Home » Asigurari Sociale » Citesti:

FMI şi funcţionarea defectuoasă a sistemului sanitar din România

Sorin Paveliu august 2, 2011 Asigurari Sociale
15 comentarii 1,994 Vizualizari

În repetate rânduri, misiunile Fondului Monetar Internaţional (FMI) din România au atins şi subiecte legate de sistemul sanitar. Această ultimă vizită a avut printre subiectele centrale modul în care se finanţează sănătatea din România datorită arieratelor din domeniul farmaceutic. Este lesne de înţeles că cei cărora le sunt afectate afacerile prin nerespectarea obligaţiilor contractuale de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei (MSF) şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) s-au plâns pe unde au putut iar glasul lor a fost auzit. Pe de altă parte bancherii FMI, în calitate de “jandarmi financiari” meniţi să supravegheze România – pentru ca tara să îşi poată plăti datoria gigantică către instituţia internaţională creditoare – şi-au manifestat nemulţumirea, că au fost traşi în piept: anul trecut arieratele din sănătate au fost pur şi simplu ascunse prin neacceptarea facturilor la plată. Cât timp nu au intrat în contabilitate datoriile nu au existat şi aparent România s-a încadrat în parametrii de deficit bugetar prognozaţi, ascunzând astfel derapaje financiare şi din alte domenii.

Primul care a reacţionat la poziţia fermă a FMI privind plata imediată a arieratelor către furnizorii de medicamente a fost preşedintele Băsescu. Adoptând o poziţie aparent de putere, atât faţă de FMI cât şi faţă de Guvernul Emil Boc, a clamat: “arieratele se vor plăti de îndată ce guvernul va introduce mecanismele de oprire a pierderilor” iar “ministrul sănătăţii şi preşedintele CNAS trebuie să se înţeleagă sau vor pleca”. Desigur, preşedintele putea să spună tranşant – vom plăti imediat arieratele sau nu, nu le vom plăti. A preferat să încerce să lase o uşă deschisă, plata doar după ce guvernul va adopta măsuri pe care, oricum avea obligaţia să le ia ca gestionar al banului public. Să pedepseşti partenerul de afaceri pentru greşeli care îţi aparţin numai ţie este cu adevărat un comportament imoral. În această privinţă, aparenta poziţie de forţă nu a ţinut, iar după numai 7 zile premierul a anunţat că rectificarea de buget va include aproape 100 de milioane de euro având ca destinaţie strict plata datoriilor către furnizori de medicamente – înainte de a se lua orice măsură de prevenire a “risipei” în viitor.

Cea de-a doua poziţie de forţă, este şi ea doar un gest teatral. Teoretic, primul ministru are posibilitatea de a-i schimba pe cei doi subordonaţi. Practic, nu o poate face, datorită sprijinului politic pe care cei doi îl au în sânul formaţiunilor politice – UDMR şi respective PDL. Poate că sprijinul respectiv ar putea fi învins, dacă vina lor ar fi una reală, însă amândoi sunt prizonierii limitelor bugetare stabilite de alţii, sub nivelul de funcţionare normală a sistemului sanitar, şi a intervenţiilor politice puternice care împiedică luarea oricăror măsuri de contenţie a costurilor. Totuşi, poziţia preşedintelui CNAS Lucian Duta este mult mai slabă, UDMR având acum posibilitatea de a rezolva o problemă mai veche, întregirea puterii politice a ministrului Cseke Attila care are un portofoliu care nu îi permite să dispună şi de banii din sănătate ci doar de pârghiile legislative – fapt complet nesatisfăcător şi probabil ignorat atunci când s-a negociat coaliţia de guvernare.

Declaraţiile lui Jeffrey Franks de la conferinţa de presă de la încheierea misiunii merită comentate pe scurt.

“Guvernul va face o reformă, atât pe partea de venituri, cât şi pe cheltuieli”. Nu ni se dau detalii decât referitor la modul în care guvernul ar putea să-şi echilibreze balanţa de venituri şi cheltuieli în momentul actual fără a face o analiză profundă a cauzelor acestui dezechilibru. Cele două mijloace prin care veniturile ar urma să fie suplimentate prin introducerea coplăţilor pe scară largă şi prin taxarea suplimentară a vânzărilor de medicamente.

ÎN OPINIA MEA ABORDAREA ESTE CONCEPTUAL ERONATĂ – ATÂT PACIENŢII CÂT ŞI COMERCIANŢII DE MEDICAMENTE FIIND PRIVIŢI CA SURSE DE VENITURI!

Coplata este înţeleasă simplist de către politicieni – ca un fel de “taxă pe boala” similară „taxei pe viciu”, pe care ar trebui s-o plătească fiecare om aflat în suferinţă, achitând o parte a serviciului medical oferit! Este o greşeală fundamentală şi o abatere de la universalitatea serviciilor medicale şi a principiului echitaţii sociale! A aplica o astfel de concepţie în condiţiile sociale din România înseamnă a descuraja utilizarea serviciilor medicale şi chiar a bloca accesul celor care se afla la limita sărăciei!  UDMR sau poate altcineva din guvern a sesizat acest lucru şi a încercat să “îngroape” subiectul transformând o hotărâre de guvern care punea în practică prevederile legii reformei în sănătate din 2006 (care legifera coplata) într-un nou proiect de lege dedicat coplăţii, proiect care a avut menirea strict de a se bloca undeva pe circuitul legislativ. Aprobarea proiectului aşa cum este el acum ar fi echivalentul introducerii obligativităţii plăţii unei taxe destinată celor care au casa în flăcări pentru că pompierii să deschidă robinetul furtunului cu apă.

Impozitarea suplimentară a comercianţilor de medicamente este de asemenea un nonsens economic. De ce să aplici un alt sistem de impozitare numai unei categorii economice care contribuie la îmbunătăţirea sănătăţii? De ce să nu aplicăm un astfel de impozit “băieţilor deştepţi” din domeniul energiei, al celor care se ocupa cu gunoiul, bordurile sau asfaltul? Este de subliniat că introducerea clawback-ului (termen financiar care înseamnă întoarcerea către o parte contractuală a unei părţi a profiturilor celeilalte părţi contractuale) este, de asemenea legiferată printro ordonanţa de urgenţă din anul 2009 şi nepusă în practică de Guvern.

În realitate, veniturile din sănătate nu pot viza decât sursele din care acest sistem se alimentează, care însă nu sunt nici măcar amintite tangenţial: contribuţia la sistemul de asigurări şi bugetul de stat. Contribuţia la asigurările de sănătate trebuie să fie modificată de urgenţă şi crescută, în trepte, la nivelul iniţial de 14% (cumulate angajat-angajator), aşa cum a fost înainte de venirea la putere a alianţei DA în 2004. Reducerea contribuţiei la 10,7% este o greşeală pe care Guvernul trebuie să o recunoască. Dacă nu se face aceasta corecţie, nu mai rămâne decât varianta suplimentarii susţinute şi constante de la bugetul de stat, ceea ce Guvernul actual pare a nu dori sub nici o formă. Alte forme de suplimentare a unui sistem social, nu există.

FMI a ratat ocazia de a da detalii referitoare la modalitatea de scădere a cheltuielilor lăsând cale liberă abuzurilor de tot felul care ar putea fi luate de politicieni prea puţin avizaţi. Astfel am putea să asistăm la noi reduceri de personal, la noi scăderi de venituri ale personalului medical, la reducerea bugetelor spitalelor, la împiedicarea accesului la îngrijiri de sănătate prin liste de aşteptare, la reducerea listelor de medicamente, etc, toate măsuri complet inadecvate situaţiei actuale din sănătate.

Nu este încă târziu că experţii din zona guvernamentală (şi am certitudinea că aceştia există dar opinia lor nu pare a fi solicitată) să explice că măsurile invocate, precum coplata şi clawback-ul trebuie privite strict ca măsuri de contenţie a costurilor şi puse în practică în această manieră.

Astfel, în opinia mea, o coplată simbolică, de 1 leu pe fiecare prestaţie medicală, care nu ar greva sub nicio formă bugetul pacientului, ar conduce la economii de cel puţin 200 de milioane de euro anual prin oprirea fraudării sistemului sanitar! În spital nu s-ar mai putea face nicio investigaţie fără existenţa unei chitanţe de 1 leu semnate de un pacient internat iar frauda de acest fel s-ar transforma într-o faptă penală – generarea chitanţei fiind un fals şi uz de fals! Niciun medic nu ar mai putea să scrie vreo reţetă la un decedat şi să invoce o eroare administrativă. O asemenea închidere a robinetului risipei şi curăţire a sistemului ar trebui însă susţinută imediat de o creştere a veniturilor personalului medical, condamnat până acum să se descurce în fel şi chip pentru a supravieţui.

În ceea ce priveşte clawback-ul, Ministerul Sănătăţii trebuie să vizeze încadrarea într-un buget corect calculat între posibilităţile sistemului şi nevoile pacienţilor şi să prevină derapajele. Pentru aceasta, bugetul trebuie să fie unul realist. Portiţa lăsată deschisă industriei farmaceutice este, în mod paradoxal, aprobarea cu bună ştiinţă a unui buget care acoperă nevoile sistemului pentru numai 6 luni. După ce bugetul a fost depăşit, toată lumea consuma “la liber”, fără limită, în afara legii (nici nu s-ar putea altfel pentru că altfel înseamnă oprirea instantanee a tuturor livrarilor de medicamente) şi recunoaşterea ulterioară a facturilor emise.  Acest sistem funcţionează de foarte mulţi ani în complicitate dintre politic şi cei care au interesul material direct. Introducerea unei forme de clawback – spre exemplu,  suportarea costului consumului suplimentar peste bugetul aprobat de către producătorii de medicamente ar transfera responsabilitatea încadrării în buget în seama acestora din urmă, care nu ar mai avea interesul să stimuleze prescriptorii de medicamente să emită din ce în ce mai multe reţete, chiar şi atunci când nu este cazul. Pentru a se introduce un astfel de model este însă obligatoriu ca de la început să se aloce fonduri exact pentru câţi pacienţi preconizezi în mod real că vor avea nevoie de medicamentele respective şi să te achiţi la timp de plată facturilor.

Închei prin a sublinia că reformele în sănătate sunt dificile, greu de pus în practică pentru că vizează în special voinţă politică din partea unui Guvern care să taie din domenii în care este uşor de obţinut capital politic sau chiar foloase materiale ilicite pentru a finanţa un domeniu în care rezultatele se vad în ani şi care nu poate mulţumi pe toată lumea oricâţi bani ai aloca. Mai mult, oamenii bolnavi de astăzi s-ar putea sa nu mai ajungă vreodată la urna de vot iar cei de mâine vor considera serviciile de sănătate îmbunătăţite ca fiind ceva normal, pentru care nu ai cui şi de ce să mulţumeşti, fie măcar printr-un vot. Am convingerea ca demersul FMI va rămâne exact ceea ce este – o tragere de urechi pentru neplata arieratelor, reformele profunde care ar trebui să fie făcute urmând a fi date imediat uitării. Jeffrey Franks nu este totuşi primul ministru al României.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "15 comments" on this Article:

  1. Claudiu Minea spune:

    Recunosc ca nu am citit articolul pana la sfarsit (ca in povestea aia ca nu trebuie sa mananci un ou intreg ca sa descoperi ca e stricat), am ajuns repede la concluzia ca nu sunteti decat un nemernic. Si asta pentru ca propuneti tot veche solutie a biciuirii calului care trage.

    De cate ori am ajuns prin spital (nu foarte des, din fericire!) am putut constata ca cea mai mare parte a beneficiarilor sistemului de sanatate sunt tocmai cei care nu contribuie cu 1 leu la finantarea sa. In schimb, cei care platesc contributii de sanatate, luna de luna, nu ajung sa beneficieze la nevoie de nici un serviciu, din mai multe motive.

    Asa ca propunerea de marire a contributiilor de sanatate este pur si simplu ticaloasa.

    • Dan Cel Rau spune:

      Corect! Cum adica e vina unui singur partener? Celalat partener (companiile) prin comisionele grase nu au nici o vina?

  2. aritmos spune:

    iar aritmetica. Calcule sumare duc la cifra de 60 ron/luna pe cap de roman drept CONTRIBUTIE TOTALA. Admitand ca prin miracol (va bagati dle doctor?) cheltuielile de administrare a contributiilor devine ZERO, cata sanatate se poate obtine de 60 de ron?? exista tratamente de 10 000 euro lunar adica 1 tratament = 6000 alti beneficiari. Daca nu aveti destula apa la robinet e gresit sa vedem mai intai daca nu exista vreun GAUROI inainte de robinetul Dvs? sau trebuie obligatoriu marit debitul IN SPERANTA ca veti avea destula apa? PS. un medic a prescris antidiabetice de 250 000 ron, un alt medic a scris 100 retete in aceeasi zi? Stahanovism sau FURT PE FATA? Sunteti gata sa jurati -in schimbul demisiei si disparitiei din viata publica- ca sunt doar cazuri izolate si nu (sa zicem) 25% din colegii Dvs???PPS. dle doctor, in toata onestitatea, credeti ca: A. exista pe undeva bugete nelimitate B. este posibil ca la contributii “romanesti”sa avem prestatii “germane” C. exista vreo tara si/sau vreo epoca cu egalitarism total in privinta prestatiilor din sanatate ??????

  3. zone spune:

    Concluzia pe care o trag dupa acest articol – m-as fi mirat sa sustineti alta idee – statul sa plateasca, sa plateasca, sa plateasca! De 2 ori, de 5 ori, de 10 ori mai mult daca se poate, ca e de unde.
    Din partea sistemului sanitar – medici, “manageri” de spitale, lanturi de farmacii, importatori – sa nu se schimbe nimic. Doamne fereste de vreun sistem informatizat integrat – cum au incercat de curand cu medicii de familie – am vazut reactiile colegilor…
    O intrebare, simpla – pusa de Basescu azi la radio – cresterea de 6 ori a bugetului Sanatatii nu a adus nimic bun. De ce? Aveti vreo explicatie?
    Nu ma pricep foarte tare, asa ca dumneavostra dar macar pot avea o impresie proprie – am fost la farmacie sa-mi iau ceva pentru nas ser fiziologic (apa cu sare, cum zicea doctoreasa de la firma). Mi-au varat pe gat un spray de 40 de lei. “Pentru apa cu sare?? Altceva nu aveti”. “Ba da ar mai fi niste fiole…” “Cat sunt?” “2 lei” “ahaaaaaa”. Exact la fel se procedeaza si cu scandalul medicamentelor generice…

    Asta e impresia mea despre acesti oameni, si ideile lor, intocmai ca ale dumneavostra. Sa nu se schimbe nimic, statul sa de bani – ca noi avem ce vinde…
    Mda…

  4. it_s__not_news spune:

    iara 14% ?! No way. Se cunosc manageri de spitale care cistiga pe luna 20-30 mii EUR prin parazitarea institutiei respective. Noi trebuie sa credem ca astia vor vrea o reforma ? Se cumpara intotdeauna medicamentele cele mai scumpe si care se folosesc pentru boli rare; in schimb nu exista aspirina in spitale. Se “externalizeaza” serviciile catre firme “prietenenoase” cu managerul de spital.

    Intii se rezolva asta, apoi discutam.

  5. bancher spune:

    Eu personal am lehamite de sistemul sanitar de la noi, ca si de majoritatea doctorilor. Desi platesc contributii de sanatate substantiale, si le platesc de peste 10 ani, ori de cate ori ma duc prin spitale mi se cere voalat sau direct SPAGA. Mama mea a suferit recent o operatie destul de complicata (pe coloana) si neurochirurgul mi-a cerut in fata 1000 EUR ca sa o opereze. Imi cereau bani si brancardierii, si asistentele, si toti. Cei care nu au avut bani , nu au fost operati.
    Eu nu vreau sa platesc contrubutii mai mari la sanatate, ca le platesc degeaba. Nu voi simti nici o imbuntatire a actului medical. Asa cum a mai spus si antevorbitorul meu, degeaba platesc eu si X si Y, pt ca majoritatea beneficiarilor sunt neplatitori, sau pensionari cu pensii mici, care nu platesc asigurari de sanatate.
    Cele mai multe fonduri din sanatate se duc la spitale, si oricine sta cateva zile la un spital de urgenta, vede ca majoritatea ,,clientilor” sunt neplatitori: tigani fara joburi cam 50%, straini arabi si indieni, oameni ai strazii, homelesii, etc.
    Cei care platesc contributii prefera spitalele private pt ca sunt tratati decent si nu li se cere spaga. Si dvs tot pe acestia vreti sa ii impozitati, d-le doctor?

  6. Sorin Paveliu spune:

    @ Claudiu Minea Cred ca va grabiti sa duceti dialogul in zona jignirilor (”nu sunteti decat un nemernic”). Forma de sistem sanitar bazat pe asigurari sociale are la baza un principiu – cel al solidaritatii sociale – care presupune ca fiecare sa contribuie procentual in functie de venit pentru ca toti sa beneficieze in mod egal. In unele tari europene contributia la asigurari este mult mai mare, ajungind chiar la 20%. Nu cred ca veti gasi vreun argument pentru scaderea contributiei operate de la 14 la 11%.
    @ aritmos Faptul ca sistemul sanitar este fraudat din prin este un lucru arhicunoscut. Grav este ca si autorii furturilor de tot felul sunt cunoscuti chiar nominal insa nimeni nu reurseste sa se atinga de ei pentru ca nici nu apuci sa iei vreo masura ca dau fuga la Partid si suna telefonul. O solutie este gasirea mijloacelor de a diminua prin masuri administrative pierderile. ps.Sunt gata sa+mi dau demisia din orice functie publica sau din orice partid pentru ca nu ocup niciuna, nu lucrey in domeniul public, nu fac parte din nici un partid politic. la PPS – nu uitati ca Romania pretinde ca ofera medicamente si servicii de sanatate mai multe ca in Germania cu o cheltuiala de 6-8 ori mai mica pe cap de locuitor? Cum credeti ca este posibil acest miracol economic?
    @zone “Intrebarea simpla – pusa de Basescu azi la radio – cresterea de 6 ori a bugetului Sanatatii nu a adus nimic bun. De ce?” merita un raspuns pentru ca formulata asa, retoric, lanseaza impresia ca acesti bani in plis sunt furati de sistem, ceea ce este o imensa eroare. CEECE VA SCRIU AICI ESTE IMPORTANT SI DE ACEEA CAPITALIZEZ: Toate tarile civilizate inregistreaza cresteri de la an la an ale cheltuielilor cu sanatatea cu 15% in medie. Aceste cresteri sunt normale pentru ca sistemul sanitar, prin menirea sa, cu cit este mai eficace cu atit este mai consumator de servicii. 1 leu in plus in sistemul sanitar trebuie sa salveze ii salveze, prelungeasca sau sa creasca in calitate viata cuiva. Acest pacient – de regula un bolnav cronic, va necesita un, doi, cinci ani, – in plus – mai multe resurse financiare. Fie numai si din aceasta perspectiva – rezulta ca, fara a lua in calcul inflatia, in fiecare an bugetul sanatatii ar trebui sa fie mai mare decit cel precedent! In anul 1999 – cel luat ca exemplu, multe din serviciile de maxima necesitate nu erau acoperite. Ele au inceput sa fie finantate (dializa, bolnavii cu hepatita cronica,) si au necesitat de la an la an mai multe resurse. Daca veti pune intrun calcul tabelar aceasta crestere “naturala” anuala veti ajunge la un buget de aprox 5600 mld usd. La aceasta se adauga si modificarile de paritate (un usd era egal cu un euro) si mai ales alinierea preturilor cu UE la nivel de utilitati (gaze, curent electric, incalzire, hrana), medicamentele si aparatura medicala fiind deja din import. A mai avut loc si o crestere absolut necesara a veniturilor personalului medical (insuficienta insa si ulterior partial anulata). Asa se face ca asa-zisa crestere de 6 ori nu numai ca este explicabila dar in fapt este absolut insuficienta. Pe de alta parte toate tarile din UE (cu exceptia Bulgariei si Romaniei) acorda sanatatii peste 6% – in medie 8,5% iar unele chiar peste 14% dintrun PIB de cel putin de 5 ori mai mare decit al nostru!!
    PS – in ceea ce priveste incercarea farmacistei de a va oferi un produs mai scump, din import, cred ca atitudinea dvs. este cea corecta intrebind pur si simplu daca nu exista ceva similar mai ieftin. In ceea ce priveste medicamentele generice, in calitate de conf. de farmacologie nu pot decit sa sustin ca medicamentele acceptate de ANM ca echivalente celor originale trebuie sa fie primele folosite si recomandate.
    @ it_s__not_news: nimeni si nimic nu ar trebui sa impiedice Guvernul sa sanctioneze coruptia indiferent de nivelul contributiei la FASS. DE ce nu o face??

    @ bancher – absolut de acord cu dvs. Ceea ce imi doresc este tocmai o radicalizare a pozitiei platitorilor fata de sistem, care sa isiapere drepturile. Personal, cit am facut in mod activ politica am fost promotorul unui Oficiu pentru protectia pacientilor, care sa puna pe masa Parlamentului, in fiecare an, un raport privind defectele sistemului (health ombusman – exista in multe tari). Cred ca este inutil sa va spun ca acest proiect a murit pe undeva prin Senatul Romaniei. Vreau insa sa va atrag atentia asupra unui lucru pe care contribuabilii nu prea il vad. La un venit de bancher de 5000 de euro pe luna net (in fapt o exceptie, raportat la populatia generala) – contributia la sistemul de sanatate este de aprox. 10000 euro anual – suma cu adevarat considerabila. Un pacient bolnav de cancer poate consuma si 40000 de euro anual, un pacient cu septicemie poate necesita fonduri de 10000 de euro pe luna, un transplant de maduva poate necesita 20000 de euro, etc. Desigur, la tinerete nimeni nu se gindeste ca poate sa ajunga sa necesite astfel de sume dar fara contributia noastra, a tuturor, astfel de sume nu ar fi niciodata disponibile celor batrini sau aflati in suferinta. Marea problema este ca prea multi cred ca sanatatea costa cit abonamentul la o policlinica privata!

    • it_s__not_news spune:

      Nu guvernul trebuie sa sanctioneze coruptia. Nu e treaba lor.

    • zone spune:

      Multumesc pentru lamuriri. Ramane insa perceptia mea asupra lacomiei si jafului care domina sistemul nostru sanitar din partea unor actori si unde din pacate pacientii sunt victime “colaterale” si din pacate articolul dumneavostra nu schimba cu nimic aceasta perceptie.

  7. cinic spune:

    contributia pe sanatate (angajator+angajat) este azi de 20,5% din salariul brut!!! NU ajunge! la cat vreti sa ridicati (azi dr.Arafat spunea ca se judeca medicul care a FRAUDAT doua milioane de euro prin prescriptii) ???? Cunoasteti cu nume si prenume cazuri de medici salvati de telefoane de la Partid (dr.Bradisteanu e culpabil de plagiat i licitatii de echipamente, nu de retete)??? sau chestia cu telefonul e o penibila scuza, similara cu urletele sefilor de sindicat ale medicilor de familie? PS. Salariile nu cresc cu 15% anual, deci colectarea contributiilor nu poate creste cu 15% anual, cat ar vrea medicii

    • Sorin Paveliu spune:

      @ cinic – Din nefericire stiu de nenumarate cazuri in care echipele de control ale CNAS si respectiv ale MS au gescoperit fraude evidente, indubitabile si de care nu a mai auzit nimeni a fi ajuns in instanta sau soldate cu o minima condamnare. Intrebarea nu este daca stiu eu, un cetatean oarecare, ci daca autoritatile recunosc ca stiu. O asemenea intrebare pusa in direct unui oficial al Casiei sau al Ministerului, Premierului sau Presedintelui ar conduce inevitabil la un raspuns evaziv. De aceea, imi vine greu sa accept aceasta teoreie, a luptei impotriva furtului din sistem, condusa tocmai de cei care stiu, tac, acopera sau sunt complici pentru ca rezultatul va fi identic cu situatia de acum. Ceea ce ma deranjeaza suplimentar este ca a fost inghitita de public ideea ca sistemul sanitar este in criza pentru ca unii fura – ceea ce este incorect. Finantarea aberanta nu poate fi comparata cu partea cere este furata. Pe de alta parte, acreditind astfel de teorii se arunca o umbra asupra a zeci de mii de oameni care muncesc onest, devotati unei meserii nobile si care trebuie sa mai si suporte acuze nemeritate.

  8. Claudiu Minea spune:

    Sorin Paveliu:
    “Cred ca va grabiti sa duceti dialogul in zona jignirilor”
    Ma faceti sa rad, nu va stiam asa sensibil. Jignire e sa bagi mana mai adanc in buzunarul celor care deja platesc. Pentru propunerea asta (nu asa, la modul general), de marire a taxarii, reafirm ca sunteti un nemernic.

    “Forma de sistem sanitar bazat pe asigurari sociale are la baza un principiu – cel al solidaritatii sociale”
    Cea mai mare parte din beneficiarii sistemului de sanatate (vorbesc de pacienti, nu de capusele sistemului, din interiorul si dine xteriorul lui) NU platesc. Iar cei care platesc nu au timp sa stea 5 ore la coada pentru o consultatie (pentru ca, cel mai adesea, se invoiesc o ora de la servici cand au probleme). Puteti va rog sa imi spuneti unde e solidaritatea pe care o invocati?

    “Nu cred ca veti gasi vreun argument pentru scaderea contributiei operate de la 14 la 11%”
    V-am spus deja, nu primesc servicii nici pentru cei 11% platiti. Daca platesc 14% puteti jura cu mana pe inima ca primesc mai mult? Nu cu 25% mai mult (pentru ca 25%*0=tot 0), ci efectiv mai mult?

    Nu mai intru in analiza explicatiilor pe care le dati celorlalte comentarii, va mai atrag doar atentia (cu respect, pentru ca se pare ca tineti mult la eticheta) ca SUNTETI un om din sistem (prin profesie si prin functiile pe care le-ati detinut). Asa ca lasati altora rolul de fecioara…

    • Sorin Paveliu spune:

      Nu pot sa constat ca dumneavoastra, fiind un om care da dovada de o logica solida, deschis unui dialog civilizat, tolerant si cu o evidenta grija pentru semenii nu aveti nevoie de nici un alt argument suplimenar si drept urmare nici nu mai incerc sa merg mai departe pe calea unui dialog.

      • Claudiu Minea spune:

        OK, dat fiind ca nu mai doriti opinii divergente, voi face pe viitor abstractie de articolele dvs si nu voi mai posta comentarii. Regret ca nu va pot ridica o statuie (virtuala evident) pentru punctele de vedere pe care le promovati si nu-mi ramane decat sa sper ca restul comentariilor (asa cum puteti constata) sunt mai apropiate de ceea ce credeti dvs.

        Mult succes in demersul de jefuire a cetatenilor de catre statul care, teoretic, ar trebui sa ii protejeze!

  9. silicon_v spune:

    Dumneavoastra vreti multe. Numai sa se si poata.

    “Contribuţia la asigurările de sănătate trebuie să fie modificată de urgenţă şi crescută, în trepte, la nivelul iniţial de 14% (cumulate angajat-angajator), aşa cum a fost înainte de venirea la putere a alianţei DA în 2004. Reducerea contribuţiei la 10,7% este o greşeală pe care Guvernul trebuie să o recunoască”

    Hmm, contributia la fondul de pensii a crescut cam pe furis cu 3,8% la inceput de 2009.

    Practic, la nivel de impozitare a fortei de munca suntem in primele 5 tari in Europa, contributiile totale sunt undeva la 43-45% din cheltuiala salariala. Dumneavoastra vrei sa mai adaugati inca 4% la contributiile astea.

    Si chiar va imaginati ca o sa colectati acesti bani? Eu am dubii, pur si simplu se va trece si mai abitir pe sistemul “gri” (minim pe cartea de munca, restul in plic). Sau negru direct, cu toate amenintarile codului actual al muncii.

    Dar chiar nu vi se pare nimic ciudat la un sistem in care 3-4 milioane de oameni asigura pensiile pentru 7 milioane de pensionari? Si fondurile de sanatate pentru 22 de milioane?

    V-am zis: puteti sa propuneti asta. Si se poate si face. Dar banii nu o sa ii vedeti. Taxele pe salarii nu sunt TVA, care se colecteaza usor si unde exista o relatie direct proportionala intre valoarea taxei si colectare.

    Solutia corecta este raspandirea greutatii pe mai multe spinari: de la lucratori la negru, la PFA-uri, profesii liberale sau oameni care lucreaza in agricultura. Trebuie strans surubul aici, asta trebuie facut. Si contributia la pensii e si ea ok, din acest punct de vedere (sau solidaritatea e valabila doar pentru angajati?). Si chiar si coplata, intr-o valoare redusa fata de valoarea efectiva a actului medical. Coplata exista si in Franta, ca eu am stat acolo. De la 0% pana la 40%, in functie de tipul de prestatie medicala. O consultatie la un cabinet medical nu e decontatat 100%, dar actele medicale gen operatii chirurgicale.

    Solutia asta: sa mai dam un bici calului, ca o sa traga mai tare nu stiu cat o sa mai tina. Poate moare martoaga, cine stie. Sau poate nu mai vrea sa faca copii. Sau poate o ia razna pe camp si se opreste unde vede cu ochii..



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Sorin Paveliu


Sorin Paveliu

Sorin Paveliu este medic primar boli interne, doctor in farmacologie clinica (1999). Este un bun cunoscator al aspectelor ce tin de administratia si legislatia sanitara. A fost de-... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)