Home » Administratie »Analize »Global / Europa »Sinteze » Citesti:

Actor pasiv sau proactiv? Cum își reprezintă România interesele la Bruxelles?

Laura Bretea octombrie 25, 2014 Administratie, Analize, Global / Europa, Sinteze
4 comentarii 1,198 Vizualizari

“Vine de la Bruxelles”,suntem subreprezentați la Bruxelles”, “avem o imagine proastă la Bruxelles”, “vocea românilor nu contează în Uniunea Europeană”, “nu ne cunoaștem interesele în UE”, “nu există o poziție de țară bine definită” – de câte ori ați auzit în ultima vreme aceste clișee și ați dat din cap neputincioși? Europuls a publicat un raport prin care analizează ce e în spatele acestor idei și care e adevărul despre cât de activi și prezenți suntem în Uniunea Europeană.

Am început studiul cu cele șase clișee enumerate mai sus. Primul e referitor la modul în care românii privesc la Bruxelles ca și cum ar fi un București mai mare din care se dictează lucruri care nu mai pot fi schimbate. Decizii absurde care ne iau prin surprindere despre mici, pui și găini, aspiratoare. Nu e deloc așa. În primul rând că Uniunea Europeană nu legiferează prin ordonanțe de urgență. Temele cele mai importante de acțiune sunt anunțate prin discursul de început de mandat al Președintelui Comisiei (deci în curând) iar apoi reluate în fiecare an în discursurile despre Starea Uniunii. Ceea ce înseamnă că cine înțelege limbajul diplomatic și urmărește subiectele europene nu va fi luat prin surprindere de un regulament, în felul în care suntem bulversați de ordonanțele de urgență în România.

Suntem subreprezentați la Bruxelles? Cam da. Dacă ne uităm strict la personalul angrenat în instituții și instituții de stat, românii încep să se instaleze și să fie nominalizați pe poziții înalte. E nevoie însă de mai mult sprijin din partea statului, care să-i susțină pe funcționari să obțină funcții mai înalte. În ce privește cercurile din jurul instituțiilor românii sunt prezenți în multinaționale, firme de avocatură, însă nu pentru capital românesc.

Avem o imagine proastă la Bruxelles? Și da și nu. E o imagine combinată între toate problemele noastre: neregulile în gestionarea fondurilor structurale, problemele sociale. Pe de altă parte imaginea noastră se combină cu imaginea altor noi state membre, care au probleme asemănătoare cu a noastră. Nu avem cea mai bună reputație din UE, dar nu e un motiv să nu ne arătăm în public.

Contează vocea românilor la Bruxelles? Mai mult decât am crede, mai puțin decât ar trebui. România are voturi importante în Consiliu, numeroși europarlamentari, e un actor inconturnabil. Prin mâinile românilor trec dosare importante, însă trebuie o mai bună coordonare pentru ca toți actorii să tragă în aceeași direcție. Sunt câteva exemple pozitive (N+3, Republica Moldova), însă des politicienii români se pierd în lupta pentru asumarea unui proiect popular și uită țelul final al negocierilor.

Interesul de țară și poziția de țară – cuvinte mari, filozofice. Cine știe care e interesul României? După atâtea strategii care zac prin ministere și guvern tot ne întrebăm aceste lucruri. Asta pentru că interesul României e suma intereselor noastre private. Această încregătură de interese e confuzantă pentru că interesele se contrazic. Ce e mai important între un preț scăzut la utilități publice și locuri de muncă? Între marii proprietari agricoli și cei care fac agricultură de subzistență? Fiecare actor își promovează interesul cât de tare poate, ca să influențeze mandatul de negociere. Asta e poziția de țară, mandatul cu care președintele, sau Primul ministru, sau miniștrii, sau merg la Consiliu și Consiliul UE. Poziția de țară trebuie să echilibreze toate aceste interese, după consultare publică.

Mesajul general al raportului nostru este că potențialul românesc și oportunitățile europene continuă să fie pe alocuri înțelese greșit, subestimate sau nefolosite eficient. Chiar și în ciuda problemelor de reprezentare în anumite sectoare, suntem mai vocali, mai puternici și mai vizibili decât credem. Dar pentru că Bruxelles este un spațiu de confruntare a unei multitudini de interesele, actorii români trebuie să facă eforturi de înțelegere, învățare și adaptare la regulile jocului pentru ca vocea acestora să fie ascultată.

Printre recomandările invocate cele mai des în interviuri enumerăm:

  • Implementarea controlului parlamentar asupra reprezentării României la Consiliul European
  • Eficientizarea implementării prevederilor legii de cooperare Guvern – Parlament în perspective participării României la negocieri în cadrul Consiliului Uniunii Europene
  • Consolidarea comunicării despre elementele de poziţie ale României pe dosarele europene, inclusiv în relaţia cu Parlamentul României și cu europarlamentarii români
  • Îmbunătățirea comunicării către publicul larg despre rezultatele negocierilor de la nivel UE
  • Îmbunătățirea capacității administrative și cunoștințelor despre Uniunea Europeană pentru autorităţile centrale şi locale
  • Organizarea de consultări publice pe marginea proiectelor de acte normative europene
  • Formarea de rețele informale cu românii din instituţiile europene în jurul Reprezentanței Permanente a României precum şi sprijinirea românilor care doresc să lucreze în instituțiile europene
  • Continuarea colaborării și coordonării dintre Reprezentanța Permanentă, europarlamentari și părțile interesate aflate la Bruxelles
  • Îmbunătățirea comunicării rezultatelor activității Ministerului Afacerilor Externe și a Reprezentanței Permanente României pe lângă UE
  • Îmbunătățirea cooperării dintre europarlamentarii din grupuri politice diferite pentru susținerea dosarelor de importanță pentru România
  • Concentrarea activităților europarlamentarilor pe dosare cu relevanţă şi greutate
  • Creșterea vizibilității și a numărului de activități cu impact la nivel european a Agențiilor de Dezvoltare Regională
  • Includerea unei evaluări a activității membrilor CESE şi CoR în procedura lor de nominalizare de către Guvernul României

Sperăm ca acest raport va alimenta discuțiile din spațiul public cu evaluări constructive și recomandări fiabile despre cum pot fi reprezentate interesele românești la nivel european într-un mod mai eficient.

Raportul „Actor activ sau proactiv? Cum își reprezintă România interesele la Bruxelles?” este disponibil pe site-ul Europuls la următorul link: http://www.europuls.ro/images/RaportEuropuls.pdf

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "4 comments" on this Article:

  1. DanT spune:

    “Implementarea controlului parlamentar asupra reprezentării României la Consiliul European” -ce inseamna asta? Revizuirea Constitutiei? Pentru ca exista decizii ale CCR care arata ca presedintele defineste pozitia Romaniei la Consiliul European.

  2. ZeceT spune:

    Toata lumea e subreprezentata la Bruxelles nu doar Romania.Initiativele legislative si deciziile se iau se Comisie.
    Parlamentul EU nu are dreptul sa initieze legi, nu e un parlament real, parlamentul doar aproba ce e propus de comisei.E o sarada.

  3. cetateanu4 spune:

    “Avem o imagine proastă la Bruxelles?” sigur ca da, si cu vladimir ponta n-o s-o imbunatatim.
    expatii din Bucuresti, care povestesc de la fatza locului, ar zice “Romania, this time could be surprising, we’ll have a german president here

  4. Of, of... spune:

    Intarirea controlului parlamentar asupra relatiei cu institutiile UE? Pai ati auzit de Hrebe? Nici atunci cand dezbat si sunt proactivi, parlamentarii nostri nu ajuta Romania. Nu e nici o dilema intre sprijinirea agriculturii de subzistenta vs marii fermieri. Sprijinim marii fermieri totdeauna. Trita Fanita and the like. Romania sustine doar intamplator masuri favorabile pentru gospodariile de subzistenta, adica atunci cand se nimereste sa ii convina si lui Trita Fanita.
    Europarlamentarii? Pai cine? Pana acum era Jiji, Vadim, etc. F activa si competenta era, pare-se, Adriana Ticau, cea cu probleme penale. Monica Macovei e o exceptie, nu regula.
    Reprezentanta Permanenta? Imi vine sa zambesc. O parte sunt securisti din aia de pe vremuri, care sunt acolo de muuulti ani. Altii sunt fini, neveste, copii de sus-pusi. Mai sunt si cativa arivisti in stare de orice si cativa oameni cumsecade carora nu li se aude glasul. Toti acestia primesc mandate de la institutiile de la Bucuresti, adica 80% PSD. Si partenerii neguvernamentali sunt cam la fel, ca altfel am fi auzit de dezbateri aprinse.
    E clar ca RO nu face cu cele 14 voturi ale sale cat face Suedia cu 10 și Luxemburgul cu 4. Si nu e doar vina coruptiei si a absentei lustratiei. E si vina celor care pricep ceva din ce se intampla la UE, dar li se pare ca meritul acesta al lor e atat de mare, incat toata lumea trebuie sa inteleaga pasareasca lor si sa i se conformeze intocmai. Nici prin minte nu le trece sa faca efortul de a explica si atora pe romaneste – repet, pe romaneste – ce au inteles ei, si cu atat mai putin sa faca o legatura de bun simt cu situatia de la noi. În mare masura, ei sunt responsabili de felul heirupist in care s-a facut Aderarea si de dezinteresul lumii fata de ce se intampla la Bruxelles.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Laura Bretea


Laura Bretea

Laura Bretea este consultant în asistență electorală pentru UE, ONU, ONG-uri internaționale și a lucrat în aproape 20 de țări din Africa, Orientul Mijlociu, America Latin... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)