nu cunosc rivalitatile si invidiile din aceasta lume (dar cred ca ele exista, ca in orice alt domeniu), n-am citit lucrarile domnului Dan Zamfirescu. Dar, la nivel principial, o abordare deschisa la minte a oricarui domeniu (inclusiv a istoriei) mi se pare de dorit si de incurajat.
    Daca un vorbitor in Aula e complet pe dinafara subiectului, cei care il asculta (fiind adevarati specialisti) vor sesiza imediat impostura si ridicolul si-l vor sanctiona. Daca prelegerea are si abordari sau teorii ce merita atentie, atunci ea poate fi un castig. Pana la urma, exprimarea libera este unul dintre pilonii democratiei.
    Da, solutia pro-occidentala este calea Romaniei, dar ea trebuie aleasa de bunavoie, nu impusa… iar alegerea trebuie facuta in cunostinta de cauza, inclusiv dupa ascultarea si judecarea lucida a altor pareri.

  10. Problema este ca in limba romana nu exista podcasturi si documentare ca in alte limbi de circulatie in care gasesti la propriu mii de inregistrari cu programe de calitate. La noi lenea nu-i doar la muncitorii care sapa santuri ci si la intelectuali. Populatia se imparte in: inteligenti, mediocrii, prosti ,lenesi, activi, iar dacopatii sunt combinatia fatala , activi si mediocrii, in practica sunt chiar mai nocivi decat prostii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dorin Dobrincu
Dorin Dobrincu
Istoric, cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, Academia Română – Filiala Iași (din 1995). Domeniile principale de interes sunt istoria politică, socială și religioasă a României contemporane, editarea surselor istoriei contemporane și istoria regională. A fost director general al Arhivelor Naționale ale României (2007-2012). Este membru fondator al Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro