joi, martie 28, 2024

Apel al membrilor comunității academice din Iași pentru apărarea statului de drept (Actualizat – anunț manifestare publică)

Am primit la redacție următorul apel semnat până acum de 79 de de reprezentanți ai universităților, institutelor de cercetare și oameni de cultură:

De peste doi ani, odată cu adoptarea de către Guvernul României a Ordonanței de Urgență nr. 13, sub pretextul amendării legislației penale și de organizare a sistemului judiciar, are loc un asalt continuu asupra statului de drept. Încă de la începutul lunii februarie 2017, numeroase organizații nonguvernamentale, asociații profesionale și grupuri cetățenești au cerut, prin apeluri publice și proteste de stradă, oprirea acestei agresiuni, care amenință fundamentele sistemului politic, ordinea constituțională și viitorul societății noastre. În loc să abandoneze un demers profund toxic, coaliția actuală de guvernare a trecut la modificarea brutală, fără o consultare autentică a magistraților, a partidelor de opoziție și a opiniei publice, a cadrului legal privind organizarea sistemului judiciar, îndeosebi a legislației referitoare la combaterea corupției.

Această adevărată operă de inginerie legislativă, la limita prevederilor Constituției, așa cum reiese inclusiv din decizii ale Curții Constituționale, din care au rezultat legi, ordonanțe sau hotărâri de guvern, anulează, în fapt, independența justiției în raport cu puterea politică și face aproape imposibilă lupta împotriva celui mai periculos flagel care macină societatea românească, corupția. În mod natural, cele mai multe dintre prevederi au fost respinse atât în fond cât și în formă de comunitățile profesionale din justiție, de opinia publică națională, precum și de organismele internaționale din care România este parte.

Cea mai recentă probă a faptului că acest uriaș efort urmărește demantelarea ideii de justiție ca proces instituțional legitim, predictibil și independent în România, o constituie Ordonanța de Urgență nr. 7/2019. Criticat atât de corpul magistraților din România cât și de instituțiile europene, actul normativ aduce grave atingeri independenței justiției și separației puterilor în stat, după cum induce și o stare de confuzie generalizată cu privire la funcțiile justiției într-un stat democratic.

Conștienți de faptul că atacul asupra justiției reprezintă începutul alunecării României către un sistem oligarhic, iliberal, în care întreaga putere va aparține unui grup restrâns de persoane, după modele deja consacrate în țări din estul Europei, America Latină, Africa și Asia, subsemnații fac un apel public către cetățenii României de a se implica, prin mijloacele legale și democratice garantate de Constituție, în apărarea statului de drept, a democrației și a valorilor europene.

UPDATE:

Semnatarii „Apelului membrilor comunității academice din Iași” din 11 martie c. anunță o manifestare publică în susținerea statului de drept în România, care va avea loc joi, 14 martie c., începând cu ora 12:00, în fața Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Iași, 11 martie 2019

  1. Flavius Solomon, istoric
  2. Alexandru Călinescu, istoric literar
  3. Eugen Vărvărucă, matematician
  4. Florea Ioncioaia, istoric
  5. Gelu Bourceanu, chimist
  6. Răzvan Socolov, medic
  7. Cezar Catrinescu, chimist
  8. Codrin Liviu Cuțitaru, filolog
  9. Alexander Rubel, istoric și germanist

10.  Bogdan Crețu, filolog

11.  Dorin Dobrincu, istoric

12.  Ioan Bucătaru, matematician

13.  Leonidas Rados, istoric

14.  Livia Ciupercă, scriitor

15.  Adrian Ungureanu, inginer chimist

16.  Vasile Iancu, scriitor, publicist

17.  Mihai Chiper, istoric

18.  Florin Cîntic, publicist, arhivist, istoric

19.  Marius Spînu, economist

20.  Eugen Munteanu, filolog

21.  Eugen Huzum, filosof

22.  Ionel-Dumitrel Ghiba, matematician

23.  Mariana Codruț, scriitoare

24.  Ovidiu Buruiană, istoric

25.  Adina Hulubaș, filolog, etnograf

26.  Victor Cojocaru, arheolog, istoric

27.  Dănuț Mănăstireanu, teolog

28.  Emil Dumitriu, inginer chimist

29.  Laurențiu Rădvan, istoric

30.  Petru Bejan, filosof

31.  Ionuț Drobotă, agronom

32.  Lucian Leuștean, istoric

33.  Cristina Irimia, redactor

34.  Ioan Pop, matematician

35.  Doina Mihaela Popa, filolog

36.  Gabriela Ilovan, scriitor

37.  Emilia Chiscop, jurnalist

38.  Liviu C. Florescu, matematician

39.  Alexandru Cohal, filolog

40.  Daniel Lepădatu, inginer construcții

41.  Dragoș Zetu, filolog

42.  Doina Lutic, chimist

43.  Laura Cuțitaru, filolog

44.  Mariana Neamțu, chimist

45.  Ioan Alexandru Tofan, filosof

46.  Mihai Mîrza, istoric, arhivist

47.  Florin Olariu, filolog

48.  Oana Constantinescu, matematician

49.  Laura Balan, arhitect

50.  Simona Modreanu, filolog

51.  Lavinia Grumeza, arheolog, istoric

52.  Ana Vrăjitoru, filolog

53.  Mihaela Nică, consilier juridic

54.  Cătălin Botoșineanu, istoric, arhivist

55.  Monica Frunză, filolog

56.  Maria Tolescu, speaker și trainer

57.  Veronica Olariu, filolog

58.  Cristinel Zănoagă, oenolog

59.  Elena Ciortescu, filolog

60.  Florentin Picioroagă, informatician

61.  Astrid Cambose, filolog

62.  George Bilavschi, arheolog, istoric

63.  Doris Mironescu, filolog

64.  Claudia Nădejde, chimist, fizician

65.  Lăcrămioara Petrescu, filolog

66.  Verșavia Curelaru, psiholog

67.  Vlad Cojocaru, filolog

68.  Gheorghe Odăgeriu, oenologie

69.  Diana Gradu, filolog

70.  Andrei Stipiuc, filolog

71.  Gheorghe Odăgeriu, oenolog

72.  Eugenia Dima, filolog

73.  Sorina Postolea, filolog

74.  Dinu Moscal, filolog

75.  Ana-Maria Pălimariu, filolog

76.  Loredana Cuzmici, filolog

77.  Simona Mitroiu, filosof, istoric

78.  Daniela Mitrofan, psihoterapeut

79.  Laura Manea filolog

__________________________

Strângerea de semnături continuă la adresa:

https://www.petitieonline.com/apel_al_comunitii_academice_din_iai_pentru_aprarea_statului_de_drept

Distribuie acest articol

19 COMENTARII

  1. Interesant, 79 de semnaturi si nici un jurist. Se pare ca cei de la Facultatea de drept din Iasi sunt morti de frica, din cauza rectorului Tudorel Toader al carui CV te face sa zambesti incurcat. De mila.
    Felicitari celor care au semnat aceasta scrisoare. Chiar daca pentru guvernul psd-ist condus de duamna Veorica aceasta scrisoare nu inseamna nimic, pentru opinia publica inseamna ca in acea universitate de la Iasi mai sunt si oameni cu coloana vertebrala. Putini, dar sunt.

    • Un om precum Lia Olguta Vasilescu, care raspandeste un puternica iz de cultura. Acum care o fi aceea, fiecare (mai) poate inca gandi liber.

    • Bunaoara, un domn ca Petre Daea poate fi apreciat drept un ”om de cultura”, dat fiind ca ne vorbeste foarte interesant despre cultura porumbului, a cartofului etc.
      PS. Nu ti-e rusine sa vii cu astfel de intrebari, mai cumetre ”iubitor” de cultura?

    • Oamenii de cultură sînt oamenii pedepsiți de guvern fiindcă au învățat carte la școală nu la academia de informații sau la spiruharet și n-au fost în stare să-și ia un doctorat în știința numită intelligence.

  2. Daca Apelul se face doar impotriva neregulilor savirsite de catre actuala coalitie pentru subjugarea Justitiei, iar in contrapondere este atacata Curtea Constitutionala a Romaniei, nu se aminteste nimic despre Livezile cu Portocala patronate de catre DNA, fie si intr-un scop nobil de eradicare a coruptiei (ceva imposibil), daca, zic, nu se aminteste nimic despre incalcalrile Constitutiei de catre fosta sefa a DNA si vedem doar nedreptatile altora, atunci pe mine sa nu contati.
    Si pe multi.
    NB,
    chiar, doar un consilier juridic fiind vorba despre Justitie?

  3. Felicitari comunitatii academic din Iasi pentru acest demers in apararea statului de drept in Romania.
    Rusine pentru Senatul Universitatii din Iasi Alexandru Ioan Cuza care mentine in functia de rector (chiar suspendat pe timpul exercitarii execrabile a demnitatii de ministru in slujba infractorilor) a lui Tudorel Toader.

  4. Ghici cine lipseste pe aceasta lista?
    Tocmai fondatoarea Societății Academice din R, de loc tocmai din Iași. Lista fiind deschisă poate ca se va înscrie mai tarziu, deși judecand dupa ceea ce publică în ultimul an e mai puțin probabil.

  5. Initiativa este buna, dar din pacate justitia a ajuns sa fie mai corupta decat politicienii si asta nu se poate starpi decat printr-o reformare profunda a justitiei. Imi pare rau de LCK, nu cred ca a avut intentii rele, dar nici nu a reusit sa opreasca coruptia si abaterile din justitie. A fost promovata politic si e si acum si asta arunca o nota de indoiala pe CV-ul ei. Dupa opinia mea mass-media e cea mai corupta institutie de la noi, urmata de justitie si abia apoi de clasa politica in totalitatea ei. Nu vom scapa de coruptie decat prin educatie si caracter, dar cum nici educatia nu se prea misca in directia buna, asta va mai dura destul de mult timp. Prima reforma trebuie sa vina din educatie care sa puna mai mult accent pe formarea caracterului decat pe memorizarea de cunostiinte, care oricum trebuie tot timpul actualizate.

    • Maris S Faceti niste greseli de logica absolut siderante! Politicienii sunt mai putini corupti decat justitia si mass media? Dar cine favorizeaza aceasta coruptie, nu politicienii si politica pe care o duc? Daca am avea o clasa politica interesata de a face politica pentru binele societatii si nu al lor personal ( si al clanurilor de care s-a u inconjurat politicienii, o adevarata mafie mioritica) nu credeti ca justitia ar fi si ea OK? Daca nu ar fi promovate aproape numai mediocritati, ba chiar nulitati inclusiv intr-o mare parte a ceea ce numiti mass media, nu credeti ca si aceasta din urma ar avea o alta calitate si morala si profesionala? Nu PSD-ul a propus conducerea TVR-ului? Comisia de cultura a Parlamentului este cea care valideaza aceste propuneri. Deci care este rolul politicienilor?

      Privind educatia, intr-adevar o reforma este absolut necesara, dar asta o stie toata lumea mai putin politicienii carora le gasiti scuze si-i plasati de-abia pe locul 3 in topul coruptiei).
      Chiar daca la ora actuala la multe materii se pune accentul pe memorizare (desi si aceasta are importanta ei: cum poti sa aplici o formula, un algoritm, cum poti sa retii niste informatii daca nu le memorizezi?) totusi se fac si lucruri bune la scoala, nu trebuie vazut totul in negru.
      Iar povestea „care sa puna mai mult accent pe formarea caracterului decat pe memorizarea de cunostiinte, care oricum trebuie tot timpul actualizate.” e putin trasa de par. Amestecati notiunea de caracter ( al cui, al elevului?), cu memorizarea si cu noile cunostinte. Bineinteles ca societatea evolueaza, se schimba, apar informatii noi, dar la nivel de invatamant preuniversitar nu cred ca se schimba formula acidului sulfuric, nici legile fizicii, nici volumul sferei sau definitia integralei, nici sistemul digestiv sau muntii Apuseni, nici regulile gramaticale etc. La nivelul acesta se fac lucruri de baza, vorbim de o cultura generala care ajuta un tanar sa se orienteze, sa aleaga ce vrea sa faca mai departe. Ati inteles ideea?

      • „Maris S Faceti niste greseli de logica absolut siderante! Politicienii sunt mai putini corupti decat justitia si mass media? Dar cine favorizeaza aceasta coruptie, nu politicienii si politica pe care o duc?” – @Alexa, NU, gresiti, tocmai justitia corupta favorizeaza coruptia politicienilor, prin faptul ca e selectiva si asculta de comenzi. Cele doua se potenteaza reciproc, dar coruptia justitiei e cea mai toxica, tocmai pentru ca ea ar trebui sa elimine coruptia si nu o face.

        • Ba greșiți. Pentru că justiția chiar dacă ar fi perfectă a ajuns acum să fie subordonată politicului, deci nici măcar dacă ar fi perfectă nu ar avea nici o șansă să eradicheze corupția atunci când legile sunt făcute pe genunchi de politicieni.
          Cum poți condamna un hoț care schimbă legile ce-l declară hoț?

          • Nu ma refeream doar la perioada actuala, ci la toata perioada de dupa ’89. Au avut 30 de ani sa tot combata coruptia si nu au facut-o. Din pacate.

      • @Alexa „Amestecati notiunea de caracter ( al cui, al elevului?), cu memorizarea si cu noile cunostinte. Bineinteles ca societatea evolueaza, se schimba, apar informatii noi, dar la nivel de invatamant preuniversitar nu cred ca se schimba formula acidului sulfuric, nici legile fizicii, nici volumul sferei sau definitia integralei, nici sistemul digestiv sau muntii Apuseni, nici regulile gramaticale etc. La nivelul acesta se fac lucruri de baza, vorbim de o cultura generala care ajuta un tanar sa se orienteze, sa aleaga ce vrea sa faca mai departe. Ati inteles ideea?”
        Alexa, eu am inteles-o dar constat ca n-ati inteles-o pe a mea. La noi se fura case, hoteluri, paduri, lacuri, plaje, izvoare, vapoare, locuri de veci, voturi, se fura chiar si partide, se fura portofele, casetofoane, bancomate, etc, etc, si nu din lipsa de competente, ci din lipsa de caracter. Noi avem unii din cei mai buni olimpici dar si unii din cei mai tari hackeri si asta iarasi nu dovedeste lipsa de competente, ci tot lipsa de caracter. Eu nu pledez pentru a scoate competentele ca tinte pentru educatie, ci pentru adaugarea si a caracterului ca tinta majora a educatiei. Competentele si caracterul ar trebui sa aibe prioritati egale, asta in mod normal, dar cum noi ne aflam acum intr-o situatie speciala, cred ca pe o perioada de 20 de ani ar trebui ca tinta principala sa fie caracterul, fara insa sa fie abandonate si celelalte. Sper ca am fost mai clar acum.

    • Trebuie să scăpăm odată de statul ăsta paralel care fugărește procurorii DNA cu șoriciul și scăricica prin curte în timp ce șefii securiștilor beau zaibăr și tranșează porcu’ pîrlit de politicieni veroși care filmează totul cu telefonul. Să avem și noi un stat de drept european unde oamenii ăștia se-nțeleg din priviri, beau șampanie și cognac, manîncă languste și foie gras și discută despre taxe pe poluarea pentru euro 6 și vînd euro 2, certificate verzi și eoliene, sisteme de supraveghere electronică a granițelor la est, exploatare de gaze, petrol și energie, adică chestii serioase pe bani grei, unde nimeni nu filmează cu telefonu’, nu vorbește cu gura plină și nu aleargă porcu-n bătătură. Oameni serioși, care după ce termină de rezolvat chestiile de business și spalare de bani, vin și ne explică ce trebuie făcut pentru a scăpa de corupție și cum trebuie să funcționeze un stat de drept fără să te faci de băcănie pe la tv și în PE. Da’ cu niște țărani de baise extraction ca românii e greu s-o scoți la capăt…

      • @cetateanul Mai ales cu Chiritele si Chiritii de „baise extraction” !
        Noroc ca mai exista oameni seriosi la Iasi care se opun dictaturii lui Tudorel Toader.
        Cred ca cititorii se intreaba de ce ilustrul climato-sceptic de le contributors care lucreaza la universitatea din Iasi anul acesta -dupa propriile declaratii- nu a semnat petitia…. …..o fi prieten cu Tudorel, mai stii?

  6. Felicitari semnatarilor! Mare pacat si rusine pentru „marii” profesori de la Facultatea de Drept, tin numai la „dreptul lui Tudorel”. Ce preadu ei acolo slugarnicia combinata cu smecheria? Toti tin mai mult la scaunele lor; valori sa aiba populimea care voteaza, ei nu!. Doamna Pippidi nu semneaza, nu zice nimic?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro