joi, martie 28, 2024

Asistat social, caut țap ispășitor

UPDATE.

Am recitit comentariile, foarte multe (am fost absent doua zile). Reprezinta poate mai mult decat articolul, o dezbatere vie si interesanta. Le multumesc comentatorilor, contribuim cu totii la degajarea unor concluzii si chiar solutii. Inclusiv prin comparatia cu situatia din alte tari.

Cam aceasta este condiția socială, comportamentală, temperamentală a majorității românilor. Din păcate.

„Statul să aibă  grijă de noi, ca de aia e stat”, gândesc la unison categorii largi de cetățeni, indiferent de studii, de poziție în societate, de resurse moștenite sau obținute.

Gena aceasta colectivă s-a accentuat in timpul celor  45 de ani de comunism,  iar apoi prin politica iresponsabilă a clasei politice: votați-ne și noi avem grijă de voi, vă dăm ajutoare cât cuprinde și de unde nu sunt. Să trăiți prost, dar toți la fel. Iar noi, politicienii, „cine-mparte, parte-și face”!

Chiar și fără comunism, cum ne arată Grecia, nocivitatea acestui comportament al elitei conducătoare poate duce la prăbușirea unei națiuni.

E foarte comod și simplu de trăit, când altcineva îți decide viața, de la grădiniță la pensie.

Globalizarea, mobilitatea, tehnologiile, internetul, au tulburat această filosofie, sortită, părea, a dura la infinit.

Am văzut că se poate trăi și mai bine, că binefacerile civilizației sunt minunate la alții, că există și altă organizare socială din care profită majoritatea populației.

Această „trezire” și descoperire a altor lumi au stat la originea prăbușirii regimurilor comuniste. Asistații de ieri au vrut și ei mașinile luxoase, vilele, călătoriile, vacanțele exotice de care se bucurau ceilalți, din cealaltă parte a lumii.

Dar cu munca din comunism.

Aveau să descopere repede că este și un preț de plătit. Mult mai multă muncă, de calitate, nu fușăreală, activitate creativă, inteligentă, generatoare de plus valoare, cu debușeu în piață.

Faptul că trei milioane de români au luat contact la fața locului cu acest preț a fost un avantaj. Dar inerția și obișnuința, conservatorismul sunt determinante, când vorbim de sisteme sociale.

Aici am început să ne blocăm. După 10-15 ani de așteptări, generate de regimul Iliescu, Năstase, Tăriceanu, a venit trezirea. Nu toți românii beneficiază de binefacerile capitalismului. Doar cei care muncesc, mult și creativ, la patron sau pe picioare proprii, au parte de ele. Cei care au forța și imaginația să construiască firme, companii, să producă bunuri și servicii, cu valoare adăugată mare și vandabile.

Alții, majoritatea, spun: nu așa ne fuse vorba. Noi speram să trăim ca în capitalism, dar cu munca din socialism.

Ce se întâmplă azi la Oltchim e simptomatic pentru economia de stat.  „Ne vrem drepturile și salariile noastre, nu ne interesează de unde”,  spun muncitorii, incapabili să înțeleagă că fără o producție competitivă, vandabilă, n-au de unde primi aceste salarii.

Clasa politică plătește acum pentru  politica sinucigașă pe care a dus-o.

Trecem peste faptul că ministrul delegat pentru dialog social nu face deosebirea între creanțe și datorii, dar să fii alergat de muncitori prin curtea combinatului este o răsplată binemeritată. Pentru o politică ineptă. Și acesta e doar începutul.

Erorile economice comise de statele asistențiale, Grecia, Spania, Italia, Portugalia, încep să atârne greu în balanța economică mondială. Plus cârdășia dintre politicieni și bancheri, primii cumpărându-și voturile cu banii puși la dispoziție de ceilalți, contra acces și fraudă la bugete de stat. Cu o justiție care a închis ochii, dedulcindu-se si ea din mierea adunată de albinele proletare.

Aici suntem acum. Regimurile socialiste, pe față sau vopsite, dau din colț în colț pentru că nu mai au de unde să împrumute bani pentru ajutoare sociale, în locul muncii asidue, creative și producătoare de plus valoare.

Victor Ponta nu are curaj să meargă la Oltchim să explice, ce? Că nu se mai poate trăi din minciună și iluzii? Bine, de mințit e ușor, dar oamenii vor salariile neplătite, iar Florin Georgescu își întoarce pe dos buzunarele goale.

Mare trebuie să fie drama trezirii lui Victor Ponta, pentru că a trebuit să ajungă la guvernare sa se convinga de ceva ce se vedea de pe lună. A promis oamenilor și acum constată că n-are de unde. Plus baronii care așteaptă si ei binefacerile guvernării, după seceta de opt ani. Plus DNA-ul și parchetele care stau cu ochii pe ei, ii arestează și anchetează când le este lumea mai dragă. Că de asta vor să schimbe mai repede sefii parchetelor. Să aibă și puterea, nu doar guvernarea. Puterea, adică imunitate în fața legii. Asta înțeleg prin putere.

Până atunci, regimul Ponta-Antonescu a exploatat cealaltă latură temperamentală a  românilor. Mereu altcineva este de vină pentru eșecurile și neîmplinirile personale. Niciodată  persoana în cauză.

Cea mai la îndemână este figura  publică aflată într-o maximă poziție și vizibilitate. Șeful statului.

Nu contează că nu are pârghiile necesare pentru a dirija toată țara, ca în dictatură. Nu semnează și nu ia decizii în acțiunea guvernamentală, dar s-a substituit guvernului. N-a mediat între instituțiile statului, să aducă bunăstare populației, bani și joburi bine plătite, eventual fără cine știe ce muncă. Într-un context economic în care nimeni nu-ți mai dă bani cu împrumut, dacă vede că stai cu burta la soare, în loc să muncești. Și fără centura de siguranță pe care ți-ar fi dat-o zona euro. De care a beneficiat si inca mai beneficiaza Grecia.

A spus adevăruri crude, că nu mai sunt bani, că fiecare trebuie să-și ia destinul în propriile mâini. Că nu mai suntem în comunismul asistențial, iar în capitalism e altfel.

N-a învățat din experiența lui Iliescu care, într-o piață a Craiovei, a avut proasta inspirație să spună că este nevoie de mai multă muncă, la care un „huooo” sincer, din mii de piepturi, s-a ridicat peste mulțimea adunată.

Opoziția a exploatat imediat curajul președintelui Băsescu.

„Basescu e de vină că v-a tăiat salariile și pensiile”. Iar românii, în căutare de țap ispășitor, au inghițit imediat nada. 7,4 milioane, probabil mai puțini cu un milion-două, au votat să plece Băsescu. Și probabil vor vota cu USL în decembrie, fără să înțeleagă că de unde nu e, nici Dumnezeu nu poate da ajutoare sociale.

Bun, Băsescu a rămas, dar tace din gură. Nu interferează cu guvernul și parlamentul, îi lasă să „dea” românilor praful de pe tobă. Când vor înțelege românii că promisiunile cu „vom da” oamenilor, „vom ajuta oamenii” reprezintă o farsă sinistră, minciuna-parolă pentru accesul la mierea bugetară, îi vor alunga și pe actualii conducători. Că se va întâmpla după alegeri, sau înainte, vom vedea.

Vina imensă a puterii actuale este că nu știe, sau dacă știe ascunde populației, faptul că s-a ajuns la fundul sacului de pomeni. Și la noi și aiurea. Grecia este mai jos și ar trebui să constituie un teribil avertisment  pentru toți aventurierii politici. Dar se pare că nu.

Fugărirea ministrului Liviu Pop în curtea  Oltchim-ului ar trebui, ar putea să fie, si ea,  un avertisment  pentru regimul Ponta-Antonescu. Să le dea fiori reci.

Probabil nu le dă. Plutesc încă în aburii paranoiei  pe care ți-o dă puterea, dacă nu ai și componenta filosofică necesară.

Astăzi la Oltchim, mâine-n toată țara!

Distribuie acest articol

88 COMENTARII

  1. „Ne vrem drepturile și salariile noastre, nu ne interesează de unde” … articolul este prea lung pentru a fi disecat într-un comentariu. Dar aş vrea să mă opresc asupra acestui fragment. Nu cunosc situaţia de la Oltchim în detaliu, dar ştiu ce-nseamnă să fii muncitor într-un combinat românesc. Oamenii ăia au dreptate, pentru că nu este treaba electricianului să se ocupe de conducerea fabricii, el are o fişă a postului strictă, îşi execută treaba şi la revedere. Tare-mi e teamă că amestecaţi merele cu perele.
    Am să vă dau un exemplu. La Combinatul din Tulcea s-a achiziţionat o bandă pentru transportul aluminei. Banda a fost achiziţionată din Italia şi iniţial folosea pentru transportul cerealelor. Oamenii au atras atenţia că vara nu va funcţiona corespunzător, pentru că nu este construită special pentru obiectul muncii lor. Răspunsul a fost, vă descurcaţi voi.
    Este foarte urîtă atitudinea asta de respingere a unor oameni care nu au altă vină decît că au făcut ce li s-a spus să facă. Şi pentru care erau plătiţi s-o facă.
    Sincer, m-am săturat pînă peste cap de atmosfera asta de război al tuturor împotriva tuturor, pe care o văd la televizor şi pe internet. Îmi aduce aminte mai degrabă de Hobbes şi mai puţin de Locke. Speram să nu vă înscrieţi şi dumneavoastră în curentul general …

    • Si dv. judecati la fel. Altii sa-mi asigure salariul, nu ma intereseaza de unde. Si daca ce produc eu nu are cautare, nu conteaza. Muncitorii de la Oltchim au si posibilitatea de a-si deschide afaceri proprii, eventual in agricultura sau turism.

      • stimabile domn vlaston,

        desigur ca sunt de acord cu dumneavoastra in ceea ce priveste inculcarea acestei psihologii asistentiale intr-o larga patura de oameni, dar dumneavoastra mergeti aici prea departe – sindicate exista si in statele unite ale americii, greve de protest si acolo, ori acolo nu cred ca se pune problema aceleiasi psihologii. este normal ca acei oameni sa iasa afara si sa protesteze, din simplul motiv ca au fost mintiti ani la rand – si de iliescu, si de radu vasile, si de nastase, si de tariceanu dar si de boc si basescu!

        nu sunt partizanul „grelelor mosteniri” pentru ca mi se pare un argument stupid – cine se plange de grele mosteniri a avut gresite asteptari, daca totul ar fi fost in regula de ce ar mai fi fost nevoie de schimbare a guvernului, sau de exemplu a conducerii unei firme. in consiliul de administratie al oltchim-ului au fost rand pe rand toate culorile politice!

      • Salariul si-l asigura fiecare, prin munca depusa. Prin contractul de munca angajatorul se obliga sa-i asigure angajatului un loc de munca in schimbul acestei munci. Daca angajatul isi face datoria conform contractului, atunci pierderea locului de munca este imputabila angajatorului.

        • „Daca angajatul isi face datoria conform contractului, atunci pierderea locului de munca este imputabila angajatorului…” Uite cum se vede ideologia! De unde altundeva ai putut scoate o asemenea propastie?

          Spune-mi si mie, te rog, in ce parte a contractului scrie ca angajatorul este obligat sa tina acel loc de munca la nesfarsit? Sau macar ca se angajeaza sa mentina vreun nivel de performanta al companiei?

          Ai citit vreodata un contract de munca? Sau esti dintre aceia care nici nu i-a interesat ce a semnat, ca oricum toti ceilalti au semnat la fel? Poate ar fi bine sa mergi fuguta sa-ti consulti contractul de munca (in cazul in care ai asa ceva), nu de alta dar poate ti-ai planificat deja viata pe presupunerea ca locul tau de munca este vesnic!

          • Te-ai repezit ca musca la pupa calului. Daca nu ti-ai baut cerneala si ai absolvit 10 clase, dintr-o simpla analiza a textului rezulta ca nu exclud posibilitatea pierderii locului de munca, ci spun doar ca acest lucru este imputabil angajatorului.
            Mai exact, cand lucratorul se angajeaza exista o intelegere: o parte asigura locul de munca cealalta o desfasoara. Intr-o piata a muncii libera exista posibilitatea ca electricianul din exemplu sa fie propriul director intr-un fel de „eu insumi s.r.l.” si sa-si ofere priceperea temporar unuia sau altuia. De exemplu, o antrepriza de constructii nu are nevoie de el decat in momentul bransarilor, dar nu si atunci cand toarna fundatia. In acest caz, cheltuielile cu asigurarea medicala, de somaj, accidente si impozitarea cad in sarcina electricianului, care, pentru a le acoperi, cere un pret mai mare pentru munca depusa, calculand si un risc ca satisfacand un partener sa nu-l poata servi pe un altul. Daca insa doreste sa scape de munca aditionala de a-si cauta singur de munca pentru a o putea desfasura, poate deveni angajat permanent cu contract nelimitat de munca – cazul majoritatii angajatilor de la Oltchim. In acest caz veniturile sale sunt mai modeste, dar grija contractelor care sa ii aduca de lucru cade EXCLUSIV in sarcina angajatorului. Daca acesta nu mai poate sa o faca, atunci trebuie sa-l despagubeasca pe partenerul de contract: preaviz, salarii in avans, oferte de lucru la alti angajatori, etc. Asta inseamna „imputabila angajatorului”
            Personal, am prevazut in contractul actual de munca cate un salariu pentru fiecare an lucrat in firma, un preaviz de 6 luni inainte de finele semestrului la care va inceta contractul de munca si posibilitatea folosirii masinii de serviciu inca trei luni dupa aceasta data sau returnarea imediata, daca primesc ultimele 3 luni Freistellung (eliberat de obligatia de a mai veni la servicu) pentru a-mi cauta un nou angajament. Daca angajatorul intra in insolventa se vand la licitatie activele firmei si din incasari obtinute am dreptul a mi se acoperi, pe cat posibil, drepturile convenite mai sus, fara a periclita insa aceleasi drepturi ale celorlalti angajati.
            Multumit?!

          • Ursule, din punct de vedere al muncii, oamenii se impart in doua, unii care organizeaza si altii care executa. Daca aia nu executa bine, e clar vina celui care organizeaza.

      • Nu vreau să par nepoliticos, dar v-aş invita să mergeţi la Hundeoara (de fapt, puteţi să vă alegeţi orice loc din Valea Jiului) să vedeţi cîte firme s-au deschis după închiderea combinatului. Normal că şi eu aş judeca la fel, atîta timp cît eu îmi fac treaba, iar managementul îmi spune, subliniez lucrul ăsta (încă nu-mi dau seama de ce nu vedeţi confuzia logică în care sunteţi), că nu este nici o problemă cu munca mea. Dacă aţi analiza activitatea Oltchim, aţi descoperi, că problema nu se află în supradimensionarea comunistă a uzinei etc., ci într-un management prost. Cînd managementul este prost, îl schimbi, nu închizi coşmelia. Arătaţi-mi şi mie un acţionar care îmi va spune, ok, n-am mers bine, deschid altă afacere. Nu! Dau afară echipa executivă şi angajez alta mai bună!
        Mă acuzaţi că mă fac vinovat de o gîndire leneşă. Tare mi-e teamă că dumneavoastră cădeţi în capcana omului care se pricepe la toate. Nu vreau să ştiu cum se negociază un scut anti-rachetă, ar trebui să aibă statul oameni pricepuţi. Nu vreau să ştiu ce înseamnă crearea unei politici publice normale la cap în domeniul sănătăţii, sunt alţii (am făcut o şcoală care printre altele m-a învăţat şi cum se construieşte aşa ceva …) care sunt mult mai competenţi să o facă. Putem să nu ne mai pricepem la toate şi să facem şi ceva constructiv în ceea ce priveşte viaţa de zi cu zi? Iar ca bonus, să nu ne luăm de oameni nevinovaţi care n-au făcut altceva decît să creadă în ce gogoşari le-au vîndut alţi politicieni ani la rînd? Întrebaţi un programator, dacă-şi doreşte să facă şi interfaţa grafică, să facă şi testarea şi să asigure şi suportul tehnic, iar în timpul liber să facă vînzări B2B, să vedem ce răspuns o să primiţi. Ba mai bine, spuneţi-le profesorilor de engleză că e de datoria lor să facă traduceri în timpul liber, să-şi deschidă o firmă, să mediteze, să vîndă castraveţi, doar pentru că alţii au fost cretini şi au pus-o pe Abramburica din nou la Ministerul Educaţiei.
        Eu zic că pînă să devenim o ţară de întreprinzători, mai avem mult de votat.
        În încheiere, vreau să vă întreb, dacă mergeţi acum la un om de la Oltchim şi-i spuneţi, trebuie să-ţi deschizi o firmă, ce credeţi că vă va răspunde? Obligaţi-i cu arma la ceafă, dacă vreţi. Nu-şi vor deschide firme. Pentru că nu vor să trăiască bine? Pentru că nu vor să muncească? Serios? Da toţi anii ăştia ce au făcut? Problema Oltchimului zace în meciurile de table din tipul programului? Au muncit. Uitaţi-vă în jurul dumneavoastră. Suntem înconjuraţi de plastic. Veţi avea nevoie în continuare de oameni care să muncească la Oltchimuri, Petromidii, Petrostridii, Sidexuri. Care este utilitatea unei propuneri, care nici în cele mai îndrăzneţe vise, nu se va realiza? Vă întreb, qui prodest? Soluţii utopice pot să propun şi eu. De exemplu, aţi putea intra într-un partid, candida şi cîştiga conducerea unei organizaţii locale, judeţene, naţionale, de ce n-o faceţi?

  2. Stimate domnule Vlaston, va recomand sa va completati cultura generala citind carti de sociologie (nu scrise de romani ci de americani de ex., bazate pe experienta tarii lor capitaliste)

    http://www.u.arizona.edu/~lkenwor/450syllabus.pdf

    Va fac aceasta recomandare cu respect, sperand ca veti intelege poate altfel chestiunea si veti inceta sa marginalizati complexitatea realitatii sociale in lumea postmoderna.

    P.S.Apropo, Ponta si ai lui nu fac parte din „stanga” europeana (decat cu numele). Ca toate partidele din Ro (inclusiv iubitul dvs.PDL), ei reflecta o adunatura de interese obscure si o mafie transpartinica. Daca doriti sa aflati care din invitatii unei emisiuni (la care participati) este cu adevarat de stanga, intrebati-l ceva de Bourdieu & Foucault.

    • Ei, lasati, ca nici americanii nu sunt mai breji. Nu de la ei a plecat criza in 2008? Cat despre „iubitul” meu PDL, macar a spus adevarul oamenilor si a lasat procuratura sa inhate, inclusiv proprii membri. Pentru asta si plateste acum.

      • Sunt dezamagit de raspunsul pe care mi l-ati dat… sunteti total dezinteresat sa va extindeti orizontul, sa iesiti din mantra ideologica pt care nu prea aveti argumente serioase. Nu este treaba mea sa va deconstruiesc argumentele si sa va arat cat de superficiale sunt, poate o face altcineva sau poate nu.

        Criza a plecat de la lacomia bancherilor si a statului care a deregularizat si redus modalitatile de verificare a marilor corporatii… asa au luat avant derivatele si alte instrumente aiuritoare menite sa umple conturile celor de pe WS…amaratii au fost prinsi in vartej prin oferte si reclama falsa (piata imobiliara) -ca si in Romania (vezi creditele cu buletinul), din punctul de vedere al psihologiei sociale se poate intampla oricarei natiuni (daca statul permite) ca o populatie cu o educatie financiara redusa sau care incearca sa-si creeze fie chair si iluzia unei mobilitati sociale sa cada intr-o astfel de capcana…

        Nu am vazut ca „inhata” procuratula pe Videanu, pe Elena Udea. Doar plevusca. PDL este vinovat ca a distrus increderea in libera intiativa si in liberalism. Nu a fost un partid adevarat de dreapta ci doar s-a folosit de unele principii ale liberalismului pt a justifica jafuri fara numar. Pentru aceste jafur plateste. Daca oamenii vedeau ca austeritatea impusa lor este manifestata si de cei ce o impun, altfel ar fi stat situatia. Dar a fost o utopie sa cred ca PDL (pe care l-am votat, apropo desi sunt de stanga) poate sa fie ceva autentic… Doar forme fara fond.

          • Nu este mantra mea. Nu eu decid ce se studiaza in facultatile de sociologie din SUA si din alte tari europene (da, veti gasi in general aceleasi carti peste tot, ceea ce inseamna ca argumentele lor sunt intemeiate si validate empiric – cifre nu vorbe).

            Apropo, sociologia nu poate fi considerata o mantra ci o „arta martiala” (Bourdieu – vezi documentar http://www.youtube.com/watch?v=Csbu08SqAuc&list=UUiJ814jKHt7oZS8T_J42eGQ&index=7&feature=plcp)

          • stimabile domn vlaston,

            puteti ramane in ce mantra politica si psihologica doriti, sunteti inca un om liber care nu se poate face vinovat de delictul de opinie. sa speram ca ramane asa.

            problema, una dintre ele pe care o sugereaza stimabilul sociolog, este ca tocmai statul minimal pe care il sustineti cu ardoare a facut posibila criza pe care o condamnati – si anume, avand in vedere retragerea statului din ce in ce mai mult si controlul economic si financiar, a fost posibila vanzarea acestor derivate care de fapt nu mai aveau suport. in urma unei bule imobiliare mai raman totusi niste cladiri, ce pot fi exploatate, in urma unor hartii fara suport, deci fara valoare nu ramane decit recycling-ul acestora.

            eu sunt convins ca nu ar mai trebui sa existe industrie de stat, caci astazi nici industria de stat nu mai asigura vaccinurile, ceea ce este o imbecilitate, dar sunt de asemenea convins ca asta nu are voie sa insemne ca statul nu trebuie sa opereze instrumente de supraveghere a pietelor – de medicamente, de energie, de alimente, etc.

            • Statul are rol de reglementare, da, dar atat, nu parte a jocului economic, arbitru fiind, nu parte a jocului bancar, arbitru fiind, nu intermediar beneficiar, prost si cam furacios, intre beneficiarii si furnizorii serviciilor esentiale, educatie, sanatate, etc. Cam tot ce atinge statul, cand are pe mana bani, se usuca. Statul inseamna, pana la urma, niste institutii ocupate de oameni, in general verosi, care-si apara interesle proprii, inaintea intereselor generale, ale societatii.

            • stimabile domn vlaston,

              vedeti, tocmai aici ne deosebim, chiar daca nu foarte mult – eu am ferma convingere ca statul TREBUIE sa asigure educatia, sanatatea si ordinea publica, de armata sa nu mai discutam.

              putem discuta asupra nivelului – pana la liceu, inclusiv facultati, post-liceale mixte, care se controleaza cum?, vezi scandalurile interminabile de la noi cu branconieri masteranzi etc.
              putem discuta ce intra in pachetul de sanatate, dar nu se poate sa ramana mortii in strada, cum dealtfel s-a intamplat mai acum cativa ani.

            • „Statul are rol de reglementare, da, dar atat, nu parte a jocului economic,…”
              Din păcate statul a fost proprietar al Oltchim până acum iar „dreapta” (fie ea PNL&PDL, PNL sau PDL) care a guvernat din 2004 nu a vândut acest combinat. Statul acesta supradimensionat tot mănâncă resurse însă când trebuie să rezolve probleme produse de el ne aduce aminte că trebuie să fim independenţi şi autonomi.

            • „Statul are rol de reglementare, ”

              Corect!

              Dar programul Prima casa care a avut rolul de a ajuta bancile? Asta nu este interventia statului in economie? Dar subventiile date companiilor de stat? Dar faptul ca statul „redistribuie averea tarii”?
              Dar programul ANL? Nu influenteaza toate aceste decizii pretul?

              Poate ar trebui sa ii criticati pe cei care iau decizii care nu sunt in acord cu principiile economiei de piata, indiferent de partid.

              PS: Zilele trecute erati foarte suparat ca metroul a trecut din subordinea Ministerului Transfortului in cea a primariei si ca s-au intrerupt lucrarile la metrou in zona Drumul Taberii (parca). Intrebare: De ce trebuie sa se finanteze un astfel de proiect din bugetul de stat? De ce taxele stranse la Suceava sau Constanta trebuie sa finanteze un proiect de infrastructura de la Bucuresti?

            • @Paul
              „Dar programul Prima casa care a avut rolul de a ajuta bancile? Asta nu este interventia statului in economie?”
              Nu stiu cat de mult a ajutat bancile, dar eu cunosc personal 4 familii tinere pentru care a fost singura solutie ca sa-si ia un apartament. Cel putin una din aceste familii va avea un copil, tocmai ca urmare a locuintei cumparate. Prima Casa a fost un lucru bun nu doar pentru banci ci si pentru familiile cu venituri medii. Cum ar fi trebuit facut ca banii respectivi sa nu treaca prin banci? Sa ii dea cu plasa fiecaruia in parte? Poate nu stiati, dar in Franta nu poti plati (legal) pe cineva decat prin intermediul unei banci. Iar peste o anumita suma nici nu poti plati cash. Credeti ca acestea au fost inventate ca sa ajute bancile? Nu, ci ca sa reduca evaziunea fiscala si munca la negru. Statul intervine in economie prin insusi existenta lui (ca angajator de ex). Problema nu e ca intervine in economie, ci modul in care o face.

            • „metroul a trecut din subordinea Ministerului Transfortului in cea a primariei si ca s-au intrerupt lucrarile la metrou in zona Drumul Taberii (parca). Intrebare: De ce trebuie sa se finanteze un astfel de proiect din bugetul de stat? De ce taxele stranse la Suceava sau Constanta trebuie sa finanteze un proiect de infrastructura de la Bucuresti?”
              Metroul a trecut in subordinea primariei doar ca administratie; investitiile tot de la minister vor fi… (http://www.evz.ro/detalii/stiri/PSD-netezete-calea-lui-Oprescu-la-prezideniale-1000532.html)
              Si sa stiti ca Bucurestiul nu ia bani de la Suceava, ba e chiar contributor net pentru Suceava (mai putin pentru Constanta): taxele platite in Bucuresti merg in toata tara. Din taxele platite in Bucuresti doar 26% se intorc, in vreme ce in Suceava (judet) se intorc 89% iar in Constanta (tot judet), 44% (http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3936/8549493/3/harta-judete-fonduri-returnate-800.jpg)
              Pe principiul formulat de dvs Suceava ar trebui sa se descurce doar cu ce are; de ce sa-i dam noi din Bucuresti?! Ii dam pentru ca Bucurestiul e bogat (fata de Suceava) si e normal sa-i ajutam si pe cei mai defavorizati; asa e crestineste, nu?

            • Gogu Bosorogu,
              in privinta Bucurestiului si a taxelor, exemplul nu e cel mai fericit. Multe companii au ales sa-si mute sediul administrativ in Capitala, datorita specificului romanesc prin care apropierea de factorii de decizie e un avantaj la care poti renunta cu greu, in vreme ce facilitatile de productie au ramas in provincie. Astfel, desi productia aducatoare de profit se afla undeva in tara, statistic plata impozitului pe profit figureaza ca fiind facut de sediul firmei, aflate in nu stiu care apartament din Drumul Taberei.
              Nu vrau sa se inteleaga ca tot profitul din contul Bucurestiului ar fi astfel realizat si nici nu neg puterea economica a capitalei, insa nu pot fi uitate nici privilegiile si promovarile de tot felul care au avantajat-o constant, indiferent de regim. Anii de comunism, in ciuda declaratiilor vremii, au accentuat diferentele dintre diferite zone ale tarii, investitii facandu-se preponderent in Bucurestiul Consiliului de Ministri sau in Oltenia conducatorului iubit, in buna traditie a liderilor comunisti de a-si promova locurile de bastina sau cele unde traiesc.

            • @Gogu Bosorogu

              In primul rand statul, cand intervin in economie, distorsioneaza preturile. Cand „investeste” duce preturile in sus, iar cand limiteaza preturile duce la faliment, evaziune fiscala sau alte forme de nesupunere fiscala.

              In legatura cu prima casa, prietenii dumneavoastra erau ajutati mai mult de stat daca lasa ca piata sa hotarasca care real, preturile s-ar fi dus si mai jos si acum ar fi avut de platit o rata mai mica.

            • @Hantzy
              OK, nu va place Bucurestiul, inteleg. Luati ca exemplu judetul Timis daca va place mai mult. Harta de mai sus arata, in mare, care sunt zonele sarace si bogate; daca nu va place nici Timisul ca exemplu, cautati pana gasiti unul care va place. Principiul ramane: de la cei cu bani mai multi dam si la cei cu bani mai putini, sa poata si ei sa se dezvolte. Dupa care o sa luam bani mai multi si de la ei. Nu vad ce e rau in asta. Si pe mine personal, ca bucurestean, nu ma deranjeaza, ca principiu, sa contribui cu bani la bugetul local din Suceava.

            • @Gogu B,
              am inteles se pare gresit.
              Nu, nu e nimic rau in principiul enuntat. Dimpotriva! E ca intr-o familie cu mai multi frati, dar cu resurse limitate: mai intai e ajutat unul sa devina lider. Dar are la randul sau obligatia de a-i trage si pe ceilalti dupa el. Exact cum ai spus.

      • „Iubitul PDL” a promis ca va reforma statul si nu a facut-o. Scaderea salariilor inseamna reforma statului? Eu credeam ca inseamna functionarea mai eficienta a statului. Cand o sa scada scheltuielile de administrare a statului atunci va fi reforma.

        Este adevarat ca din toti angajatii MEC-ului 1/3 nu predau la catedra? Poate de aici ar fi trebuit sa se taie. Dar acestia au sustinere politica!

        Si ca sa citez un articol de pe acest site, cateva idei care ar insemna reforma statului:

        „4. Reducerea cheltuielilor de functionare ale statului, desfiintarea structurilor birocratice si de conducere ce pot fi inlocuite cu aplicatii informatice (ministere, agentii, institutii birocratice nenecesare, reducerea aparatului bugetar). O noua reimpartire administrativa, desfiintarea primariilor avand sub 10.000 de locuitori in grija, desfiintarea directiilor judetene de tot felul, care nu-si justifica existenta.

        5.Punerea sub contract direct, fara intermedierea financiara a statului, a furnizorilor si beneficiarilor de servicii educationale, de sanatate, etc.;”

        Practic asa ceva a promis PDL-ul si d. Basescu in 2008-2009. Daca au facut ce au promis, ramane sa hotarasca fiecare din noi.

        • PDL-ul nu a avut o majoritate confortabila in parlament, care sa-i permita sa reformeze statul. In plus, PDL-ul a fost confruntat cu o grava criza economica mondiala.
          Dreapta are nevoie acum de oameni cinstiti, corecti, competenti si buni comunicatori.
          Dreapta trebuie sa explice ce a insemnat si ce inseamna criza economica mondiala. Dreapta trebuie sa explice ca masurile de austeritate adoptate de guvernul Boc nu au fost o optiune, ci singura cale inteleapta de a scoate tara din recesiune si de a o readuce pe crestere economica.
          Dreapta trebuie sa combata energic, viguros, cu argumente, toate minciunile, calomniile, dezinformarile, intoxicarile si manipularile banditilor din usl si de la televiziunile infractorilor Felix, SOV si DDD.
          Dreapta trebuie sa-i dea in judecata si sa le ceara milioane de euro, daune morale, lichelelor din usl, pentru toate minciunile debitate in fiecare zi la televiziunile mogulilor.
          De ce nu explica Dreapta ca nu Presedintele si nu PeDeL-ul au redus salariile si pensiile, ci criza economica mondiala ?
          De ce Dreapta a permis ca la referendum banditii din usl sa umple tara de afise nerusinate cu minciuni sfruntate ? De ce nu au cerut in instanta ca acele afise sa fie retrase, iar ca pedeapsa, cei din usl sa fie obligati sa platesca afise care sa contina adevarul, si anume ca Presedintele a salvat tara de la faliment, de la dezastru, de la colaps economic, de la incetare de plati, ca a scos tara din recesiune si a readus-o pe crestere economica ?
          Dreapta trebuie sa explice ca fara masurile corecte si absolut necesare, adoptate de guvernul Boc, astazi tara ar fi fost in faliment, in incetare de plati, salariile si pensiile ar fi fost mult mai mici, nu s-ar fi putut plati cu lunile, somajul ar fi fost foarte mare, inflatia ar fi fost scapata de sub control, moneda nationala s-ar fi prabusit.
          Dreapta trebuie sa asigure electoratul ca nu va mai promova nulitati si lichele, gen Prigoana, Placinta, Frunzauscata, Teo Trandafir etc.

    • America???? Ce porcarii am vazut acolo, fix grades, bad doctorates, pile la ocuparea posturilor, cursuri execrabile. Departe de ceea ce viseaza un tanar care emigreaza de aici ca sa gaseasca un sistem mai bun de educatie!!!!

  3. Domnule Vlaston am inteles ca ati fost director de liceu. Ma gandesc ca o buna majoritate din corpul profesoral se gandea la dumneavoastra ca la un ” mic ceausescu”. Nu este un repros, asta se intampla cam in toate scolile.
    Cum se face ca „iubitul” dumneavoatra PDL a spus adevarul dupa alegeri, iar inainte a mintit in ultimul hal.

  4. V-as ruga sa nu mai vorbiti despre romani ca despre asistati social, atat timp cat, ca orice om „de dreapta” care se respecta, ati fost si sinteti bugetar. Putin bun-simt nu ar strica.

  5. Multumesc, domnule profesor! Pentru consecventa.
    De niste ani tot cautam cine sint asistatii care duc tara de ripa. Ne-a tot ametit micul activist de la Cluj, ba ca ar fi pensionarii, ba ca ar fi cei bolnavi, handicapatii, profesorii, medicii, bugetarii, micii intreprinzatori (aici a intors-o, prea era gogonata), i-a luat pe toti la rind. Habar n-avea.
    Iata unde se ascundeau ticalosii, la Oltchim! Angajati nerusinati. Auzi, sa fii angajat si sa ai pretentia sa primesti si salariu! Nici macar in Grecia nu se intimpla asa ceva.
    Cred ca se impun urgent niste masuri. Agajatii trebuie stirpiti. De peste tot. Cred ca ii voi stirpi si eu pe ai mei. Daca vin miine sa imi ceara salariul? De unde sa le dau daca n-am? Sa-si ia viata in propriile miini. Sa faca turism.

      • Va referiti la ceea ce, poetic, numim management, nu-i asa? Sau responsabilitate. Sau, de ce sa nu extrapolam, guvernare. Nu merge treaba? Ia-ti catrafusele si du-te. Daca ai facut si pagube, plateste-le. Nu „politic” sau „moral”, economia lucreaza cu bani.

      • Exista un contract intre cele doua parti cu obligatiile fiecareia dintre ele. Un muncitor trebuie sa-si faca treaba dar exista niste responsabili care decid ce trebuie facut si cum. Poti da afara un muncitor, economism, inginer pentru ca nu e bun profesional dar daca intreprinderea nu merge bine din cauza managementului defectuos, pentru ca sefii isi dau salarii enorme neavand profituri pe masura, pentru ca managerul, directorul nu ia masurile corespunzatoare unei anumite situatii, nu mai e vina muncitorului.

      • stimabile domn vlaston,

        sper sa nu mi-o luati in nume de rau, dar am ferma convingere ca din pacate nu intelegeti ce este un contract. la salariati se numeste contract de munca. in el exista clauze de reziliere a lui, asadar cat timp nu s-a reziliat contractul, mai popular am fost concediat, eu, parte in acest contract AM DREPTUL sa primesc remuneratia stabilita. deci am dreptul! oamenii astia ies in strada ca nu li s-a platit ceea la ce au dreptul. nu sunt ei de vina ca poate unii au fost puturosi dar patronatul nu i-a concediat! pana atunci, indiferent de cat de pututosi au fost AU DREPTUL sa primeasca acei bani!

        va rog frumos sa intelegeti aceste aspecte elementare, ele tin de statul de drept pe care doar clamati ca il aparati. deci, repet, cat timp nu s-a reziliat contractul ei au un DREPT patrimonial, si este normal si legitim sa s-il revendice prin indiferent ce mijloace, desigur in limitele legii!

        • Buna ziua,
          nu stiu daca e ok sau nu sa intervin in schimbul acesta de mesaje intre dumneavoastra si Dl. Vlaston, insa printre alte idei de-ale dumneavoastra cu care nu am fost neaparat deacord, mi-a atras atentia aceasta prezentata mai sus referitoare la dreptul angajatului de a-si primi banii daca este concediat inainte de terminarea contractului.
          Asadar, cred c-ar trebui sa analizam putin ideea aceasta pentru ca sunt aici anumite aspecte considerate de la inceput a fi adevarate insa nedemonstrate, cum ar fi:
          – contractele de angajare, in special la stat (dar nu numai), sunt de obicei incheiate pe un termen nelimitat, in care doar una dintre parti (angajatul) are dreptul de a notifica cealalta parte in legatura cu decizia sa de incetare respectivul contract (notificare scrisa), fara a avea obligatia vreunei despagubiri financiare. In schimb angajatorul, pe langa notificare angajatului mai are obligatia si la plata unei despagubiri fata de respectivul angajat, nu-i asa? Acuma intrebarea mea ar fi, DE CE? Ce ii da dreptul angajatului la plati compensatorii atata timp cat el nu a muncit pentru banii respectivi?
          – Mi se pare normal si corect ca un contract de munca fie pe termen limitat sau nedeterminat sa fie similar unui contract obisnuit semnat intre parti, care sa atinga punctele esentiale a oricarui contract intre parti, cum ar fi:
          Executant, Prestator servicii, Angajat etc:
          Obligatii:
          – executa lucrarile convenite in oferta de lucru, deviz, fisa postului in conformitate cu
          nivelul calitatii convenite cu BENEFICIARUL
          – in cazul dorintei incetarii prezentului contract notifica in scris cealalta parte cu cel putin X nr de
          zile printr-o cerere de reziliere

          • Imi cer scuze pentru terminarea prematura a comentariului (greseala de tastare). Voi continua ultima idee prezentata pentru a da un sens comentariului in cele din urma :)

            (…)
            – Mi se pare normal si corect ca un contract de munca fie pe termen limitat sau nedeterminat sa fie similar unui contract obisnuit semnat intre parti, care sa atinga punctele esentiale a oricarui contract intre parti, cum ar fi:
            Executant, Prestator servicii, Angajat etc:
            Obligatii:
            – executa lucrarile convenite in oferta de lucru, deviz, fisa postului in conformitate cu
            nivelul calitatii convenite cu BENEFICIARUL
            – in cazul dorintei incetarii prezentului contract notifica in scris cealalta parte cu cel putin X nr de
            zile printr-o cerere de reziliere

            Drepturi:
            – are dreptul la x zile de concediu pe an
            – are dreptul la ziel libere pentru sarbatorile legale, casatorie, inmormantari etc
            – are dreptul la plata concediului medical
            – are dreptul la plata muncii prestate sub forma de salariul lunar, bilunar etc in suma de …RON

            BENEFICIAR, ANGAJATOR: SC xyz SRL:
            Obligatii:
            – are obligatia furnizarii materiei prime si echipamentelor necesare desfasurari activitatii
            – are obligatia acordarii concediului de odihna, zile libere sarbatori legale, casatorie, inmormantari etc
            – are obligatia platii concediului medical
            – are obligatia platii catre angajat conform contractului si calitatii muncii prestate
            – are obligatia notificarii in scris a celeilalte partci cu cel putin X zile in cazul incetarii prezentului contract contractului

            Drepturi:
            – are dreptul de a refuza plata angajatului in cazul in care se constata deficiente in munca prestata de acesta
            – are dreptul de a cere despagubiri celelilalte parti (angajatului) in cazul in care se constata pagube produse de acesta
            – are dreptul de a incheia unilateral si imediat contractul in cazul in care cealalta parte nu-si onoreaza obligatiile prezentate in contract sau fisa postului convenite intre parti la data semnarii contractului

            Cam asa cred ca ar trebui prezentat un contract de munca astfel incat ambele parti sa fie interesate in a-si achita obligatiile convenite in respectivul contract.

            Cred ca putem accepta cu totii prezenti in aceasta discutie ca in general oamenii au o parere buna despre ei vis-a-vis de valoarea lor profesionala. Nu am auzit pe nimeni pana acum spunand despre sine cum ca ar fi un prost muncitor, vanzator, inginer, doctor etc. Ori plecand de la aceasta premisa, cum ca noi suntem niste buni profesionisti si ca angajatorul e cel rau, nu vad de ce am incerca sa ne ascundem dupa perdele de genul contractelor colective de munca, sindicate sau alte asociatii de aparare a salariatilor atata timp cat ne consideram niste profesioniti care-si stiu meseria. Daca suntem atat de buni in meseria noastra, nu cred ca avem o problema in a ne gasi un alt post la o alta firma, nu-i asa? De ce avem pretentia la plati compensatorii atata timp cat noi nu am produs respectivii bani, pe ce considerente ii cerem?

            Intreb aceste lucruri pentru ca in lumea in care eu muncesc, oamenii valorosi in domeniul lor, angajati fiind, prefera sa-si dea singuri demisia din posturile in care sunt angajati si sa incheie contracte de freelance (un fel de PFA) cu societatile la care anterior fusesera angajati, pentru simplul motiv ca se castiga mai multi bani.
            Si desi lucrul ca freelancer comporta anumite riscuri cum ar fi posibilitatea incetarii imediate a contractului poate uneori cu preaviz (mai rar) din partea CLIENTULUI (fostul abagajator), oamenii nu-i fac griji pentru ca valorosi fiind in domeniul lor, isi pot gasi oricand un alt post similar pentru o suma similara de bani. In general atat eu cat si colegii mei suntem sunati adesea de firme concurente pentru a ne prezenta diferite oferte in speranta ca ne pot convinge sa lucram pentru ei.

            Asadar ca o concluzie, cred ca in tara noastra ar trebui constientizat faptul ca pentru orice angajator muncesti, daca nu dai randament si nu produci macar banutii pe care-i castigi, atunci la un moment angajatorul repectiv va ajunge in imposibilitatea de a-si achita obligatiile financiare catre celelalte parti (furnizori, parteneri, angajati), va intra in faliment si noi vom ramane fara locul de munca. Bani nemunciti nu se castiga la nesfarsit, nu ar fi logic sa fie asa, nu-i asa?

            Va multumesc pentru rabdare :)

          • stimabile bogdan,

            in cazul majoritatii celor de la oltchim este vorba de prevederile contractului colectiv de munca. acelea prevad, functie de negocierile purtate astfel de clauze. va pot asigura ca sunt uzale si in vest, de exemplu in germania fiind cele mai cunoscute cele de la ig-metall (sindicatul celor care lucreaza in metalurgie si industriile conexe).
            acele contracte colective de munca sunt obligatorii si sunt de fapt negociate intre patronate si sindicate. daca statul, ca la oltchim, este patron, trebuie si el sa se supuna.
            nu ma intrebati de ce apar diverse prevederi acolo, care nu au tangente cu realitatea? si in germania sau austria de exemplu se platesc astfel de compensatii in cazul in care angajatul a lucrat o perioada mai lunga la acel patron, compensatiile diferind ca valoare functie de anii lucrati.

            contracte individuale se fac de regula doar in cazul managementului, chiar si din cea mai joasa treapta ierarhica, restul sunt guvernate de aceste contracte colective.

            • Inteleg la ce va referiti, cu atat mai mult cu cat chiar in Germania muncesc si eu. Si unde lucrez eu, cei angajati in cadrul bancii au sindicatul lor care e unul foarte puternic din cate am observat, dar asta nu inseamna ca pot sa inteleg totusi ideea pe care-am descris-o mai sus. Ce incercam eu sa explic nu are vreo legatura cu o tara anume fie ca e Germania, Franta sau Romania, ci cu conceptul de plati compensatorii in cazul concedierilor sau procedurile aproape imposibile prin care un angajat poate fi concediat.

              Nu vad de ce m-as ascunde vreodata in spatele unor sindicate care sa negocieze pentru mine atata timp atata timp cat nu mi-e frica sa-mi exprim pretentiile sau sa contest puncte din contractul pe care urmeaza sa-l semnez si sa refuz sau sa accept conditiile companiei care ma vrea in echipa sa.

              De ce nu mi-e frica daca maine banca cu care am contract ma anunta ca incheie contractul, nu mi-e frica sa-mi negociez singur conditiile in care vreau sa lucrez si sumele pentru care sunt dispus sa muncesc ??? Simplu, pentru ca-mi stiu valoarea si stiu ca in cel mult o luna am alt conctract cu alta companie :) Ori valoarea domnule drag in general vine atunci cand muncesti si-ti dai interesul astfe incat sa putem acumula experienta si sa fim in pas cu tehnologiile, nu in cazul in care mergem la lucru cele 8 ore cat a negociat sindicatul pentru noi fara sa ne intereseze daca am dat sau nu randament in ziua respectiva pentru ca stim ca avem un contract beton negociat de sindicat, iar angajatorul nu ma poate da afara fara a ma despagubi cu o groaza de bani inainte de a ma concedia.

              Cam atat as avea de zis, scuze daca ma intind prea mult in explicatii insa incerc sa fiu cat pot de clar fara a crea confuzii.

              PS. Legat de management sau munca de jos pentru care ar fi incheiate contractele de freelance, dati-mi voie sa va contrazic. Eu unul lucrez cu traderi (jucatori pe bursa), programatori si alti ingineri din lumea software-ului, deci nici munca de jos nici management, iar managerii cu care lucrez sunt toti angajati in cadrul bancii, ceilalti in schimb prefera sa-si negocieze contractele singuri pentru ca se castiga mai bine ca freelancer pe de-o parte, iar pe de alta parte oamenii sunt constienti de valoarea lor mai ales cand, cum scriam mai sus, suntem adesea contactati de alte banci sau companii concurente pentru a ocupa posturi similare, ori va spun eu, nu suntem chemati de prosti ce suntem, sau pentru ca am fi ieftini, din contra, suntem scumpi dar competenti, asta e tot secretul :).

              Va multumesc, si va doresc o seara buna,
              Bogdan

            • Revin cu inca un exemplu si inchei in aceasta seara pentru ca nu vreau sa manipulez sectiunea „Comentarii” a acestui articol, cu ocazia aceasta ii cer scuze si Domnului Vlaston pentru acapararea spatiului :)

              Ca o intarire a celor descrise mai sus, am sa va spun un caz de care m-am lovit personal:

              In urma cu cativa ani am avut o firma de constructii si cautam muncitori pentru a acoperi diferite posturi in firma. Printre altele cautam un gresier-faiantar, iar cineva mi-a recomandat un domn meserias foarte priceput in meseria respectiva. L-am contactat pe domn si dupa o discutie am convenit sa ne intalnim (intre timp vazusem cateva din lucrarile sale si intr-adevar omul lucra exceptional). La intalnire domnul respectiv mi-a explicat ca este foarte ocupat ca are personal foarte mult de lucru asa ca nu vrea sa se angajeze, iar in cazul in care as dori totusi o colaborare cu el, nu doreste sa fie platit cu salariu ci doreste plata pentru lucrarea prestata. De ce? Pentru ca omul stia valoarea muncii sale, era foarte apreciat in domeniul respectiv si nu se ascundea dupa un simplu salariu intr-un post de angajat (extrem de greu de concediat in perioada respectiva din cauza vechiului cod al muncii). Omul facea performanta in domeniul sau, era constient de performantele sale si tariful sau nu era unul deloc mic.

              Ca o concluzie, munca performanta ne aduce banii si aprecierea si valorea si ne ajuta sa ne dezvoltam atat noi cat si companiile in care ne desfasuram activitatea, nu contractele colective de munca si forta maselor.

              Va multumesc domnilor,
              Bogdan

            • stimabile bogdan,

              s-o luam pe rand, avem doua teme:
              1. platile compensatorii – ele se dau functie de vechimea la firma respectiva. una dintre logicile ei este ca cu cat ai stat mai mult la firma respectiva cu atat esti mai in varsta, si implicit va fi mai greu sa iti gasesti un loc de munca. argumentul trebuie continuat cu tema a doua.

              2. valoarea omului – stimabile bogdan, vorbiti de oameni care au indeletniciri care „sunt cerute”, de exemplu in it. in cazul concret al oltchimului avem multi muncitori care deservesc o instalatie, deci ei nu sunt nici chimisti, nu au o educatie sau o specializare care sa fie ceruta, precum serviciile unui specialist in it. acestia sunt „legati de glie”, ei nu au valoare decat in cadrul companiei – luam un exemplu din constructii unul care fasoneaza fierul peste care se va turna beton, sau cel care aduna tomberoanele cu hartie folosita. exista deci o serie de meserii care nu au gradul de flexibilitate similar cu cele mentionate de dumneavoastra, care insa au si ele valoare in societate, dar omul nu se poate prezenta ca cel mai dibaci indoitor de fiare sau manipulator de tomberoane si lucra astazi aici si maine acolo, caci ar fi mare cererea si ii stai potentialii clienti coada la usa. un instalator de soft sau depanator de calculatoare desigur, sau un avocat bun, un zugrav bun sau un trader bun de valuta are o alta pozitie din punctul acesta de vedere.
              asadar, unii dintre cei care ar ramane pe strada daca se inchide oltchim, nu vor putea sa-si gaseasca de munca cu actuala specializare decat intr-un alt combinat chimic, insa nu mai este nici unul prin preajma. deci trebuie sa se inscrie in cursuri de reconversie profesionala si vor incepe eventual intr-un job nou in care nu au nici un fel de experienta.

      • Sunt de acord cu dumneavoastra, dar cu un amendament. E nevoie de mult sprijin, la inceput probabil chiar din partea statului, pentru lansarea unor programe coerente de educare, cursuri de reeducare sau reformare profesionala, facute in functie de cererea de munca de pe piata, nu dupa urechea vreunui „specialist” cu diploma imprumutata. E foarte important ca cei ce doresc aceste schimbari (ma refer la o viitoare guvernare, e evident ca actuala guvernare nu stie pe ce lume traieste), sa mearga in teritoriu si sa inteleaga problemele in complexitatea lor, sa inteleaga de la ce nivel trebuie sa porneasca. Teoria este extraordinara, avem nevoie de specialisti, dar practica e de cele mai multe ori cea care are ultimul cuvant.

      • Poate ii spuneti d. Funeriu sa isi aminteasca, de campania electorala din 2008-2009 cand era de parere ca parintii stiu cel mai bine ce este bun pentru copii lor si ca scolile care au cerere vor primi spatiile scolilor care nu au cerere.

        Dupa 3 ani insa, si-a uitat principiile si a ajuns la concluzia ca dumnealui si ISJ-urile stiu cum sa „organizeze optim sistemul de invatamant”, nu principiul sanatos al cererii si al ofertei. Si asa s-a ajuns la ideea comunista de a lega copiii de glie, iar parintii care stiu cel mai bine ce este bun pentru copiii lor si indraznesc sa aleaga alta scoala decat cea alocata de ISJ-uri urmeaza sa faca puscarie.

  6. Domnule Vlaston,
    Sper sa treaca ceea ce voi scrie in continuare. Spun asta din experienta anterioara. In prezentarea dumneavoastra se precizeaza ca aveti preocupari in domeniul politicilor educationale si al cercetarii si de asemeni experienta in invatamantul liceal. Cred ca ati fost un bun profesor (am inteles ca de matematica) si un bun manager al scolii (18 ani director !) Va recomand sa ramaneti in acest domeniu al scolii si educatiei, in general, pentru articolele si comentariile dumneavoastra. Articolul scris mai sus se vrea a fi adresat omului de un nivel mai degraba sub mediu, care oricum nu utilizeaza internetul si deci nu-l va citi. Spuneti multe lucruri care seamana mai mult cu afirmatiile unui elev slab care este ascultat pentru a lua o nota de trecere la un examen de corigenta. Adica niste afirmatii retinute pe de rost fara a fi bine intelese. Un exemplu ar fi cea referitoare la munca multa si creativa realizata la patron. Ati lucrat vreodata la patron ? Cred ca nu. In orice caz in domeniul economiei sunteti un invatacel in clasele primare. Mai aveti mult pana la liceu.

    • Am lucrat si lucrez eu la patron, naita. De prin 1998. Vreo 4-5 ani la romani iar restul la spanioli.
      Si sunt din clasa „sub-medie” ( ba chiar sub-sub-medie”) si utilizez, iaca, internetul.
      Am spus din 90 si spun si azi. Suntem un popor de adormiti, care neintelegand ( din proprie
      slaba auto-pregatire pt viata) conceptul de „actionar” si-a dat cu piciorul unei sanse uriase de a
      trai statutul de „om liber”.
      Domnul Vlaston are perfecta dreptate. Si daca ar fi bugetar, nu asta are importanta. In viata nu
      conteaza ce traiesti ci ce intentionezi de fapt sa traiesti.
      Nu e normal sa ne dea, nimeni. Eu nu il aleg pe Basescu ( si nici pe nimeni altcinea) sa faca pentru mine ci sa faca pentru el. Ceea ce ma intereseaza este ca cel pe care il aleg sa fie
      „jucator” ,adica sa respecte regula jocului pe care-l joaca ( cel ce joaca fotbal sa respecte regulile acestui joc, cel ce joaca box sa le respecte pe ale aceluia, si etc.
      In viata trebuie sa te feresti cel mai tare de cei ce afirma ca se dedica altora. Si sa vrea, nu ar putea. Ca sa dai unora trebuie sa furi altora. Altfel, nu ai de unde.

  7. Un articol bun ca si idee, dar cu tenta pro… Daca nu l-am preaslavi pe tatuc chiar putem fi editorialisti de mare valoare. Ii indemn pe cei anti…sa citeasca articolul in alta cheie si cu substantivul propriu odios cenzurat. Si inca ceva pe aceasta tema: ma numar printre cei 7,4 milioane dar am votat contra nu pentru ca vreau USL ci pentru ca nu mai suport mitocanul.

    Revenind asupra fondului articolului cred ca este decent. Cred cu tarie in vorba lui Reagan care spunea ca „I believe the best social program is a job.”. Nimic mai adevarat. Dar, antreprenor fiind, declar cu tarie ca STATUL nu ma ajuta sa creez job-uri. Fiscalitatea haotica si intotdeauna impovaratoare si, de ce nu, cu fel de fel de taxe rasarite peste noapte ma face sa renunta la dorinta de a mai crea un job. Prefer sa folosesc interni, voluntari, practicanti si alte asemena categorii decat sa imi creez oamenii de care am nevoie. Si asta pentru ca nu pot prezice care vor fi obligatiile mele cu respectivul om peste 2 saptamani. Doamne fereste sa ma gandesc ce va fi peste un an.
    Asadar cer guvernantilor, oricare ar fi ei, un ajutor de stat pentru antreprenori constand intr-o FISCALITATE PREDICTIBILA. Cand imi vor oferi asta poate voi incepe sa ma gandesc sa creez job-uri si sa ofer lumii unul-doua locuri de munca. Pana atunci…traiasca metodele evazioniste.
    Cat despre actualul guvern sustin ca m-a dezamagit domnul Voinea. L-as intreba cand vor veni masurile de relaxare fiscala si cele privind reducerea CAS atat de mult necesare.
    Numai bine!

    • Bogdan, nu cred ca nu ai auzit de „compatibilitate”.
      Daca felul de a gandi al meu, sau al domnului Vlaston, sau al lui Basescu, este compatibil,
      aparandu-mi ideile mele le apar in mod automat pe ale domnului Vlaston sau pe ale lui Base.
      Mi se pare ciudat ca sunt oameni care cred ca vreo echipa poate castiga ceva nu atunci cand e
      formata din jucatori ce se completeaza unii pe altii ci din tot felul de „gica contra”.
      Mi se pare curios ca aceeasi care reprosau lui Boc compatibilitatea in gandire cu a lui Basescu
      aplaudau compatibilitatea lui Ponta cu Antonescu.
      Pai de ce nu pretindeau si lui ponta (primul-ministru) sa traga in raspar cu antonescu (in rol de presedinte)?
      Adica cand castiga „ai nostri” sa guverneze pt „voi” iar cand castigati „voi” ai vostri sa guverneze
      tot pt „voi”?
      Si nu vi se pare ca sunteti cam smecheri?
      Hai sa rememoram un pic. Castiga tandemul „Basescu- Tariceanu”.
      Castiga in dauna PSD. Coalitia vroia spre nord, PSD-ul spre sud.
      Imediat dupa inscaunare, Tariceanu o ia intr-o directie, Basescu o tine pe a lui.
      Imediat dupa inscaunare Tariceanu se compatibilizeaza cu cei care pierdusera, adica
      vor toti inspre sud.
      PDL isi desemneaza prim ministru de o aceeasi gandire cu presedintele.
      Nu stiu daca ai transportat vreodata o povara pe umeri, si nu stiu daca ai dus vreuna in
      doi ( sau in mai mult de doi) dar e aiurea sa creada cineva ca o povara se poate transporta tragand fiecare intr-o alta directie. Ar fi de ras, daca ar fi vreun film comic, dar Viata nu e film
      iar felul vostru de a gandi lucrurile este de deplans.

      • Tanti, cu tot respectul, cred ca ai gresit comentariul pe care vrei sa il iei in colimator. Eu vorbesc de fiscaltate predictibila pentru a iesi din stadiul de tara de asistati sociali si sa intram in randul celor care isi castiga existenta prin munca si tu o dai pe politica. Iti sugerez sa mai citesti odata comentariul meu, sa observi ca m-am pretins a fi antreprenor si cer asistenta din partea statului sub forma unei fiscalitati mai lejere sau cel putin mai predictibile si apoi sa refaci comentariul.
        Nu faci decat sa imi vorbesti de Boc si de Base, de Ponta sau de Crin. Mi se rupe de ei. Fondul problemei era legata de faptul ca nu putem iesi din zona asitatilor siciali decat cu o gandire coerenta si pe termen lung.
        Cand am facut referirile la politica l-am criticat la dl profesor doar pentru faptul ca generalizeaza si in niciun caz nu i-am criticat optiunea la care este indreptatit. La fel, va invit si pe dvs sa nu mai generalizati sa va exprimati opinia intr-un mod civilizat si abia mai apoi vom fi cu un pas mai inainte.
        Multumesc!

  8. @nae: cred ca mai degraba dvs. ati ramas putin in urma la capitolul economie, si inca e vorba de lectiile de baza. Exista un principiu simplu care conduce orice companie ce actioneaza intr-o economie de piata: principiul profitului. Ei bine, acest principiu este ceea ce lipseste, in general, intr-o economie centralizata (si spun, in general, pentru ca avem exemplul elocvent al Chinei care, desi tara comunista, a reusit sa genereze cantitati impresionante de capital si sa-si extinda astfel influenta peste aproape intreg mapamondul). Revenind, in RO acest principiu a fost ignorat cu desavarsire: imi permit chiar sa spun ca majoritatea insitutiilor si companiilor de stat nu sunt conduse sub acest principiu => inregistreaza pierderi care se vad in buzunarele celor care muncesc.
    Referitor la articol, nu muncitorii care-si cer drepturile sunt principala problema. Nici pe departe. Problema o reprezinta managementul defectuos al tuturor institutiilor si companiilor care tin de stat. Nu pot sa inteleg de ce administratiile publice sunt pline de persoane care nu fac nimic sau, daca fac, e nevoie de 5 sa faca munca unuia singur si conditia de angajare o reprezinta rudenia. Administratia e una din cele unde eu, personal, nu am vazut urma de masurare a performantelor, plangerile clientilor sunt ignorate, iar domnii si doamnele din spatele ghiseului sunt regi peste problemele clientilor. Daca e sa incepem de undeva, hai sa pornim de acolo. Hai sa pornim de la o monitorizare atenta si cinstita a afacerilor derulate de cei in pozitii de putere. Hai sa pornim de la salariile imense pe care si le acorda administrativul nostru si de sporurile pe care, la fel, si le acorda cu larghete. Hai sa incepem de la corectitudine si de la ideea ca si institutiile si companiile de stat trebuie sa fie performante, trebuie sa fie evaluate corect si, daca nu scot profit, ar trebui macar sa fie pe 0. Intr-o tara in care eu imi dau aproape 40% din banii pe care ii generez catre stat, imi pare imposibila ipoteza sub care nu exista bani la buget. Ei sunt, dar managementul este sub orice critica. Ca sa inchei, eu propun sa incepem de sus si abia dupa ce rezolvam problema aceea („pestele se impute de la cap” se zice in popor) sa ne uitam catre Oltchim si altii ca el.
    P.S. Din ce-mi aduc vag aminte, si Norvegia e stat cu o politica puternic asistentiala si o duce foarte bine. Oare ce fac ei bine si restul nu reusesc sa aplice?

      • Muncesc, dar muncesc putin si eficient. In rest, isi vand resursele imense (petrol) si baga banii in asistati sociali (22%) si persoane cu dizabilitati (13%). Procente uriase pentru orice tara din lume, dar e mult mai usor cand stanga este stanga. In Romania stanga nu exista, altfel s-ar fi apucat inca din prima luna de guvernare sa vanda 49% din toate companiile de stat si sa imparta banii amaratilor care ii voteaza.
        Cred ca muncitorii de la Oltchim primesc ceea ce merita. Chiar daca managementul a fost defectuos, oamenii aia stiau deja de ani de zile ca intreprinderea nu produce, erau constienti ca isi iau salariile fara sa munceasca efectiv…

    • @Anna:
      „Nu pot sa inteleg de ce administratiile publice sunt pline de persoane care nu fac nimic…”

      Am un defect (fizic) la ochiul sting asa ca am sa va dau o explicatie cu orientare „de dreapta” (versiunea locala). Persoanele acelea sint foarte bine adaptate la „principiul profitului”. S-au, ca sa il sustinem putin si pe domnul profesor, muncesc la un nivel maxim de eficienta. Ce poate fi mai eficient decit sa ai profit fara sa faci nimic?
      O banala chestiune de optica: depinde cu ce ochi privesti.

  9. D-le Vlaston, pare ca ati scris acest articol de pe o insula pierduta in mijlocul unui ocean, fara acces la evolutiile lumii civilizate…
    Pentru ca altfel nu-mi explic cum considerati ca romania e un stat social, in conditiile in care asistenta statului fata de cetatenii sai nici macar nu se compara cu cea a altor state din uniunea europeana. Ati auzit de conceptul de „welfare state” sau „l’etat providence” cum spun francezii? Cunoasteti situatia din Franta, Norvegia, Suedia etc? Daca ati cunoaste-o ati sti ca acolo nivelul de asistare este unul enorm. in Franta, spre exemplu, pentru anumite meserii e mai convenabil sa fii somer decat sa muncesti (castigi mai mult din ajutor); tot acolo, exista ajutoare pentru orice, pentru rechizite, pentru copii in plus, pentru locuinta (celebrul CAF, un ajutor pentru orice student care sta in chirie, care poate acoperi tot costul chiriei); tot in aceste tari, asistenta medicala este gratuita, consultatiile sunt gratuite, daca vrei sa-ti rezolvi plombele la dentist totul e gratis samd. Cum puteti compara situatia din Romania cu ce se intampla acolo? E ridicol, in ROmania pur si simplu Statul nu asista pe nimeni, asistatii sociali din Romania se descurca de multe ori singuri, asta e adevarul. Nu mai dezinformati

    • Domnule, franta „socialeste” pe cati bani are. Adik mai multi. La fel si Suedia. Asta nu inseamna ca Romania lui Ponta nu „socialeste”. Doar ca in limitele si posibilitatile ei. Pardon, peste posibilitati fiindca se imprumuta masiv pentru astfel de elemente.
      PS. Ma amuza visul romanilor de a trai in socialismul suedez. Dar daca le spui urmatoarele: in Suedia platesti 50% taxe, in Suedia platesti taxe pe mostenire (adik pe casa parinteasca), in Suedia nimeni nu merge cu nasul, in Suedia politicienii nu fura, in Danemarca taxele pe masini sunt de 180% (si nu faci smecherii romanesti cum ca o tii inmatriculata in Germania, sa zicem), aceiasi romani ar spune ca asta e hotia statului la drum mare. Nu se poate welfare dragilor fara sa ai resursele lui. Iar resursele lui sunt oamenii insisi. Din pacate asta nu se intelege.

  10. Stefan Vlaston: „Ei, lasati, ca nici americanii nu sunt mai breji. Nu de la ei a plecat criza in 2008? Cat despre “iubitul” meu PDL, macar a spus adevarul oamenilor si a lasat procuratura sa inhate, inclusiv proprii membri. Pentru asta si plateste acum.”

    Pacat de continutul articolului considerand acest raspuns…parca dl. Vlaston critica pe cei care au manipulat publicul romanesc sugerand ca problemele vin de la altii…

    „Până atunci, regimul Ponta-Antonescu a exploatat cealaltă latură temperamentală a românilor. Mereu altcineva este de vină pentru eșecurile și neîmplinirile personale. Niciodată persoana în cauză.”

    Sistemul capitalist nu este perfect, nu garanteaza cresteri economice spectaculoase la infinit. Opereaza pe modelul pietelor libere care in ziua de azi au intindere GLOBALA. Bune sau rele, astea sunt, omenirea nu a inventat inca ceva mai bun. Am vazut pe pielea noastra unde duc experimentele sociale care promit o societate perfecta si a egalitatilor.

    Problema financiara din 2008 a aparut dupa o lunga perioada de crestere economica de care a beneficiat si Romania in anii 2000. Simplist vorbind, colapsul financiar s-a produs datorita (a) lipsei de reglementari in domeniul tranzactiilor fiscale operate intre bancile de investitii (Wall Street) si bancile comerciale (Main Street) corelata cu (b) existenta de aceasta data a legislatiei preferentiale -in vigoare inca din 1974- ce a dus in timp la aparitia balonului imobiliar (e.g. legislatia favoriza investitiile in vederea dezvoltarii zonelor sarace din metropolele americane sau inlesnirea imprumuturilor pentru locuinte claselor sociale dezavantajate, etc.).

  11. Articolul e bun, drama e ca populatia descrisa in el e incapabila sa-l inteleaga, si in ultima instanta sa-si inteleaga soarta. Genul asta de indivizi, in esenta „net drains” preocupati doar de „drepturile” lor, sunt peste tot. Drama e ca in Romania ei nu doar constituie majoritatea, dar ceilalti nu au masa critica, si nu pot produce suficient pentru toata lumea. Diferenta s-a tot imprumutat. Cand nu se mai poate cu imprumutul, se va tipari. Abia apoi va veni saracia adevarata.

    In materie de USL, amintiti-va ca fiecare popor are conducatorii pe care-i merita, si ca democratia inseamna ca toata lumea primeste ceea ce merita majoritatea. Dvs. ati descris majoritatea. Daca aspiratiile lor sunt atat de jos precum plagiatorul Ponta imbogatit de la stat, sau loser-ul Antonescu, un sock-puppet al oricarui oligarh ii plateste nunta sau vacantele, asta vor primi.

    • Nimeni nu te poate fraieri daca tu insuti nu indeplinesti conditia de a fi fraierit.
      Cine a votat PDL si se simte fraierit, inseamna ca el nu a stiut ce a votat.
      Politicienii pot minti cat vor, pot oferi „marea cu sarea” sau „luna de pe cer”.
      Ei au „1 vina” iar cei ce nu ii nimeresc pae cei care sa le satisfaca curatele lor
      ganduri au ca vina, restul de „99” de procente din intreg.
      Eu votez PD din 91. Pana azi au fost pentru mine ( si eu pentru ei)
      ca troleibuzul cu „sarma” sa.

  12. „Doar cei care muncesc, mult și creativ, la patron sau pe picioare proprii, au parte de ele.”

    Fals. Munca e subevaluata de multe ori in Romania. Ca de aia se pleaca. Daca n-ar fi fost subevaluata, aveai dreptate.

    „Cei care au forța și imaginația să construiască firme”. Forta si imaginatie au multi. Insa mincam rht fiinca mai conteaza si capacitatea investitionala personala. Daca nu ai capital de investit, nu poti sa faci nimic. Ori, in cazul in care pauperitatea este norma …

    Cit despre Oltchim, nu-ti mai da tu cu parerea, daca nu esti chimist (zic si eu, voi va pricepeti la tot, stiu!). Acolo comunistii facusera o integrare destul de desteapta intre Arpechim si Oltchim, iar cele doua trebuiau vindute la pachet. Stiu ca voi le stiti pe toate, si ca o sa-mi spuneti ca in comunism nu s-a facut nimic, dar chiar m-am saturat de prostiile si imbecilitatile voastre.

    Basescu, Ponta si Antonescu sint, din pacate, din aceeasi familie politica a lichelelor. De 20 de ani sintem condusi de tradatori de tara. TOTI. Eu nu vad diferenta in a da 2 miliarde pe avioane de 50 de ani vechime cu angajament de plata de NU SE STIE CITE MILIARDE dupa 10 ani, versus furturile nenumarate ale PSD-ului. Totul se judeca pe bani.

    „Basescu e de vină că v-a tăiat salariile și pensiile” – nu e adevarat. Dar iata ce e adevarat: „Basescu e de vină că v-a tăiat salariile și pensiile DEGEABA, fara sa reformeze statul si tolerind coruptia propriilor baroni PDL, promovind in fruntea statului numai indivizi sub medie, inclusiv agramata & curva proprie”.

    Ramineti la usturoi, poate ajuta.

  13. Multumesc pe aceasta cale tuturor celor care au comentat anterior, argumentat, la obiect chiar frumos documentat.
    In privinta domnului Vlaston eu sunt demult lamurita.Domnia sa nu poate fi obiectiv deoarece e membru de partid.Dupa cum bine stim deja, un membru de partid preia un discurs politic si il disemineaza pe unde apuca avand un singur deziderat: sa adune votanti.
    Calitatea de membru de partid o anuleaza intotdeauna pe cea de profesor, fie el si de mate.
    Un profesor de mate este in primul rand un intreprinzator pentru ca dumnealui in loc sa predea la clasa pe intelesul elevului prefera sa mediteze contra cost after school.Impozitul …sa il lasam sub tacere.
    Sa nu se supere dl Vlaston ca am generalizat.Persoana dansului nu ma intereseaza, pentru ca nici pe dansul nu il intereseaza particularitatile: baga in aceeasi oala pensionari, romi manglitori din UE posesori de ajutor social, vila si mertan la Romanica, elevii, studentii, handicapatii, somerii, mamele,etc
    Toti sunt cersetori povara a statului.
    Un prof de mate adevarat ar fi avut curiozitatea sa calculeze.Orice buticar interesat de mersul biznisului lui umil isi face un plan de afaceri, planul asta include analiza SWOT.
    Punea mana pe calculator dom preofesor si socotea: cati milogi are tara asta domne? Pai atatia.Cati bani se arunca pe untarmencii astia? Atatia.Ok.Acum s-o luam pe ailalta parte.Cati oligarhi, pardon elite financiare si politice are scumpa noastra patrie? Cati bani platim pentru prganele de partid si de stat+ curtile fiecui politician? atatia.
    Care este rezultatul final? Cheltuim mai mult cu saracimea sau cu „elita”?
    Cat reprezinta profit externalizat raportat la datorie externa garantata de stat si platita de prostime?
    Cam multa munca.
    Politicianul roman isi face si el biznis planul.Cam asa: ia sa vedem de unde taiem sa luam noi mai multi bani.Rezultatul la nivel macroeconomic e deja vizibil din avion: pe timp de criza plebeul saraceste, politicianul e full.
    Politicianului nu ii pasa de cetateni habar nu are ca il obliga Constitutia sa aiba grija de bunastarea natiei pe care chipurile o reprezinta.Constitutia o clamam doar atunci cand incalcarea ei ne afecteaza interesul politic-a se citi propriul buzunar.
    Si m-a deranjat la culme faptul ca acelasi dom profesor, intr-un articol denumit „De meserie asistat social” , expediaza toti romanii in strainatate, fiindca daca nu au loc de munca aici nu e vina partidelor aflate la guvernare si care stabilesc obiectivele macroeconomice, e vina puturosului care nu isi ia lumea in cap si se incapataneaza sa vrea munca aici.
    Unii comentatori i-au dat o gramada de citit, vai de capul omului! Sa ii dau si eu bibliografie, analize ale tarilor membre OECD in privinta migratiei fortei de munca, somajului -culmea in tarile unde ne alunga politicienii???Mai e nevoie de argument si documentare cand singurul limbaj e cel al urii fata de unul care ne ia painea de la gura?

      • stimabile domn vlaston,

        ca matematician, ar trebui sa aveti so logica. daca nu se investeste in romania in ultimii ani cauza fiinbd costul ridicat al fortei de munca, cu salariile mizerabile!!!, atunci problema pare a fi totusi altundeva, si nu numai la impozitarea excesiva a fortei de munca!
        mai avem forta de munca calificata? pai nu prea, e mai ieftin sa angajezi mai scump dincolo, caci cei care dau „randament”, adica au o productivitate sporita, sunt cei 3 milioane care au plecat.
        de ce au ajuns actualii „asistati social”? poate pentru ca au avut parte de o exemplara educatie care ii face pesemne supracalificati, nu?

      • Pai atunci sa faca si politicienii munca patriotica!
        Eu nu sunt matematiciana ci jurist.Un jurist stie una si buna: atata timp cat constitutia consacra egalitatea in drepturi si obligatii pentru toti cetatenii unei tari, atata timp cat cei care nu se cocoata in parlament strang cureaua, s-o stranga frate si politicienii ca nu scrie nicaieri ca sunt supraoameni si deasupra tuturor.
        Nu sunt bani?Dar cine trebuie sa gestioneze avutia nationala?
        Cine trebuie sa stranga impozite si taxe?
        Cum e posibil ca atunci cand moare cate un magnat al industriei se descopera ca are datorii la stat care trec bine de un milion de euro?
        Cum este posibil ca un boss de la finante sa favorizeze contrabanda si evaziunea?
        Cum este posibil ca parlamentarii sa chiuleasca si sa ia leafa babana fara munca?
        Cum e posibil sa vrei sa candidezi pentru un post in Parlament, sa aspiri sa faci parte din guvernul unei tari europene cand nu ai un prapadit de program economic?
        Vreti sa spuneti ca daca tara asta la un moment dat nu ar mai da un ban pensionarilor, neputinciposilor, etc ci i-ar da doar politicienilor ar fi mai prospera?
        Argumentati.
        Daca nu sunt bani, sa nu primeasca nici alesii neamului leafa, sa faca si dumnealor munca patriotica sau pe minim pe economie cum fac sute de mii de oameni multi dintre ei cu studii superioare, facute pe bune.
        Apropos de studiile elitelor astea de profitori: multi dintre ei pana a nu ajunge granguri de partid si de stat nici macar nu aveau liceul absolvit, de bac…nici nu poate fi vorba!
        Cum au parvenit pe cai deja cunoscute peste noapte s-au transformat in doctori in stiinte.
        Banuiesc ca dl Basescu la dansii se referea cand spunea ca scolile din Romania scot doar idioti.

    • Dimpotriva, calitatea de profesor, ii confera autorului, capacitatea de a explica, pe intelesul tuturor, concepte pe care, in general, politicienii nu le pot explica, suficient de clar.
      In general, politicienii sunt mincinosi, demagogi, promit lucruri imposibil de indeplinit, pentru a fi alesi. Nu este cazul autorului acestui articol. Autorul articolului explica care este situatia economica reala a tarii.
      Iata citeva elemente, care te pot ajuta sa intelegi problemele economice :
      Bugetul (fondul) de pensii provine din contributiile salariatilor de astazi.
      Nr Salariati x Salariul mediu x Procent contributie pensii
      4.800.000 x 1.800 x 0,31 = 2.500.000.000 RON pe luna
      (Atit se colecteaza lunar pentru plata pensiilor)
      Nr. Pensionari x Pensia medie
      5.000.000 x 700 = 3.500.000.000 RON pe luna
      (Atit trebuie sa plateasca lunar statul pensionarilor)
      Dupa cum poate vedea oricine, este un deficit lunar de un miliard de RON sau de aproape patru miliarde de EURO pe an. De fapt, deficitul este mai mare pentru ca in realitate sunt mai multi pensionari, mai putini salariati, iar multe firme nu-si platesc contributiile catre stat. De unde sa plateasca guvernul diferenta de patru miliarde de EURO pe an, doar pentru pensii ? De la bugetul de stat ?
      Acelasi deficit este si la bugetul de stat, pentru plata salariilor bugetarilor, pentru ca au fost angajati, pe vremea guvernelor Nas6case si Moliceanu, citeva sute de mii de bugetari, mai mult decit poate suporta bugetul de stat.
      Bugetul de stat se obtine din taxele si impozitele platite statului (in special impozitul pe salariu si TVA-ul). In anii trecuti, cei plecati la munca in strainatate trimiteau acasa circa 8-9 miliarde de EURO pe an, cu care rudele din tara isi cumparau case, masini, haine, electronice, mincare etc. Din aceste operatiuni, statul incasa din TVA, citeva miliarde de EURO pe an.
      Tot in anii trecuti, se luau credite doar cu buletinul. Cu banii imprumutati de la banci, Romanii isi cumparau case, masini, haine, electronice, mincare etc. Din aceste operatiuni statul cistiga, din TVA, inca alte citeva miliarde de EURO pe an.
      Din cauza crizei economice mondiale, unele firme au intrat in faliment, altele au redus salariile, altele au redus personalul etc. Din acest motiv, impozitele incasate de stat pe salarii au scazut cu alte citeva miliarde de EURO pe an.
      Iata, pe ansamblu, un deficit de cel putin zece miliarde de EURO pe an. Sa nu uitam, nici deficitul lasat de guvernul Moliceanu, de citeva miliarde de EURO.
      Guvernul nu are o fabrica de bani. Guvernul colecteaza bani, pe baza unor legi, votate de parlament si distribuie acei bani, conform altor legi, votate de parlament.
      In mod normal, parlamentul trebuie sa coreleze aceste legi, astfel ca guvernul sa aiba de unde plati, ce are de platit.
      Daca un parlamet iresponsabil, cu scop electoral, voteaza majorari de salarii si pensii care nu pot fi sustinute de incasarile la buget, de unde sa plateasca guvernul integral salariile si pensiile ? Sa se imprumute ? Nimeni nu imprumuta sume atit de mari, fara a avea garantia ca va primi inapoi banii imprumutati, plus dobinzile. Statul nu are cum garanta zeci de miliarde de euro. Guvernul poate garanta doar cu masuri care sa asigure restituirea banilor imprumutati. Masurile pe care le poate lua guvernul sunt majorarea taxelor si impozitelor sau reducerea salariilor, pensiilor, alocatiilor, indemnizatiilor, sporurilor etc.

      • Stimate domn,
        Stiu cum se formeaza un buget.De asemenea stiu si cum se cheltuie.Stiu diferenta care exista intre datorie publica si datorie privata interne si externe.Si mai stiu ca exista si o datorie privata garantata de stat. Si mai stiu ca o mare parte din datoria asta garantata o plateste tot contribuabilul.Stiu si de falimente, stiu ca majoritatea falimentelor au in spate bancruta frauduloasa.Mai stiu si de datorii sterse, de privati care se indatoreaza pe garantia statului si uita sa plateasca..Ce mai stiu?
        Ca majoritatea ISD au valoare adaugata care atinge podeaua, ca au angajat un numar fabulos de 200.000 de oameni, ca isi externalizeaza profiturile si platesc impozite ciuciu statului roman.Si mai stiu ca fugitii in strainatate trimit bani pentru consum-asa sa calculam noi PIB-ul si sa ne iasa socoteala, mai stiu multi ca lucreaza la negru, iar cei care lucreaza corect platesc taxe la statul de sursa a veniturillor.Cand vor fi prea batrani(asta inseamna peste 50 ani in Occident) se vor repatria si vor plange la statul roman pentru pensie.
        Mai stiu ca ratele somajului raportate la anul de referinta 2008 pentru tarile OCDE sar de 120%, ca forta de munca ieftina se plimba dintr-o tara in alta desi n-au job, doar doar sa nu se intoarca la Romanica unde avem atatia destepti in economie ca stam cu ochii pe tranzactiile lucratorilor romani din UE care se fudulesc in Moll cu banii si dincolo …in fine!
        Despre calculele dvs ar mai fi de scris un roman, eu nu am spatiu de publicist.
        Iar datele reale despre numarul de salariati va rog sa le luati de la INS, ca acolo is si salariatii in armata, etc, si salariatii la negru, si „alte categorii”.Impreuna ies vreo 8 milioane.Raportat la nr. de pensionari, cred ca e ok.
        Depre pensii va rog sa cititi si asta:http://www.aipensie.ro/?page_id=420
        Dupa aceea, sa raspundeti cine e de vina pentru praduiala: cei care au contribuit si sunt acum asimilati cersetorilor, sau gestionarii darilor stranse.

        PS: nu-s pensionara, asistata, etc.Toata viata am muncit „la privat” si stiu cum se fac banii.
        Statul nu mi-a dat niciodata vreun banut asa ca nu scriu „la interes”.Asta asa…sa nu incepeti cu catalogarile.Interesul meu este sa se inteleaga faptul ca banul tezaurizat aici sau la bancile din insule, neinvestit sau cheltuit doar pe fite este o resursa irosita.Daca vrei sa faci afaceri in Romania, trebuie sa ai o piata, sa te dezvolti.Finanatarea afacerilor aflate la firul ierbii este 0 barat.In schimb sunt creditate tot felul de afaceri imobiliare( ca o paranteza imobiliarele sunt nontradables si produc gheseft doar anumitor categorii foarte dragi mie), bagat de silicoane, vacante la munte si la mare…asta ca tot v-ati legat de creditele cu buletinul.Nici de acelea nu am.Ma bucur sa va anunt ca sunt unul dintre putinii cetateni ai lumii care nu are credit.
        I

        • Faptul ca „statul nu mi-a dat un banut” nu e relevant.
          E mai usoara competitia intr-o lume necompetitionala decat in una de „sportivi unul si unul”.
          Priviti la interviurile din lungul timpului luate diferitor echipe romanesti ( sa zicem, din fotbal).
          99% prefera un adversar slab pentru ca ce ramane in „anale” este „victoria”.
          Putini sunt romanii care sa-si cultive concurenta.
          Sunt foarte multi cei care traiesc bine tocamai pentru ca lucrurile (in general) merg prost.
          Ce credeti? Unui vasc ii pare bine daca il desfaci de pe un stejar si ii zici sa-si traiasca pe
          picioare proprii?

  14. Foarte bun articolul. Nu stiu daca-l va intelege de toata lumea.
    Cred totusi ca autorul se inseala intr-o privinta.
    Daca infractorii din usl reusesc sa puna mina integral pe justitie (si acum au un numar de judecatori corupti care tergiverseaza procesele infractorilor din usl, ii achita sau ii condamna simbolic, cu suspendare), nu vor mai putea fi inlaturati de la putere, chiar daca vor duce tara in faliment, chiar daca nu vor mai putea plati salariile si pensiile.
    Avind la dispozitie un aparat urias de propaganda, vor da vina, la orice problema aparuta, pe greaua mostenie, pe occident, pe UE, pe SUA etc.
    Avind la dispozitie integral si justitia, vor putea frauda masiv urmatoarele alegeri, fara frica de a fi pedepsiti. Cu cele citeva milioane de voturi ale celor indobitociti de minciunile infractorilor din usl (si de la televiziunile mogulilor), plus citeva milioane de voturi fraudate, vor cistiga orice alegeri viitoare.
    Tirania majoritatii inseamna ca, atunci cind intr-o tara sunt foarte multi imbecili, care pot fi mintiti, dezinformati, intoxicati, manipulati, indobitociti de banditii care au devalizat tara, acesti imbecili sunt in stare sa-i voteze tocmai pe hoti, pe corupti, pe infractori si sa-i linseze pe cei care au salvat tara de la faliment, pe cei care au luat masurile corecte pentru a nu duce tara in colaps economic, in incetare de plati.
    Voturile imbecililor, plus cele citeva milioane de voturi fraudate de banditii care i-au indobitocit pe imbecili, pot aduce (si pot mentine) la putere, cele mai reactionare, cele mai retrograde, cele mai nocive si cele mai corupte forte politice.
    De aceea, independenta justitiei este acum decisiva.
    De aceea trebuie sustinut actualul Presedinte si Fortele de Dreapta, grupate in jurul PDL-ului.

  15. @anna
    Comentariul meu l-am facut in cunostinta de cauza. Stiu foarte bine domeniul in care domnul Vlaston are expertiza, dar a scris un articol intr-un domeniu pe care nu-l stapaneste in aceeasi masura. Noi comentatorii ne putem da cu parerea. Autorul articolului de pe contributors trebuie sa cunoasca foarte bine domeniul in care se „produce”. Nu credeti ?. Faceti referire la cunostintele mele fara sa aveti nicio informatie despre activitatea si competenta mea. Pentru informarea dumneavoastra, semnatara anna : am infiintat si am condus o firma cu un numar mediu de salariati de 300 persoane in perioada 1995-2010, firma cu profit in fiecare an si pe care am lasat-o in continuare in administrarea fiului meu, eu avand o anumita varsta. Cel putin lectiile de baza le stiu.

  16. Textul e prea emotional si prea mobilizator pentru a se intelege ceva din el. Nu este evident de este si ce nu este asistenta sociala.

    Este educatia gratuita o forma de asistenta sociala, de pilda?
    Am inteles ca in opinia pdl-istilor sanatatea este sigur asistenta sociala si trebuie privatizata.
    Cultura… si asta e tot cam asistenta sociala, nu’i asa?
    Justitia… exista taxe dar cam mici; sa fie mai mari, de ce nu?
    Politia… tot mai mult vedem o privatizare a fortelor de ordine sub forma de firme de bodyguarzi.
    Asigurarile sociale… un wax… vorba aia, au trait oamenii milenii fara ele. Ce pensie? La munca!

    Mai precis, orice forma de cheltuiala din partea statului e susceptibila a fi asistenta sociala.
    Tai cheltuielile tai si statul. Intrebarea care ramane este la ce ne mai trebuie stat?
    Inceputurile statului modern au avut a face cu bugetul statului. Revolutia franceza si ea avea a face cu cine hotaraste taxele. Dezvoltarea statului, reprezentativitatea politica, ideologiile politice, si multe altele au legatura cu aceste cheltuieli.

    Noi insa de ceva vreme demantelam statul cu o voiciune demna de scopuri mai inalte. Pe undeva e bine pentru ca o buna parte din acest stat este cangrenat de comunism, coruptie, nepotism si impostura. Insasi politica, in intregime, este o scena a imposturii rampante. Notiuni precum dezvoltare, reprezantivitate si ideologie au involuat la un nivel premodern, la acela al persoanelor in cauza si a intereselor lor. Chiar si atunci cand aparent se dezvolta ceva in tara asta, in cel mai bun caz un drum ceva, pare a fi pentru o populatie ce va veni candva aici dupa noi. Mie imi pare ca institutiile statului au ajuns campul de batalie politica care ajunge sa distruga insasi statul.

    Eu nu sunt nationalist si nu imi imaginez statul roman dainuind la infinit milenii dupa milenii. Sunt de parere ca tot ce se naste si moare. Dar cetatenii acestui stat imi pare ca au dreptul de a afla, intelege si hotara in consecinta. La noi nu este nicoodata asa. La noi apare o taxa. Toata lumea da asigurari ca este minima si e doar o formalitate… dupa ceva timp taxa creste nu nu mai este formalitate. Nimeni nu intelege ce e acela un principiu. Un principiu nu este azi da si maine ba. Dar prin smarcurile dambovitene nu se intelege asta. Totul este la mica intelegere. Mai un Golden Schlitz, mai o Delta, fiecare pe unde apuca. Le este rusine sa negocieze in public pentru ca negocierile sunt neprincipiale.

    O data si o data va trebui sa incercam sa intelegem si sa ne intelegem la ce avem nevoie de un stat, de o clasa politica si de o guvernare a noastra. Nu asa a inceput statul? Declaratia de independenta… de ce? Pentru ca doreau sa fie o natiune de sine statatoare.
    Doar ca punerea in paranteze a statului nu este o solutie mai ales ca nu este statul cuiva ci al tuturor. Pentru ca daca luam un creion si taiem riguros cheltuielile statului vom observa ca treptat ne rentoarcem in epoca fanariota in care cativa, o protipendada, aveau puterea (pe care ar fi impropriu sa o numim stat) si altii erau robi (impropriu numiti cetateni). Poate ca ar fi bine sa o luam de la inceput, cine stie? Desi imi pare usor utopica toata povestea.

    In orice caz nu mi se pare cumsecade sa crezi ca poti trai intr’o tara care produce tot mai putin si la limita nu produce nimic si doar intermediaza. Cumpara de acolo si vinde aici… asta nu e o mare smecherie ci e doar specula. Industria comunista a fost o jale, o gaura neagra. Dar ea e mai degraba istorie. Au ramas in urma ei doar hale intregi pline cu balarii sau eventual depozite.
    De 22 de ani insa nu apare nimic nou? Cum apareau in anii 1920 fabrici noi? Malaxa de pilda? La noi bogatasii nostri numai productie nu fac. Specula e limba lor materna. Munca a devenit o activitate profund neprofitabila. Si atunci… ce mai ramane din ideea ce a avea un stat „de sine statator”… la ce foloseste asta?

    La urma urmei, dati’i drumul. Poate e timpul sa inchidem taraba si lasam pe altii mai priceputi sa aiba grija de tara asta. Am ajuns sa avem cele mai mici venituri, cele mai mici case, cei mai saraci oameni, &c. La naiba, poate e timpul sa revizitam povestea si sa lasam altora jocul asta de’a politica.

  17. Stimate domnule Profesor,

    Faceți o mare confuzie- și pentru binele dvs. ar fi cazul să reveniți. Muncitorii de la Oltchim nu sunt ”asistați social” de nici un fel- nici măcar funcționari de stat. Pentru asistații adevărați- pensionari, handicapați, copii în procesul dezvoltării- STATUL VA TREBUI SĂ DEA TOTDEAUNA BANi- sau să devină un stat nazist care să-i termine. Orice fel de stat civilizat- ce-i drept nu e cazul Băseromâniei- are grijă de cetățenii săi care au cotizat și au muncit cinstit. Nu oricine poate deveni om de afaceri- marea majoritate MUNCESC pentru oamenii de afaceri.
    Angajații de la Oltchim sunt îndeptățiți să primească exact ce prevede legea- și nimic mai mult. Nu le-a promis nimeni nimic – ar fi de discutat despre falimentul Nokia, Oltchim și a altor întreprinderi gestionate ”eficient! de ”inteligența” stopului de noroi denumit Boc. Dar nu cred că e cazul acuma.

  18. Pe Pop ala trebuie sa-l batem bine. Daca-l prind in TM il sparg. Ce tupeu are domnule !!!

    Romanii sunt un popor jalnic dar au circumstante atenuante – istoria……

    Nu stiu daca mai exista vreun nucleu care sa preia puterea si sa administreze tara.

    La Oltchim s-ar putea sa fie vorba si de o falimentare voita sau permisa de guverne.

    Strainii sunt ca niste lupi, nu putem astepta nimic de la corporatiile straine, doar exploatare si jaf.

    • La’s d-le, ca toti cei din TM au votat un fost sef de coloana si „gelu estompator” … doua exemplare „eminente” ale politicii locale….
      ca „oricine e mai bun ca Basescu”, nu?

  19. Toata gargara asta cu statul asistential si combinatul de la Oltchim e fara sens. Ce spune legea? Ce spune conventia colectiva? Ce spune contractul de munca? Le datoreaza statul roman bani acelor oameni – da sau nu? In definitiv transaza tribunalul si daca oamenii au dreptate urmeaza executarea silita. Scurt.

  20. Stim cu totii ca instaurarea masurilor de protectie sociala a a fost generata de miscarea sindicala europeana in cadrul unei lupte suatinute de mai bine de 150 de ani. Asocierea lor cu practica comunista este o minciuna folosita in propaganda ieftina. Specula sistemului de protectie sociala este un flagel care macina Europa iar principalii beneficiari sunt milioanele de magrebieni si turci din tarile dezvoltate. Fenomenul se manifesta pe plan national dar o comparatie intre bugetele cheltuite in Vest si cel din Romania (pe cap de asistat) impinge in sfera ridicolului orice dezbatere. Politica PDL nu a fost o expresie a justitiei sociale ci a neputintei, amatorismului si indiferentei. Retineti termenul de politica! Masuri bune de depistare a falsilor bolnavi sau pensionari de boala au fost dublate de interventii publice tampite de genul „nu ne-am atins de nici o pensie, doar nivelul lor a scazut” Astfel, s-a dovedit care este pericolul unei operatiuni „copy – paste” efectuate de administratori de camin studentesc ajunsi prim ministri sau gestionari la magazia cu borduri ajunsi ministri de finante. Au primit consultanta de calitate din Europa insa, au aplicat-o dupa ureche. Sa vedem daca a tualii guvernanti, beneficiind de expertiza grupului socialist european vor reusi sa armonizeze resursa saraca la nevoile populatiei cu adevarat aflata in nevoie. Tare ma tem ca vor cadea prada populismului si vor da frau liber la jaful bugetului de asistenta sociala. Iar pagubiti vor fi din nou cei ce au mai fost privati odata de suport din partea statului. In final, va urez multa sanatate ca sa nu ajungeti intr-un spital din Romania si sa beneficiati de mult ravnita asistenta sociala!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Stefan Vlaston
Stefan Vlastonhttp://stefan-vlaston.blogspot.com/
Candidat din partea ARD la Camera Deputatilor la alegerile din decembrie 2012 Profesor de liceu, director de liceu in perioada 1990-2008, Presedintele asociatiei EDU CER- Educatie si Cercetare. Preocupari in domeniul politicilor educationale, in privinta calitatii educatiei, a managementului educational. Contributii in media scrisa si audiovizuala, pe temele privind educatia, formarea profesionala si cercetarea.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro