joi, martie 28, 2024

Catalonia: Suprarealismul elitelor europene şi bombele cu ceas din ograda UE

Reacţia faţă de evenimentele din Spania a liderilor europeni, a mass-media europene şi a liderilor de opinie este îngrijorătoare. Amestecul de neputinţă, lipsă de curaj şi fantasme ideologice ale liderilor europeni,  melanj până acum benign, uneori motiv de anecdote şi ironii, este pe cale să devină de-a dreptul periculos în faţa potenţialelor crize cu care s-ar putea confrunta UE. Din păcate pentru feng-shui-ul diriguitorilor bătrânului continent, aceste crize s-ar putea petrece şi simultan, ceea ce ar depăşi capacitatea de acţiune a acestora, cu consecinţe posibil grave pentru unitatea şi stabilitatea UE şi, implicit, a statelor membre.

Spania este împărţită în 17 comunităţi autonome şi două oraşe autonome, Catalonia fiind una dintre cele 17 comunităţi. Este o autonomie administrativă şi financiară, nicidecum o autonomie etnică, cum bunăoară încearcă UDMR  să ne prezinte statutul Cataloniei, pentru a-şi justifica pretenţiile privind autonomia etnică a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”. Spania nu este un stat federal, ci este un stat unitar, sau cum spune al doilea articol din legea fundamentală, „Constituţia este bazată pe unitatea indisolubilă a Naţiunii Spaniole, patria comună şi indivizibilă a tuturor spaniolilor”. Astfel, secesiunea unei părţi a Spaniei este anticonstituţională, după cum a decis Curtea Constituţională de la Madrid, sesizată de Guvernul Mariano Rajoy.

Duminică, 1.10.2017, ziua referendumului pentru independenţă: Ciocnire între protestatari şi forţele de ordine la Barcelona

Ca atare, guvernul spaniol a interzis desfăşurarea referendumului pentru independenţă convocat de catalani şi a trecut la măsuri concrete pentru apărarea ordinii constituţionale, care au inclus apărarea acestei ordini de către organele de forţă, în special „Guardia Civil”, echivalenta Jandarmeriei din România, precum şi Poliţia Naţională. Recursul la forţă pentru împiedicarea scrutinului s-a soldat cu câteva sute de răniţi, 844 pretind secesioniştii, dar cifrele trebuie privite cu rezervă, atâta timp cât politica lor este să se victimizeze şi să denunţe represiunea guvernului spaniol pe care deja îl denunţă ca fiind „franchist”. Nu a rezultat şi dacă răniţii ar fi fost spitalizaţi ori dacă ar fi suferit grave vătămări, aşa că e neclar care este definiţia „rănitului” în accepţiunea Direcţiei de Sănătate din Barcelona, controlată de secesionişti. Doar două persoane ar fi mai grav rănite, printre care un bătrân de 70 de ani care a făcut infarct şi o persoană rănită la ochi. În acelaşi timp, au fost răniţi 33 de reprezentanţi ai forţelor de ordine.

Într-un stat de drept monopolul forţei şi da, al violenţei, aparţine statului, unicul în drept să recurgă la forţă pentru respectarea legilor, a sentinţelor judecătoreşti, ori pentru apărarea ordinii publice sau a ordinii constituţionale, în timp ce violenţa particularilor ori opoziţia fizică a acestora faţă de acţiunea autorităţilor este ilegală. Aşa stau lucrurile şi nu altfel, oricât ar răstălmăci lucrurile tot soiul de ideologi în numele democraţiei, libertăţii de exprimare sau ale unor presupuse drepturi la revoltă, „drepturi”  care de fapt nu există şi nu sunt prevăzute nicăieri în contractul social din statele de tip occidental. În caz contrar, în locul democraţiei am avea anarhia, care este opusă democraţiei în aceeaşi măsură cu totalitarismul.

Atitudinea favorizantă a „establishmentului” occidental, de la politicieni la ziarişti şi lideri de opinie faţă de catalani şi acţiunile lor neconstituţionale de duminică se datorează mai multor cauze, printre care enumăr şi infantilizarea politicii şi a opiniei publice, dar şi  relativismul moral din vremurile noastre, care se manifestă inclusiv în legătură cu atitudinea faţă de nerespectarea legilor. Astfel, manifestanţii, fie şi violenţi sau care participă la o manifestaţie ilegală, nu sunt consideraţi adulţi responsabili, ci mai degrabă un fel de „enfants terribles”, copii teribili care participă la un fel de farsă nevinovată, sau îşi afirmă emanciparea în faţa unor adulţi încuiaţi, care ar fi reprezentanţii autorităţilor. „Copiii teribili” au voie să facă orice nepedepsiţi, de exemplu să devasteze şi să incendieze centrele marilor metropole, cu ocazia întâlnirilor G7, ori să se dedea ultrajului la bunele moravuri şi actelor hulganice, precum activistele „Femen”. „Drepturile” sunt divinizate, pe când obligaţiile, inclusiv cele privind respectarea legii, sunt privite ca un fel de relicve. În cazul ciocnirilor de duminică, catalanii erau compătimiţi de întreaga presă internaţională că „nu vroiau decât să voteze” şi au fost „victimele unor violenţe fără precedent”. În Spania, la fel ca în România, împiedicarea exercitării dreptului la vot de către un cetăţean este o infracţiune gravă şi se pedepseşte cu închisoarea. Dar o persoană de bună credinţă cu greu ar putea spune că poliţiştii spanioli şi jandarmii din „Guardia Civil” au comis asemenea „infracţiune” în proporţii de masă. De fapt a fost vorba despre altceva la Barcelona, a fost vorba despre apărarea legii, a Constituţiei Spaniei, a deciziei Curţii Constituţionale,  a ducerii la îndeplinire a ordinului Procurorului General, de apărare a clădirilor publice ocupate fără drept. Iar „victimele violenţelor fără precedent” au dat cu pietre în poliţişti. rănind 33 dintre aceştia, au ocupat şcoli şi i-au atacat pe poliţiştii care le interziceau accesul în localurile unde urma să se desfăşoare votarea. Iar scrutinul a fost o mascaradă, cu reguli care s-au schimbat cu 45 de minute înainte de votare, cu alegători care veneau cu buletinele de vot de acasă şi care au votat la ce secţie au vrut, fără observatori electorali şi aşa mai departe.

„Legenda neagră spaniolă”: Gravură realizată în scopuri de propagandă de olandezul Theodor de Bry, înfăţişând presupuse atrocităţi comise de spanioli în Lumea Nouă.

Alte aspecte ale tendenţiozităţii  opiniei publice şi establishmentului european faţă de evenimentele din Spania ţin de stângismul catalanilor, îmbrăţişat de cea mai mare parte a „establishmentului” european, inclusiv de către cei de centru-dreapta care de fapt au îmbrăţişat valorile şi discusul stângii. Mai este vorba şi despre faimoasa „Leyenda negra”/Legenda Neagră spaniolă, o colecţie de mituri şi prejudecăţi despre Spania şi spanioli, lansată încă din secolul XVI de către puterile protestante, concurente ale Spaniei catolice pe mările şi oceanele lumii, adică Anglia şi Olanda. Legenda Neagră continuă şi astăzi, manifestată inclusiv prin prejudecăţi rasiale existente în SUA la adresa hispano-americanilor, şi ar fi un interesant obiect de studiu pentru că în mod evident există şi o „legendă neagră românească”. Pe de altă parte, catalanii au ştiut să-şi vândă imaginea foarte bine peste hotare, inclusiv cu echipa de fotbal CF Barcelona, al cărui stadion, Nou Camp, a fost construit de dictatorul spaniol Francisco Franco, demonizat în Catalonia, sau prin intermediul Olimpiadei de la Barcelona din 1992, care s-a realizat prin intermediul efortului întregului popor spaniol, nu doar al catalanilor şi care a constituit debutul turismului de masă în Catalonia.

Jean-Claude Juncker pe culmile penibilului


14.10.2017 în sudioul Euronews. Jean–Claude Juncker: „Dacă se va vota „DA” la referendum, vom respecta această alegere”, declaraţia care a inflamat Spania.

Atât în perioada premergătoare a referendumului, cât şi duminică, liderii UE şi cei ai statelor membre au tăcut. Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a dat cu două săptămâni mai înainte de referendum (14 septembrie 2017) o declaraţie cel puţin dubioasă, din punctul de vedere al Madridului. El a spus că „vom respecta hotărârile Curţii Constituţionale  şi ale Parlamentului Spaniei, dar este evident că dacă se va vota „da” pentru independenţa Cataloniei – trebuie să aşteptăm şi să vedem – vom respecta acea alegere. Dar Catalonia nu poate deveni membru UE în ziua următoare votului”. Preşedintele CE a mai spus că un stat nou trebuie să urmeze procedurile de aderare la fel ca alte state candidate care au aderat în 2004 la UE. Adică Juncker ar accepta la o adică rezultatul unui referendum neconstituţional, cam asta se înţelege. Iar o Catalonie independentă ar putea să devină membră UE, dar „nu (chiar) a doua zi”, ci depunându-şi candidatura ca un stat nou şi urmând apoi toate procedurile. Oricum ai lua spusele lui Juncker, acesta nu făcea decât să-i încurajeze pe secesionişti.

Ca urmare a controversei care a urmat, şi a aruncării vinei spuselor lui Jincker pe traducere, Euronews a furnizat întregistrarea video a momentului respectiv, transcriptul declaraţiilor date de Juncker în franceză, precum şi transcriptul traducerii în engleză a vocii din off.

Juncker a făcut titlurile de prima pagină în presa spaniolă şi nu este greu de presupus ce prestigiu mai are acesta şi, pe lângă el, şi Comisia Europeană în Spania, ţară care, cel puţin până în prezent, s-a arătat euro-entuziastă şi s-a poziţionat la aşa-zisul „nucleu dur” al UE, alături de Germania şi aliaţii acesteia.

Cu două zile înainte de referendum, Jean-Claude Juncker aflat la Talinn, la summit-ul UE, a suflat şi-n iaurt şi a refuzat să mai dea un răspuns clar. Juncker a răspuns presei la întrebările despre situaţia din Spania că poziţia executivului comunitar este ”aceeaşi ca a Comisiei Barroso şi a Comisiei Prodi”, în ceea ce priveşte chestiunile constituţionale interne ale statelor membre.

Comisia Europeană s-a mai trezit din amorţeală

Luni, a doua zi după îmbrâncelile de la Barcelona care au emoţionat opinia publică europeană, CE a dat o declaraţie tranşantă. „CE afirmă că votul de duminică este ilegal conform constituţiei spaniole. Pentru CE, aşa cum preşedintele Juncker a reiterat în mod repetat, este o chestiune internă a Spaniei, care se trebuie tratată în conformitate cu constituţia spaniolă. De asemenea, reiterează poziţia legală susţinută de Comisie, ca şi de predecesorii acesteia. Dacă referendumul ar fi organizat în conformitate cu Constituţia Spaniei, ar însemna că teritoriul care se separă se situează el însuşi în afara Uniunii Europene. De asemenea, CE face apel la părţile implicate să treacă de la confruntare la dialog, având convingerea că este vremea pentru unitate şi stabilitate, nicidecum pentru divizare şi fragmentare.” Declaraţia a fost citită luni de Margaritas Schinas, purtătorul de cuvânt al CE.

Dacă Jean-Claude Juncker ar fi avut curajul să dea această declaraţie mai devreme, în locul bâlbelor confuze care au inflamat Spania în pragul referendumului, probabil că pretenţiile secesioniştilor catalani ar fi fost cu totul delegitimate, tensiunile nu ar fi ajuns cu siguranţă la cotele de duminică şi, în consecinţă, probabil că ar fi fost cu mult mai puţine capete sparte pe străzile şi în pieţele din Barcelona.

Orban Viktor susţine secesionsimul catalan cu gândul la Transilvania


La unison cu Kremlinul, premierul Ungariei, Viktor Orban susţine separatismul de oriunde şi speră în succesul refrendumului catalan.

Cea mai brutală declaraţie dintre liderii europeni a dat-o purtătorul de cuvânt al premierului Viktor Orban, care a spus că în cazul unui referendum „Ungaria va respecta dorinţa oamenilor”. Cu gândul la Transilvania, Ungaria încurajează separatismul peste tot în Europa, fapt care o să o coste scump în relaţia cu Spania. Deja relaţiile diplomatice sunt practic îngheţate, după cum informează surse din mediul diplomatic de la Bucureşti, iar Mariano Rajoy se va ocupa şi de unguri când va avea timp. Deja Ungaria a reuşit să-şi facă duşmană Spania, una dintre cele mai importante ţări europene. Gestul Ungariei a fost absolut gratuit, pentru că situaţia din Spania nu are nicio legătură cu acţiunea sau inacţiunea Guvernului de la Budapesta în această privinţă. Comportamentul lui Viktor Orban pare astfel să devină din ce în ce mai iraţional. Trebuie adăugat însă că Ungaria s-a manifestat la unison cu Rusia, care de asemenea a susţinut referendumul pentru independenţa Cataloniei, aceste două state fiind singurele din Consiliul Europei care s-au situat pe asemenea poziţie.

Coincidenţă sau nu, Orban a fost prezent în România, la Floreşti, judeţul Cluj, chiar în ziua referendumului secesionist din Catalania. Sub pretextul participării la un eveniment religios, premierul Ungariei s-a dedat din nou la declaraţii provocatoare la adresa suveranităţii naţionale a României, cum ar fi aceea că „Ungaria este suficient de puternică să-şi asume răspunderea pentru maghiarii din Transilvania”.

Belgienii ar vrea să fie bine, să nu fie rău

În ce priveşte Parlamentul European, şi-a dat cu părerea Guy Verhofstadt, liderul ALDE, însă europarlamentarii sunt liberi să declare orice, spre deosebire de oameni de stat, iar liberalul european a preferat să fie şi călare, şi pe jos, dând dreptate solomonic ambelor părţi, dar şi manifestând indignare, în acelaşi timp. Astfel, după ce spune mai întâi că nu vrea să intervină în probemele interne ale Spaniei, liberalul european „condamnă” ceea ce s-a întâmplat. De asemenea, el face apel la „dialog” şi „soluţii negociate”, adică exact ceea ce spui în asemenea situaţii când de fapt nu vrei să spui nimic. Adică ar fi bine să nu fie rău. Compatriotul lui Verhofstadt, premierul belgian Charles Michel, a dat o declaraţie asemănătoare, el condamnând „violenţele de orice fel” şi reînoind chemarea la dialog a partidelor politice spaniole.

Belgia este cu mult mai divizată decât Spania din punct de vedere etno-lingvistic

Primul ministru belgian ar fi putut mai mult decât atât. Fie şi pentru faptul că unitatea ţării sale este cu mult mai precară decât a Spaniei, Belgia fiind profund divizată de tensiunile dintre flamanzi (olandezi) şi valoni (francofoni), care nu mai au în comun între ei decât regele şi echipa naţională de fotbal. Spre deosebire de Spania, în Belgia majoritatea de 60%, adică flamanzii, ar vrea secesiunea. Unul dintre puţinele lucruri care întârzie acum spargerea Belgiei îl reprezintă statutul oraşului Bruxelles, o enclavă valonă în zona flamandă, odinioară de limbă olandeză, dar franţuzit cu trecerea timpului. Sau poate că Charles Michel este conştient de situaţie şi tocmai asta a urmărit, să nu inflameze situaţia în propria ţară, să nu vorbească de funie în casa spânzuratului prin condamnarea secesionismului catalan.

Emmanuel Macron şi Angela Merkel au susţinut Guvernul de la Madrid

Un sprijin mai consistent pentru Guvernul de la Madrid a venit de la preşedintele francez Emmanuel Macron. Aflat la summit-ul UE de la Talinn, desfăşurat cu două zile înainte de referendumul din Catalonia, Macron a declarat că „are încredere în hotărârea lui Mariano Rajoy în a apăra interesele tuturor spaniolilor”. Preşedintele Franţei a mai declarat că el cunoaşte un singur interlocutor, şi acesta este Spania, iar la masa Consiliului (european n.n.) are un singur interlocutor, pe Mariano Rajoy. Macron a fost mai tranşant decât ceilalţi pentru că vrea să se afirme ca un lider european şi chiar global, ori pentru aceasta chiar trebuie să-şi exprime poziţiile, să nu se mai ascundă după deget. În al doilea rând, spusele lui Macron sunt conform viziunii tradiţionale ale Franţei despre organizarea statului. Conform tradiţiei administrative inaugurate de iacobini la 1792 şi continuată apoi de radicali pe parcursul secolelor XIX şi XX, Franţa nu agreează nici un fel de descentralizare, autonomie regională, limbi locale şi altele asemenea, adoptând în schimb centralizarea administrativă şi omogenizarea cultural-lingvistică.

Harta Cataloniei şi Andorrei. Cu Kaki, Catalonia de Nord, aflată în componenţa Franţei

Catalonia de Nord, cu capitala la Perpignan, a intrat în componenţa Franţei la 1639 şi chiar şi după peste 300 de ani de la interzicerea limbii catalane, circa 30% dintre locuitori vorbesc catalana şi încă 15% în plus faţă de aceştia o înţeleg. O Catalonie independentă s-ar putea constitui într-un „Piemont” iredentist faţă de Nordul Cataloniei, numit în Franţa Pyrenees-Orientales. În plus, cele două Catalonii, din Spania şi din Franţa, se învecinează cu micul stat Andorra, care este în prezent condominium franco-spaniol şi unde se vorbeşte, de asemenea, limba catalană.

Premierul Mariano Rajoy a găsit la Berlin un susţinător important al unităţii Spaniei, în persoana Angelei Merkel

Angela Merkel, cancelarul federal german s-a situat şi ea destul de explicit de partea premierului Mariano Rajoy şi a integrităţii Spaniei. Cu ocazia vizitei lui Rajoy la Berlin, pe 1 septembrie 2017, Merkel a organizat o conferinţă de presă comună împreună cu premierul spaniol şi i-a invitat cu această ocazie pe liderii catalani să respecte prevederile europene privind integritatea teritorială, subliniind nevoia de a se garanta integritatea teritorială a fiecărui stat. Întrebată despre discuţiile cu premierul spaniol privind independenţa Cataloniei, Merkel a răspuns presei că „este important ca legea naţională să fie respectată şi asupra acestui subiect nu este nicio deosebire dintre Rajoy şi mine”. În stilul său caracteristic, Angela Merkel a ţinut să pară echidistantă şi luni, 2 octombrie, i-a cerut socoteală lui Mariano Rajoy privind violenţele şi intervenţia forţelor de ordine de duminică, în ziua referendumului.

În ce priveşte mass-media europeană şi internaţională, preponderent cu vederi „progresiste” sau de centru-stânga, a fost mai degrabă părtinitoare în favoarea secesioniştilor catalani, cu relatări în care intervenţia forţelor de ordine era descrisă drept „violenţe fără precedent împotriva unor oameni care nu doreau decât să voteze”. Presa europeană de centru-dreapta, minoritară, a încercat cu timiditate să relateze cât de cât corect evenimentele.

Bombele cu ceas din Spania şi restul Europei

Din diferite motive liderii europeni au refuzat, cu excepţia lui Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, fie să se situeze de partea Guvernului de la Madrid, fie măcar să se pronunţe în această chestiune. Însă nu se pot ascunde la infinit. În primul rând liderii Uniunii Europene şi ai statelor membre nu pot practica dubla măsură şi discursul schizoid. UE a refuzat să recunoască referendumul organizat de separatiştii ruşi în Crimeea cu scopul proclamării independenţei faţă de Ucraina şi apoi al anexării acesteia la Rusia. De asemenea, a respins referendumurile asemănătoare organizate în regiunile Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, în urma cărora s-au proclamat „Republicile Populare” independente de Ucraina. Situaţiile sunt perfect identice. Atât în Catalonia, cât şi în Crimeea, Doneţk şi Lugansk, referendumurile pentru independenţă au fost organizate prin încălcarea prevederilor constituţionale din Spania, respectiv Ucraina. Liderii europeni nu pot să condamne referendumurile din Crimeea şi regiunile separatiste din estul Ucrainei şi, în acelaşi timp, să se bâlbâie în privinţa referendumului din Catalonia. Ruşii urmăresc foarte atent evenimentele, trăgând speranţa că o recunoaştere a secesiunii Cataloniei ar dinamita orice opoziţie faţă de anexarea Crimeei la Rusia. De altfel, presa rusă, printre care s-a distins „Sputnik”, a fost o susţinătoare făţişă a catalanilor. Să nu uităm că reacţia directă a Rusiei la declararea unilaterală a independenţei Kosovo faţă de Serbia în anul 2008 a fost recunoaşterea în acelaşi an „independenţei” provinciilor georgiene Abhazia şi Osetia de Sud şi anexarea de facto a acestora după invazia trupelor ruse în Georgia, în august 2008.

Luni, 2 octombrie 2017, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE din Rusia, a postat următoarele pe contul său de facebook: „Mă uit şi citesc ce se întâmplă în Catalonia. Şi Europa ne va mai spune nouă ceva despre refrendumul din Crimeea şi respectarea drepturilor omului? Toate aceste euro-summituri care prelungesc sancţiunile asupra Rusiei vor părea după evenimentele din Spania şi reacţia Bruxellesului la acestea aidoma „Parabolei orbilor”, a lui Bruegel”. Din postarea Zaharovei se simte frustrarea că nu va ieşi mare lucru din referendumul pentru independenţa Cataloniei. Orice progres în această direcţie, mai ales în ce priveşte recunoaşterea internaţională ar fi legitimat automat „referendumurile” organizate de separatiştii ruşi în Crimeea, Lugansk şi Doneţk şi ar fi delegitimat sancţiunile asupra Rusiei aplicate de UE şi SUA. În lipsă de altceva, diplomata rusă vrea să spună că Spania, aidoma Ucrainei în 2014, ar fi înăbuşit prin violenţă şi încălcarea drepturilor omului aspiraţiile legitime pentru independenţă ale poporului catalan, iar UE se preface că nu vede, ceea ce ar legitima „referendumurile” puse la cale de „omuleţii verzi” din Rusia în Crimeea şi Donbass. Cam subţire însă, raţionamentul este supt din deget, iar ruşii ştiu şi ei asta. Pentru Rusia ar fi fost ideal ca UE să fi recunoscut independenţa Cataloniei ca urmare a referendumului de duminică, după cum îşi făcuse speranţe luând act de declaraţiile nefericite ale lui Jean-Claude Juncker de la Euronews, din 14 septembrie.

2.10.2017. Maria Zaharova, purtătoare de cuvânt a MAE rus: „Mă uit ce se întâmplă în Catalonia. Şi Europa ne va mai spune nouă ceva despre refrendumul din Crimeea şi respectarea drepturilor omului?”

În aceste zile are loc și o altă criză internaţională, anume referendumul pentru independenţa Kurdistanului irakian, o situaţie explozivă care s-ar putea solda cu intervenţia armată a Guvernului de la Bagdad, cu o invazie a Turciei în regiune sau chiar cu intervenţia Iranului. Inclusiv pentru faptul că referendumul din Kurdistan a fost organizat împotriva voinţei guvernului legitim al Irakului, Comisia Europeană, prin comisarul pentru Politică Externă Comună şi Securitate Federica Mogherini, şi-a reiterat sprijinul constant pentru unitatea, suveranitatea şi integritatea teritorială a Irakului, şi a apreciat că acţiuni unilaterale cum ar fi referendumul pentru independenţa Kurdistanului sunt contraproductive. La fel ca în cazul Crimeei, UE nu se poate opune referendumului pentru independenţa Kurdistanului, închizând în acelaşi timp ochii la declararea unilaterală a independenţei de către Catalonia.

Însă până la problemele de politică externă, independenţa unilaterală a Cataloniei ar putea dinamita însăşi UE. Unul dintre principalele obiective ale integrării mai aprofundate a UE după Brexit este politica de securitate comună, inclusiv prin programe comune în industria de apărare, serviciu de informaţii european şi altele. Spania s-a manifestat până acum ca o susţinătoare a „nucleului dur” franco-german şi implicit şi al politicii comune de securitate. Însă Madridul şi-ar putea pierde orice entuziasm în această privinţă. Cea mai importantă problemă de securitate a Spaniei, şi a oricărui alt stat în general, este asigurarea suveranităţii naţionale şi a integrităţii teritoriale. Dacă Madridul va vedea că aliaţii săi din UE au o poziţie ambiguă privind secesionismul catalan, respectiv integritatea şi suveranitatea Spaniei, probabil va fi greu de convins că apărarea comună a Europei este relevantă pentru securitatea sa naţională şi nu înseamnă de fapt doar cumpărararea de armament şi tehnică militară de la concernele franco-germane.

Extremiştii din ETA, organizaţia teroristă bască urmăresc cu mare atenţie evoluţiile din Catalonia.

Separatiştii basci urmăresc cu mare atenţie situaţia din Catalonia şi este foarte probabil să ceară exact cât va primi şi Catalonia de la Guvernul din Madrid. Estimez că secesiunea Cataloniei ar fi urmată imediat de secesiunea Ţării Bascilor, ceea ce ar însemna dezintegrarea Spaniei. Madridul nu va accepta niciodată aşa ceva şi va merge până la capăt pentru apărarea integrităţii teritoriale, suveranităţii şi unităţii naţionale. Probabil că nu se va ajunge la război civil, fie şi din cauza disproporţiei dintre forţele presupuşilor combatanţi. Însă poate reveni organizaţia teroristă ETA, care a depus armele abia pe 7 aprilie 2017, dar înainte de aceasta a dus o campanie de răpiri şi asasinate soldate cu 820 de morţi şi peste o mie de răniţi. Spania este al patrulea stat european ca dimensiune, după Germania, Franţa şi Italia. O Spanie zguduită de convulsii, dezordini civile, atentate ar putea submina decisiv unitatea şi stabilitatea UE.

