vineri, aprilie 19, 2024

Despre Doctoratele in Drept

Povestea halucinanta a plagiatului primului ministru va ramane o pagina neagra in istoria dreptului si a invatamantului juridic din Romania. Atat juristi cat si profesori de drept consultati pe aceasta tema in ultimul timp s-au intrecut in explicatii despre “specificul” redactarii unui doctorat in drept. Am aflat cu acest prilej ca citarea este facultativa, ca tezele de doctorat sunt in mare parte conspecte ale lucrarilor deja publicate in domeniu si ca, legea fiind una singura, doctoratele in drept nu pot aduce contributii originale.
Aceste afirmatii sunt stupefiante. Ele pun sub semnul intrebarii munca de cercetare a generatii de juristi care stiu foarte bine ca cercetarea juridica nu este deloc diferita ca rigoare, nivel intelectual si contributii originale fata de cercetarea in filozofie, istorie sau stiinte politice. A spune ca legea este una singura si, ca atare, un doctorat nu poate aduce contributii originale este ca si cum ai spune ca revolutia din 1848 este una singura si, prin urmare, nu se pot scrie lucrari originale pe aceasta tema. Lipsa de reactie a comunitatii juridice din Romania la asemenea enormitati este de neinteles.
Cercetarea juridica de doctorat nu se limiteaza la studiul textelor unor legi sau tratate. De fapt, un asemenea studiu nu este suficient nici macar pentru a promova un examen de anul intai la o facultate de mana a doua. In realitate, doctoratele in drept se intind pe intreaga paleta metodologica pe care o regasim in toate stiintele sociale contemporane. Ele pot fi studii de sinteza a mai multor domenii de drept (spre exemplu, “Constitutionalizarea dreptului penal”), cercetari de drept comparat (“Regimul juridic al frontierelor in dreptul romanesc si european.”), studii istorice sau de istorie intelectuala, studii interdisciplinare la confluenta diverselor domenii (“Profilul ADN in domeniul justitiei penale”). Toate titlurile mentionate mai sus sunt ale unor teze de doctorat sustinute in ultimii ani la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti.

Cercetatorii care au scris aceste teze, ca de altfel toti absolventii Facultatii de Drept a Universitatii Bucuresti, s-ar fi putut astepta ca facultatea pe care au absolvit-o sa le protejeze reputatia studiilor universitare. Facultatea de Drept este o institutie de mare importanta in istoria dreptului romanesc, ai carei multi profesori si absolventi au practicat dreptul cu pricepere, demnitate si curaj in istoria plina de evenimente a ultimilor 150 de ani. Ca atare, Facultatea ar fi trebuit sa fie prima interesata a cerceta acuzatiile de plagiat, dat fiind ca aceasta institutie a acordat titlul controversat. Refuzul Consiliului Facultatii de a se implica, neraspunzand – pe motiv ca ii lipseste “competenta legala” – solicitarii Universitatii Bucuresti, din care face parte, este de greu de inteles. In aceste conditii, demisia Decanului Baias este un act de onoare ce se cuvine salutat. Nu ne ramane decat sa speram ca proiectele de reforma atat de necesare pe care Decanul Baias le-a demarat in ultimii ani, cu ambitie, viziune si tenacitate, nu vor fi abandonate.

Distribuie acest articol

18 COMENTARII

  1. Domnule Perju,

    vă mulţumim pentru contribuţia dumneavoastră, şi vă rugăm să vă faceţi timp să vă spuneţi părerea şi despre ultimele evenimente din România, despre MCV, şi despre felul în care este atacat în continuare statul de drept şi premizele democraţiei (e.g. datul în judecată a celor care au ,,defăimat România” luptând împotriva puciului.)

    Mulţumesc!

  2. Singura perspectiva din care dau dreptate Consiliului Facultatii de Drept este ca o comisie a Facultatii de Drept nu poate fi considerata impartiala: sa presupunem ca o acuzatie de plagiat e falsa, dar opinia publica se asteapta la o confirmare a sentintei de plagiat; o comisie care nu da dreptate opiniei publice va fi infierata ca fiind formata din „colegi si prieteni ai plagiatorului si indrumatorului sau la doctorat”.

    Adaugand la argumentele dumneavoastra un alineat din decizia CNE conform careia „au fost solicitate de la diverse universitati din tara si Bucuresti alte teze de doctorat emise in 2003” nu pot sa nu ma intreb: ce alte teze de doctorat a mai condus Prof. A. Nastase in timp ce era prim-ministru?

  3. Adevarul este ca tot sistemul academic trebuie sa fie credibilizat. Nu cred ca este un secret pentru nimeni ca multe dintre titlurile de doctor nu au acoperire. Si nu numai plagiatul este in discutie, ci si lipsa oricarei idei novatoare, personale.
    Mai intai, trebuie sa fie verificate tezele de doctorat ale tuturor cadrelor universitare mai tinere. Asta se poate face intr-un an. Cu un mediu universitar limpezit, se pot verifica apoi si tezele de doctorat din ultimii 10-12 ani, in toate specialitatile si din toata tara. Doar asa ne putem increde din nou in mediul academic. In doi ani am putea reusi si aceasta etapa.
    O sa vedem cat de multe se vor schimba si in invatamantul romanesc, in institutii publice si companii. Se va face loc pentru adevaratele competente si-i vom putea invita in tara pe tinerii inteligenti care astazi profeseaza in lume.

  4. Chiar daca ar fi fost o sinteza/compliatie, o carte nu poate reproduce fara ghilimele zeci de pagini din alte carti. Cu atit mai mult o teza de eoctorat. Legea specifica clar faptul ca citatele pot fi utilizate doar in scop ilustrativ, pentru justificarea unor opinii si teze PROPRII. Cu conditia, evidenta, sa fie marcate ca atare si sa se specifice sursa.

    Regulile admise unanim in domeniu, limiteaza un citat la mazim 800 de caractere. Or, aici avezm ZECI de pagini copiate, fara ghilimele.

    Discutia despre plagiatul lui Bonta este complet inutila. E mai curind o diversiune. Plagiatul e limpede chiar si pentru un elev de liceu. Ori pentru un necunoscator de limba romana.

  5. citat: „Lipsa de reactie a comunitatii juridice din Romania la asemenea enormitati este de neinteles”.
    Ba domnul meu este foarte de inteles, de vreme ce in ultimii 20 de ani aceeasi scoala de drept (multiplicata la infinit prin n scoli de drept in n universitati) a scos zeci de mii de absolventi facuti pe baza aceluiasi principiu dupa care s-a ghidat si Ponta, anume copy/paste. Cercetarea a disparut, totul a fost sa existe candidati, studenti, respectiv absolventi. Copy/paste a devenit METODA DE CERCETARE in domeniu, asa ca nu sperati sa reactioneze cineva. E rusinos ce se intampla, dar se intampla in Romania!!!

    • o teza de doctorat nu presupune un coordonator si o comisie in fata careia se sustine aceasta teza?..in cazul in care a plagiat un candidat in teza laui,
      care este responsabilitatea acestora sau cum, este doctorandul singurul responsabil pentru plagiat in cazul in care isi ia doctoratul?!!!…

  6. Este inceputul sfarsitului. Scoala de drept romaneasca trebuie sa se reinventeze din temelii sau sa intre in insolventa. Este absolut inutila, daca sistemul judiciar nu isi face datoria de arhitect social si de arbitru.

  7. Cred ca deschiderea cutiei pandorei nu genereaza automat ceva bun. Colegii profesorilor care au fost in comisia de doctorat sau care aveau obligatia sa citeasca teza nu pot reactiona in afara cadrului legal existent. Discursul e frumos scris, dar implicatiile asupra scolii doctorale si asupra celor care chiar si-au scris teza nu sunt avute in vedere.

  8. „Cercetatorii care au scris aceste teze, ca de altfel toti absolventii Facultatii de Drept a Universitatii Bucuresti, s-ar fi putut astepta ca facultatea pe care au absolvit-o sa le protejeze reputatia studiilor universitare.”

    Domnul Perju, cred ca mai toti cei care au studiat atit la Facultatea de Drept a Universitatii Bucurest, cit si, ulterior, la alte scoli de drept din strainatate au fost socati, prin comparatie, de nivelul jalnic pe care il aveau majoritatea profesorilor de la noi. Ma refer strict la perioada anterioara anului 2000, pe care am cunoscut-o.
    Asa ca informatiile care apar acum in legatura cu modul in care domnul Ponta si-a scris si obtinut teza de doctorat nu ma surprind absolut deloc, iar ideea privind protejarea „reputatiei” studiilor de la facultatea de drept mi se pare de-a dreptul hilara.
    In rest, total de acord cu ideea articolului si cu argumentele prezentate de dumneavoastra.

  9. Lipsa de reactie a comunitatii juridice romanesti are doua explicatii :
    1)multi din doctorii in drept au procedat precum Ponta Victor , compiland texte din cateva carti
    2)lasitatea proverbiala a poporului ii caracterizeaza si pe majoritatea specialistilor in drept , multumiti sa nu supere pe nimeni decit sa ia atitudine impotriva unui furt evident

  10. NU sunt absolvent de drept dar ma mira ca a trebuit sa treaca atita timp din1989 pentru a iesi la iveala importanta acestui domeniu in viata sociala. Inainte de razboi Romania a avut una din scolile de drept recunoscute in Europa.Cu toata represiunea la cara a fost supusa in anii socialismuluivictorios ce mergea spre comunism ca magarul lul Nastratin Hogea dupa scaiete, chiar in 1989 aveam inca profesori de drept capabili sa formeze studenti dupa principiile fundamentale de drept . Poluarea comunista a afectat insa cel mai mult domeniile drept litere si filozofie si acum asistam ultimele frisoane ale acestei boli. O zi buna !

    • Studiu de caz:

      Dupa 22 de ani CUM arata legile noastre? JALNIC. Asta este nivelul scolii de drept din Romania.
      Se pot scrie sute de teze de doctorat adevarate despre nivelul jalnic al legislatiei romanesti (in toate domeniile), despre impactul dezastruos asupra diferitelor domenii reglementate (teze interdisciplinare).
      Hai tinerilor, v-am dat idei de teze de doctorat.

      Q.E.D.

      • Imi pare rau sa va spun ca legile nu sunt facute de absolventi de drept, ci (asa cum sunt sigura ca stiti), de ingineri, economisti, cantareti, actori si ce alte profesii mai au parlamentarii romani. Nu cred ca exista o legatura intre nivelul scolii de drept si modul cum arata legislatia. Asta pe langa faptul ca unele legi de baza sunt (sau erau pana recent) de dinainte de ’89.

  11. Marii juristi ai Romaniei au scris tratate de o frumusete rar-intalnita, cu analize de finete si de drept comparat…. cuvintele reflectau cultura vasta a acestora, munca enorma si talentul nemasurat. Din pacate doctoratele in Romania se iau pe banda si mai toate in sistem Ponta!

  12. ma bucura tare mult faptul ca, in sfarsit, se pune in discutie chestiunea contributiei originale! ma-ntristeaza faptul ca dezbaterea publica de pana acum n-a luat in calcul deloc acest subiect, nici la nivelul jurnalistilor–ca de la comentatori si politicieni nu ma asteptam, ei avand o alta agenda :( dar ma bucur ca subiectul a fost pus in discutie de un „contributor” :) multumesc! :)

    provocarea #1 pentru toate subiectele de presa privind plagiatul (mang, kovesi, ponta, poate si altii) ar fi sa aflam care e contributia originala; provocarea #2 este pentru cei care acuza si/sau se apara–sa puna degetul pe rana sau punctul pe i (nimeni n-a facut-o, pana acum; nici aceasta postare nu merge atat de departe); provocarea #3 ar fi sa verificam si sa-ntelegem cum anume se reflecta acea contributie originala din opera acuzata de plagiat asupra activitatii omului acuzat–activeaza in acel domeniu?, aplica in practica lucrurile pe care le-a descoperit prin cercetarea suspectata?, dovedeste c’a internalizat valorile discutate in lucrare si ca se comporta in acord cu concluziile si recomandarile lucrarii?!?

    inteleg foarte bine ca avem nevoie de contextualizarea unor astfel de stiri sau scandaluri de presa, dar cred ca e paguboasa contextualizarea lor exclusiv in zona conflictului politic si c’ar fi mult mai utile, valoroase si eficiente (poate chiar si dpdv jurnalistic) sa fie contextualizate in planul profesional… eu, de exemplu, nu mi-am facut timp sa citesc disertatiile juridice puse in discutie (kovesi & ponta), iar asta e contextul meu personal; cel politic nu ma intereseaza, pentru ca mi se pare si tras de par, si irelevant, si (in cele din urma) plictisitor; dar contextul profesional m’ar fi interesat, macar pentru ca sunt si eu un pic de jurist si-un pic de politolog (chiar daca nu neaparat de la universitatea bucuresti ;))

    duminica placuta! –Codru

  13. Domnule Perju, fiindca am citit ca ati obtinut licenta in drept la Universitatea Bucuresti vreau sa va aduc in atentie faptul ca unul dintre cei 3 experti in drept care l-au spalat pe Ponta este Gabriel Boroi. Pentru mine e socant.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vlad Perju
Vlad Perju
Vlad Perju este doctor in drept la Harvard, profesor invitat de drept european la Harvard Law School (2011-2012) si profesor de drept constitutional american si comparat, drept european si filozofia dreptului la Boston College. Incepand din vara anului 2012, Perju este directorul Centrului pentru Studiul Democratiei Constitutionale la Boston College. Inainte de studiile doctorale in SUA, a obtinut doua licente in drept, la Universitatea din Bucuresti si la Sorbonna. Perju este profesor invitat de teorie a statului la Academia Europeana de Teorie a Dreptului din Bruxelles si este asociat al Centrului de Studii Europene de la Universitatea Harvard. A conferentiat si predat la universitati precum Princeton, Yale, Harvard, NYU, EUI- Florence. A fost membru al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Regimului Politic si Constitutional din Romania. Mai multe detalii gasiti pe site-ul http://www.bc.edu/schools/law/fac-staff/deans-faculty/perjuv.html

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro