vineri, martie 29, 2024

Sesiunea de urgenta a Curtii Constitutionale (plus o nota despre suspendarea Presedintelui interimar)

Curtea Constitutionala se afla in cea mai delicata situatie din intreaga sa istorie post-decembrista. Dupa ce s-a discreditat prin amanarea cu o luna a deciziei finale privind validitatea referendumului si prin modul inept de comunicare catre opinia publica a acestei decizii vitale pentru tara, sedinta exceptionala de marti a Curtii prezinta un nou risc major de decredibizare a institutiei pe care Constitutia Romaniei o numeste drept garant al stabilitatii statului.

In primul rand, trebuie inteles ca scopul sedintei de marti nu este validarea sau invalidarea referendumului. Curtea nu se va afla marti in posesia documentelor pe care le-a solicitat de la autoritatile publice, si prin urmare nu se poate pronunta pe fondul cauzei. Motivul imediat al convocarii Curtii este solicitarea unor judecatori de discutare a eratei publicate in Monitorul Oficial dupa inceperea vacantei judecatoresti. Din punct de vedere formal, aceasta erata este o simpla corectare a unei erori materiale ce nu necesita reunirea de urgenta a plenului Curtii. Evident insa ca presedintele Zegrean ar fi trebuit sa gestioneze aceasta problema cu mult mai mult tact, data fiind situatia deja tensionata dintre judecatorii Curtii.

Sedinta de marti trebuie sa aiba doua obiective. Primul obiectiv este restabilirea disciplinei in interiorul Curtii. Declaratiile unor judecatori din ultimele zile violeaza regulile de baza ale protocolului instantelor de drept, si sunt contrare modului in care CCR functioneaza in mod normal. Presedintele Zegrean ar fi trebuit sa intervina pentru aplanarea acestei situatii. La sedinta de marti, el trebuie sa isi aduca Curtea sub control.

Cel de-al doilea obiectiv tine de relegitimarea Curtii in fata opiniei publice. Curtea trebuie sa transmita un mesaj de stabilitate constitutionala care sa contracareze, pe cat posibil, efectul deciziei de amanare. Intr-o interventie anterioara, am calificat amanarea pronuntatii unei decizii cu 40 de zile, redusa apoi la o luna, ca iresponsabila. La sedinta de marti, Curtea ar putea, cel putin teoretic, sa preschimbe din nou termenul la care va lua o decizie in privinta referendumului, devansand data de 31 august. O asemenea solutie risca insa discreditarea si mai pronuntata a Curtii, dat fiind ca judecatorii ar modifica substanta unei decizii a Curtii fara un motiv constitutional bine definit. De asemenea, o noua preschimbare ar putea duce la tensiuni si mai pronuntate intre judecatorii Curtii, o parte dintre ei putand apela la mass media pentru a isi exprima opiniile separate. Acest scenariu trebuie evitat cu orice pret. Alternativ, judecatorii ar putea sa emita un comunicat de presa prin care sa specifice din nou actele pe care le asteapta de la Guvern, sa isi exprime ingrijorarea fata de veridicitatea documentelor pe care le-au primit initial de la autoritatile statului, mentionand in acest sens demersurile legale initiate de Parchetul General. Este de datoria Curtii sa semnaleze opiniei publice ca judecatorii sunt pregatiti sa gestioneze si sa rezolve criza constitutionala.

Datoria opiniei publice, la randul ei, este sa inteleaga situatia in care se afla judecatorii Curtii. Ar fi naiv sa ne imaginam ca amanarea deciziei privind validarea referendumului nu ascunde o realitate mai complexa. Judecatorii constitutionali au experienta si calificarea sa cunoasca foarte bine procedurile standard ce ar fi trebuit urmate in cazul referendumului. In mod normal, confruntati cu doua adrese contradictorii tremise de aceeasi institutie a statului, judecatorii cer clarificari de urgenta in termen de 24 de ore. Curtea nu a actionat insa in acest fel, preferand sa se prevaleze, aparent inexplicabil, de vacanta parlamentara pentru a amana nejustificat de mult pronuntarea unei decizii finale. De ce?

Cea mai plauzibila explicatie se refera la votul judecatorilor. Dupa lungi deliberari, si in ciuda respingerii in unanimitate a tuturor contestatiilor depuse, judecatorii nu au putut obtine numarul de voturi necesar pentru invalidarea referendumului. Situatia a fost suficient de tensionata – si delicata – incat Curtea nu a incercat sa repete votul in a treia zi consecutiva. Ca atare, judecatorii au suspendat deliberarea, au justificat amanarea luarii unei decizii printr-o cerere de clarificare cu un termen de 40 de ori mai lung decat era nevoie, si au plecat in vacanta.

Daca insa citim atent ultimul paragraf din textul scrisorii trimisa pe 3 august de Presedintele Curtii catre instantele europene, vom constanta ca presedintele Zegrean se refera la faptul ca unul dintre judecatori si-a informat colegii ca “ii este frica sa voteze din cauza amenintarilor primite de el si de familia lui”. Aceasta amenintare, cu caracter absolut exceptional intr-un stat de drept membru al Uniunii Europene, a dus la o reactie imediata a forurilor sesizate. Scrisoarea nu indica numele judecatorului in cauza. Indiferent daca este vorba de Puskás Valentin-Zoltán, cum indicau unele surse din presa, sau de un alt judecator, ne putem face o idee despre tensiunile din cadrul Curtii. In disperare de cauza, judecatorii au dispus amanarea, presupunand – sau sperand – ca sistemul institutional este suficient de puternic sa faca fata presiunilor politice.

In ultimele doua saptamani, judecatorii Curtii au inteles probabil urgenta situatiei. Multi dintre ei sunt juristi cu integritate si judecatori cu echilibru si simtul responsabilitatii. Ei stiu prea bine cat de importanta este relatia dintre perceptia publica si autoritatea institutionala a Curtii. De aceasta relatie depinde intr-o mare masura viitorul democratiei constitutionale in Romaniei. Din punct de vedere strict legal, problema validitatii referendumului este foarte simpla. Sa speram ca judecatorii Curtii vor avea curajul sa actioneze in consecinta.

Nota despre suspendarea Presedintelui interimar

Ar trebui luata in dezbatere oportunitatea declansarii mecanismului prevazut de articolul 99 din Constitutie privind suspensarea Presedintelui interimar al Romaniei. Potrivit acestui articol, care reglementeaza raspunderea Presedintelui interimar, prevederile articolului 95 despre suspendarea Presedintelui sunt aplicabile in cazul Presedintelui interimar pentru savarsirea de fapte grave prin care se incalca prevederile Constitutiei. Comunicatul de presa din 8 august, ce reia declaratia oficiala de presa din aceeasi seara, privind cvorumul la referendum este unul dintr-o serie de acte si actiuni pe care s-ar putea baza cererea de suspendare
(http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=13892&_PRID=). Procedura este aceeasi cu cea urmata pentru suspendarea Presedintelui Basescu. Ea este initiata de o treime din numarul de deputati si senatori, urmata apoi de avizul Curtii Constitutionale si de votul Parlamentului. In actuala configuratie, este putin probabil (desi, dat fiind conflictul din cadrul coalitiei, nu absolut imposibil) ca suspendarea sa intruneasca votul unei majoritati a deputatilor si senatorilor. In orice caz, procedura nu va ajunge la faza votului in Parlament. Pana in acel moment, Curtea Constitutionala se va fi pronuntat, invalidand referendumul de demitere a presedintelui Basescu si constatand incetarea interimatului functiei de Presedinte. Chiar si in aceste conditii, initierea procedurii de suspendare a Presedintelui interimar ar aduce in prim-planul opiniei publice (cel putin prin substanta cererii de suspendare, si, in functie de situatie, prin avizul consultativ al Curtii Constitutionale) dimensiunea constitutionala a actelor politice ale Presedintelui interimar.

Distribuie acest articol

21 COMENTARII

  1. Din cate inteleg sustineti ca Antonescu a incalcat Constitutia prin declaratia din 8 August. Cum si cu ce? Nu este firesc ca o institutie a statului sa citeze si sa spuna ce a inteles din decizia Curtii Constitutionale? Mai ales daca avem o erata, exista riscul ca institutii ale statului sa inteleaga diferit/gresit decizia Curtii.

    Daca intr-adevar legea prevede ca validarea referendumului sa se raporteze la nr. de votanti cu domiciliul in Romania si deci sectii de votare apropiate, nu vad de ce Presedintele interimar nu ar avea dreptul sa spuna acest lucru.

  2. @Vlad Perju(semi off-topic):
    Minte (din nou) Dan Sova?
    “Traian Băsescu minte cu nonşalanţă. Citez din domnul Bogdan Deaconu, din «Constituţia comentată pe articole», unde Deaconu spune: «Pe toată perioada desfăşurării activităţii de suspendare şi demitere a preşedintelui, el are posibilitatea de a demisiona, iar procedura ia sfârşit şi în trei luni se organizează noi alegeri pentru funcţia de preşedinte». Domnul Deaconu e un consilier bun, pe care Traian Băsescu l-a avut aproape patru ani”, a spus Şova.

    Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.rtv.net/usl–basescu-poate-demisiona-chiar-daca-e-suspendat_38751.html#ixzz22aMzFd4w

    Stirea e de gasit si pe RL. Numele d-lui respectiv e de fapt Stefan, nu Bogdan.

    E corect citatul dat de Sova? Ce relevanta juridica are opera citata?

    • Nu sunt jurist, dar incerc ca imi folosesc mintea.

      Daca omul zilei nu este in functie, este suspendat, cum sa isi dea demisia dintr-o pozitie pe care nu o detine in acest moment ??? De pe ce pozitie sa isi dea demisia???

      Daca insa omul zilei renunta la orice pretentii legate de mandatul sau de presedinte atunci se poate spune ca urmeaza alegeri prezidentiale anticipate… Deci nu DEMISIA este ceruta ci se cere DECLARATIE DE RENUNTARE la orice pretentii legate de functia din care a fost suspendat…

      Cred ca exista diferente si nuante intre cele doua acte. Dvs. ce credeti?

  3. Iminenta rectificare constitutionala ne obliga pe toti la cateva consideratii. Cum o astfel de actiune trebuie aprobata referendar, este absolut necesar a se cunoaste inca dinainte cadrul in care ea s-ar putea desfasura. Diferendul referitor la baza de calcul a cvorumului trebuie urgent clarificat. Referendumul pentru suspendare ofera pretextul cel mai bun pentru a lua in discutie acest lucru.

    De bun simt este sa constati ca a schimba dimensiunile cadrului dupa expirarea timpului efectiv acordat referendumului ar fi o ilegalitate. Dar daca se constata ca datele initiale erau eronate? Este o erata, care sa corecteze o eroare materiala survenita in datele trimise initial, tardiva si neavenita? Poate acest lucru influenta valabilitatea (nu rezultatul!) refrendumului? Acelasi bun simt ne-ar spune ca da, intrucat o eroare initiala ce ar putea avea ca efect deformarea rezultatului va fi mereu speculata de partizanii optiunii astfel defavorizate.
    Pornind de la premisa de buna credinta si integritate a tuturor judecatorilor (si nu doar a unora dintre ei, precum domnul Vlad Perju), e foarte probabil ca unii sa fi inteles altfel decat ceilalti motivatia primei amanari a deciziei, prin prisma „actualizarii” bazei de calcul a cvorumului. Astfel s-ar explica termenul generos oferit guvernului pentru remiterea listelor catre CCR. Constatandu-se ulterior ambiguitatea textului, s-a incercat corectarea sensului prin multdiscutata erata. Intrebarea care ramane este daca a fost vorba doar de o erata, sau de modificarea sensului cererii, caz in care e necesara intrunirea de urgenta. Argumente exista in ambele sensuri.
    Sper ca in urma acestei intruniri sa mai rezulte inca ceva: o unificare a listelor electorale. Tocmai in vederea aprobarii unei noi constitutii.

    • Nu exista niciun motiv legal pentru a se pune la indoiala corectitudinea datelor. Intre perioada anterioara desfasurarii referendumului, cind datele erau bune, si cea imediat ulterioara nu s-a intimplat nimic de natura a schimba raportarea la listele electorale. Singurul lucru care s-a intimplat a fost neindeplinirea cvorumului. Intre cele citeva piste care s-au incercat pentru a schimba decizia normala a CCR, si anume invalidarea Referendumului si incetarea interimatului functiei prezidentiale, a fost si contestarea, fara nicio baza reala, a validitatii datelor chiar de catre autoritatea care le-a furnizat. Ce este inspaimintator in nelegiuirile care se comit in Romania nu e atit faptul ca exista un grup capabil sa le comita, ci numarul mare de sustinatori.

      Peste noapte, un lucru inimaginabil ca schimbarea regulilor jocului dupa ce a avut loc devine perfect justificabil.

      Hirtia de turnesol a legitimitatii contestarii datelor de catre cei care le-au furnizat este raspunsul la intrebarea: In cazul in care cvorumul ar fi fost intrunit, cum erau datele? Cine in Romania ar fi putut pune la indoiala corectitudinea datelor daca la Referendum s-ar fi prezentat 50.01% din numarul de alegatori? Ce raspuns ar fi primit Traian Basescu si PDL-ul la o contestatie privind numarul de alegatori? Hohote de ris in nas? Denunt la Parchetul general pentru subminarea ordinii de stat?

      • Din cate am inteles exista o informare oficiala cum ca listele electorale n-ar fi corecte, nefiind conforme realitatii. Putem specula ca manevra ar fi tardiva, ar fi incorecta, ar fi cusuta cu ata alba, dar baza legala exista. iar CCR trebuie sa decida daca o ia in considerare sau nu.
        Presupune ca ai cumparat un joc dintr-un magazin online,si ai trimis prin virament mai multi bani decat era necesar. Vina a fost a ta, asta e clar, dar ai totusi dreptul sa ceri magazinului sa-ti returneze ce ai platit in plus? Asta e intrebarea. O eroare initiala poate atrage dupa sine un sir intreg de erori.

        Cazul referendumului de suspendare ar trebui inchis, dar important e ca greseala sa nu se repete.

    • Hantzy, neavand aceleasi obiective (per tipuri de alegeri) cum poti unifica listele? In rest, daca USL se sterge undeva cu votul meu din 2009 (300 parlamentari etc) si ignora vointa mea din 2012, de ce as mai participa la validarea ORICAREI dorinte constitutionale a USL??? sau un referendum e valabil/semnificativ numai daca vrea USL???

      • pragmatice,
        nu e vb de alegeri ci de referendum. Unii cer ca listele electorale sa fie cele pentru referendum, altii cer ca ele sa fie considerate cele pentru alegerile prezidentiale. Din pacate intre cele doua variante de calcul exista diferente. Daca e referendum national atunci listele electorale sa cuprinda toti cetatenii cu drept de vot, spre exemplu. Daca e unul local sa fie considerate dopar listele locale. Talmes-balmes cu participare minima, cf legii referendumului, dar calcularea acestuia pe baza listelor pentru alegerile prezidentiale nu pare a fi prea corecta.

        Cat despre faptul ca USL se sterge undeva cu votul tau din 2009, nu sunt sigur ca ai dreptate. Din cate stiu USl a initiat un proiect de lege, cand era inca in opozitie pentru reducerea numarului de parlamentari. Imi amintesc ca Ioan Oltean spunea ca este o smecherie imposibil de votat. O fi n-o fi asa, totusi cei pe care ar trebui sa ai pica se pare ca sunt ceilalti.

        • Da-ne un hint referitor la propunerea depusa de USL in Parlament privind reducerea numarului de parlamentari.

          Daca exista initiativa USLasa – trebuie sa fie inregistrata – si cu drag sa o urmaresc…
          Altfel, apa de ploaie si multe vorbe spuse pe inserat, la o cafea sau la o bere…
          Astept stiri si informatii serioase pentru care multumesc anticipat!

          Evident ca simt ca si pragmatic ca cineva se sterge la fund cu dorinta mea de a reduce numarul de parlamentari…
          Chestiunea este una importanta si ma astept la importante declaratii politice in acest sens!

          Despre partea cu votantii…
          Ma astept sa existe un registru electronic – baza de date – cu persoanele care pot sa participe la vot – listele electorale se pot intocmi usor in functie de tipul de alegeri/refendum. Acest registru electronic poate sa fie verificat oricand si se pot depista din vreme erorile de inregistrare…

          Mortii cu mortii si vii cu vii!

  4. De ce nu se ia legatura cu domnu’ Deaconu de la CCA, ca se poate negocia mult mai usor acolo? Oare aia de la UEFA sunt probasescu?
    P.S. Nu pot spune neaparat ca am glumit pana acum, dar asocierea „brichetelor” din fotbal cu declaratiile lui Macovei in legatura cu un razboi civil „nu ma amuza” deloc (ca sa-l citez si pe Ponta). Nici n-am insistat prea mult pe informatie, doar observ ca PDL -UL, dupa „lovitura de stat” vine cu mai amenintatorul „razboi civil”, semn ca anumite forte sunt in stare de orice pentru putere…

    • @ Ciprian: Din pacate nu dna Macovei a inceput cu acest joc al cuvintelor grave, ci Antonescu. Acum citeva saptamini ne-a povestit el cam ce miscari de strada ar fi fost prin septembrie daca nu ar fi fost suspendat (urmat de demis) Basescu. Iar mai de curind tot el ne-a povestit cum el doar mort poate fi dat la o parte. Vi se par mai „amuzante” aceste declaratii? Nu de alta, dar vorbim tot de ce sunt in stare anumite forte pentru putere. Doar ca nu aceleasi forte.

  5. Se pare ca Curtea Constitutionala evita sa aplice legea, asa cum a mai facut-o in ultimul timp, atunci cand a evitat sa se pronunte in privinta demiterii presedintelui Senatului.
    Crin Antonescu a intrat la palatul Cotroceni pe „usa din dos”. Pe „usa din fata” se intra in urma alegerilor prezidentiale. Intrarea prin „usa din fata” este pazita de Curtea Constitutionala care verifica daca viitorul locatar este unul legitim. „Usa din dos” (pe care intra presedintele interimar) nu este pazita de nimeni. Oricine poate intra pe acolo deoarece paznicul de serviciu (Curtea Constitutionala) a refuzat sa pazeasca si acea usa. A decretat ca nu intra in atributiunile ei sa se pronunte in cazul demiterii presedintelui Senatului, care este si viitorului presedinte potential al Romaniei. Astfel a fost posibil ca noul locatar sa intre la Cotroceni cu o „diploma de presedinte” (interimar) obtinuta prin frauda, ajutat de un prim-ministru posesor al unei diplome de doctor optinuta prin plagiat. Cum numiti dvs. aceasta manevra? Unii o numesc „lovitura de stat”. E greu sa ii contrazici cu argumente, fara sa para o demonstratie de tipul „negru este de fapt alb”.

  6. Prestatia CC e lamentabila incepand cu felul rusinos in care s-a spalat pe maini si a dat mana libera parlamentului sa decida daca presedintele a incalcat constitutia. De ce nu s-a pronuntat fara echivoc? Iar daca termenul de constestare a datelor de desfasurare a referendumului a expirat din 11 iulie cum e posibil sa amane decizia si sa dezbata cifrele? Acele au fost cifrele oficiale, nimeni nu le-a constestat iar a o face post-factum este juridic tardiv.

    Coruptia e atat de generalizata incat nu putem fi siguri ca judecatorii CC, exceptandu-i pe cei numiti de presedinte, n-au dat spaga pt a ocupa acele posturi. Vrem sa credem ca nu, dar siguri nu putem fi. Faptul ca au amanat decizia cu 6 saptamani, apoi au zis o luna, pt a-si vedea indolent de vacante cand tara arde, arata cat de iresponsabili pot fi, cel putin unii dintre ei. Ideea ca ar fi mituibili cu bani si functii pt ei si pt rude e perfect plauzibila.

  7. CCR are deja toate documentele necesare pentru invalidarea referendumului. A avut toate documentele si in momentul sedintei in care a aminat in mod nejustificat si aberant invalidarea referendumului, care oricum era neconstitutional, pentru ca Presedintele ales nu a incalcat in niciun fel constitutia.
    CCR trebuie sa invalideze marti referendumul si sa decida intoarcerea, de indata, a Presedintelui ales la Cotroceni.
    Repetentul incompetent si impertinent trebuie sa demisioneze din toate functiile si sa dispara din viata politica.
    Derbedeul plagiator, mincinos, incompentent si impertinent trebuie sa demisioneze sau sa fie demis de parlament si sa dispara din viata politica.
    Parchetul trebuie sa ceara arestarea pucistilor si a complicilor lor,, inclusiv celor de la CCR (care s-au prefacut ca nu vad ca Presedintele nu a incalcat deloc constitutia, care s-au prefacut ca nu vad toate abuzurile si incalcarile constitutiei comise de banditii din usl, care au aminat nejustificat invalidarea referendumului si repunerea Presedintelui ales in functie).

  8. Si daca maine , in sedinta CCR unul sau doi judecatori isi vor da demisia , unul dintre ei fiind Predescu , se va prelungi for ever interimatul lui antonescu ?
    Asta si urmareste usl-ul – sa fie la butoane in momentul in care procurorul general isi incheie mandatul , in septembrie sau octombrie.
    Ca s-a propus la UE o sanctiune exemplara impotriva Romaniei sau ca SUA va muta scutul de la Deveselu la bulgari , nu-i intereseaza absolut deloc pe cei de la usl – ei vor sa isi subordoneze justitia , iar interimarul sa stea pe veci la Cotroceni.
    Parerea mea este ca maine vor fi demisii la CCR – tocmai pentru a nu se mai putea pronunta asupra referendumului, mai ales ca toate listele sunt la parchet si usl-ul nu le mai poate maslui.

  9. As fi fost interesat de parerea dumneavoastra de specialist legat de:
    1. Referirile, in hotararea nr. 3 din 2 august 2012, la dispozitiile legate de listele electorale permanente din legea privind alegerea Parlamentului pentru ca apoi sa spuna ca „Raţiunea pentru care aceşti cetăţeni nu sunt înscrişi în listele electorale permanente rezidă în faptul că nu au domiciliu în ţară astfel încât numărul acestora nu poate influenţa cvorumul legal de participare la referendum, respectiv majoritatea persoanelor înscrise pe listele electorale permanente.” Dupa care sa ne spuna ca „În speţă, însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul.” si asta intr-o erata(!). Textul este inexplicabil logic si contradictoriu.
    2. Mocirla legislativa legata de „listele electorale permanente”, definite incoerent. (ex.: art. 2 (1)c si 7 din legea 370/2004).
    Pana la urma dreptul se este o stiinta relativ exacta sau este doar stiinta de a explica orice?!

  10. Asa este, doar ca Antonescu a vorbit de miscari de strada, in timp ce Macovei de razboi civil. Si nici nu cred ca exista doua tabere, exista o haita de javre turbate care au inceput sa se sfasie intre ele, fara sa le pese (nici n-au cum in turbarea lor) de consecinte.

  11. Domnule Perju, pentru ca vorbeati in articol de numarul de voturi necesar pentru invalidarea referendumului, am si o o nelamurire: cum se interpreteaza articolul 47 alineatul 1 din Legea Curtii Constitutionale, potrivit caruia „plenul Curtii Constitutionale decide cu o majoritate de doua treimi asupra valabilitatii referendumului”? Este necesar ca decizia Curtii sa fie sustinuta de o majoritate de doua treimi? Daca da, ce se intimpla in cazul in care judecatorii sint impartiti 5 la 4 si niciunul nu accepta sa isi schimbe parerea?
    Multumesc

    • Folosim mintea!

      Se reiau argumentele si se mai adauga unele sau se infirma altele si uite asa se tot discuta pana se convine asupra deciziei cu majoritatea ceruta!

      Daca nu exista cvorumul cerut, nu se poate lua decizia!

  12. Credibilitatea CCR este grav atacata nu pentru ca se amana o decizie de pe o zi pe alta sau pentru ca sunt discutii pe tema referendum-ului, poate nejustificat de mult timp – just relax and enjoy the summer time with CCR – ci mai degraba pentru ca texte trimise la Guvern sau la MO sunt modificate dupa cum vrea unul sau altul.

    Credibilitatea CCR este in continuare in discutie.
    Oare nu exista proceduri de verificare ale acestor acte?
    Oare nu exista responsabilitati definite exact pe persoane si consecinte pentru nerespectarea procedurilor si instructiunilor de lucru?
    Aici este o grava atingere a CCR-ului!

    Cat despre partea de culegere de informatii, m-am tot intrebat ce legatura exista intre INS si listele electorale?De ce s-a trimis adresa CCR la INS? Just for fun???

    Nu stie CCR-ul unde se afla informatiile legate de listele electorale pentru referendum?

    Daca CCR-ul nu stie, de ce stie Parchetul General, exact si precis, unde sunt datelele validate pentru acest referendum?

    Sa fie incompetenta la CCR sau rea vointa sau dorinta de a manipula opinia publica?

    Nu este clar ca datoria Guvernului, conform actele emise de catre acesta, era de a depune toate masurile necesare pentru organizarea in bune conditii a acestui referendum? Nu raspunde Guvernul de aceste acte?

    Cat despre suspendarea Presedintelui interimar – sunt perfect de acord ca trebuie tras un semnal de alarma – nimeni nu este deasupra legii, nici macar Presedintele interimar!

  13. Am încercat să mă refer de câteva ori la textele juridice. Dar acestea sunt folosite pentru manipulare politcă, departe de argumentația juridică.. Mi se pare logic să cred că cine manipuleză pe bază de frânturi de legi își aservește și justiția.
    Iar când dispare justiția, apare violența. Asta nu o declarație iresponsabilă, e o simplă observație logică. Iresponsabili sunt cei care folosesc textele de lege ca să manipuleze.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vlad Perju
Vlad Perju
Vlad Perju este doctor in drept la Harvard, profesor invitat de drept european la Harvard Law School (2011-2012) si profesor de drept constitutional american si comparat, drept european si filozofia dreptului la Boston College. Incepand din vara anului 2012, Perju este directorul Centrului pentru Studiul Democratiei Constitutionale la Boston College. Inainte de studiile doctorale in SUA, a obtinut doua licente in drept, la Universitatea din Bucuresti si la Sorbonna. Perju este profesor invitat de teorie a statului la Academia Europeana de Teorie a Dreptului din Bruxelles si este asociat al Centrului de Studii Europene de la Universitatea Harvard. A conferentiat si predat la universitati precum Princeton, Yale, Harvard, NYU, EUI- Florence. A fost membru al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Regimului Politic si Constitutional din Romania. Mai multe detalii gasiti pe site-ul http://www.bc.edu/schools/law/fac-staff/deans-faculty/perjuv.html

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro