Home » Administratie »Dezbatere »Opinie » Citesti:

Admis fără loc. Mulți își doresc să avem în România 300 de parlamentari. Vom avea dublu – aproape 600…

Dan Dumitrescu septembrie 4, 2012 Administratie, Dezbatere, Opinie
20 comentarii 2,842 Vizualizari

În România sunt trasate 452 de colegii electorale – 315 pentru alegerea deputaților și 137 pentru alegerea senatorilor. Pe lângă acești 452 de parlamentari, în anul 2008, au fost aleși în Parlament și 18 deputati din partea minorităților naționale.

Dacă  la alegerile parlamentare din decembrie rezultatele votului vor fi asemănătoare cu cele obținute la locale, Parlamentul României va avea cu circa 100 de deputați și senatori ÎN PLUS!

Pentru a demonstra această afirmație, să luăm în calcul circumscripția electorală 42 – București.

Avem în București 28 de colegii electorale din care ajung în Parlament 28 de deputați, câte unul pentru fiecare colegiu. Să presupunem că pe 9 decembrie se obține un scor electoral relativ asemănător celui de la locale – USL = 63 %, PDL = 25%, PP-DD = 12%.

Conform legii electorale, într-o primă etapă se calculează numărul de mandate obținute de fiecare competitor, corespunzător acestor rezultate.

- USL  28 mandate x 63% =  17,64;   se retine partea întreagă, deci   USL     = 17 mandate.

- PDL  28 mandate x 25% =    7,00;    se retine partea întreagă, deci   PDL     =  7 mandate.

- PP-DD 28 mandate x 12% =  3,36;   se retine partea întreagă, deci   PP-DD =  3 mandate.

Total atribuit = 27 de mandate. Se observă că apare o diferență de 1 mandat, neatribuit.

În urma unei noi etape de calcul, la nivel național acest mandat va reveni unuia dintre competitori, cel mai probabil partidului cu restul cel mai mare neutilizat; în cazul nostru USL.

Distribuția finală  după această etapă va fi USL =  18, PDL = 7, PP-DD = 3 mandate.

Foarte probabil, la nivelul fiecărui colegiu electoral USL va obține peste 50% + 1 din voturile valid exprimate în TOATE colegiile electorale din București și implicit va CÂȘTIGA 28 de mandate de parlamentar, prin alocare directa.(1) Prin urmare USL va fi reprezentată în Parlament de toți cei 28 de candidați ai săi din Circumscripția 42 București.

Dar…, conform legii electorale, PDL si PP-DD primesc la rândul lor, prin SUPLIMENTAREA mandatelor, numărul de deputați corespunzător rezultatului obținut adică 7 deputați pentru PDL (28 x 25%) si 3 deputați pentru PP-DD ( 28 x 12%).(2)

Per total bucurestenii vor fi reprezentați în Parlament de 38 de deputați, cu cca. 35% mai mult fata de numărul de colegii din circumscriptia electorală. Pentru senatori se va întâmpla același lucru și vom avea suplimentar 4 – 5 senatori de București, admiși fără loc.

Situația se va repeta la nivel național in județele în care USL va obține scoruri de peste 55-60% și, per ansamblu, va conduce la suplimentarea numărului de parlamentari. Aproape cu certitudine acest fenomen va avea loc în județele Constanța, Iași, Argeș, Galați, Bacău, Dolj, Timiș și foarte probabil în Olt, Teleorman, Gorj, Vâlcea, Vrancea, Buzău, Vaslui, Maramureș, Bihor, Dâmbovița si Prahova. În fiecare din aceste județe se vor fi admiși fără loc, suplimentar, 1,2,3,4 sau chiar 5 parlamentari.

Ședința Camerelor reunite se va bucura de participarea a peste 570 de parlamentari, posibil chiar 600… Un rezultat surprinzător, nu?

Dincolo de aceste cifre și dincolo de schimbările spectaculoase de poziționare a colegiilor eligibile pentru PDL, e momentul ca dezbaterea sistemului electoral să revină pe agenda publică. În primul rând datorită faptului ca actuala lege electorală și-a propus să asigure reprezentarea PROPORȚIONALĂ în Parlament a rezultatelor votului popular iar viitoarea structură a Parlamentului va demonstra încă odată distanța imensă între ceea ce își propune actuala lege electorală și rezultatele pe care le determină.

Pentru alegerile din decembrie 2012 este prea târziu, legea electorală  nu mai poate fi modificată dar se poate construi pentru viitor un sistem electoral care să prevină apariția unor rezultate surprinzătoare pentru electorat, o lege electorală care să ia in calcul atât rezultatele referendumului din 2009 (reducerea numărului de parlamentari) cât și datele recensământului din 2011 (reducerea populației stabile din România și implicit a numărului de parlamentari).

Cu ceva mai mult efort și cu puțină responsabilitate, într-un viitor rezonabil de “îndepărtat” în România se vor putea desfășura alegeri ale căror rezultate să nu-i uimeasca pe participanții la procesul electoral, fie că sunt candidați fie că sunt alegători.

__________________________________________

(1) În prima etapă, la nivelul colegiilor uninominale, se atribuie un mandat candidaţilor care aparţin unui competitor electoral ce a întrunit pragul electoral potrivit art. 47 alin. (2) şi care au obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat. (Legea 35/2008, art. 48, alineat 11)

(2) În cazul în care, în urma atribuirii de mandate în cele două etape potrivit prevederilor alin. (11) – (14), unuia sau mai multor competitori electorali care au întrunit pragul electoral potrivit prevederilor art. 47 alin.(2), nu li s-a atribuit numărul de mandate la care au dreptul în acea circumscripţie electorală, calculat potrivit prevederilor alin. (3) – (7), acestora li se vor atribui atâtea mandate până la concurenţa cu acest număr. Mandatele se alocă suplimentar candidaţilor competitorilor electorali (…) prin creşterea corespunzătoare a numărului de mandate din circumscripţia electorală respectivă şi prin excepţie de la prevederile alin. (9) (3). (Legea 35/2008, art. 48, alineat 15)

(3) În fiecare colegiu uninominal pentru Camera Deputaţilor, respectiv Senat, se atribuie un singur mandat de deputat, respectiv de senator. (Legea 35/2008, art. 48, alineat 9)

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "20 comments" on this Article:

  1. supastaru spune:

    S-a schimbat legea electorala din 2008 ? Din cate vad aici (http://www.becparlamentare2008.ro/rezul/anexa8abun.pdf) in 2008 a fost ales cate un deputat in fiecare colegiu (N.B. chiar daca nu a fost primul clasat). Acum de ce ar fi altfel? Sigur fiecare candidat clasat pe locul 1 primeste loc in parlament?

    • silicon_v spune:

      Primul clasat primeste automat loc daca trece de 50% din voturi. Nu mai intra la retribuire, de aici aberatiile descrise mai sus, practic trebuie sa mai suplimentezi la locuri ca sa pastrezi proportionalitatea votului per global. Vivat sistemul incalcit Tariceanu-Hrebenciuc-Parvulescu.

      In 2008 era un caz rar acest lucru, in 2012 s-ar putea sa nu mai fie deloc un caz rar. Sau nu se stie, ca USL-ul pare ca nu e capabil de nimic, dar si ca e capabil de orice :)

  2. Miron Damian Miron Damian spune:

    Supastaru,

    nu s-a schimbat legea. Si la alegerile trecute functiona regula asta: daca intr-un colegiu un candidat castiga cu peste 50%+1 din voturile valabile atunci el sigur castiga mandat. Se ajunge la extinderea numarului de parlamentari doar daca numarul de mandate obtinute in acest fel de un partid, intr-o circumscriptie, depaseste numarul de mandate la care partidul are dreptul in circumscriptia aceea.

    In 2008 asta s-a intamplat intr-o singura circumscriptie, Arad, la alegerile pentru Camera. Din acest motiv, din 315 colegii au fost alesi 316 deputati.

    Teza articolului este ca, de vreme ce, spre deosebire de 2008, un competitor politic (USL) e probabil sa aiba un scor peste 50%, cazul deputatului extra din 2008 va deveni mult, mult mai comun.

  3. corneliu spune:

    Legislatia electorala se poate schimba doar in cazul in care modificarile vor tine cont de rezultatul referendumului privind trecerea la unicameral cu 300 de parlamentari. Asa a zis CCR. Asadar, nu se va mai modifica in urmatorii ani…

  4. CTC spune:

    Atunci de ce a fost toata lumea fericita cu decizia CCR legata de legea uninominal intr-un tur? Argumentatia ca nu scade numarul de parlamentari contrar vointei populare nu prea mai are sens. Pentru ca oricum am fi avut un numar mare de parlamentari, dar macar atunci am fi avut un numar maxim. Nu se puteau adauga mandate decat in niste situatii legate de minoritati nationale ( in fapt doar de maghiari). Cerere expresa a UDMR. Cu legea actuala se poate ajunge usor la niste numere mai mari decat maximul posibil din legea respectiva.

    P.S. Nu neg dreptul PDL de a contesta legea sau dreptul CCR de a o declara necontistutionala. CCR face asta in spiritul constitutiei si in spiritul referendumului (zice ca trebuie respectata vointa populara macar in etapa si numarul sa scada, nu sa fie maxim deja 300). Nu e un articol foarte clar in consitutie care sa o interzica legea respectiva. Argumentatia ar fi trebuit sa fie mai solida. Si nu sa nu poata fi infirmata de realitate 5 luni mai tarziu.

  5. Red spune:

    E un sistem bizar dar nu exista o formula perfecta de a combina votul proportional cu cel uninominal. Sistemul e de fapt proportional dar nu mai sunt listele si de aici apar redistribuirile ciudate descrise in articol. Oricum, nu se “adauga” locuri ci unele locuri NU sunt adjudecate de castigatorii din colegii, o consecinta ce tine de aritmetica si statistica.

    Insa prefer de o mie de ori un sistem proportional, chiar si imperfect pt ca asigura o reprezentare corecta si da o sansa partidelor mici si celor noi. Mai mult, fiecare vot conteaza, oriunde ai locui si oricat de minoritar (politic) ai fi acolo, votul tau e util, intra intr-o contabilitate nationala.

    Votul uninominal nu lasa nici o sansa partidelor mici si duce la reprezentari distorsionate uneori cu niste majoritati zdrobitoare. Partizanii lui au invocat responsabilitiatea personala sportita care de fapt nu exista. Votul uninominal duce la o coalizare pe mega aliante, structuri de partid si cumetrii balcanice la toate nivelele. Cine nu intra intr-un mega clan n-are sanse; independentii si partidele mici vor avea doar cateva succese simbolice. In plus, daca esti minoritar (politic) intr-un fief monocolor votul tau e pur simbolic, n-ai nici o tragere de inima sa votezi cand stii sigur ca omul tau n-are nici o sansa.

    Asadar propun revenirea la votul proportional deschis si gandirea unui sistem (nu e deloc evindent) prin care ordinea pe liste sa fie supusa unui proces transparent democratic. Eventual se pot vota listele nesortate iar apoi se pot face alegeri de desemnare (stiu, e complicat, e doar o idee).

    Ca un detaliu, si pragul e prea mare. Eliminarea completa poate n-ar fi de dorit caci poate popula parlamentul cu multe personaje exotice fara sustinere semnificativa. In schimb o sustinere de doi-trei la suta la nivel national e semnificativa si trebuie reflectata.

  6. Stelian spune:

    Eu credeam ca numai chestia cu 5% e eludata de o maniera interesanta.
    Art 47.(2) După primirea proceselor-verbale încheiate de către birourile electorale ale circumscripţiilor electorale, potrivit alin. (1), Biroul Electoral Central stabileşte partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat. Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară sau de colegii uninominale în care candidaţii partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate, calculat după cum urmează:

    a) pentru Camera Deputaţilor, 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară, pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale;

    b) pentru Senat, 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară, pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale;

    c) pentru Camera Deputaţilor şi Senat, prin îndeplinirea cumulativă a condiţiei obţinerii a 6 colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi a 3 colegii uninominale pentru Senat, în care candidaţii partidelor politice, alianţelor politice sau electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale se situează pe primul loc, în ordinea numărului de voturi valabil exprimate, chiar dacă acestea nu au îndeplinit condiţiile prevăzute la lit. a) sau b);

    Iata ca autorul ne arata cum am putea sa avem un Parlament cu 600.
    Deci trebuie facut studiu intens si stent al tuturor legilor pentru a vedea ce ascund…

  7. Mihai Damian Mihai Damian spune:

    @Red. In cazul prezentat de articol, in care mai multi candidati obtin majoritatea absoluta in colegii se adauga locuri. Altminteri curioasa argumentatia impotriva uninominalului si pro proportionalitate. Care sunt partidele mici pe care le-a protejat sistemul proportional in cei peste 20 de ani in care l-am vazut la lucru. Eu l-am vazut distrugand PNTCD-ul, din contra. Iar acum fortele de dreapta sunt pe cale sa faca o mega-alianta, fara de care majoritatea dintre ele n-ar intra in parlament.

    • Red spune:

      Asa e, in cazul victoriei covarsitoare ale unei grupari se adaga locuri, un scenariu care intareste pledoaria mea impotriva uninominalului: O alianta care ia 55-60% din voturi la uninominal ar lua cam toate mandatele. Mai rau, ar lua mai toate mandatele cu doar 40-45% daca e nominal cu un singur tur caci restul procentelor s-ar disemina intre mai multi candidati. D-asta sustin ca uninominalul duce la o reprezentare complet distorsionata si posibil monocolora.

      Ce e rau cu scrutinul proportional? Ar fi o reprezentare mai corecta cu o pluraritate politica. Singurul argument contra sunt listele de partid. Nu e nici o corelatie intre dispartia PNTCD si tipul de scrutin. Daca acest partid n-a reusit sa treaga pragul, cum s-ar fi salvat prin uninominal? Ar fi avut poate un candidat local foarte popular care ar fi intrat in parlament, dar cu o floare…

      In fine, fortele de dreapta se unesc azi din cauza pragului, nu din cauza votului proportional. E o mega-alianta ca nr de partide nu ca forta. Daca ar fi sigure pe 5% fiecare, alianta n-ar avea un avantaj tehnic (poate unul de imagine). In schimb votul uninominal le-ar obliga la o alianta chiar daca ar fi niste partide mai solide de 8-12% fiecare, pt ca alfel ar fi spulberate, USL ar lua totul.

      • Mihai Damian Mihai Damian spune:

        @Red Pe de o parte spuneti ca votul uninominal nu le acorda nici o sansa partidelor mici. Pe de alta parte spuneti ca daca PNTCD-ul ar fi avut doar un candidat local (de fapt mai multi, datorita popularitatii pe care si-a pastrat-o in Timis) nu i-ar fi folosit la nimic. Hm ? Pai vrem partide mici sau nu ?

        • Red spune:

          Sunt categoric pt includerea partidelor mici prin vot proportional cu un prag mic. Votul uninominal le avantajeaza clar pe cele mari. Uitati un exemplu recent http://www.cbc.ca/montreal/

          Cu un prag mare pot fi situatii cand un partid mic n-ar trece pragul national dar ar avea rezultate foarte bune local, insa cu un prag mic acest scenariu devine tot mai improbabil.

          • Mihai Damian Mihai Damian spune:

            @Red Un astfel de sistem exista in Israel. Iata la ce conduce :

            “the most important implication of Israel’s dysfunctional electoral
            system, though, is the instability of governing coalitions. Fragile coali-
            tions of disparate parties lack the unity and durability needed to con-
            duct coherent policy planning and sound governance. Only a single
            Knesset has lasted its entire four-year term; in just over 60 years, 32
            governments have been in power”. E un citat dintr-o analiza cu titlul
            “Israel’s flawed electoral system : Obstacle to peace and democracy” aparuta la Middle East Institute.

            • Red spune:

              Acum inteleg si eu de ce sistemul proportional e “flawed”: sunt prea multe partide care se cearta intre ele pe cand uninominalul, chiar daca nu mai reflecta vointa populara, ar da o majoritate absoluta unui singur partid adica stabilitate. N-ar fi mai bine sa avem partid unic, nu mai e loc de certuri, stabilitatea politica e maxima.

  8. Stelian D spune:

    D-le Dan Dumitrescu, algoritmele sint mai mult sau mai putin clare, vorbim de politica, unde totul e in ceata; insa matematica e matematica, chiar daca USL-ul o transforma in timpenie filozofica matematizata de semidocti pe la televizoare, bazata pe 7,4 /8,5 mii sau milioane de berbeci, giste, bizoni, sau mai stiu eu ce!
    Intrebari : daca un parlamentar reprezinta un segment/colegiu de alegatori, cei admisi cu sau fara loc, in urma calculelor, pe cine reprezinta, ce ii legitimeaza? Ce vrea sa zica fara loc, sint sau nu parlamentari, sint sau nu activi, confirmati si legitimati? Continuati va rog, ati intrerupt inainte de finalul logic; bineiteles, daca e domeniul dvs; daca nu, as vrea sa-mi explice cineva; vor fi parlamentari la domiciliu sau pe plaja cu banul gramada fara sa faca nimic? Vor fi rezerve incalzindu-se pe tusa, vor avea titluri de parlamentar prin corespondenta, precum d-nii academicieni? Nu exista o cifra anumita, sau o logica de reprezentare care sa limiteze componenta parlamentului?
    Multumesc, astept lamuriri, pentru ca ceea ce spuneti, este o perfecta absurditate logica, dar inteleg ca are baze legale (sic!).

    • Dan Dumitrescu Dan Dumitrescu spune:

      D-le Stelian, toti cei 600 de viitori parlamentari vor avea drepturi depline, indiferent de modalitatea prin care au ajuns in parlament. In mod evident cand intr-un colegiu X a castigat peste 50%+1 din voturi si in parlament intra si Y care a strans in acelasi colegiu cateva sute de voturi, acest “fericit” Y are o problema de reprezentativitate.

      Dar acesti “perdanti-castigatori” sunt de fapt un simplu instrument al principiului proportionalitatii.

      Legea electorala actuala are ca obiectiv asigurarea reprezentarii proportionale in Parlament a votului exprimat de alegatori.

      Aceasta lege, suferind de o constructie logica deficitara, si-a dovedit limitele in 2008 prin faptul ca desi PSD a avut cu mai multe voturi decat PDL a obtinut mai putine mandate si implicit pozitia de nominalizare a Primului Ministru.

      In 2012 aceeasi lege electorala va actiona in sens invers si va bonifica formatiunea castigatoare – USL, cu 55-60% din voturi va obtine 66-70% din madatele parlamentare.

      In aceasta situatie particulara prevederile legii electorale atenueaza dezechilibrul potential de reprezentare, fara a-l elimina, utilizandu-i ca instrument de compensare pe “perdantii-castigatori”.

      Vezi situatia analizata pentru Bucuresti – vot 63%-USL, 25%-PDL, 12%-PP-DD cu 50%+1 pentru USL in fiecare colegiu (potential implicit de 100% din mandate la USL).

      Rezultatul este undeva intre cele doua limite 63% vs. 100% – USL obtine cca. 73% (28 de mandate din 38).

      Cauza primordiala a acestor situatii ilogice este faptul ca avem o lege ce si-a dorit sa asigure reprezentarea proportionala in Parlament dar cei care au construit-o au botezat-o “uninominala” si, pentru a se justifica aceasta eticheta, au introdus acea prevedere prin care cu 50%+1 din voturi se poate castiga un mandat, fara sa introduca mecanisme de corectie.

      Personal consider ca reprezentarea proportionala a fost de fapt un obiectiv secundar in acel moment (2008) si ca OBIECTIVUL PRINCIPAL al legii electorale in 2008 a fost sa garanteze tuturor competitorilor electorali existenta unor colegii cu “succes garantat”. Acest obiectiv a fost indeplinit cu succes. In proportie de 95% “vedetele” politicii autohtone si-au avut locul asigurat fara nici o grija.

      • Hantzy spune:

        La vremea cand a fost adoptata prezenta lege, exista una “concurenta” propusa de presedintele de atunci, anume cea “ca la primari”, al carei principiu in doua tururi de scrutin a fost invalidat referendar.
        In prima faza, promovabilitatea directa era asigurata imn ambele cazuri de acelasi algoritm: 50%+1
        Legea adoptata are avantajul ca inlocuieste cel de-al doilea tur, cel al “perdantilor-castigatori”, cu un algorritm care-si propune reprezentarea proportionala. La acea vreme a fost gandit luandu-se in calcul probabilitatea mult mai mare ca in putine colegii vor fi castigatori directi. Astazi s-ar putea sa se schimbe ipotezele de lucru, insa un numar mai mare de parlamentari nu e neaparat rau: asigura un gradient mai redus pro vot in parlament si deci o finete mai mare a dezbaterii si a rezultatului acesteia. Dar mai ales asigura, cat de cat, o reprezentare mai aproape de structura votului. Caci despre ce vorbim?! De o deformatie de la 63% la 73% in favoarea marelui favorit. In celalat caz un partid votat chiar si sub 40% ar putea obtine majoritatea absoluta.
        Putem sa le botezam cum vrem cele doua sisteme electorale si sa aducem exemple singulare cate dorim in favoarea unuia sau altuia, cert e ca varianta adoptata e mai buna decat orice varianta majoritara. Niciun comentator n-a reusit sa aduga un argument “Hurrah!” in favoarea altui sistem, dar cam toti s-au multumit sa-l critice pe cel existent.

  9. marius calina spune:

    D-le esti total aerian, habar nu am cum ai ajuns la acel calcul, acolo unde un mandat este castigat cu 50% + 1, nu mai poate fi atribuit un alt mandat ……………….. pe scurt aberatii, matematica d-voastra si legea dupa care atribuiti mandatele este una vesela si cu aplicatii fanteziste.

    • Hantzy spune:

      Domnule anaerob,
      va multumesc ca mi-ati amintit inca o deficienta majora a sistemului respectiv: dupa 50%+1, ceilalti alegatori din colegiu nu mai sunt reprezentati in parlament. Iar daca acest 50%+1 survine abia in turul doi rezulta ca din acel colegiu va exista un singur parlamentar, care n-a fost prima optiune nici macar a jumatate din alegatori.
      In cazul luat in discutie, partidul cu 63% vot efectiv, presupunand ca n-ar castiga acest procent in toate colegiile, la un al doilea tur (conform variantei “ca la primari”) ar avea totusi cele mai mari sanse. N-ar fi deci imposibil sa obtina chiar si 100% locuri in Parlament.
      Si atunci e mai bine sa avem o deformare de la 63% la 100% sau sa mai adaugam cateva locuri in parlament ca sa intre si ceilalti cu cateva mandate, reducand astfel procentul castigatorului la 73%?! Caci, pana la urma, exact despre asta e vorba.

    • Catalin spune:

      Eu cred că ești nou în România și nu ai fost aici în 2008. Am avut un caz precedent.

      p.s. Eu cred ca dumneata ești sau ai trăit in metrou și nu cunoști realitatea. Apropo, ai crezut în victoria de o noapte a domnului Geoană? :) )



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dan Dumitrescu


Dan Dumitrescu

Vicepresedinte al CEDD (Centrul de Excelenta pentru Dezvoltare Durabila), ONG implicat in promovarea si aplicarea principiilor de dezvoltare durabila pentru ansamblul politicilor... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)