Home » Administratie »Analize »Global / Europa »Opinie »Sinteze » Citesti:

2014-2020 spre un nou dezastru al absorbției fondurilor europene? (A doua parte)

Gratian Mihailescu iulie 4, 2013 Administratie, Analize, Global / Europa, Opinie, Sinteze
2 comentarii 656 Vizualizari

Analiza de față trage un semnal de alarmă asupra situației periculoase în care se află România în perspectiva viitoarei perioade financiare 2014-2020. În prima parte am vorbit despre avertizările Comisiei Europene privind blocarea unor PO (POST și POSCCE),  și asta după  puținul timp de când  Bruxellul a reluat plățile spre București. Tot în prima parte am vorbit și despre lipsa de lobby la Bruxelles și despre cum a fost afectată capacitatea de absorbție a fondurilor europene, prin nivelul scăzut de vizibilitate al României în capitala Europei. Continuăm cu regionalizarea și procesul de “reformă al administrației” care este anunțat de regionalizare.

Regionalizare si reforma administrației

De performanță este nevoie și în rândul administrației, principalul beneficiar al fondurilor europene.  De pe site-ul Ministerului Dezvoltarii Regionale înțelegem că procesul de regionalizare va aduce o reformă a administrației publice prin simplificarea birocrației, sub genericul “servicii mai aproape de cetățean”. Însă problema României de până acum a fost managementul administrației publice și slaba capacitate administrativă de a atrage fonduri europene. Când vorbim despre absorbția de fonduri europene, putem spune că regionalizarea nu poate schimba competitivitatea administrației și nivelul performanței. E o formă fără fond. Aceleași structuri vor rămâne: consiliul local, consiliul județean, însă va apărea o a treia structură, consiliul regional. E adevărat, o parte din atribuții vor reveni regiunilor (nu se știe încă clar care) însă, în continuare, Ministerele de resort vor superviza probabil activitatea regiunilor. Și atunci ne întrebăm cum va funcționa mai eficient administrația locală, județeană, regională și națională? Ce mecanisme noi vor fi create pentru a stimula competitivitatea administrației publice și pentru a atrage mai multe fonduri europene?

În ceea ce privește dezbaterile publice privind procesul de regionalizare, ca participant direct, nu pot spune decât că sunt simple ședințe de partid, ale alianței de la guvernare, în care se dezbat probleme administrative ale primarilor sau președinților de Consilii Județene, fără a se discuta concret despre procesul de regionalizare. În cadrul dezbaterii de la Timișoara, o ipoteză halucinantă a fost lansată de unul dintre participanți, Corneliu Berari, expert în procesul de dezvoltare regională: o comunicare între Minister si Eurostat, privind posibilitatea unor schimbări a regiunilor NUTS II, în urma procesului de consultare din România, a primit un răspuns negativ “numărul și configurația unităților NUTS II (regiunile) trebuie să rămână neschimbate dacă România nu vrea să suporte penalități…schimbarea configurării regiunilor poate  da peste cap tot efortul de planificare și de evidență statistică din instituțiile europene”, deciregionalizarea cu tot ce s-a făcut în ultima vreme, ”dezbaterile” din teritoriu și activitatea CONREG de ”fundamentare a regionalizării”, nu este altceva decât o campanie de manipulare a opiniei publice”.

Când se vorbește despre reforma administrativă nu se ia in calcul deloc o reformă a unităților administrativ-teritoriale neperformante (sate, comune, orașe), cel puțin așa a declarat domnul vicepremier Dragnea, în cadrul dezbaterii privind regionalizarea, de la Timișoara. În acest context, o altă știre mi-a atras atentia : Aninoasa este primul oraș din România care dă faliment: „Gradul de îndatorare al Primăriei Aninoasa se apropie de 150%. Valoarea datoriilor, inclusiv un credit bancar, se ridică la 5,7 milioane de lei, în condiţiile în care bugetul local pe acest an a fost stabilit la 4,2 milioane de lei”, a declarat viceprimarul localităţii, Adrian Albescu.”

Președintele Traian Băsescu declara că procesul de regionalizare va fi o catastrofă și că a început invers, de la centru înspre regiuni, și nu de jos în sus: „Eu aș fi făcut regionalizarea plecând de la comune….Primul lucru care trebuie făcut e un proces de comasare și făcut un proces de viabilizare a fiecărei comune pentru a vedea care este capabilă să se susțină singură….apoi aș fi făcut reorganizarea descentralizatelor” și tot el declara că nu întelege de ce este această grabă:  „ Probabil trebuie sa mai promită  niște posturi membrilor de partid. Se va ajunge în acest mod la o suprapunere a atribuțiilor”.

Conform Business Magazin „o treime dintre comunele din România – adică aproape 1.000 de unităţi administrative din totalul celor 2.861 de comune din România – se află în pragul falimentului, nu doar pentru că toate au luat credite şi nu le mai pot returna, ci pentru că nu mai au venituri şi nu mai au bani să funcţioneze – de fapt, unele nu mai au bani nici pentru salariile angajaţilor.”

Conform unui policy brief al SAR,  numărul unităților NUTS  I (municipalități) era de 3.180, România aflându-se în topul european alături de  Franța, Germania sau Spania. Această segmentare administrativă  a dus la o slabă capacitate de atragere de  fonduri europene şi la o creştere a alocărilor clientelare de fonduri pentru investitițiile guvernamentale către administrațiile locale. Un studiu al Institutului de Politici Publice (IPP), menționa că doar 10% din localităţile din România îşi permit astăzi să acopere integral, din venituri proprii (impozite şi taxe locale), cheltuielile de funcționare. De asemenea, IPP susține că în sistemul politic și administrativ din România se cultivă o dependență financiară a localităților față de aparatul și resursele centrale. Nici un guvern nu a fost dispus să își asume o decizie de eficientizare a costurilor publice prin renunțarea la transferurile, pe diferite canale netransparente, banilor publici.

Menționam într-un articol că în România nu mai contează atât de mult calităţile manageriale ale unui primar de exemplu, ci dacă se află în partidul aflat la guvernare. Slaba competitivitate a administrației publice locale și regionale, coroborată cu incapacitatea de atragere a investiţiilor străine şi lipsa infrastructurii, însă şi a activităţilor preponderente din agricultură au dus la slaba absorbție a fondurilor europene de către majoritatea județelor din România, (e.g. Vaslui, Botosani, Teleorman, Caraș-Severin) și a crescut nivelul disparităților economice cu 36% în ultimii opt ani.

Practic, regionalizarea, așa cum se creionează în prezent, nu va aduce schimbări de fond în evoluția competitivității administrației publice, ci doar de suprafață, prin înființarea acelor Consilii Regionale. Probabil regionalizarea nu va aduce cu ea soluții care să rezolve problemele de fond din sistem: nevoia de resurse umane competitive (beneficiari și administrație), nevoia unei reforme administrativ-teritoriale, stimularea competitivității administrației publice, stabilirea unor nevoi de dezvoltare reale, precum și îmbunătățirea sistemului de control și management al fondurilor europene.

După cum spunea și rectorul SNSPA, cauza absorbției reduse în materie de fonduri europene pentru perioada 2007-2013 nu a fost absența regiunilor ci: “lipsa unei strategii de atragere/ de antrenare a tuturor resurselor financiare și non-financiare dintr-o societate; lipsa culturii și a practicilor de management de proiect în mediul public și în mediul privat; incapacitatea de a menține specialiștii în administrația publică.Pe lângă acestea, eu am mai adăugat în analizele din trecut că legislația slabă, comunicarea neperformantă între ministere și OI-uri, politizarea și corupția excesivă din cadrul fondurilor europene și slaba reprezentare a României la Bruxelles au dus la aceste rezultate slabe. Şansele sunt mari ca acești factori să se repete și pentru viitoarea perioadă financiară, asta din cauză că există deja semnale din partea Comisiei Europene în acest sens: declanșarea unor avize privind procedurile de infringement pentru nerespectarea procesului de achiziții publice în cadrul POST și blocarea POSCCE. De asemenea, Bruxelles-ul a trimis o scrisoare în martie 2013 către Ministerul Fondurilor Europene: ”Propunerea făcută de guvernul României nu întrunește încă minimele condiții de calitate și credibilitate pentru a permite un dialog informal eficient privind viitoarele documente de programare”. Toate aceste semnale de la Bruxelles pot atârna greu în ceea ce privește viitorul absorbției fondurilor europene.

În cazul în care nu există deja documente strategice elaborate pentru a negocia cu Comisia următoarele PO-uri și fără un lobby intens la Bruxelles; în cazul în care nu există încă un proiect de regionalizare administrativă făcut public (și totuși regionalizarea se va realiza până la finalul lui 2013); în cazul în care în continuare, „achizițiile publice” sunt  atribuite în mod clientelar,  iar peste 1.000 de municipalități sunt in pragul falimentului, ne intrebăm, ca societate civilă, ce șanse sunt să avem o mai bună absorbție pentru 2014-2020?

Nota autorului: Articolul a fost scris înainte de decizia Curții Constituționale care se pare că va amâna pentru o perioadă realizarea regionalizării.

Articol aparut pe Europuls

________________

Europuls este o organizaţie non-guvernmentală formată din tineri români experţi în afaceri europene. Scopurile ei sunt îmbunătăţirea cunoştinţelor românilor despre Uniunea Europeană şi încurajarea unei mai bune comunicări despre România la nivel european prin schimburi de idei şi a celor mai bune practici. Europuls publică articole şi analize pe site-ul www.europuls.ro, organizează dezbateri, seminarii şi conferinţe.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "2 comments" on this Article:

  1. 1.Asa cum arata autorul, regionalizarea nu va conduce la cresterea competitivitatii/functionalitatii institutiilor.Procesul regionalizarii nu are astfel de tehnici si instrumente si nici obiective de acest fel. Competitivitatea se construieste ,,separat”, dar articulat cu regionalizarea.
    2.Dezbaterile publice despre regionalizare, nu pot fi decit sterile, fiindca lipseste regionalizarii temeiul economic si functional, posibil de stabilit numai in urma unei analize comparative intre situatia actuala a impartirii administrative si cea ,,planificata” prin regionalizare.
    Regionalizarea a devenit un ,,surogat economic”, in lipsa oricarei viziuni sau proiect de reconstructie economica si industriala si nu are considerente economice si functionale evaluate-dovedite prin calcule si studii comparative, intre situatia actuala si potentialul viitoarei organizari administrativ-economice.
    3.Lipseste ,,sarea si piperul” regionalizarii si modificarii Constitutiei, respectiv un ,,program national de reconstructie economica si industrial-agricola”, care sa ofere notiunile de lucru, principiile, tehnicile de schimbare si instrumentarul capabil sa o faca, proiectul de implementare si monitorizare activa/corectiva a procesului aratat,aprofundarea (teoretica) ulterioara a programului, pentru imbunatatirea laturii ,,aplicate”etc.
    Dintre principiile economice moderne, putem aminti:
    1.Dezvoltarea este un ,,mix” intre ,,actiunea publica si piata”(prof. D.Daianu,2000, ,,Incotro se indreapta tarile postcomuniste?”, pag.10).
    PNL trebuie sa-si elimine din ideologie(Reconstructia liberala a Romaniei-2002), eroarea programatica care se refera la ,,retragerea statului din economie”, inlocuind-o cu prevederea ca ,,unicul amestec al statului in economie, este in dezvoltarea economica”.
    2.Dezvoltarea economica trebuie consacrata (inclusiv constitutional) ca un proces national CONTINUU, aflat in sarcina clasei politice.Pentru anii 2013-2022, ea devine justificata de nevoia de a ajunge din urma tarile foste comuniste(in 9-10 ani);
    3.Dezvoltarea economica este un proces national cuprinzator si unitar, incluzind in acest proces intreaga societate romaneasca, de la clasa politica si admistartiva,la institutii si populatie.
    4.Schimbarea viziunii ,,ideologice” asupra dezvoltarii, inlocuind conceptia ANTIECONOMICA, precum ca datoria dezvoltarii si creierii de afaceri/locuri de muca este a antreprenorilor – inlocuind-o cu conceptia MODERNA ca dezvoltarea afacerilor este atributia mixta stat-anreprenor.
    Atit PSD cit si PNL au afirmat dealungul vremii, ca datoria de a face intreprinderi si locuri de munca revine strict antreprenorului, interesat sa se IMBOGATEASCA!
    Ori antreprenorul cistiga profitul, iar statul impozitele – ceeace face ca economic avantajele sa fie perfect ,,echilibrate” fiind IMPERIOASA nevoie de ,,echilibrarea” si a obligatiilor comune pentru dezvoltare;
    5.Asa cum se aloca pentru diversele sectoare bugetare resurse financiare in cota parte din PIB, Guvernele vor trebui sa aloce si pentru dezvoltare.
    In acest mod, proiectele de crestere a competitivitatii, de creare de noi afaceri, de sustinere si monitorizare a acestora,etc, vor avea un fond financiar determinat si stabil, incetind surogatele economice, de tipul 40 de mii de euro pentru specialisti la tara, bani pentru IMM-uri, pentru patronii care angajeaza, etc., deoarece o politica a dezvoltarii trebuie sa aiba alaturi de un ”PROIECT NATIONAL” si resurse materiale-financiare stabile, continue – iar nu dupa imaginatia si copierea diferitelor strategii mondiale, de catre ministri ocazionali ai economiei sau IMM.
    6.Slaba competitivitate a institutiilor centrale si locale, lipsa unei strategii de atragere a tuturor resurselor financiare in dezvoltare, lipsa culturii si practicii in management public si privat, incapacitatea de a mentine speciaistii la stat, legislatie slaba(de la inexisteta principiilor economice directoare in Constitutie, pina la cea uzuala, economica), politizarea dezvoltarii, coruptia in acordarea de bani UE sau nationali pentru dezvoltare(contra parte din suma), lipsa de colaborare si comunicare economica/ tehnica intre coordanorii/distribuitorii/utilizatorii de resurse(credite) pentru dezvoltare, etc. nu pot fi eliminate fara un program economic special.
    7.,,Meciul” dezvoltarii economice purtat numai,, IN DOI”,intre institutia care ofera banii pe proiecte si antreprenorul solicitant(realizator), inafara unui ,,program national de dezvoltare economica” va avea aceleasi rezultate minore in planul absorbtiei banilor UE si dezvoltare ca si pina acum.
    Fara un program national de reconstructie economica si industrial-agricola, care sa dea atributii in dezvoltare clasei politice, administratiei centrale si locale, institutiilor (specializate) platite pentru a ,,pastori” (doar)stagnarea generala, ce asteptari pot exista de la ,,antreprenorul incepator” si slab pregatit si de la institutiile care se impotmolesc in activitatea de absorbtie a fondurilor UE, de lipsa de fnctionalitate a celor cu care trebuie sa colaboreze pentru obtinerea fondurilor, ori cu ministerul dezvoltarii, rupt de orice viziune si logistica a dezvoltarii?
    8.Fara a incerca sa minimalizez importanta si rezultatele EUROPULS, cred ca organizatia va putea sa devina si mai eficienta, numai dupa cunoasterea si evaluarea rolului unui “program de reconstructie economica” (prin dezvoltare, perfectionare institutionala si absorbtie/valorificare de orice fonduri financiare, etc.).Programul este disponibil, la tel.0761 196940.
    Intr-o lume in care orice uzina iti cere un,,proiect” pentru a produce cel mai simplu obiect (un ,,capsator” de pilda), ce asteptari pot exista in domeniul dezvoltarii economice nationale (a carui componenta importanta este si utilizarea de fonduri UE), fara ca tot ceeace tine de acest demers extrem de complex si dificil de administrat, ca dezvoltarea, sa fie cuprins in pasi completi, ,,aplicati”, intr-un proiect stiintific, economic?
    Articolelele economice, dezbaterile, analizele si propunerile de masuri economice concrete, sintezele asupra dezvoltarii, etc. ,cuprind acei numeroesi ,,graunti de aur” ai dezvoltarii,care ramin singulari, punctuali si pierduti (pe masura ce sint ,,produsi”), in lipsa unui “program national de reconstructie economica”, care sa-i valorifice in mod structurat si coerent, impreuna cu intreaga populatie intr-un proces de ,,invatare” a tehnicii afacerilor si sa ,,organizeze” institutiile de stat si organizatiile ,,private”, in structuri cu caracter de ,,instrumentar” ce va determina permanent, aparitia de noi afaceri, intreprideri si locuri de munca.

  2. Petre Opris Petre Opriş spune:

    Stimate domnule Mihăilescu,
    Anul trecut vă spuneam ce urmăresc politicienii din toate partidele existente în România prin aşa-zisa regionalizare: menţinerea sau chiar mărirea aparatului birocratic din ţară. Nu m-aţi crezut şi am purtat o discuţie on-line despre exemplul polonez şi realitatea românească.
    Dacă vă mai interesează subiectul respectiv, vă rog să admiraţi fractura de logică pe care o expune un lider liberal, fost candidat la fotoliul de prim-ministru: http://www.realitatea.net/klaus-iohannis-dupa-regionalizare-numarul-functionarilor-va-creste_1224232.html
    Cu stimă,
    P. Opriş



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Gratian Mihailescu


Gratian Mihailescu

Graţian Mihăilescu este expert in dezvoltare regională si consultant în afaceri europene, în prezent încercând să înfiinteze un Institut de Dezvoltare Locală în Timişoa... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)