Reformele inteligente şi hotărâte ale Guvernului Mariano Rajoy au reuşit să stabilizeze Spania, lovită grav de criza economică, şi mai ales să stabilizeze băncile spaniole, aflate la un moment dat într-o situaţie la fel de precară ca băncile italiene, adevărata bombă cu ceas care ticăie sub moneda euro. Însă o criză economică generată de dezordini civile şi scăderea ratingului de ţară ar putea fi fatală pentru convalescenta economie spaniolă şi odată cu aceasta pentru întreaga eurozonă. Eurozona a reuşit oarecum să pună capacul pe oala de presiune numită Grecia. Dar Spania nu este Grecia, ci este a 14-a putere economică a lumii, cu un PIB nominal de 1232 miliarde dolari – faţă de Grecia, cu un PIB de numai 194 miliarde dolari, adică de peste şase ori mai mic. Colapsul Spaniei ar însemna colapsul monedei euro şi odată cu acesta şi prăbuşirea UE. Amintesc şi că prăbuşirea cvasi-iminentă a sistemului bancar italian, de care nu vorbeşte nimeni în prezent, s-ar putea suprapune cu un eventual colaps al Spaniei. UE nu ar putea gestiona aşa ceva. Ar fi peste puterile sale. Apropo, Catalonia, conform unui clişeu mediatic „cea mai bogată regiune a Spaniei”, are datorii imense, de peste 40 miliarde euro, iar obligaţiunile sale au fost cotate la categoria „Junk”, adică gunoi, nerecomandate la cumpărare.

Tentativa secesionistă a catalanilor ar fi putut fi doar o furtună într-un pahar cu apă. A luat însă o asemenea amploare şi din cauza nesăbuinţei unor lideri ai UE şi ai unor state membre, care s-au jucat cu focul şi au devenit ucenici vrăjitori sau poate maimuţa cu grenadă. Frontierele sunt intangibile de la cel de-al doilea război mondial, situaţie pecetluită şi de Acordurile de la Helsinki din 1975. Reunificarea Germaniei, dezmembrarea URSS, a Cehoslovaciei şi a Iugoslaviei nu trebuie să înşele pe nimeni. Nu s-au încălcat principiile de la Helsinki. Schimbările produse în aceste cazuri au vizat frontiere interne, nicidecum frontierele externe ale statelor menţionate.

Însă europeni, de obicei îngroziţi de însăşi ideea schimbării frontierelor în Europa, idee care până în prezent a fost tabu pentru ei, au trecut de acum linia roşie, încurajând aproape făţiş secesionsimul Scoţiei şi Irlandei de Nord. Acestea ar urma să primească ca bonus pentru dezmembrarea Marii Mritanii rămânerea lor în UE fără să preia procedurile de la zero. Scoţia ca stat independent, şi chipurile ca „succesor” al Marii Britanii în UE, în timp ce Irlanda de Nord ar urma să se unească cu Republica Irlanda, membră UE în prezent. Scoţia ca Scoţia, până şi britanicii au acceptat în urmă cu trei ani organizarea unui referendum privind independenţa acesteia, pe când Irlanda de Nord este cu totul altceva. În primul rând frontiera dintre Irlanda de Nord şi Irlanda este o frontieră externă a Marii Britanii, şi ar fi prima frontieră externă a unui stat european care s-ar schimba după 1945, în cazul includerii Irlandei de Nord în Republica Irlanda. În al doilea rând, în Irlanda de Nord abia s-a potolit patimile unui conflict îngrozitor, marcat de terorismul IRA, dar şi de violenţele loialiştilor protestanţi din Ulster. Irlanda de Nord cu o suprafaţă de 14.300 kmp, mai mică decât Dobrogea noastră, care se întinde pe 15.570 kmp, şi cu o populaţie cam cât Bucureştiul, de 1.870.000 locuitori, a înregistrat între 1969 – 2003 un număr de 3254 morţi în atentate teroriste, precum şi 36.900 incidente cu arme de foc şi 16.200 incidente cu bombe, toate acestea în cadrul războiului dintre cele două comunităţi, catolică şi protestantă, organizaţia teroristă catolică IRA făcând cele mai multe victime. Oare diriguitorii UE sunt conştienţi de riscuri atunci când cad în reveria fie a pedepsirii Marii Britanii pentru Brexit prin amputarea teritoriului naţional, fie măcar a presarii acesteia să renunţe la Brexit, prin ameninţarea cu secesionismul scoţian şi nord-irlandez?

Nu este Bagdad, ci Belfast, capitala Irlandei de Nord, în ani 70

Însă aluziile publice şi chiar afirmaţiile tranşante privind încurajarea secesionismului din Marea Britanie de la Bruxelles şi alte capitale s-au purtat de-a lungul întregului an 2017 şi i-au încurajat pe catalani pe panta secesionismului, transmiţându-le totodată şi un sentiment de frustrare. Adică de ce Scoţia şi Irlanda de Nord ar putea rămâne în UE dacă se despart de Marea Britanie, dar Catalania s-ar situa în afara UE dacă şi-ar proclama independenţa? Trebuie să fie vreo portiţă, şi-au zis cei de la Barcelona, aşa că au decis să meargă înainte cu referendumul, pe principiul „făcând şi văzând”. Consider că este o legătură directă între precipitarea evenimentelor din Spania, respectiv tentativa secesionistă a catalanilor pe de o parte, şi discuţiile încurajatoare din cadrul UE privind separarea Scoţiei şi Irlandei de Nord de Marea Britanie şi rămânerea acestora în cadrul UE, Scoţia ca stat independent şi Irlanda de Nord ca parte a Republicii Irlanda.

Ca să fim drepţi, şi Spania este responsabilă de această stare de spirit din Europa de după Brexit. Spania s-a adăugat şi ea celor care ar fi dorit să amputeze Marea Britanie ca pedeapsă pentru ieşirea din UE şi a revendicat aproape pe faţă Gibraltarul, pe considerentul că populaţia Stâncii, care a votat contra Brexitului, are dreptul să rămână în UE, chiar dacă Marea Britanie pleacă. Acum premierul Rajoy poate că meditează la contribuţia adusă de guvernul său la valul de separatism din Europa.

Stabilitatea şi unitatea Uniunii Europene sunt puse în pericol de crize potenţiale ce pot apărea oricând, iar dacă apare minim două concomitent este foarte greu de spus dacă leadershipul european ar putea să le gestioneze. Aşa că cei ce au greaua răspundere a destinelor Europei ar trebui să facă analize serioase şi să ia măsuri de prevedere. În prezent, ucenicii vrăjitori de la Bruxelles şi alte capitale par să aibă preocupări cu totul străine de ameninţările la adresa UE, printre care pot enumera doar o nouă criză mondială, care este aşteptată la finalul actualului ciclu de 10 ani de la debutul ultimei crize, pericolul mortal prezentat de eventualul crah al sistemului bancar italian, revenirea crizei economico-sociale din Grecia, pierderea autorităţii Comisiei Europene în faţa statelor membre, manifestată deja prin creşterea exponenţială în ultimii doi a procedurilor de infrigement, ceea ce înseamnă că statele membre nu prea se mai sinchisesc de Comisie, precum şi de multe altele care nu fac obiectul acestui articol.

Distribuie acest articol

103 COMENTARII

  1. Calea cea buna: respectarea legii si adâncirea integrării in interiorul UE. Când popoarele Șpaniei au decis sa constituie o națiune, se reclama o anumită realitate. Dar istoria este fluida si, chiar daca sfatul are monopolul legal al forței care instituie legea, politicienii trebuie sa aibă si viziune. Lipsa de viziune a guvernului de la Madrid a potentat si servit separatiștii catalani.
    Este o lecție importanta aici pentru toate guvernele UE si pentru Bruxelles. Personal ma bucur ca Bruxelles si guvernele SM nu s-au grabit sa facă declarații. Ma bucur ca Tusk a oferit medierea Comisiei, absolut necesara, odată ce s-a ajuns prea departe in antagonismul Madrid – Barcelona. Medierea poate arata Barcelonei ca există si alte limite, si alte realități decât separatismul orb.
    Si mai sper ca guvernele SM, inclusiv cel vremelnic de la Budapesta (de exemplu), vor înțelege ca ne aflam in fata unor decizii care pot accelera o spirala a confruntării ce ar vulnerabiliza, poate chiar distruge UE. O spirala ce trebuie înțelept evidata. Este vital.

    • Mda, Aici ati sintetizat cu maiestrie cam toate tezele imbratisate cu ardoare de idiotii ingeniosi ai vremurilor noastre. Sau altfel spus, legea o fi ea lege dar parca totusi e mai bine sa ne tocmim cand vine vorba de aplicarea ei. Iar daca cineva o incalca pai din nou trebuie sa fim deschisi la minte si sa negociem situatia in loc sa-l pedepsim pe infractor. :P

      Ca sa intelegeti mai bine absurdul celor sustinute de dumenavoastra va dau un exemplu: Cineva vrea sa forteze intrarea in casa dumneaoastra ca sa va crape teasta pentru ca nu-i place figura dumneavoastra. Cat se chinuie ala sa sparga usa aveti vreme sa sunati la politie iar aia va spun pe un ton parintesc ca ar fi bine sa va calmati si sa negociati rational cu ala care e pe cale sa va lichideze :D

      Ideea constitutiva a statului de drept este domnia legii si respectara ei neabatuta. Nu exista exceptie de la lege si nu exista lege care sa fie schimbata ilegal. Daca aceste principii simple nu sunt respectate, atunci statul de drept se transforma intr-un soi de jamahirie sau organizatie tribala. Ati priceput?

      • Dupa dvs., SUA nu ar exista si inca ar fi colonie britanica, Franta ar avea monarhie si Ceausescu inca ar fi presedintele Romaniei. Dar realitatea va contrazice, in punctele cheie.

        • Nope. Revolta e justificată atunci când puterea e tiranică, lipsită de legiimitate și nedemocratică. Aceasta e situația în fiecare din cele 3 exemple pe care le-ați dat.

          • Revolta e justificata intotdeauna atunci cand invingi. Restul sunt povesti pentru copii.

            Tirania e ceva foarte relativ, parintii mei erau tiranici cand imi dadeau sa mananc legume – era justificat sa ma revolt?

            • revolta e justificata atunci cand revoltatii inving la fel cum represiunea e justificata atunci cand ordinea de drept se mentine. Altfel spus politaii spanioli si-au facut treaba.

        • Iar dvoastra, ma scuzati, confundati merele cu perele.
          Pe cine din Spania, regele, prim ministrul, il asemanati cu Ceausescu?
          Cit despre SUA, ati dat-o rau in balta :P
          dle @ Adrian B,
          ma mir ca nu ati extins exemplele dvoastra la Evul Mediu ori, dece nu, la epoca primitiva.
          Sa va mai spun ca Spania e in UE si lumea de azi se conduce dupa alte reguli?

          • Nu am comparat persoane, ci situatii in care legea nu a fost respectata pentru a schimba regimuri. Aproape toate schimbarile de regim s-au facut cu incalcarea legislatiei existente in acel moment, asa ca respectarea legii intr-un asemenea caz nu e un argument care sa fie confirmat de istorie.

            • Intru totul de acord!
              Desigur ca respectarea legilor este preferabila incalcarii lor, numai ca uneori, impunerea cu forta nu este cea mai indicata masura, nu in state unde dictaturile sunt inca proaspete in memorie…
              In orice caz, in Europa din 2017 ar trebui sa primeze dialogul.

            • @Ela

              Respectarea legii e obligatorie in lumea civilizata si nu „preferabila”. Ea e facutativa doar in alde Zimbabwe. Daca va luptati ca ea sa fie facultativa si acolo unde traiti pai atunci veti ajunge sa traiti ca-n Zimbabwe. macar atunci sa aveti mina decenta sa nu va tanguiti :P

              Studiu de caz: Cineva vrea sa va sparga teasta spre a va prada in liniste. Ce trebuie sa faca organu’ statului?! Sa-l opreasca pe ala uzand de forta/violenta, sau sa se apuce sa dialogheze cu el in mod civilizat despre meciul de aseara in timp ce ala isi vede gospodareaste de lichidarea dumenavoastra?! :P Cu cuvintele dumenavoastra dupa ce va incordati neuronu’ coprespunzator… :P

            • @ Adrian B

              Pai daca schimbarile de regim produse cu incalcarea legii la un moment dat devin fapte acceptate cu timpul, atunci de ce apararea ordinii legale cu folosirea fortei ar fi reprobabila?! cele pe care le spuneti chiar dau o justificare in plus utilizarii discretionare a fortei. Nu-I asa?

      • Am priceput ideea cu apararea proprietatii. Interesant. Dar analogia nu are legatura cu ce-am scris eu. Imi pare rau. Mai ales imi pare rau daca am fost gresit sau insuficient inteles.
        E dificil sa facem analogii intre concepte/norme de drept complet diferite. Precum si intre concepte si norme sociale si politice complet diferite.

        • Firesta ca n-ati priceput nimic nimic nici acum. E vorba de respectarea legii. Oamenii cu un nivel precar de inteligenta sai/sau educatie au dificultati majore in a intelege importanta unui concept abstract precum respectarii legii pentru supravietuirea lumii civilizate. De aia am si venit cu exemplul incalcarii legilor legate de proprietate. Fiind ceva ce afecteaza pe oricine, speram sa intelegeti principiul. Ma tem ca in cazul dumneavoastra, asta e deja un efort ce va depaseste dincolo de orice speranta :D

      • Aici aveti dreptate. fara indoiala ca Rajoi va fi mai putin sovaielnic data viitoare, intelegand ca oricum n-are cu cine discuta rational.

  2. La Bruessel s-a asteptat destul de mult pâna când s-a luat o pozitie clară faţă de statul de drept în Spania după referendumul (42% au participat- deci majoritatea a absentat) din 1 octombrie. Situaţia din Catalunia ramâne agitată. Conflictul intern poate fi rezolvat numai de cei impilcaţi, eventual cu asistenţa din UE. Conflictele de interese sunt starea normală în democraţie. Soluţiile se găsesc în dezbateri libere şi cu majorităţi temporare (legile se schimbă) în parlament. Umbrele din trecutul violent apasă greu în unele regiuni ale Spaniei. Se va găsi un mod de convieţuire între Madrid şi Catalunia, aşa cum e cel cu ţara bascilor. Nu se va obţine nimic cu violenţă. Nici una din părţile împlicate nu are interes de a escala prea mult timp situaţia complicată. E vorba şi de bani. Catalunia (19% din BIP) vrea mai mult înapoi din cea ce transferă la Madrid. Nu e nimic nou (Slovenia, Croaţia s-au despărţit 1990-1994 de Yugoslavia şi din cauza banilor transferaţi la Beograd, învestiţi în Kososvo, etc.).

    Transferurile financiare în ZE l-au inspirat pe E. Macron pentru noul său model UE.27 cu două viteze 2017- 2022.

    …. „… Macron a fost mai tranşant decât ceilalţi pentru că vrea să se afirme ca un lider european şi chiar global, ori pentru aceasta chiar trebuie să-şi exprime poziţiile, să nu se mai ascundă după deget. În al doilea rând, spusele lui Macron sunt conform viziunii tradiţionale ale Franţei despre organizarea statului. Conform tradiţiei administrative inaugurate de iacobini la 1792 şi continuată apoi de radicali pe parcursul secolelor XIX şi XX, Franţa nu agreează nici un fel de descentralizare, autonomie regională, limbi locale şi altele asemenea, adoptând în schimb centralizarea administrativă şi omogenizarea cultural-lingvistică…. „….

    Catalunia ar fi în afara UE.27 după declararea independenţei. Firmele mari cu sediul în Catalunia au avertizat că se vor retrage şi se vor deplasa în UE.27. Intrarea în UE.27 e imposibilă (Madrid are veto, numai în unanimitate de voturi se poate adera la UE) mult timp pentru Catalunia. Prea mult timp pentru Barcelona.
    Ramâne problema transferurilor financiare în statele naţionale şi în UE. Autorul prezintă detaliat conflictele de interese în unele părţi ale continentului. Nu e nimic nou. Democraţia e destul de puternică să rezolve cu mijloace paşnice (Corsica, Flandra, Scotia, etc) conflictele de interese.
    Nu văd un pericol acut 2017, nici pentru cele 27 de statele naţionale nici pentru UE.
    Pentru România mai important e modelul UE.27 prezentat de E. Macron 2017 şi impus de la Paris. E vorba de două viteze, de ZE mai mult integrată cu budget propriu, cu parlament ZE propriu, cu ministru de finanţe francez (Wolfgang Schäuble/CDU a declarat acum că vede o şansă bună de a realiza proiectul francez ZE. Noul ministru de finanţe la Berlin- Lindner/FDP?- va trebui să răspundă 2018 cerinţelor de la Paris 2017. Checkbuchdiplomatie ca până acum?).
    Catalunia fară Euro şi în afara UE.27 ar fi un experiment nefavorabil locuitorilor, cu o scădere BIP de pâna la 14 % cum calculează unii analişti. Ce vor de fapt locuitorii Cataluniei? Care sunt cerinţele celor care au votat pentru independenţă? Care sunt aşteptările majorităţii în Catalunia? Referendumul blocat nu a dat răspuns. Madrid şi Barcelona se vor întâlni în curând la masa negocierilor. UE.27 poate fi catalizator dar nu participă activ la soluţiile care trebuie găsite în Spania. Deciziile se iau în Spania. Nu se iau la Bruessel, UE sau ONU.

    Ciorba nu se manâncă atât de fierbinte cum e gătită, nici la Barcelona, nici la Madrid. O descentralizare (financiară) mai pronuntaţă în Spania va fi un pas spre împăcare cu Catalunia. Regiunile sunt o parte constitutivă în UE. Va reuşi. Cu Catalunia în Spania şi în UE.
    Când?

    • „Nu văd un pericol acut 2017, nici pentru cele 27 de statele naţionale nici pentru UE.”– asta vroiam sa aud domnule, bravo, imi plac oamenii optimisti! Adevarul este ca totul e doar in inchipuirea noastra, si anexarea Crimeii, si problema Cataloniei, si atentatul de ieri din Las Vegas, si Brexit-ul, si migrantii. Toate aceste lucruri ne-au fost induse in subconstient si este de fapt un test :)

  3. O constituție trebuie să fie suspendată și modificată, când o comunitate așa puternică, importantă și-o dorește. Principiul voinței majorității nu înseamnă desconsiderare și dispreț față de minoritate. Restul e gargară pentru fraieri.

      • Tehnic vorbind minoritatea ce nu doreste independent e totusi o majoirtate. Au „votat” intr-un scrutin ce nu a indeplinit nicio regula de integritate a lumii civilizate 42% din alegatori. Au votat pentru independenta 92% din cei 42%. Adica vorbim de sub 39% din alegatorii cu drept de vot…

      • Se gandeste si la minoritatea asta.

        Minoritate care s-ar putea chiar sa fie o majoritate: proiectul care vrea sa schimbe lucrurile a demonstrat o sustinere populara de aproximativ 38% din cei cu drept de vot, in conditiile unui vot organizat cel putin bizar, departe de orice standard democratic.

        Solutia mea e sa lase cateva cartiere din Barcelona si pentru minoritatea asta, cartiere care o sa faca parte mai departe din Spania. Si problema e rezolvata.

        Bine, e posibil sa existe in cartierele alea si cateva familii care vor in Catalunia. Lor o sa li se rezerve cateva strazi. Si asa mai departe.

    • Genial!

      Deci majoritatea e obligata sa se supuna minoritatii, insa minoritatea nu e deloc obligata sa respecte vointa majoritatii pentru ca ea stie mai bine ce le prieste tuturor :P . Pai cam astea erau si principiile lui Hitler, Stalin Mao si ale altor flacai la fel de falnici.

      • Totdeauna, marile furtuni au fost starnite de minoritati (mai mari, ori mai mici). Nu stiu, cum naiba, insa, ele au devenit uragane ulterior. Uite Revolutiile rusa si franceza. Razboiul civil al Angliei, de exemplu. Razboiul taranesc din Germania si cel husit . Marea Revolutie Socialista din China …
        Inexplicabila este si aderarea masselor la aceste idei (mai ales la popoare ce au dat lumii un Diderot, un J.J. Rouseau, un Kant, un Scopenhauer, … . Ineplicabila este si viteza de crestere a acestei masse.
        Hitler, Stalin, Mao si ale altor flacai sunt cei blamati, insa nu trebuie uitata sustinerea lor. Si mai ales, de ce au fost sustinuti. De ce au fost sustinute astfel de idei, in plin secol XX?

        • De ce au fost suținute acele idei?! Foarte simplu! Mama idioților e veșnic însărcinată! În orice caz ele nu au reușit niciodată să ralieze majoritatea.

          Tocmai lecțiile aspre ale istoriei obigă un stat responsabil să nu tolereze excesele unei minorități zgomotoase și agresive. În sensul ăsta guvernul spaniol a procedat în general bine. Trebuia poate totuși ceva mai multă fermitate. Spun asta considerând că mascarada electorală s-a desfășurat totuși într-un număr imens de secții de votare.

  4. ” Morile Domnului macina incet dar sigur ” !
    Actiunea nesabuita din Kosovo a administratiilor Clinton si Bush 2 , sprijinite de liderii europeni contaminati si ei ( poate primii ) de ideile ” societatii deschise si globale ” isi arata de abia acum adevaratele roade. Orizontul de timp al diplomatiei ruse, de fapt al omniprezentului KGB ( dela Ceka la actualul, parca asa ii zice , FSB), este cam de 20 – 30 de ani, dupa cum spunea Mircea Malita prin memoriile sale, si iata a venit timpul ca roadele prostiilor sa se arate !
    Ca Rusia este in spatele actiunlor separatiste din Europa, nu cred ca se indoieste cineva. E suficient sa stim ceva istorie si sa ne adresam vestita intrebare : Cui prodest ?
    Dl. Putin poate sa-si frece multumit miinile. Cred ca dela razboiul civil din Spania, Frontul Popular din Franta , ” Orchestrele Rosii ” din timul razboiuluisi furtul bombei atomice, nu -au mai inregistrat asenea succse ale subversiunii rusesti, sovietice sau post sovietice. Haosul din Statele Unite si Uniunea Europeana ,culminind cu ultimele doua mari succese ( alegerile din Germania, unde echivalentul de dreapta al bolsevismului – sprijinit de Rusia dupa cum si Hitler a fost sprijinit la vremea lui – a intrat in parlament si tulburarile din Spania ) vot intoarce in curind busola societatilor vestice. Raul cel mare a fost facut definitiv: Populatiile din Europa si America au parasit definitiv democratiile de tip liberal. De acum drumul etapele sint clare ( vezi: ) : democratia parlamentara, acolo unde parlamnentul este acaparat de demolatorii sistemului democratic capitalist, apoi o dictatura luminata ( gen Lukasenko, Putin, China ) si in final, mult dorita si asteptata dictatura fatisa.
    Singura multumire, tardiva, de sigur, pentru ca nu stiu citi din noi o vom mai apuca, este ca si Federatia Rusa va sucomba in final tot sub lovituri separatiste, cele mai apropiate ale republicilor autonome din Caicaz, ae tatarstanukui si,nu va mirati, la Republicii Komi.
    Din aceasta perspectiva, s-ar putea ca dl.Putin sa nu recurga acum, imediat, la arma recunoasterii independentei Cataloniei ( desi sint sigur ca ar vrea sa le intoarca cit mai repede occidentalilor palma primita la Kosovo si dupa anexarea Crimeii ) ci sa mai astepte si ce se intimpla prin Scotia, Tara Bascilor, Nordul Italiei, Flandra si, dece nu, Tinutul Secuiesc.
    O ipoteza de luat in seama ar fi ca Rusia ( de data asta sprijinita si de China ) sa agite niste miscari separatiste chiar in Statele Unite. Ce ati zice de miscari secesioniste in California , Texas, si Statele Sudiste ? Nu cred nici in ruptul capului ca toata agitatia rasiala si nesupunerea civica prezenta acum in USA, este asa de inocenta cum pare ! De ce a izbucnit oare acum disputa, ce pare a se inteti, privind drapelul USA, simbolul unitatii nationale si privind monumentele dedicate eroilor sudisti ai razboiului de secesiune, dar si negarea marilor figuri ale fauritorilor Statelor Unite ( Washington, Jefferson si multi altii ) ? Nu suna oare ca o pagina din ” Manualul de diversiune ” al KGB, invatat pe de rost la timpul sau si de vajnicul democrat Ion Iliescu ?

  5. „Reunificarea Germaniei, dezmembrarea URSS, a Cehoslovaciei şi a Iugoslaviei nu trebuie să înşele pe nimeni. Schimbările produse în aceste cazuri au vizat frontiere interne, nicidecum frontierele externe ale statelor menţionate.”

    Nu inteleg ce intelegeti dvs prin intern si extern.

    • Reunificarea Germaniei a fost pur si simplu decizia a doua state independente (RFG & RDG) si recunoscute ca atare de cam toata lumea de a se uni.

      Cehoslovacia era un stat federal compus din republicile ceha si slovaca. Pe hartile epocii aparea frontiera dintre cele doua tari. Frontiera lor interna a devenit la inceputul anilor ’90 frontiera externa atunci cand au decis sa se desparta. A fost ceva oarecum similar Brexit-ului. Slovacia simtindu-se pe locul 2 intr-o federatie cu doar doua componente :P a decis iesirea din federatie in mod legal si civilizat.

      Yugoslavia se compunea la randul ei din 6 republici cu guverne proprii, frontiere interne si unite intr-o federatie destul de larga. Pe masura ce socialistii sarbi ai lui Slobodan Milosovici au incercat sa preia tot mai multe din prerogativele celorlalte 5 republici yugoslave, acestea au iesit una cate una (incepand cu Slovenia) din federatie. Iesirile Croatiei si ale Bosniei au fost foarte sangeroase. Celelate au fost aproape pasnice. Din nou frontierele interne ale republicilor din fosta Yugoslavie au devenit frontierele externe ale statelor succesoare. Cu o singura exceptie: cea a Kosovo, care e o regiune autonoma din cadrul Serbiei. Recunoasterea independentei sale in 2008 de catre un numar mare de tari UE (mai putin Spania, Romania, Slovacia, Grecia si Cipru )a reprezentate deschiderea cutiei Pandorei pentru UE.

      • Nu va mai imbatati cu apa rece, stimate domn (doamna), si nici nu mai ramaneti inchistat doar la un moment al istoriei. Asa cum vi s-a mai explicat de mai multe ori (in cursul ultimelor 2 luni), „lumea este intr-o perpetua miscare. Si noi, la fel, odata cu ea.” Toate confederatiile, federatiile statale, state unite, Commonwealth, , … etc. s-au destramt, precum toate natiunile independente, la alte momente, au format uniuni, confederatii, … etc. IN FUNCTIE DE INTERESE .
        A aparut Catalonia. Era predictibila aparitia (indelung studiata si pregatita, daca ma intrebati pe mine).Criza catalana se va adanci, si in plus, vor apare si alte crize. Suntem pregatiti? Spania si Romania, dau dovada de nepregatire si o proasta administrare, ca urmare a oamenilor ce sunt platIti regeste sa administreze si sa gestioneze (inclusiv crize). De alaltaieri, astfel de crize nu vor mai fi fenomene izolate, si pe cale de consecinta, nici exceptii. VOR FI „COTIDIANUL”. Obisnuiti-va cu agest gand si fiti pregatit sa administrati politic, administrativ, fiscal, religios, juridic, cultural, social si economic ultimele natiuni multietnice. Austria inaintea I-ului razboi mondial, era la fel. Rusia dupa I-ul razboi, era la fel. UK, idem. Plansul si lamentarile nu ajuta la nimic. Scoliti-va oamenii in stiinta (dar si arta) administratiei.Saracia, si in consecinta, incultura si lipsa de civilizatie, unde credeti ca pot duce? La fel este si in Mecklenburg Vorpommern; doar ca nu auziti dvs. nimic despre asa ceva. Duceti-va in vizita in acea zona si incercati sa vorbiti (stalcit) germana. Or, cereti ceva in lb. engleza. Veti constata pe pielea dvs. cat de europeni sunt nemtii acelei zone, si cat de ult le pasa de asa ceva. Auzita-ti dvs. ori ati citit de vreun desant sirian / afghan / iranian in acea zona a Germaniei? Nici poveste, deoarece nu ar ajunge toata Bundespolizei pentru a apalana conflictele . Plasamentele sunt in zonele S-SV-SE si centru.Si Merkel stia asta, insa tace. E drept, ca nimeni nu s-a ingrijit sa o intrebe direct, … dar nici nu au de gand sa o intrebe.Toata lumea avem un cos de gunoi in bucatarie s o buda in baie …, pe care nu vrem sa o vada musafirii .
        PS Poate cel mai bun antiexemplu de administrare a fost sistare construcitiei unui liceu catolic in Tg MURES. Material didactic de cum sa lasi repetenti toti cursanti de SNSPA; sau de anulare a diplomelor date pana acum .

        • Bateți câmpii. „Schimbarea” se produce exclusiv acolo unde degenerarea unei națiuni a ajuns la nivelul la care supraviețuirea ei u mai e posibilă. Acolo unde se găsesc suficenți zgubilitci care să pună botu’ la sofisme răsuflate de doi bani a cele pe care le debitați.

          Înțeleg că aveți tot soiul de vise erotice despre ținutul secuiesc. Înțeegeți că ele vor rămâne doar vise erotice și că tot valahii vă regulează femeile și nu invers :P

          • Inteleg ca trebuie sa continui procesul de adaptare, iar svejk-ii (o unitate de masura a grobianismului, prosului-gust si a ilogicii) sa fie izolati de mediul in care traiesc.Cu sincera compasiune,

            • Da intr-adevar trebuie sa faceti eforturi de adaptare la realitatile lumii. Traitul la nesfarsti in mijlocul fantasmelor eroice n-are cum sa se termine cu bine. In rest va inteleg si ma voi stradui sa nu va mai zgandar. Maghiarii au detinut mult timp (si poate il mai detin si azi) recordul sinuciderilor la mia de locuitori. Depresia fiind bag seama o boala nationala la dumneavoastra :P

  6. Partial off topic: ceea ce a facut guvernul Rajoy este totusi foarte urit. Nu poti folosi forta impotriva a mii de cetateni, pe motiv ca trebuie sa aperi ordinea constitutionala. Presupun ca nici demolarea Bastiliei, nici invadarea cladirii CC-ului in decembrie 89, nici manifestatiile din piata Tienanmen nu erau actiuni pe placul aparatorilor „Constitutiilor” din locurile respective.
    Daca Constitutia le intrzice unor oameni sa solicite ceva de la guvernul central, Constitutia trebuie schimbata, iar nu oamenii brutalizati pentru a o „apara”. Guvernul Rajoy putea foarte bine sa ii lase pe catalani sa voteze linistiti si apoi sa le ignore total rezultatul votului. Actionind in forta, nu a facut decit sa le dea catalanilor moderati motive sa chiar vrea sa parasesca tara aia.

    • Daca doar vrei sa aperi Constitutia nu le interzici oamenilor sa voteze. Votul nu inseamna decat exprimarea unor opinii, poti sa le accepti sau sa le ignori dar nu pui politia pe ei pentru ca isi exprima o optiune.

      • Votul trebuie să se supună anumitor reguli spre a fi legal și legitim. Că așa oricine poate să tipărească buletine de vot acasă și să zică că a decis prin referendum să vă naționalizezr tot ce aveți. :P Sau într-o situație particulară delicată precum cazul dumneavoastră trebuie respectate totuși niște minime reguli de intgegritate ale procesului electoral? :D

        • Votul in sine nu trebuie interzis. Efectele votului pot fi restrictionate in functie de anumite conditii, asa ca daca vreti sa votati sa imi fie nationalizati boii de la bicicleta nu am nimic impotriva, e dreptul dvs sa aveti o parere si sa o cereti si altora. Ca nu va avea nici un efect votul dvs e alta poveste – de acolo incepe discutia despre drepturi, legitimitati si consecinte.

          • Genial! Deci voturile morților lui Dragnea n-ar fi trebuit oprite?! :P

            Exact asta e problema, Votul ilegal și viciat trebuie orpti cu orice preț. Dacă nu, el va ajunge să dea măcar o umbră de legitimitatate fărădelegii și celor ce-l organizează.

            • Adrian B are dreptate. Orice lege sau constitutie pot fi schimbate. Ca sa schimbi ceva, mai intai trebuie sa vrei asta. Ca atare, exista un moment de timp premergator in care dorintele cetatenilor sunt in contradictie cu legea/constitutia existenta.

              La urma urmei, am votat la un referendum pentru un Parlament de 300 parlamentari, desi Constitutia in vigoare prevede mai multi. Sunt in ilegalitate, sfidez ordinea constitutionala, trebuiesc batut cu bulanul pentru ca nu respect constitutia in vigoare? Absurd.

              Orice cetatean are dreptul sa doreasca ce pofteste el. Intre consultare publica si actiune publica e o diferenta cat casa. Asta trece cu vederea articolul de fata.

            • @kinn

              Fireste ca orice lege (inclsiv constitutia) poate fi schimbata. Numai ca chichirezul aici e ca schimbarea sa se faca legal. Ce s-ar intampla daca hotii (se pot aduna vreo 1-2 milioane, nu-I asa?) ar fi abilitati sa anuleze codul penal ca sa poata fura legal?! :P Ei? Acum va zvacneste un pic neuronu’?! :P

              Constitutia spaniei poate fi schimbata numai ca asta e ceva ce trebuei sa doreasca majoritatea alegatorilor de acolo (adica vreo 38 de milioane) nu doar 2 milioane de catalani. N-asa?! Catalanii n-au lansat o procedura legala de modificare a Constitutiei tarii ci au trecut irect al incalcarea ei fatisa petnru ca asa vrea muschiu’ lor.

              La aia cu referendumul din 2009 sunteti de asemenea cu pluta. Constitutia romana in vigoare nu prevede un anume numar de parlamanetari. Doar una din cele doua intrebari de la referednumul din 2009 nencesitau modificarea constitutiei – cea legata de desfiintarea senatului. Cea legata de 300 de parlamentri se putea rezolva prin lege organica. Aici dovediti un adevar trist – ca multi oameni vorbesc si voteaza fara a pricepe ce fac. In cazul referendumului din 2009, in mod accidental ati votat bine. Se naste intrebarea de cate ori ati votat cine stie ce maimute distructive din cauza ignorantei agresive de care suferiti. :P

    • Asa care va sa zica!

      Ca sa sa inteleg mai bine ceea ce spuneti, incerc sa-mi imaginez un caz concret: X & Y vor sa va ucida pentru ca asa au ei chef. E de datoria statului prin instrumentele sale sa va apere viata. Acum daca X, Y + alti vreo 2000 vor sa va linseze, ei bine asta e alta poveste! De acum e vointa boborului. Asa incat politie, justitie si alte celea trebuie sa participe la spectacol doar pentru incurajarea multimii. Sa inteleg ca asta ati vrut sa spuneti?! :P

      Domnu’ asta era modul de functionare al Jamahiriei raposatului Gaddafi, sau al Rwandei, nicidecum al lumii civilizate. In lumea civilizata fortele de ordine trebuie sa-si faca datoria indiferent ca au de a face cu 1 infractor sau cu un milioan de infractori. Toleranta pentru faradelege sau negocierea cu infractorii sunt doar semne de slabiciune care-i incurajeaza pe acestia.

      • Aveti dreptate – comentariul meu a fost incomplet.
        Intr-adevar, o democratie inseamna vointa majoritatii plus respect pentru minoritati. Respectul pentru minoritati se asigura, de exemplu, prin mecanisme de tip curti constitutionale, care pot bloca/invalida legi votate de majoritate (in SUA, Curtea Suprema face asta).
        Atunci cind o majoritate incepe sa persecute o minoritate (termenii majoritate/minoritate sint relativi, depinde de cit de mult faci zoom pe harta), guvernul central trebuie intr-adevar sa intervina pentru a aplica legea care protejeaza minoritatea – exemplul Rwandei pe care il dati e clar pertinent.
        Daca „independentistii” faceau ceva concret impotriva celorlalti (sa zicem ca stabilesc granite si impiedica oamenii sa circule daca nu au „pasaport catalan”), era normal sa se intervina, chiar si in forta si impotriva unui numar mare de oameni, pentru a aplica legea.
        Dar ei au facut doar un simulacru de alegeri, care a fost practic o forma de exercitare a libertatii de exprimare, iar guvernul i-a tratat ca pe niste criminali, desi erau sute de mii si nu facusera nicio victima concreta. Nu vedeti nicio problema ?

        • Io zic să încercați să lăsați abureala. Chestia e mult mai simplă: Dacă linșajul e o metodă legitimă de administrare a voinței populare atunci și „referendumul” catalan a fost legitim. Și vice versa. Deci ce părere aveți?! Sunt referendu catalan & linșajul practici firești?! Cu cuvintele dumenavoastră… :D

  7. Și totuși, Spania și restul statelor, cum ar fi și România, recunosc pactele ONU care consființesc dreptul la auto-determinare. Mai mult, România mare chiar așa a apărut, beneficiind de aplicarea și recunoașterea acestui drept.

    • Da, evident ca statele lumii civilizate recunosc dreptul la autodeterminare. insa il recunosc in limitele legii statului de drept.

      A doua parte a spuselor dumenavoastra insa nu e adecarata. Romania nu a aparut ca o conseecinta a dreptului la autodeteminare ci pentru ca rusii au pierdut razboiul Crimeii in 1856 + alte cateva evenimente favorabile. Nici macar Romania Mare n-a aparut in 1918-1919 ca o consecinta a dreptului al autodeterminare, ci pentru ca pur si simplu la sfarsitul lui 1918 armata romana isi pastrase suficienta forta si resurse pentru a-i bate simultan in anul urmator pe unguri in Ungaria si pe rusi in Basarabia si Ucraina.

      • Ați avea dreptate dacă nu ați greși. Dar România Mare a apărut și a fost recunoscută tocmai datorită acestui lucru pe care dumneavoastră îl înțelegeți într=un mod atât de original – dreptu la autodeterminare.

        • Vă repet: Autodeterminarea a fncționat în cazul României Mari până acolo unde a ajuns armata română. Dacă maghiarii ocupau Transilvania și o purificau etnic, azi era tritoriu unguresc legitim.

          Exact în acea epocă avem exemplul Turciei (1918-1922). Tratatul de la Sevres din 1922 era bazat pe dreptul la autodeterminare al popoarelor din Anatolia și Rumelia precum cel de la Trianon cu Ungaria. El lăsa Turcia cam 1/3 din ce e azi. Regele Alexandru I al Greciei a fost mușcat de o maimuță (maimuță care a schimbat dramatic soarta națiunii grecești :P ) murind în urma septicemiei . Tatăl său Constantin I (un idiot iresponsabil și incompetnt) care i-a urmat la tron a reușit precum Ponta în 2014 și Geoană în 2009 să iasă pe locul 2 într-o cursă în care alerga singur. Adică armata greacă cu imens suport logistic aliat a fost bătută măr întâi ăn fața Anlarei si apoi pese tot în Anatolia de bașbuzcii înfometați și jerpeliți ai lui Kemal Ataturk. Turcii au purificat apoi etnic în mod temeinic Turcia de azi. Milioane de greci, armeni și ale minorități etnico-religioase au dispărut într-un fel sau altul de acolo. Kurzii sujt singura minoritate semnificativă care a supravieuit cumva. Iar asta doar penru că Ataturk îi considera asimilabili – dar s-a înșealt Azi nimeni nu contestă legitimitatea și frontierele Turciei. Na kazanie!

          Vă recomand deci să mai puneți mâna pe carte, înainte de a postula cu atâta convingere…

          • Deci cum ar veni, „linsajul” cu forta armata este o metoda legitima de administrare a vointei populare. Dar, pasamite, un simpul vot e groaznic. Sunteti oare acelasi care protesta mai sus contra linsajului?

            Din ceea ce spuneti, referendumul din Catalonia este o metoda mai pasnica, mai democratica, mai buna decat metoda Romaniei de a obtine independenta / unificarea. Atunci de ce sunteti impotriva? E nevoie neaparat se vedeti sange?

            • Forta militara e un fapt acceptat ca atare. Votul e acceptabil DOAR ATUNCI CAND E LEGITIM. La mintea dumenavoastra referednumurile lui Putler din teritoriile ocupate de Rusia sunt perfect justificate. Ca doar a fost si ala vot. N-asa?!

            • @Svejk

              Niciun vot organizat sub ocupatie militara straina, fie ca sint omuletii verzi de pe Marte la rederendumul din Crimeea sau armata sovietica eliberatoare la alegerile din 1946 din Romania, nu poate fi legitim astazi.

              Teoria e ca azi, spre deosebire de toata istoria de pina acum, nu mai e acceptabil sa obtii schimbarea unor granite ca urmare a folosirii fortei armate, iar cel care face asa ceva (ex. Putin) se exclude din grupul tarilor frecventabile si incaseaza sanctiuni.
              Nicio legatura insa cu situatia din Catalonia.

          • Bună recomandare cu mâna pe carte. Merită să vă urmați sfatul. Așa veți vedea că autodeterminarea nu a funcționat până acolo unde a ajuns Armanta Română, nu ne-am unit cu Budapesta, nici nu ar fi funcționat dacă niște unii cu armate ceva mai mari nu ar fi fost de acord cu asta ceva mai târziu prin semnarea unor tratate la negocierea cărora România nici nu a fost chiar așa activă. Dar, mă rog. Oricum, chiar fiind de acord cu dumneavoastră legat de autodeterminare și armată tot acolo ajungem; nu s-a prea respectat constituția Austro-Ungariei și nici cea a Rusiei atunci când niște unii au decis să se unească cu România. Doar că noi ne lăudăm acum cu asta.

            • /

              Intr-adevar armata romana a ajuns la Budapesta si asta nu a insemnat automat anexarea teritoriilor pe care a ajuns. Cu toate ca in epoca s-a luat foarte serios in considerare ocuparea teritoriilor pana la Tisa si chiar peste, pentru ca tara sa aiba o forntiera de vest mai usor de aparat. Ideea sustinuta puternic de statul major al armatei si de viitorul maresal Prezan (al carui aghiotant, viitorul maresal Antonescu a alcatuit un memoriu justificativ foarte bine scris catre guvern in acest sens) a fost respinsa de puterea politica din cauza ca marea proportia minortatii maghiare din interiorul frontierelor Romaniei la un nivel considerat inacceptabil.
              Insa daca armata romana nu ar fi ajuns in Transilvania in 1918, decizia adunarii natioanle de la Alba Iulia n-ar fi avut nici o valoare practica. De altfel armata maghiara a incercat ocuparea Transilvaniei in iarna 1918-1919, ajungand pana undeva intre Oradea si Cluj. Banuiesc ca nu au facut-o ca sa confirme dreptul al autodeteminare al romanilor majoritari in provincie :D

              V-am dat exemplu Turciei tocmai pentru ca el e cel mai relevant in acest sens (forta bruta vs. autodeteminare). Dreptul la autodeterminare a locuitorilor greci si armeni din Anatolia ce a fost consfintit de un tratat de pace oficial semnat de guvernul otoman/turc la Sevres, a fost calcat in picioare de de un general ambitios (Mustafa Kemal Ataturk) cea preluat conducerea tarii. A alungat manu militari armatele greaca, italiana, franceza si britanica din Turcia de azi. I-a alungat sau masacrat pe minoritarii care doreau ce-si doreau o tara a lor (armenii) sau unirea cu o alta tara (grecii) si uite asa s-a nascut Turcia moderna a carei legitimitate n-o contesta nimeni. Ati priceptu pana la urma?!

            • Faptul că susțineți două idei opuse în același timp, primatul legilor vs. primatul forței, nu prea vă ajută coerența demonstrației. Poate dacă ați încerca să faceți mai puțină paradă de cunoștințe, de altfel nu atât de inaccesibile, ați avea mai multă logică.

  8. Relativ la dreptul statului de a folosi violenta abordarea spaniola a fost destul de tampita, n’au facut bine ca i’au batut, ca de abia i’au mai intaritat:

    http://www.hotnews.ro/stiri-international-22034365-greva-generala-catalonia-sub-sloganul-paralizati-tara-metroul-din-barcelona-nu-circula-autostrazi-drumuri-blocate-barca-nu-antreneaza.htm

    „Atât în perioada premergătoare a referendumului, cât şi duminică, liderii UE şi cei ai statelor membre au tăcut. ”

    Pai…si ce ar fi trebuit sa spuna…

    Si nu mi se pare nimic „pe culmile penibilului” in atitudinea lui Juncker

    „Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a dat cu două săptămâni mai înainte de referendum (14 septembrie 2017) o declaraţie cel puţin dubioasă, din punctul de vedere al Madridului. El a spus că „vom respecta hotărârile Curţii Constituţionale şi ale Parlamentului Spaniei, dar este evident că dacă se va vota „da” pentru independenţa Cataloniei – trebuie să aşteptăm şi să vedem – vom respecta acea alegere. Dar Catalonia nu poate deveni membru UE în ziua următoare votului”. Preşedintele CE a mai spus că un stat nou trebuie să urmeze procedurile de aderare la fel ca alte state candidate care au aderat în 2004 la UE. Adică Juncker ar accepta la o adică rezultatul unui referendum neconstituţional, cam asta se înţelege. Iar o Catalonie independentă ar putea să devină membră UE, dar „nu (chiar) a doua zi”, ci depunându-şi candidatura ca un stat nou şi urmând apoi toate procedurile. Oricum ai lua spusele lui Juncker, acesta nu făcea decât să-i încurajeze pe secesionişti.”

    Dimpotriva, Juncker e un vulpoi batran

    A spus ca respecta hotararile curtii/parlamentului spaniol. Corect.

    A spus si ca, DUPA ce „asteapta” si „vede”, va respecta dorinta si rezultatul votului, adica al POPORULUI

    „Adică Juncker ar accepta la o adică rezultatul unui referendum neconstituţional”

    Cu argumentul ala acuma Ceusescu ar fi trebuit sa fie la conducere, ca asa era legal si constitutional atunci…

    Si ce vroiati sa declare tipul pe Euronews, ca votul si dorinta populara nu conteaza in fata establishmentului ?!?

    Ar fi trebuit sa spuna ca ignora votul popular al unor milioane de oameni?

    Statul este facut din oameni, nu din curti constitutionale, daca vrei sa respecti statul trebuie sa respecti dorintele oamenilor exprimate liber prin vot

    Nimic gresit aici, ca e legal/ilegal nu judeca Juncker, sa judece spaniolii

    Insa a mai spus o chestie importanta pt cine are creier si poate eventual sa si’l foloseasca: „Catalonia nu poate deveni membru UE în ziua următoare votului”. Preşedintele CE a mai spus că un stat nou trebuie să urmeze procedurile de aderare la fel ca alte state candidate care au aderat în 2004 la UE.”

    Si intrucat Spania se va impotrivi Catalonia nu va deveni membru al UE.

    Never.

    Punct.

    Cred ca a fost destul de clar aici.

    Din tot ce a spus mi se pare ca rezulta ca UE nu incurajeaza (cel putin la nivel declarativ) faramitarea Spaniei si a declarat ca o Catalonie rupta din Spania nu inseamna automat o Catalonie independenta in UE si ca regiunea va trebui sa treaca prin procesul de admitere rezervat oricarei tari candidate

    Iar Spania se va opune etern

    Odata iesita din Spania/UE Catalonia se va prabusi economic foarte repede (industria se va reloca rapid, le moare si turismul, vize pt catalani) si in cateva luni populatia infometata ii va ridica in furci pe liderii separatisti

    Mi se pare un drum inchis dpdv economic

    Si economicul dicteaza, de aia a picat referendumul in Scotia, de aia au votat scotienii „contra” pt ca nu risca sa ramana pe din afara dpdv economic

    In final nu cred ca astia chiar vor cu adevarat independenta

    Cred ca pana la urma clasa politica secesionista catalana vrea doar sa obtina capital politic si mai multe facilitati politice si economice fata de guvernul de la centru

    Iar fraierii cu mintile infierbantate din strada sunt doar masa de manevra in toata povestea asta, masa de manevra in mana unor politicieni profitori cu mesaj nationalist

    • Dv. gresiti comparand regimul lui Ceusescu cu cel de la Madrid. „Cu argumentul ala acuma Ceusescu ar fi trebuit sa fie la conducere, ca asa era legal si constitutional atunci” .

      Spania este o tara impartita pe autonomii, dar autoguvernarea locala este asa de larga, incat autonomiile au mai multa libertate decat statele din eeuu (tara fedrala) sau cantoanele din Elvetia.

      Comparatia cu regimul nelegitim a lui ceausescu este nepotrivita.

      Independentistii sunt vocali dar sunt pe undeva pe la 40% din electorat, tarile baltice si-au castigat independenta cu peste 90%, aveau o istorie ca stat iar URSS era in descompozitie.

      Spania este asa de peste 500 de ani, si nu este in descompozitie ca fosta yugoslavie , irak sau urss,

      • De unde-o stiti pe asta ca doar 40% din catalani sunt „independentisti?!?
        Ah, din sondaje…
        Avem sondaje, prin urmare referendum la ce ne mai trebuie… Am inteles. Ce rost are sa ne mai ducem la vot, cand institutul d-lui palada ne spune ca PSD e pe culmi…
        Cam asa a procedat si guvernul spaniol. „Se stie” ca independentistii sunt minoritari, asa ca mai bine le bagam pumnul in gura.
        Independenta/secesiunea astora ar fi o prostie, auto-distructiva pe termen mediu, dar guvernul spaniol efectiv s-a impuscat singur in picior si, in opinia mea, are cea mai mare responsabilitate daca iese prost, o responsabilitate mai mare decat a capetelor infierbantate din Catalonia.

      • comparatia nu a fost cu regimul Ceausescu

        care fie vorba intre noi la momentul acela era legitim, constitutional, legal, cum vreti sa’i spuneti, ca ala era regimul si aia era constitutia si alea erau legile si altele mai bune n’aveam

        insa cand romanii au decis ca asa nu se mai poate trai au iesit in strada si au schimbat regimul, constitutia, legile existente in functiune pana in momentul acela, poporul a iesit in strada si a facut schimbarea

        ce am vrut sa spun ca vointa poporului/votul liber exprimat/actiunile poporului conteaza si nu „ordinea constitutionala/legile” de la centru valabile la momentul X

        ordinea constitutionala/legile/regimul le schimba poporul si nu invers

        asa cum romanii au dat jos regimul Ceausescu nu vad de ce catalanii nu ar putea vota sa ignore o constitutie care nu le mai convine, daca aia le este dorinta

        si dupa cum o demonstreaza realitatea cruda „care este” catalanii deja si’au cam bagat picioarele in constitutia aia

        asa ca tu sa fii Junker si sa le spui in prealabil la TV unor milioane de oameni ca ceea ce doresc ei sa’si exprime liber prin vot nu este constitutional la momentul X si ca prin urmare pur si simplu le ignori votul asta mi se pare o prostie

        nu poti sa’ti dai aere de uniune de tari democratice si sa declari ca ignori vointa liber exprimata a unor milioane de oameni

        Junker e un vulpoi suficient de batran si versat cat sa nu o muste

        da, referendumul n’o fi fost constitutional, dar poporul catalan (sau ma rog, cate procente or fi pentru) vrea schimbarea/independenta si vointa unor milioane de oameni nu poti sa o ignori doar invocand argumentul asta…

        si nici cu bataia nu merge, asa cum a incercat guvernul spaniol cu decizia neinspirata de a scoate tarand pe jos tragandu’le de par afara din sala femei sarite de 50-60 de ani (am vazut scena pe euronews…)

        catalanii or sa se potoleasca atunci cand or sa dea cu capul de tavanul economic

  9. Stimate autor, scrieti: „Ca atare, guvernul spaniol a interzis desfăşurarea referendumului pentru independenţă convocat de catalani şi a trecut la măsuri concrete pentru apărarea ordinii constituţionale, care au inclus apărarea acestei ordini de către organele de forţă, în special „Guardia Civil”, echivalenta Jandarmeriei din România, precum şi Poliţia Naţională. Recursul la forţă pentru împiedicarea scrutinului s-a soldat cu câteva sute de răniţi, 844 pretind secesioniştii, dar cifrele trebuie privite cu rezervă, atâta timp cât politica lor este să se victimizeze şi să denunţe represiunea guvernului spaniol pe care deja îl denunţă ca fiind „franchist”. Nu a rezultat şi dacă răniţii ar fi fost spitalizaţi ori dacă ar fi suferit grave vătămări, aşa că e neclar care este definiţia „rănitului” în accepţiunea Direcţiei de Sănătate din Barcelona, controlată de secesionişti. Doar două persoane ar fi mai grav rănite, printre care un bătrân de 70 de ani care a făcut infarct şi o persoană rănită la ochi. În acelaşi timp, au fost răniţi 33 de reprezentanţi ai forţelor de ordine.”
    Bravo, dom’le, nici minerii nu au omorat pe toata lumea, unora doar le-au spart capetele, n-asa ?! :(

  10. Domnule Scarlat,

    Ați publicat un articol bun, foarte informativ, un pic prea evident de partea guvernului spaniol, care are – după ultimul week-end – o imagine mânjită. Vorba lui Queen: blood on your face, What a disgrace!

    Două lucruri:

  11. Iată cele două lucruri:
    1. Ati citat un fragment din constituția Spaniei care vorbește despre unitatea poporului spaniol, din care derivă neconstituționalitatea ideilor separatiste și a referendumului catalane. Dar catalanii susțin – pe drept – că sunt un popor diferit: limbă, istorie…
    2. Nu ați pomenit nimic despre precedentul Kosovo și rolul jucat de UE în acea problemă, care a afectat profund poporul sârb.

    • Pentru dl. MS Martin….
      Istoria Cataloniei nu este de sine statatoare, decat daca ne intoarcem poate la sec.XIII. Dar atunci era o Europa a ducatelor, comitatelor, micilor principate.
      Istoria Cataloniei este parte din istoria Aragonului si din sec XV a Spaniei. Daca nu ar fi evoluat sub umbrela acestei mari monarhii, probabil ca ar fi trecut rapid sub cealalta umbrela vecina, mai puternica si intransigenta, Franta. ..cu toate vicisitudinile revolutiei si terorii. Deci istoria separata nu este o justificare reala. Pe de alta parte ,prin comparatie, Moldova de dincolo de Prut nu a avut istorie separata si iata ca acum e un stat, idem pentru Kosovo. Altele au fost crieteriile pe care s-au intemeiat, caci deh , politica e cea mai mare cu….

  12. Totuși, din moment ce referendumul a fost declarat neconstituțional, de ce nu au fost arestați încă organizatorii? De ce liderii politici locali mai sunt în funcții, din moment ce nu au respectat legea? Într-un stat de drept, parcă legea este suverană, nu?

    • In majoritatea tarilor incalcarea constitutiei nu e o fapta penala. Incalcarea legilor poate fi, dar constitutia nu prevede pedepse penale pentru incalcarea ei, iar curtile constitutionale pot anula legi ce nu respecta constitutia, dar nu si pedepsirea celor ce le-au emis.

  13. Se pare ca cineva a fost pe alta planeta duminica. Domnule Scarlat, dumneavostra chiar nu ati vazut cum carau la bastoane celor cu mainele ridicate, in strada, nu intr-o „cladire publica ocupata”? Chiar nu ati vazut cum carau la bastoane celor care statea pe jos, in strada, nu intr-o „cladire publica ocupata”? Chiar nu ati vazut cum carau la bastoane colegilor lor, pompierii, in strada, nu intr-o „cladire publica ocupata”? Chiar nu ati vazut politistul care, coborand pe scari si avand in fata cativa oameni care statea jos pe hol, a sarit cu picioarele inainte, de sus, pe unul (sau una, nu se vedea in imagine) dintre cei care stateau pe jos? Numiti toate astea si altele „apărarea ordinii constituţionale”?

    Sper doar sa nu ajungeti ministru de interne in Romania. Sau nici macar un jandarm in dispozitiv atunci cand vor mai fi oameni „fara autorizatie” in Piata Victoriei. In rest, numai de bine.

    • Bravo nene! Misto comparatie!
      Pai ce, minerii erau forte de ordine? Chiar daca i-a chemat iliescu (cu i mic ca tot ramane ultimul pe lista cu voia dumneavoastra), tot forte anarhice erau. Astept cu interes procesul lui Iliescu pe tema asta, dar probabil ca nu-l voi apuca nici eu, daramite el… Asta-i una.
      A doua e ca chiar din ziua aia (cu minerii vreau sa zic) s-au inregistrat cazuri la spitale; si, atunci nu era inca lumea obisnuita cu libertatea, oamenii mai aveau frica sa se prezinte sa declare ca i-au lovit, dar era prea mult sange deja.
      Autorul zice ca nu a aparut vreun caz grav tratat medical. Si, tine cont ca romanu’ era mai obisnuit cu bataia autoritatilor prin anii 90 cand credea ca e aproape normal. Stiti bancul cu masina de batut de la militia? (ca ei nu au nevoie ca bat manual nu bat la masina)?
      Asa ca, daca s-au carat bastoane, cum apar in filmele postate ghici de care parte… pana la urma nu s-a lasat cu semne, caci s-ar fi facut mare tapaj, dat fiind ca propaganda locala este mai vocala – cu asta vad ca toti sunt de acord, iar guvernul nu ar putea sa tina sub control informatia.
      Pana la urma cei care si-au luat-o pe coaja mai tare (prin dovezi documentate) par sa fi fost tot „organele”.
      Este, iarasi, evident ca „organele” nu au dat dovada de tact si nici pe departe de „corectitudine politica” si s-au afisat in public ca niste brute. Dar, ce sa le ceri? De-aia sunt angajati, nu-i asa?
      Eu ma astept sa actioneze cu fermitate si cand se incendiaza autoturismele particulare prin cartierele Parisului ca a devenit o moda propagata si in alte locuri si cand legea in anumite zone o fac tartorii locali samd dar asta este alta poveste, totusi nu e subiectul zilei.

    • Ne puteti da niste surse credibile / filmate etc.?

      Nu e intrebare retorica ci onesta – nu am urmarit evenimentele indeaproape.

      Multumesc.

    • Să zicem că cineva vă ocupă casa în modul cel mai pașnic cu putință. Oamenii nu sunt violenți. Au spart doar ușa când nu erați acasă, dar afară de asta nu s-au mai dedat la nimic reprobabil :D Sunt veseli, spun bancuri dar pur și simplu refuză în mod pașnic să plece și refuză de asemeena să vă permită accesul în casa dumneavoastră..

      Chemați poliția ca să intrați în casă. Polițaii vin, le explică ocupanților că trebuie să plece, că e casa duumneavoastră, etc. etc. Ei spun că sunt săraci, amărâți , au ulți puradei, pe când dumenavoastră sunteți mult mai prosper ca ei și puteți foarte bine să trăiți în altă parte. Deci continuă să refuze în mod vesel și politicos. Sunt somați de câteva ori să plece. Ei continuă să refuze la fel de vesel și politicos. Rămân două variante:

      A. Să se apuce să-i bastoneze până pleacă.

      B. Să vă spună: „Nene, de data asta avuși ghinion. Ăștia sunt pașnici, minoritari, nu supără pe nimeni. N-avem ce le face. Ce ar fi să te duci matale să-ți cauți ceva cu chirie ca să nu dormi pe stradă?”

      Care variantă vi se pare firească și dezirabilă? Vă rog să încerați să răspundeți cu „A” sau „B” :P

      • Chiar am vazut un film acum vreo cateva luni in care un fost angajat al CIA vine la Paris si gaseste in casa lui o familie de refugiati negri (foarte politicosi, prietenosi si saraci). Politia a zis exact asa: „Nu avem cum sa-i evacuam pana la primavara, ca asa e legea. Nu poti sa-i scoti in frig.” :)

      • V-as raspunde cu A sau B (dar ce imperativ sunteti, credeti ca detineti adevarul absolut si alte variante nu exista), daca ipotezele problemei erau reale si nu „din cartile de povesti”.

        1. Scolile nu sunt „casa mea”. Sunt locuri relativ publice, unde se intra relativ liber.
        2. Ma indoiesc ca, la cata autonomie avea Catalonia duminica, scolile sunt spatii aflate in proprietatea si administrarea guvernului de la Madrid, deci nu cred ca au intrat in „casa” guvernantilor de Madrid.
        3. Nu cred (de fapt sunt sigur) ca nu au intrat „spargand usa”. Daca ati vazut usi si geamuri sparte, alea sunt opera politistilor madrileni.
        4. Nu cred ca directorul scolii „nu era acasa”. Dimpotriva, sunt sigur ca au descuiat scoala si au permis ramanerea civililor peste noapte.
        5. Nu am auzit sa se fi facut reclamatii la politie de catre conducerile scolilor „veniti, ca sunt unii care au intrat spargand usa si nu mai vor sa plece. Treaba s-a intamplat de sambata, in unele cazuri devineri. Interventia politiei a fost duminica.
        6. Cat despre intentia dumneavoastra de a face o paralela intre catalani si tigani, ce pot sa zic? Aici m-ati prins, sunt fara cuvinte.

        • In primul rand „v-am rugat sa incercati sa raspundeti”. N-ati fost in stare. Incercati sa va ascundeti dupa scuza infantila ca „vi s-a cerut imperativ”. Va intreb deci inca odata: Ati putea sa dati un raspuns cu „A” sau „B” sau continuati sa cautati alte scuze ridicole neputintelor dumenavoastra?

          1.& 2. In cazul Spaniei sunt, dupa cate stiu eu proprietatea privata a statului spaniol administrat de guvernul de la Madrid. Care administratie deleaga o parte din puterea sa executiva regiunilor autonome. Insa orice delegare poate fi retrasa sau suspendata. Oricum e destul de grav daca doriti ca intr-o scoala sa se intre ca la carciuma. Banuiesc ca asta ar putea fi nazuinta de capatai pentru pedofili :P

          3. Da foarte probabil ca nu au spart-o. Daca pungasii intra lasati in casa dumneavoastra de persoana care va face curatenie in casa e mai bine? Devine cumva legitim?! :D

          4. Directorul scolii nu era pe proprietatea lasata mostenire de parintii sai. Era pe o proprietate a altcuiva pe care o administreaza cu un mandat limitat. Faptul ca un custode actioneaza impotriva instructiunilor explicite ale proprietarului de drept , devenind complice. nu-i da nici un fel de legitimitate infraciunii. N-asa?

          5. Momentul raportarii infractiunii nu genereaza circumstante atenunate infractorului. Vi se fura masina. Daca o raportati maine in loc de azi nu inseamna ca hotul va poate spune: „Ha! Ha!. Ai raportat-o prea tarziu! De acum e a mea! ” :P Cand a venit politia i-a somat sa plece. N-au vrut, asa ca i-a bastonat. Nu e cursul firesc al evenimentelor?

          6. Sunteti raist… Chiar nu ma asteptatm de la un progresist ca dumenavoastra la asa ceva. Sunteti asemeni frantujilor si macaronarilor care deplangeau tratamentul neomenos si discriminatoriu al tiganilor din Romania pentru ca atunci cand tiganii nostrii au ajuns pe acolo si le-au luminat vietile cu prezenta lor, aceeasi frantuji si italieni sa se apuce sa le incendieze taberele sau sa-i mituiasca ca sa plece. E o meschinarie de-a dreptul odioasa. Nu credeti?!

          Deci ca sa ne intoarcem la treburile noastre: Ce alegeti?! A sau B? :D

      • E o falsa comparatie cu o falsa dilema: a dvs. nu doar ca nu e o comparatie adecvata (erau oameni batuti in strada, cine vrea filmele sunt pe YouTube), dar nici macar nu are doar 2 optiuni. In UK, de pilda, exista optiunea C impusa prin lege – studiati si va prindeti singur care este. Europa nu are „castle doctrine” si nimic care sa semene, cat de putin. Da, din cauza de socialism si resemnare de turma, dar asta e situatia.

        • Asa si?! Intrebarea era care din cele doua variante vi se pare fireasca A sau B?!

          Nu mai traiesc in Europa de ceva vreme dar sper ca n-a ajus totusi in halul de degenerare in care omul poate fi alungat de infractori din casa lui. daca da, primiti expreisa sincerei mele compasiuni :P

      • A – daca e vorba de propriii cetateni (pumni, picioare in gura, gaze, gloante de cauciuc, taser, aplomb, toleranta zero, ONG-guri puse pe „mute”, presa ocupata cu ce a mai zis Angelina Jolie si cita apa trebuie sa bem pe zi, politrucii verificindu-si curbura bananei etc.) – cu astia totul e permis. Ca sint ca oile.
        B – daca e vorba de invadatori afro-asiatici, cu un plus de caimac daca sint musulmani (tratament cu manusi la propriu si la figurat, transport, casa, masa, bani de droguri, ONG-uri calcindu-se pe picioare in jurul lor, presa si politrucii amintind bastinasilor ca „muliculturalism is our strength”). Cine nu ii accepta in propria casa e rasist, crestinopat, bigot, nazist, fascist, xenofob, putinist.

        • Intrebarea era care variant vi ser pare firesasca. A sau B?!

          Stiu ca pentru multe victime ale sistemului esuat de educatie din Romania intelegerea unui text scris simplu e o problema enorma. Nu imi inchipuiam totusi ca poate fi chiar asa de rau :P

          Si ca sa ne amuzam un pic: Unul din reprosurile secesionistilor catalani (asa mai multiculti si progresisti de felul lor :P ) era acela ca guvernul „fascist” de la Madrid trateaza bietii refugiati africani cu brutalitate. Daca ati fi vazut vreodata o harta a mediteranei ati fi remarcat ca Spania e mult mai aproape de coasta africana ca Italia. cu toate astea grosul migratiei ielgale spre UE e prin Italia.

          • Pai daca ii roade mila de africani vor avea ocazia sa-si dovedeasca umanismul.
            Din ce am vazut si auzit concentratia de imigranti in zona Barcelona este mai mare decat in orice parte din Spania.
            Ca rezultat pozitiv al secesiunii ramane sa se spele pe cap cu ei, cum se spune…

          • A. evident. Americanul mai scotea si arma pana sa cheme politia. Dar comparatia dumneavoastra nu-si are rostul oricum. Nu inteleg ce legatura are cu violentele din Catalonia…?
            Am mai spus, guvernul Rajoi este vinovat pentru situatia creata in timp, nu acum. Lipsa totala de dialog cu guvernul din Catalonia.

            • Da intr-adevar in America este OK sa scoti arma si sa-ti aperi proprietatea, viata sau siguranta. De aia e pot sa-mi las aici usa deschisa la casa oricand, de aia nu mi-am mai inchis masina de vreo 10 ani si de aia nu a disparut niciodata nimic din curtea fara gard unde sunt op gramda de chestii destul de valoroase. Io zic ca merita.

              Legatura cu violentele din Catalonia e simpla pentru cineva caruia ii functioneaza creierasul. Legea se respecta si aprara intotdeauna cu orice pret. Inclusiv cu pretul violentei. Daca se abdica de la acest principiu esential atunci se prabuseste un fundament al lumii civilizate. Din acel moement totul devine negociabil: viata dumenavoastra, proprietatea dumeavostra. Orice! Ati priceput?!

              Guvernul Rajoi are perfecta dreptate. constitutia spaniola nu permite punerea in discutie a integritatii tarii. Deci nu are nimic de negociat. Treaba lui e sa apere constitutia si legile tarii cu orice pret. Cu infractoriin nu e nimic de discutat.

  14. Apropo de titlu, bombele cu ceas nu se dezamorseaza nici cu ciocanul nici cu „pulanul”…din cate stiu.
    In fond puteau sa voteze linistiti, nu ca subiectul era unul constitutional, nu se pot discuta subiecte neconstiitutionale?( pai se si voteaza legi cere apoi sunt declarate neconstitutionale fara sa-i iei la omor pe aia care le-au propus ba chiar si votat), ci ptr ca el prezinta interes pentru un mare nr. de oameni care vor sa-si spuna parerea, pe banii catalanilor, nu ai „alorlalti” , apoi referendumul local nu ar fi avut nicio valoare, indiferent de rezultaat, pentru ca problema este transata in constitutia lor, fiind declarat nul (de preferat si la o curte europeana).Ar fi rezolvat si alte bombe in asteptare, pasnic, legal.
    Nimeni nu vrut sa omoare pe cineva, s-a dorit o consultarea a colocatarilor unei scari debloc. Ca ei vor sa-si faca orasul lor, e aiurea si ilegal, OK, dar asta nu insemna ca vine sectoristul peste ei ci ca nu li se recunoaste hotararea si ca nu are nicio valoare legala. Si banii sunt aruncati in vant, ba li se mai taie si curentul si apa calda pentru ca nu mai au personalitate contractuala etc. Si atunci li se taie si altora pofta de aventuri paguboase.
    Bun, declaratia lui Junker (prima) e total aiurea si nu mi-o explic, ultima fiind cea logica si adecvata.
    Junker a actionat ca un idiot, spunand initial ca daca oamenii au votat sa lase bomba sa explodeze, pai e problema lor interna, sa explodeze si dupa aia mai vedem!
    Daca spunea clar , de la inceput, ca referendumul nu va fi recunoscut de UE, pentru ca fost declarat neconstitutional, daca mai venea si cu ceva argumente de la curtea europeana de justitie in acest sens, daca votantul catalan ar fi priceput ca nu este sustinut de nimeni la nivel de autoritate UE…parca era altceva.
    Si nici celelate bombe care ticaie nu ar mai avut aceeasi relevanta pentru ca ar fi insemnat, printre altele, si ruperea de UE…nu cred ca ar fi fost pe placul votantului catalan decent, un pic de economie de portofel pricepe oricine!
    Acum este un pic mai dificil…dar poate ca, in final, lucrurile se vor rezolva pasnic si acest precedent va arata clar ca nu pulanul este solutia atunci cand oamenii vor sa voteze, indifernt ce.

  15. Excelent articol. Bun de publicat in toata presa internationala, obiectiva si echidistanta. Pentru cei ce se rezuma la imagibnile de la TV…au uitat de decembrie 1989? Traiasca sfanta manipulare, doar suntem in era IT si a retelelor de socializare. Si Mama Rusia nu e chiar straina, nu?

  16. Ungaria este suficient de puternică să-şi asume răspunderea pentru maghiarii din Transilvania”?
    Eu stiam ca vrea sa ne integram in Rusia dupa ce distruge UE, deoarece Rusia da bani multi la unguri nu UE! Vad o tendinta inversa UK, in cazul nostru, deoarece nu vrem sa ne mai integram in UE ci in AB SO LUT …alt ceva!

  17. Ramane de vazut cum o sa se descurce Madridul cu greva generala care deabia a inceput in Catalonia.
    Pana la urma ‘Dragoste cu sila nu se poate’.
    Nu trebuie uitat anul 1931 cand Catalonia si-a proclanat independenta ca republica in urma unor alegeri perfect legale si recunoascute.

    • Ma tem ca guvernul de la Madrid se va descurca foarte bine cu greva catalana. Nu siu in schimb cum se vor descurca catalanii, ca doar serviciile lor au incetat sa mai functioneze.
      Cretinismul asta imi aminteste de greva imigrantilor mexicani din SUA impotriva lui Trump de la inceputul anului. In final sa-u intors cu cozile intre picioare si s-au tanguit in cel mai umuilitor mod iamginabil sa fie primiti inapoi. mare isprava intr-adevar :P

  18. Cand o sa priceapa lumea, inclusive autorul articolului, ca legile si Constitutiile sunt facute si desfacute de OAMENI in functie de necesitatile de la un moment dat. Orice poate fi schimbat daca exista suficienta vointa.

    • ” legile si Constitutiile sunt facute si desfacute de OAMENI in functie de necesitatile de la un moment dat.”
      Da, sint „facute si desfacute” de catre oameni. Dar in conditii legale, nu fortind nota. Tu cind ai sa intelegi asta?
      Ce zici daca comunitatea maghiarilor, impreuna cu cei 562 de secui ar vrea si ei s-o ia pe urma catalanilor? Pentru ca de mult timp se bate saua…
      Mai usor cu mila de altii pe scari :P
      Europa se vrea unita si nidecum formata iarasi din ducate, orase tirguri si triburi.

    • „Facute si desfacute” de oameni, ca doar si maghiarii sint oameni :P
      „Magyar Hirlap: Partide din Transilvania considera ca exista o paralela intre Transilvania si Catalonia/ Comunicat CNMT: Transilvania nu este Romania ”
      Un titlu de pe HotNews.

    • E adevarat! Nimic nu e imuabil.

      Numai ca catalanii nu au initiat un proces legal de modificare a constitutiei spaniole ci au actionat impotriva ei.

      E exact ce face hotul. E necajit pe legea ce nu-i permite sa fure, insa in loc sa actioneze legal pentru schimbarea legii ca sa aiba liber la furat, se apuca sa o incalce. Vi se pare normal?

  19. Felicitări pentru articolul realizat!
    Am încercat să găsesc motivul escaladării tensiunilor în Catalonia, în ultimii ani şi îndrăznesc să menţionez una dintre cauze: criza economică mondială. Presupun că există mulţi spanioli în Catalonia care, anterior anului 2007, au solicitat credite de la diferite bănci şi, ulterior, au pierdut averi şi visurile de îmbogăţire. Pe un asemenea fond, politicienii demogagi şi diferiţi aventurieri narcisişti au început să agite spiritele şi să ameninţe cu secesiunea. În ultimă instanţă, aceşti aventurieri politici doresc să captureze o parte din prerogativele care le asigură pe termen lung privilegii în dauna celor care votează cu două mâini pentru secesiune.
    Situaţia din Spania îmi aduce aminte de puciul nereuşit de la Munchen, al lui Adolf Hitler (1923) şi de evoluţia ulterioară a NSDAP, până la alegerile pe care le-au organizat în 1933 şi pe care, surprinzător pentru ei, nu le-au câştigat.

  20. Trebuia sa-i lase sa se exprime ( referendum ,parade ,etc) dupa care sa actioneze conform rezultatului:
    Daca era sa -si ia tara si sa plece cu ea in carca o faceau si fara referendum.
    Eu ma bucur sa vad Europa asa cum este ea , o bruta malformata cu fata inecata de fond de ten si machiaj strident dar ieftin … politie contra cetateni e cam picatura aia care nu mai are loc si cade.

    • Deci tu, @ Per Sanctificatu,
      crezi ca oricine incalca legile tarii trebuie lasat s-o faca, „dupa care sa actioneze conform rezultatului”?
      Nu te bate gindul ca pentru asta exista institutii ale statului, pentru a preveni ori pedepsi pe cei ce incalca legile?
      Insa e limpede cum rationezi „Eu ma bucur sa vad Europa asa cum este ea , o bruta malformata…”
      In opinia ta statele europene ar trebui sa se faca tandari, la fel ca fosta Iugoslavie, poate chiar in acelasi fel :P
      Si apoi sa actionam conform rezultatului :P

    • Ce zici? dl aceste graieste adevarul?
      „Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor: România, un model despre cum să bagi pumnul în gura minorităţilor”.
      Sa-l lasam sa actioneze si apoi mai vedem noi!?

      • NU.
        Legea nu se mai aplica in Europa decat cand si cum convine , in tara unde stau eu exista si un termen in dictionar pentru asta ( in Germania si Franta la fel) . Daca era legea aplicata la nivel de EU situatia din Catalonia era cu totul alta.Sau din Franta. Sau Germania.
        SI vorbesc despre legi absolut clare privitoare la fapte la fel de clare ,unde nu exista loc de speculatii ,dubii etc.
        Pe lista rezolvarilor posibile ale situatiei ( care apropo ,nimeni nu scoate o vorba despre cauza) asmutitul politiei pe cetateni era ultima . Nu numai profund gresit dar si daunator ,cu siguranta tabara celor care voi independenta acum a crescut.
        Trebuiau chiar sprijiniti , sa li se puna la dispozitie informatii si logistica ,campanii media ,iar in paralel sa se caute solutii .
        In mare situatia de acolo e un fass, ce sa spun unii din Spania au gargauni ,mare branza , sa ne intoarcem atentia la est-europenii care ne corup civilizatia.
        Daca madam Europa va considera ca este absolut ok sa zvarli politia contra propriilor cetateni ( no matter cat de ilegal ar fi un referendum ,un referendum nu este 10k oameni atacand cu arme sediul Parlamentului) atunci eu ma bucur ,the end is near. Al Europei.
        (Intreaga mea tirada are la baza atacul politiei asupra propriilor cetateni , imposibil intr-o tara ‘europeana’ , ‘civilizata’ si tot asa ; as vrea sa vad aceeasi politie actionand cand un grup de cetateni sa zicem agreseaza oameni pe strada – profund ilegal – dar politia se face ca e totul ok)

      • In ce priveste pe Kelemen este un caz special .
        Am spus-o intotdeauna ,Romania poate fi model european in ce priveste respectarea minoritatilor .Pe moment sunt in stadiul in care nu consider ca reprezentatii minoritatii maghiare sunt reprezentativi pentru respectiva minoritate. Ar fi dezastru daca ar fi.
        Totusi nu vad legatura ….

      • Nu, io, ca tot românul verde zic să îl dăm afară din țară. Asta după ce îl batem bine. Abia apoi să ne punem întrebarea, dar de ce l-am bătut? Adică, cum ar veni, să îl lăsăm sau să nu îl lăsăm să acționeze cum?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

George Scarlat
George Scarlat
George Scarlat este de profesie economist. Este expert la Fundaţia Universitară a Mării Negre de sub egida Academiei Române. A fost senior editor la cotidianul "Ziua" din Bucureşti, consilier de stat în Guvernul Radul Vasile, director la Fondul Proprietăţii de Stat şi diplomat în spaţiul estic. A publicat în cadrul volumelor "Europa după 25 de ani" şi "Istoricul Stelian Neagoe la 75 de ani", ambele apărute la Editura ISPRI. Este autorul a numeroase articole de pe teme de politică externă şi economie, publicate în România, Republica Moldova, Italia, ş.a.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro