Home » Administratie »Asigurari Sociale »Economie »Educatie »Financiar »Justitie/Ordine publica »Macro » Citesti:

5 piloni ai libertăţii şi prosperităţii

contributors noiembrie 6, 2015 Administratie, Asigurari Sociale, Economie, Educatie, Financiar, Justitie/Ordine publica, Macro
20 comentarii 4,121 Vizualizari

Nota editor: acest text a fost trimis redactiei pentru publicare. Este semnat de 37 de economisti, profesori, antreprenori, corporatisti, avocati, studenti ale caror nume le gasiti la sfarsitul articolului.

În România puterea a fost capturată de o clasă politică parazitară. În regimul actual, prin intermediul unui aparat birocratic mai amplu decât cel existent pe vremea comuniștilor, politicianul este stăpân pe o bună parte din resursele țării, iar oamenii simpli ajung să-i servească interesele. Dorim instaurarea normalității: politicianul trebuie să se afle în slujba cetățeanului, nu invers.

În teorie, poporul este cea mai înaltă autoritate politică, iar primarii, miniștrii, parlamentarii sunt în subordinea sa. În practică, însă, cu toții știm că lucrurile nu stau chiar așa. Se pune atunci întrebarea cum ne luăm puterea înapoi? Iar aici trebuie să le spunem clar că nu ne putem lua puterea înapoi decât prin a le reduce lor puterea asupra noastră. Pentru a deține și a exercita eficient puterea, trebuie să beneficiem de libertate extinsă în faţa puterii clasei politice. În acest sens, limitându-ne acum doar la 5 elemente esențiale, propunem:

1. Un stat mic şi descentralizat

Un stat mare generează corupţie mare. În România, corupţia este endemică. Dar corupţia nu ţine în principal de moştenirea culturală sau de mentalităţi – altminteri nu am putea explica de ce milioane de români renunţă la practicile asociate corupţiei imediat ce trec graniţa. Corupţia ţine de mediul instituţional românesc, mai precis de sufocarea vieţii sociale prin reglementarea a tot ce mişcă. Nu există cale mai directă şi mai eficientă de a elimina corupţia decât combaterea statolatriei și reducerea intervenționismului guvernamental. Şpaga dată profesorului, sau doctorului, va dispărea atunci când aceştia nu vor mai căuta să-şi îmbunătăţească viaţa prin căi neoficiale ci vor activa în instituţii care dacă îşi bat joc de consumatori vor fi schimbate, nu prin voia întâmplătoare a unui ministru, ci prin mersul natural al concurenţei. Șpaga dată „organului de control” va dispărea sau măcar va fi mai rară atunci când vor fi reguli puține, simple și clare.

2. Integrarea actului de guvernare cu tehnologia curentă

Transparența guvernării în format electronic există în prezent mai mult pe hârtie. S-au cheltuit sume uriașe pentru platforme online disparate, incomplete, greu de utilizat, inaccesibile publicului nespecialist. Cerem, astfel, simplificarea birocrației pentru companii sub forma unui portal unic care să permită obținerea tuturor informațiilor și documentelor online de la Registrul Comerțului, ANAF, Direcțiile locale de taxe și impozite și alte instituții de bază, cu posibilitatea de semnătură electronică direct pe Internet, posibilități de plată online, sistem de notificări pentru schimbarea legislației şi posibilitatea de plată a amenzilor pentru a se pune punct situaţiei mult prea răspândite de plată multiplă a amenzii din cauza faptului că autoritățile nu înregistrează corect momentul plăţii.

3. Vouchere educaţionale şi medicale

În educaţie ca şi în sănătate, scandalurile s-au ţinut lanţ, de la nenumăratele incidente nefericite din şcoli până la lipsa cronică de mijloace în spitale. Deşi în ultimii ani cheltuielile pentru sănătate nu au făcut decât să crească (în ultimii zece ani cheltuielile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate s-au triplat, pe când cele de la bugetul de stat pentru sănătate s-au dublat) făcând din sănătate al doilea cel mai finanţat sector din fonduri publice, sistemul de sănătate este în cădere liberă. În ceea ce privește educația, cheltuielile au crescut mai mult decât numărul de elevi și studenți, dar calitatea acesteia și performanțele elevilor au înregistrat un substanțial regres, atât în comparație cu perioada anterioară cât și cu alte țări.

Reforma acestor domenii este deja mult întârziată şi imperios necesară. Cerem, astfel, uşurarea semnificativă a înfiinţării de clinici şi spitale pentru doctori avizaţi şi, de asemenea, uşurarea înfiinţării de şcoli şi licee private care să ofere părinţilor o alternativă reală sistemului public monopolist. Firesc ar fi ca părinții în stare să le asigure copiilor o educație corespunzătoare să poată fi liberi să facă acest lucru acasă, în familie, în comunitate sau în școli private. Pentru încurajarea concurenţei și creșterea calității serviciilor medicale sau educaționale cerem, de asemenea, scutirea lor de taxe şi impozite.

Finantarea publică a sistemelor de educaţie şi sănătate să urmărească în mod real elevul şi pacientul. Banii trebuie să ajungă la oameni, nu la inspectori, directori sau alți funcționari. Cerem ca fondurile care se duc în prezent pentru finanţarea învăţământului preuniversitar să fie împărţite în mod egal fiecărui elev şi redirecţionate către şcolile alese de părinţi. Instituțiile de învățământ nu mai pot rămâne captive intereselor de clan, sindicaliștilor de profesie sau baronilor locali, ci ele trebuie aduse nemijlocit în subordinea comunităților locale. De asemenea, ar fi potrivit un voucher medical pentru fiecare cetăţean al României prin care acesta să-şi poată alege orice pachet de asigurare medicală doreşte și încurajată competiția între asiguratori pentru oferirea de pachete cât mai cuprinzătoare. Pentru bolnavii cronici sau pentru şcolile rurale putem avea un fond social care să asigure cel puţin aceeaşi finanţare ca şi până acum, eliminând însă monopolurile statale din educaţie şi sănătate.

4. Privatizarea companiilor în care statul a rămas acţionar şi utilizarea acelor fonduri pentru accelerarea trecerii la un sistem privat de pensii

Mitul companiilor de stat „esențiale” pentru România este fabricat în laboratoarele propagandei politice. În realitate, aceste companii s-au dovedit esențiale doar pentru stat, mai exact pentru  „băieții deștepți” care s-au cocoțat în consilii de administrație sau le-au folosit în diverse contracte păguboase pentru națiune. Astăzi toată lumea vede, de exemplu, că trenurile private sunt mai bune și mai ieftine decât cele de stat, chiar dacă ele sunt gestionate de foști angajați ai falimentarului CFR.

Nu doar că s-ar realiza economii semnificative din eliminarea acestor găuri negre ale economiei, dominate de o clientelă politică parazitară, dar din veniturile obţinute am putea rezolva problema care se profilează deja legată de deficitul sistemului public de pensii. În fiecare an deficitul sistemului de pensii se adânceşte, iar pe măsură ce un angajat va susţine din ce în ce mai mulţi pensionari, problema se va agrava. Dacă nu reducem dependenţa faţă de sistem problema va ajunge nerezolvabilă iar tinerii de astăzi vor ajunge să cunoască un nivel alarmant al sărăciei atunci când vor ajunge la vârsta pensionării.

De aceea, din privatizările efectuate, cerem constituirea unui fond prin care să fie negociată ieşirea din sistemul public de pensii a celor care nu ar mai vrea să facă parte din el. Această ieșire din sistem se poate face contra unei sume fixe, corespunzătoare stadiului de cotizare și/sau al fluxurilor viitoare de bani la care se aşteaptă fiecare. Astfel ar putea fi redusă, dacă nu chiar eliminată cea mai împovărătoare obligaţie fiscală pentru salariaţi, anume contribuţia de asigurări sociale, care asigură statului aproximativ 25% (15.8% prin contribuţii ale angajatorului, 10.5% prin contribuţii ale angajatului) din munca fiecăruia. Simultan, veniturile actualilor pensionari nu ar fi periclitate.

5. Fiscalitate simplificată

Creşterea economică este o condiţie esențială pentru dezvoltarea societăţii. Dacă vrem să nu mai râvnim la bunăstarea europeană, dacă vrem, nu doar să nu mai plece, ci şi să se întoarcă tinerii care au ales să-şi caute o viaţă mai bună în afara României, avem nevoie să prindem economiile occidentale din urmă. Iar pentru asta, este nevoie de o creştere a productivității sistematic mai mare decât a lor. Dacă vrem să avem o şansă să ajungem la nivelul Germaniei, obiectiv ambiţios, în următorii 20 de ani ne trebuie o creştere economică cu 4,3% mai mare în fiecare an decât a cea a Germaniei. Adică, aproape dublu faţă de cât se prevede că va avea România în 2015.

Poate că sună a obiectiv nerealist, dar acest obiectiv este realizabil, prin despovărarea de taxe a cetățenilor și a antreprenorilor, concomitent cu scăderea birocraţiei pentru a preveni subfinantarea. Păstrând actualul nivel al veniturilor bugetare, România ar putea funcționa cu două impozite principale: o TVA naţională colectată de guvern şi un impozit pe venit colectat şi gestionat de comunităţile locale. Dacă aceste două impozite ar fi perfect colectate, banii adunați prin intermediul lor ar depăși chiar golul bugetar lăsat de dispariția celorlalte taxe. Dar, nici nu trebuie să ne imaginăm că statul ar putea colecta vreodată la virgulă toate taxele impuse cetățenilor. Am putea ținti probabil realizarea unui grad de colectare asemănător celor mai performante state europene.

Propunem ca impozitul pe profit să fie deductibil 100% dacă antreprenorii folosesc acești bani în scopuri caritabile și/sau pentru noi investiții.

O astfel de reducere a fiscalităţii şi a birocraţiei ne poate da un avantaj competitiv major în atragerea de investiţii străine şi în creşterea competitivităţii companiilor româneşti. România ar repeta performanța „miraculoasă” a unor țări, relativ sărace în resurse, care au reușit în câteva decenii să sară de la nivelul de lumea a treia în liga celor mai bogate națiuni de pe Pământ.

Semnatari:

Claudiu Năsui

Prof. univ. dr. Bogdan Glăvan

Ovidiu Neacşu

Octavian Bădescu

Prof. univ. dr. Cristian Păun

Prof. univ. dr. Constantin Munteanu

Prof. univ. dr. Radu Nechita

Prof. univ. dr. Gabriel Mursa

Victor Drâmbă

Mircea Burduşa

Cătălin Văluțanu

Iuno Mavlea

Alexandru Tenie

Andrei Olaru

Sorin Olteanu

David Moscovici

Cristina Muşet

Şerban Pitic

Valentin Niculescu

Radu Şimandan

Emil Duhnea

Gabriel Popa

Laura Drăgoi

Andrei Grigorean

Roxana Geangu

Carmen Dorobăţ

Horaţiu Andrei

Mihai Bădiţă

Andreea Prundeanu

Vlad Văcaru

Radu Vladimir

Andreea Răpeanu

Niura Moisei

Luciana Mârşu

Radu Şerban Marin

Horia Terpe

Adrian Gabriel Simionescu

“Initiativa Romania”

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "20 comments" on this Article:

  1. Ludwig von Mises spune:

    Perfect de acord, in special cu simplificarea impozitelor. Un TVA de 10% ar trebui sa fie singura taxa.

  2. Decebal spune:

    E un punct de vedere. Mai de dreapta, dupa aparente.
    La punctul 1 as face observatia ca intalnim coruptie la cote inalte si in mediul privat. Iar la coruptia din mediul privat, daca se produce intre doua entitati private, DNA n-are jurisdictie…
    La punctul 2 as zice ca exista si plusuri si minusuri majore in “guvernarea online”. ORICE e online, e public si accesibil.
    La punctul 3 as zice ca educatia privata e un lucru bun, dar nu este accesibila oricui. O componenta majora a “analfabetismului politic” al romanilor este lipsa educatiei. Doar prin educatie DE MASA putem ridica nivelul acestui popor.
    La punctul 5 as zice ca nu vom putea prinde niciodata din urma economiile occidentale, decat daca acestea stau pe loc sau decad.

    Nu cunosc numele insirate la finalul articolului, asa ca nu pot intelege daca au anumite interese si ce anume interese ar putea avea semnatarii articolului. Asa ca il iau ca pe un punct de vedere.

  3. Horia Ionutas spune:

    Foarte interesant. As adauga constructia de autostrazi (si dezvoltarea si modernizarea retelei de drumuri nationale) ca obiectiv strategic al Romaniei. Vom obtine doua beneficii majore: se vor crea locuri de munca (care vor genera cresterea consumului) si vom deveni mult mai atractivi pentru investitorii straini. Pentru aceasta ar trebui gasita o solutie ca banii rezultati din peticirea si proasta reparatie a drumurilor patriei sa nu mai ajunga la partide pentru finantarea campaniilor electorale si cultivarea demagogiei.

  4. Adrian spune:

    Ceea ce citesc mie mi se pare un minim necesar, dar altora li se pare extrema dreapta: oricand am sustinut asemenea idei mi s-a reprosat ca sunt neo-liberal, ca sustin capitalismul salbatic etc. Ma bucur ca sunt si altii, mai invatati decat mine, care sustin aceste idei.

  5. Vlad spune:

    Cred ca articolul pierde din vedere esentialul … Ce au insemnat 25 de ani pentru Romania de unde isi trage Romania seva si de unde subzista aparatul de Stat sau sistemul ? Din capital strain si multinationale. Asta inseamna economia Romaniei in proportie de 80%.

    Fara capital strain Romania e un sat putin mai modern iar satenii sunt cei care au iesit in strada.

    Sistemul de educatie nu se reformeaza pentru ca el face exact ce trebuie, adica produce mana de lucru pentru multinationale, care prin impozite si salariati sustin statul. Asta e cercul …

    Sistemul de sanatate privat e o minciuna … Cine beneficiaza de asigurare privata ? Angajatii multinationalelor ? Ce inseamna asta in mare parte controale periodice de rutina pentru o populatie sanatoasa … Cand esti bolnav … s-a dus si jobul si asigurarea si esti liber sa te rezolvi cum stii …

    Pensii private in contextul economic actual si nu numai sunt o mare pacaleala … Banii raman blocati in investitii incerte pana la varsta de pensionare care se lungeste treptat pana la speranta de viata … Bani pe care nimeni nu-i mai vede si care sustine sistemul de pensii.

    Asta e sistemul si asa se intretine.

  6. Dedalus spune:

    O lista de dorinte prea generale si masuri prea punctuale.

    Mai avem pana la maturitatea politica.

    • Stefan spune:

      Raspunderea individuala. Acesta cred ca este raspunsul corect. Individual, fiecare sa raspunda pentru treaba sa.

      In cazul Colectiv, a fost fortat sa “raspunda” primarul, din cate stiu un sef de la ISU (care nu are numele “tocat” in ziare pentru a fi de exemplu altor sefi ai ISU) din toate orasele si cam atat. Omul/echipa efectiva din 1-2-3 oameni care trebuia sa se deplaseze (sau s-a deplasat) acolo si nj si-a facut treaba … nu apare nicaieri. Poate ca si ei ar trebui “trasi la raspundere” vizibil, pentru a fi de exemplu celor care isi apara sefii in deserviciul lor. Oamenii trebuie invatati ca ei si fisa postuluilor sunt mai importanti ca sefii ierarhici care ii forteaza la ilegalitati.

      A, poate ar trebui infiintat un Serviciu Intern al institutiilor bugetare unde sa poata fi “turnati” confidential sefii care fac/ indeamna la abuzuri. Sefii sunt mici Dumnezei care fac si desfac contracte de munca, functionarul ultim,oricat de corect ar vrea sa fie, este neprotejat.
      Bun, poate veti spune ca functionarul ultim ar putea suna la DNA si sesiza un abuz din partea sefului si nedreptatea, dar … Inspectia Muncii? Uitati, habar nu am ce institutii apara functionarul de abuzul sefilor. Si cum pot fi trasi la raspundere sefii, fara a “cadea” functionarul insusi.

      Daca functionarii/oamenii corecti care lucreaza pe salarii mici si doresc sa isi faca munca bine ar fi protejati de abuzurile sefilor piramidali, curatenia ar incepe de jos in sus. Raspunderea individuala este importanta.

  7. D.Z. spune:

    Daca de miine Romania ar porni pe drumul asta, poimiine m-as repatria. Si sint plecat dinainte de ’89.

    Dar nu-mi fac iluzii. Romania e un stat definitiv esuat.

    Un partid cu un astfel de program politic nu ar lua nici 0.01% din voturi.

  8. hashdoio spune:

    Prima masura si cea mai sanatoasa ar trebui sa fie eliminarea spagii, totala si neconditionata, in toate sectoarele. Inclusiv la doctori, insotita automat de o triplare a salariilor medicilor. Banii in sanatatea unei tari sunt cea mai buna investitie. Sanatatea morala a natiei este conditia sine qua non a insanatosirii economiei. Spaga sa fie drastic sanctionata.

  9. bmr spune:

    2 directii prioritare de dezvoltare: invatamantul si transporturile. Romania este un stat sarac care nu isi permite sa investeasca semnificativ si simultan in toate domeniile. Trebuie alese maximum 2 zone in care sa investim puternic, rezultatele urmand sa se vada peste 20 de ani probabil.
    Depolitizarea administratiei si a companiilor de stat. Trebuie stabilit un nivel maxim pana la care au acces cadrele politice (de ex. sub-secretari de stat). De acolo in jos doar functionari publici si salariati (angajati cu contract de munca).
    Reforma constitutiei. Numirea anumitor categorii de demnitari etc. (avocatul poporului, CNA, procurori, Curtea de Conturi, judecatori si lista poate continua) trebuie facuta de o persoana care este complet neimplicata politic. Aici ne intoarcem la vechea dilema: monarhie constitutionala sau republica? In regimul republican functia de presedinte este una politica, presedintele fiind promovat de partide si votat de popor pe baza unui program politic. Problema e ca aceste institutii ar trebui tinute la mare distanta de orice ingerinta politica. Prin urmare cred ca pentru Romania monarhia constitutionala etse o solutie mai buna decat orice forma de regim republican (prezidential sau parlamentar), iar acesta nu este singurul argument…
    Restrangerea dreptului guvernului (sau chiar eliminarea acestui drept) de a emite ordonante de urgenta.
    Desfiintarea imunitatii penale a ministrilor si a fostilor ministri

  10. Elena spune:

    Stimati autori, o mica observatie: in Romania, coruptia nu este endemica, ci, eventual, generalizata. Daca ar fi endemica, ar insemna ca nu se gaseste niciunde altundeva decat in Romania. Dar e drept ca in limba engleza ‘endemic’ are si sensul de ‘des raspandit’.

  11. Totu Iuliana spune:

    1.Desfiintarea titlului “demnitar”. Demnitatea, de la care deriva respectivul titlu, e cava care lipseste cu desavarsire celor care si-au arogat scest titlu. Nu sunt decat niste cetateni, abjecti, dar totusi cetateni ai scestui stat.
    2-Nici un functionar al administratiei statului, inclusiv parlamentarii, sa nu poata avea salariul mai mare decat salariul mediu pe economie si fara a beneficia de nici un alt fel de facilitati(masina,hotel,cantina,vacante etc.).In felul acesta se obtin mai multe beneficii:
    -a) nu se mai inghesuie nimeni sa ingroase aparatul birocratic;
    -b) cei carora le scade salariul vor parasi singuri sistemul birocratic;
    -c) cei ramasi in sistem isi vor da toata silinta sa ridice, prin performanta, salariul mediu pe economie, pentru a-si mari venitul.Astfel statul va fi administrat eficient si cu resurse infinit reduse, iar restul bugetului va putea fi alocat educatiei, sanatatii si securitatii cetatenilor. Restul sectoarelor economice sau neeconomice(cultele), trebuie sa se autosustina.
    In felul acesta putem ajunge si la dezideratul exprimat prin referendum: reducerea numarului de parlamentari, postul nemai reprezentand nici o atractie.

    • bmr spune:

      Notiunea de demnitate publica (demnitarii fiind persoanele fizice care exercita aceasta functie) este o creatie a doctrine juridice care incearca sa defineasca astfel multimea functiilor publice stabilite de Constitutie si de legi, functii care sunt atribuite prin procesul electoral sau prin numire (deputat, senator, presedinte, ministru etc.). In fine, nu cuvantul in sine e important ci calitatea umana si competenta persanei care ocupa functia de demnitate publica.
      Nu cred ca salariile mici sunt o solutie. Din contra, un salariu mic este intotdeauna neatractiv pentru persoanele bine pregatite si educate. Prin urmare salariile mici ar atrage doar oameni sub-mediocri si probabil ar reprezenta si o justificare pentru ei atunci cand decid sa se lase mituiti. Pare mai degraba ca dvs. vreti sa-i pedepsiti in general pe toti politicienii pentru pacatele pe care le au cei de acum. Salariile lor cred ca ar trebui sa fie comparabile cu cele din mediul privat: de ex. un ministru ar trebui sa aiba 3500 – 4000 euro echivalentul unui director senior dintr-o multinational.

  12. Cetatean spune:

    Politizarea solutiilor crizei actuale este reteta sigura a esecului reformelor.

    Intr-o tara in care exista un procent semnificativ de cetateni sub pragul saraciei (Romania fiind pe ultimul loc in UE la puterea de cumparare, dupa Bulgaria), privatizarea educatiei, a sanatatii, a sistemului de pensii, va adanci si mai mult inegalitatea sociala (Romania are deja un coeficient de inegalitate sociala cu 40% mai mare decat media europeana si este pe ultimul loc, alaturi de Bulgaria si Grecia).

    Iata, intr-o lista a tarilor din Europa, cat este raportul inegalitatii veniturilor (S80/S20) in anul 2013:

    Norway – 3,3
    Czech Republic – 3,4
    Iceland – 3,4
    Finland – 3,6
    Netherlands – 3,6
    Slovakia – 3,6
    Slovenia – 3,6
    Sweden – 3,7
    Belgium – 3,8
    Austria – 4,1
    Malta – 4,1
    Hungary – 4,2
    Switzerland – 4,2
    Denmark – 4,3
    France – 4,5
    Germany – 4,6
    Luxembourg – 4,6
    United Kingdom – 4,6
    Ireland – 4,7

    Media Europeana 4.7

    Cyprus – 4,9
    Poland – 4,9
    Croatia – 5,3
    Estonia – 5,5
    Italy – 5,7
    Portugal – 6,0
    Lithuania – 6,1
    Latvia – 6,3
    Spain – 6,3
    Bulgaria – 6,6
    Greece – 6,6
    Romania – 6,6

    http://tinyurl.com/nhmx5w3

    I. Sanatatea:

    Sa vedem cum functioneaza sistemul de sanatate din Germania:

    1. In Germania, toti salariatii sunt obligati sa aiba asigurari de sanatate de baza (publice). Numai persoanele care castiga mai mult de 50.000 Euro pe an pot opta pentru asigurari private. O persoana care opteaza pentru asigurare privata nu poate opta si pentru asigurare de baza (publica). Persoanele care au optat pentru asigurarile private de sanatate nu mai pot sa revina la sistemul de baza (public) dacat daca indeplinesc simultan doua conditii: nu au implinit inca 55 de ani si veniturile lor scad sub limita plafonului de 50.000 Euro pe an. 85% din populatia Germaniei are asigurare de baza (publica).

    2. Fondurile pentru asigurarea de stat sunt gestionate de organizatii NON-PROFIT. Ele sunt supuse unor reglemantari guvernamentale stricte si sunt constituite din contributia lunara a angajatilor si angajatorilor. O parte a acestor fonduri e finantata de stat (asistenta financiara) pentru a acoperi asigurarea persoanelor care nu au fost niciodata angajate sau nu platesc pentru sistem.

    3. Exista un sistem de preturi uniform in toata Germania (G-DRG). Acesta include plata medicilor, serviciile medicale, mancarea si cazarea din spital.

    4. Exista reglementari guvernamentale stricte care stabilesc calitatea actelor medicale iar serviciile medicale sunt supravegheate in mod continuu. Sunt colectate date prin diverse proceduri, fiind analizate sistematic (o rutina) de agentii guvernamentale.

    5. Sistemul de spitale din Germania este foarte vast avand aproximativ 2000 de spitale care sunt grupate in functie de apartenenta:
    a. 55% dintre spitalele din Germania apartin statului.
    b. 38% dintre spitale apartin unor organizatii non-profit.
    c. 7% dintre spitale apartin unor societati comerciale.

    6. Spitalele din Germania sunt faimoase pentru criteriile inalte de performanta pe care le impun. Ele au cei mai bine calificati medici care sunt acceptati sa practice ca specialisti numai dupa o pregatire lunga si intensiva.

    7. Spitalele din Germania au de regula camere cu doua paturi, pentru doi pacienti. In aceste spitale se poate plati o taxa suplimentara pentru cei care doresc o camera doar pentru ei.

    8. Nu exista liste de asteptare pentru operatiile importante si pentru tratamente.

    Este evident ca pentru obtinerea unor performante similare si in Romania, este obligatoriu ca procentul din PIB alocat sanatatii sa creasca substantial (Germania aloca 11.6% din PIB in anul 2010), la fel si salariile medicilor.

    http://en.wikipedia.org/wiki/Healthcare_in_Germany

    http://www.english.german-hospital-service.com/html/background.html

    http://www.amiexpat.com/2009/08/18/health-care-in-germany/

    Oare de ce rupe statul german orice legatura intre asigurarile private si cele de stat? (o persoana care opteaza pentru asigurare privata nu poate opta si pentru asigurare de stat). Si de ce opreste accesul la asigurarile private pentru cei care castiga mai putin de 50.000 Euro pe an? Raspunsul: tocmai pentru a nu submina finantarea asigurarilor de stat (85% din populatia Germaniei are asigurare de baza – publica). Si asta intr-o tara cu salarii si cu o putere economica mult superioare Romaniei si cu un procent de 11.6% din PIB alocat sanatatii (in Romania procentul este mai putin de jumatate fata de cel din Germania – de salarii nici nu are rost sa mai vorbim). Statul german face acest lucru nu pentru ca are ceva impotriva sectorului privat ci pentru ca considera sanatatea populatiei o obligatie a lui si un drept al omului.

    II. Sistemul de pensii:

    In Germania anului 2015, “aproximativ 85% dintre angajati beneficiaza de Sistemul Public de Asigurari de Pensie (gesetzliche Rentenversicherung GRV)”.

    http://www.howtogermany.com/pages/german-retirement.html

    III. Invatamantul:

    Finlanda are unul dintre cele mai performante sisteme de educatie din lume, fiind (per total – Matematica, Stiinte si Citire-Intelegere) pe primul loc in Europa, la ultimele teste PISA (locurile 12, 5 si 6 – pentru comparatie, SUA este pe locurile 36, 28 si 24, iar Romanie este pe locurile 45, 49 si 50). Cu toate astea, “in Finlanda nu se plateste nimic pentru serviciile educationale, nici macar la facultate, masterat sau doctorat”.

    http://tinyurl.com/pul9asd

    https://en.wikipedia.org/wiki/PISA_2012

    https://en.wikipedia.org/wiki/PISA_2012#Finland

    P.S. Democratia se reduce, in final, la votul maselor. Orice reforma care ignora realitatile socio-economice va esua in cele din urma, cu consecinte si mai grave decat cele actuale.

  13. miruna spune:

    Sunt intru totul de acord. Statul ar trebui sa devina potent si sa-si plateasca functionarii din banii proprii, obtinuti din dezvoltarea industriei, agriculturii, turismului etc. Ne-am saturat sa finantam un stat impotent care doar cheltuie in nestire si cere taxe la nesfarsit.

  14. kinn spune:

    In afara de administratie eficienta si prezenta online, restul sunt lozinci.

    Stat mic? Nu a fost deja suficient de mic ISU la acest accident? N-am vazut deja ca sunt prea putine paturi in spitalele din Bucuresti? N-au fost deja suficient de mici dotarile pompierilor, de n-au avut butelii de oxigen sa intre rapid in interior? Vreti mai mic?

    Vouchere educationale sunt de ani buni la universitar (banii vin pe cap de student de minim vreo zece ani). A aparut vreun Harvard romanesc? S-a imbunatatit ceva? A facut cineva o comparatie cum era inainte si cum este dupa? Dvs insiva spuneti ca invatamantul e in cadere, deci presupun ca si cel universitar, cu tot cu voucherele lor. Vreti sa le faceti si pentru preuniversitar – patru cincimi din Romania locuieste la sat sau oras mic, cu maxim unul-doua licee bune; ce competitie vreti sa fie aici? Ati vazut vreun elev de scoala primara sa faca scoala in alt oras pentru ca e mai buna scoala la Iasi decat la Coarnele Caprei?

    Vreti sa iesiti din sistemul public de pensii? Dar ce facem cu cei care au iesit din sistemul public de sanatate? Ce spun principiile Dreptei despre spitalizarea celor fara asigurare, cum este tobosarul celor de la Goodbye to Gravity? De ce nu iesiti in Piata si sa strigati ca evazionistul, asistatul social, comunistul, lenesul care se indoapa cu banii publici, sa fie trimis acasa? Ati vedea poate ca strada e ceva mai la stanga decat vreti voi.

    As mai scrie, dar m-am scarbit de placile voastre. Nici nu s-au racit bine mortii, nici nu s-a stins inca valul de solidaritate, si deja ati sarit cu lozincile de dreapta, stat minimal, privatizare, vouchere. Inca n-am vazut tara care sa sara in cateva decenii de la saracie la bogatie fara o puternica solidaritate de grup (ma gandesc la Japonia, Elvetia, Suedia si tarile nordice), care de obicei se traduce printr-un sistem social foarte solid..

  15. Claudiu spune:

    Cine doreste sa inteleaga de ce suntem ca natie cum suntem si cat timp ne mai trebuie sa ne schimbam, trebuie mai intai sa se uite in istorie, caci suntem produsul trecutului nostru ca popor.
    Este greu sa fii adanc plecat timp de sute de ani (deci zeci de generatii) sub pecenegi, tatari si turci si sa te comporti “vertical” dpdv al caracterului, caci te cocosai in fata stapanilor in fiecare zi ca sa supravietuiesti (“capul plecat sabia nu-l taie”)! Iti intra in ADNul poporului si al tuturor descendentilor tai, n-ai ce face.
    Cand te cocosezi, ca sa ai success fata de stapani si sa supravietuiesti, trebuie sa minti, sa barfesti, sa fii turnator, sa profiti de orice oportunitate, sa fii lingusitor fata de superiori si zbir fata de cei subordonati, sa nu recunosti niciodata ca ai gresit ca sa eviti consecintele, sa-ti dai sotia sau sora sefului ca sa supravietuiesti sau sa obtii vreun beneficiu … deh, recunoasteti portretul?! :)
    Ia sa fii fost in locul nostru nemtii vreo 400 ani sub turci si mai vorbeam noi daca ar fi ramas tot asa cum sunt acum …
    Aprecierea mea este ca sunt necesare vreo 3-4 generatii de acum incolo pana ne redresam moral ca popor, deci cam pana in anul 2100 aproximativ, deci niciunul din cei ce citesc aceste randuri nu va mai trai atunci, dar cel putin am putea vedea o schimbare de +10% in vreo 10 ani …



Comenteaza:







Do NOT fill this !

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)