Home » Administratie »Fonduri europene »Infrastructura » Citesti:

Autostrăzile României – un deziderat atât de îndepărtat ?

Vasile Pintilie ianuarie 27, 2015 Administratie, Fonduri europene, Infrastructura
10 comentarii 1,425 Vizualizari

De câte ori ieșim din țară , pe patru roți , ne încearcă  un sentiment de frustrare că încă nu avem o rețea natională de autostrăzi ca  în Ungaria,Austria sau Germania. Discuțiile și argumentațiile interminabile purtate in diferite medii pe acest subiect nu lămuresc pe deplin cauzele întârzierii nepermis de mult a realizarării acestor obiective importante. Nici de această dată nu cred ca voi atinge toate fațetele chestiunii dar o abordare în plus nu cred că strică. Este adevărat , realizarea mult doritelor autostrăzi intr-o țară ca  România , presupune un efort financiar și organizatoric considerabil. Beneficiile însă vor fi pe măsură. Toate intreresele și acțiunile pentru îndeplinirea unui asemenea obiectiv formează un loc geometric .

Acum câțiva ani în urmă am fost pus în situația  să pledez pentru demararea și accelerarea unor investiții în domeniul infrastructurii rutiere. Documentările , ședințele nesfârșite purtate pe la ministere și organismele de resort mi-au facilitat accesul la informații importante pentru aprofundarea fenomenului.

Decizia politică și resursele financiare (așa cum afirmă unii ) nu sunt suficiente pentru a umple țara de autostrăzi. Cadrul legislativ  aferent era și încă este foarte șubred și incomplet. Suprafețele de teren pe unde ar trebui sa treacă autostrăzile nu puteau fi folosite decât cu acordul proprietarului. Un posesor de teren , consiliat de un avocat abil , nemulțumit de contravaloarea exproprierii , bloca începerea lucrărilor ani de zile uzând în instanțe de prevederile legilor în vigoare. Descărcarea arheologică a siteurilor depistate pe traseu (care deveneau o sursa de venit pentru muzee ) și explorarea lor cu exces de zel  consumau timp prețios și bani mulți. Avalanșele de contestări ale licitațiilor și modul greoi de soluționare descurajează investitorii serioși.  Rezultatul : termene de realizare imprevizibile , indicatorii de cost depășiți , lucrări de mântuială , intr-un cuvânt , blocaj total !

De la început ar fi fost necesare seturi de legi și norme care să permita MTI (Ministerul Transporturilor si Infrastructurii) și CNADNR (Compania nationala de autostrazi si drumuri nationale din România) să ajungă cu celeritate în faza de execuție a lucrărilor. Cu mare lupta prin 2010 în mandatul ministrului Anca Boagiu a fost votată în parlament legea 255/2010 , privind „exproprierea pentru cauze de utilitate publica , necesare unor obiective de interes national , județean și local”. Acum , prin aplicarea acestei legi , exproprierile se fac la prețul pieții ,deținătorul terenului primește contravaloarea terenului sau a clădirilor în contul personal și lucrările demarează. Dacă proprietarul nu este mulțumit de preț poate solicita în instanță acest lucru  fără să mai poata bloca începerea lucrărilor. Înainte de apariția legii 255 /2010 rețele de samasari în combinație  cu politicieni , primari , case de avocatură,notari  aranjau ca traseele să fie pe terenurile lor și obțineau prin coruperea funcționarilor  sume fabuloase . Și astfel când trăgeai linie se ajungea la un cost de 15-20 milioane  de euro /km de autostradă ,de fapt ,nu ar fi trebuit să depășească 4-6 milioane de euro. Hotărârea nr. 1394/2010 privind „ aprobarea standardelor de cost pentru obiective  de investiții din domeniul infrastructurii de transport” a oferit un cadru mai predictibil si a reusit sa elimine derapajele în domeniul costurilor. Umflarea costurilor prin anexe la contracte în urma schimbării soluțiilor tehnice din proiecte nu mai erau posibile decăt în cazuri justificate și documentate de până la 10 % din valoarea lucrării. Trebuie să menționez că imediat ce a ajuns la putere , în 2012 , guvernul USL a anulat o mare parte din standardele de cost stabilite în 2010 – 2011.

Traseele de autostrazi schițate de miniștrii din guvernele care sau succedat la putere au un pronunțat caracter electoral și de patriotism local. Fiecare ministru al transporturilor își abate o autostradă prin orașul sau regiunea lui de baștină. Unii chiar reușesc să  aloce bani pentru studii de prefezabilitate sau chiar de fezabilitate. Milioane de euro aruncate pe apa sâmbetei ! În campaniile electorale politicienii promit ,cu  frenezie infantilă , construirea de autostrăzi prin toate colțurile țării.

Într-o perspectiva responsabilă și realistă lucrurile sunt relativ simple .

România ca țară membră a UE are obligația să se conecteze la rețelele europene de tranport terestre, feroviare , fluviale, navale și aeriene. Interconectarea presupune optimizarea traseelor si distanțelor urmărindu-se, ca obiectiv principal,  reducerea costurilor pentru transportul de mărfuri.

Harta coridoarelor paneuropene de transport rutier. Sursa – MTI.

Actuala configuarție a coridoarelor paneuropene de transport , care includ și Romania, este rezultatul Conferințelor Paneuropene ale Transporturilor desfășurate la Praga în 1991,Creta în 1994 și Helsinki în 1997. Și ca rezoluțiile elaborate de specialiștii europeni să aibă caracter de lege ,adică să fie obligatorii pentru toate statele membre, au fost adoptate de Parlamentul European și Consiliu în 1996 prin Hot. 1692/96/EC/ 23-iul-1996. Structura cunoscută cu 9 coridoare paneuropene de transport a fost stabilită la Conferința din Creta în martie 1994. Culoarul 10 a fost adăugat în cadrul Conferinței ținută la Helsinki în 1997.

Observați pe hartă ca Romania este traversată de culoarele 4,7 și 9. Culoarul 4 Nădlac,Arad,Sibiu,Pitești.București,Constanța conectează portul cel mai mare de la Marea Neagra ,Constanța  , cu europa centrală și de vest . Culoarul 9  face legătura între spațiul sud-est european inclusiv porturile maritime din această zonă și spațiul ex-sovietic , traversând Romania pe ruta Giurgiu ,București,Buzău,Focșani,Tecuci,Bârlad,Huși, Albița (cea mai mare vamă rutieră a țării pe granița de est) și mai departe Chișinău ,Odesa sau Kiev.

ATENȚIE ! Uniunea Europeana prin bugetele stabilite din 7 în 7 ani finanțează cu prioritate investițiile pentru autostrăzile de pe culoarele stabilite prin Hot. 1692/1996! Alte trasee propuse necesită studii aprofundate ,negocieri complicate cu organismele europene și  Comisia Europeană (Guvernul UE) . Concluzia este că se pierd ani de zile și,  aprobarea unui alt traseu presupune o cofinanțare mai redusă din partea UE. Nici acum în 2014 , în al doisprezecelea ceas, nu ar fi prea tărziu să ne concentrăm pe traseele stabilite.

Bine . Dar de ce nu s-au mobilizat guvernele de până acum să inceapă studiile necesare  și proiectarea în vederea finanțării și  construirii autostrăzilor pe rutele prestabilite în culoarele paneuropene ? Răspuns : culoarele 4,7 și 9 , care traversează teritoriul țării noastre ,  nu sunt tangente la toate aglomerările urbane importante ale României. Și acolo sunt voturi multe !

Guvernanții nu au vrut sau nu au putut să înțeleagă , că nu acesta este scopul fundamental al culoarelor europene ! Optimizarea transportului de mărfuri și conexiunea cu celelalte medii de transport , feroviar și naval, au fost rațiunile majore de concepere și trasare a rutelor. Este facil de observat pe harta de mai sus , că aproape toate porturile maritime  europene importante (pe unde se tranzitează volume impresionante de mărfuri)  sunt conectate la rețelele de autostrăzi propuse ( Odesa, Constanța, Varna, Alexandroupolis, Igumenița,Veneția,Gdansk,Helsinki, Anvers, Roterdam… ) . Majoritatea capitalelor europene care sunt și centre economice importante sunt racordate la acest sistem rutier. Mai întâi transporți mărfurile ,rentabil ,repede, cu costuri mici , generezi prosperitate și bogăție, și după aceea mergi la ski,la băi termale, în concediu sau la rude ! Are cineva altă părere ?

Să nu fiu înțeles greșit , toate marile orașe ale țării trebuie să fie în legătură cu rețeaua națională de autostrăzi și,  sunt convins că așa va fi. Dar până atunci este o mare eroare să nu folosim fondurile europene destinate autostrăzilor de pe culoarele pan-europene !

Normal era să construim rapid în câțiva ani așa cum au făcut Polonia , Ungaria ,Cehia o mare parte din autostrăzile prevăzute de culoarele europene ,cu 85% din costuri  platiți de UE , și concomitent sau ulterior , să legăm marile aglomerări urbane și zonele turistice tot prin autostrăzi cu scheletul rutier deja existent. Se obținea astfel , un sistem rutier integrat , care rezolva si optimiza transportul de marfuri ,prin culoarele paneuropene , și completat cu legături și conexiuni la centrele urbane și turistice .  Absorbția fondurilor UE se făcea corespunzător calendarelor stabilite și nu eram în situația de azi când riscăm să pierdem miliarde de euro.

Master Planul de Transporturi conceput de ministrul actual al transporturilor Ioan Rus este o glumă nesărată adresată românilor și autorităților de la Bruxells. Traseele de autostrăzi împrăștiate haotic pe harta României , respectă intr-o mică măsură geografia culoarelor europene. De aceea Master Planul nu a fost acceptat. Cât mai multe trasee aiuritoare înseamnă tot atâtea contracte bănoase pentru studii de prefezabilitate  și fezabilitate , date clientelei politice ! Prioritatea zero pentru transportul rutier din Romania este construirea în regim de urgența a unei autostrăzi în jurul Bucureștiului . Capitala țării concentrează și absoarbe aproape tot transportul rutier  și toate autostrăzile existente și viitoare trec  și vor trece pe aici. Cum este posibil să propui construirea unei autostrăzi către Republica Moldova prin  Ungheni (Iași) ?  In primul rând pe acolo nu este nici-un culoar european și peste graniță autostrada va intra intr-un lan de porumb !. Există pe frontiera de est vama Albița ,gata amenajată, si poziționată pe culoarul 9 paneropean către Chișinău. Cum este posibil să propui autostradă către Alexandria (fieful dl-ui Dragnea) și să  eziți  construirea  autostrăzii  Sibiu-Pitesti de pe culoarul 4 ? Știe dl Rus că București-Alexandria se finanțează 100% de la buget iar Sibiu-Pitești 85% fonduri UE și numai 15% de la buget ? Sigur știe ! Dar este presat și condiționat de clanurile din partid  să mai păcălească incă o dată electoratul naiv  cu promisiuni deșarte și irealizabile !

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "10 comments" on this Article:

  1. Liviu spune:

    Eu as trece autostrazile pe lista elementelor de securitate nationala. In acest fel poate s-ar face ceva mai cu cap. Cei citiva kilometri dati in folosinta de citiva ani sint deja cu probleme: gropi, petice, imbinari proaste cu podurile, marcaje facuta cu “acuarele” in loc de vopselele durabile (in relief) de afara, semne de circulatie scrise cu caractere mici, care nu se vad de departe (nu sint convins ca sint la standardele cerute), rampe de iesire si intrare scurte si prost marcate, etc. Ne facem ca facem autostrazi.

  2. Gruia spune:

    O lege similară a exproprierilor urma să fie votată prin 2005. Noua guvernare a respins-o, apoi s-a apucat de renegocierea cu Bechtel pentru doi ani. Au scos un rabat de vreo 10% la „manoperă”, dar apoi au trebuit să aducă restul costurilor la zi, în plin boom imobiliar: prețul s-a dublat.

    Eu aș interzice pozițiile din administrație oricărei persoane care nu a petrecut un minim de ani în privat, și unde s-ar putea întoarce oricând pe salariu decent.

  3. dum spune:

    Cel mai bine e sa faci un minister al Marilor Proiecte, si sa numesti acolo un tinerel cu sharm la batranele, care sa apara des la talk-shouri. Suntem mandri ca suntem romani. In consecinta propun o autostrada care sa mearga pe crestele tuturor muntilor din Romania. Cu bani rusesti. Putin de abia asteapta. Oamenii merge in weekend, fumeaza o tzigare, se umple de tarie si dragoste de tara, voteaza cu cine trebuie. Pace, fericire-n tzara!

  4. lu. spune:

    Foarte documentat si la obiect articolul.Acum e vremea psd-uli.Poate, si eu sper, sa se schimbe ceva..

    • ciprian spune:

      Bravo…va felicit pentru acest articol!! Si eu mai sper sa se schimbe ceva,dar parca pe zi ce trece imi pierd sperantele!!!!

  5. Diana Filip spune:

    Pai nu e mai simplu sa promitem, sa ne facem ca scriem proiecte pe care apoi sa nu le implementam si in final sa ne plangem ca UE e prea birocratica pentru absorbtia fondurilor? Vesnica problema a autostrazilor care trebuia rezolvata cel tarziu in 2010, la 3 ani de la aderare, fiind o prioritate!

    Mi-a placut si bine spuneti: ”Mai întâi transporți mărfurile rentabil, repede, cu costuri mici, generezi prosperitate și bogăție, și după aceea mergi la ski, la băi termale, în concediu sau la rude!”

  6. culoarele nu sunt batute in cuie spune:

    asta pentru ca Pomania, prin ai sai reprezentanti, pomaniagii, nu a propus nimic la masa negocierilor pe care s-au trasat acele culoare – sa ne uitam cate culoare PANEUROPENE trec doar prin hungaria si servia (otzara nemembra) si sa ne miram
    ?
    unde e culoarul care acopera drumul European E85 trasat de EUROPA inainte de existentza UE?

    • Vasile Pintilie Vasile Pintilie spune:

      Probabil așa au gândit toți miniștrii de la “transporturi” :
      - culoarele europene nu sunt bune ! ( că nu trec pe lângă orașul meu !)
      - de ce nu se suprapune un culoar peste E85 ? ( așa că nu mai facem nicio autostradă !)
      Să auzim de bine !

    • Valentin spune:

      “Prioritatea zero pentru transportul rutier din Romania este construirea în regim de urgența a unei autostrăzi în jurul Bucureștiului . Capitala țării concentrează și absoarbe aproape tot transportul rutier și toate autostrăzile existente și viitoare trec și vor trece pe aici. ”

      Mare adevăr !

  7. Iulia spune:

    Daca nu am reusit sa negociem mai bine traseele culoarelor paneuropene, nu inseamna ca nu trebuie sa punem in practica rezolutiile stabilite la cele trei conferinte si sa incercam sa folosim cat mai bine banii europeni. Cand o sa invatam si noi, romanii, sa respectam legea ?
    Nu ne-a fost deajuns o “democratie originala “, am vrut si “autostrazi originale ” ! Ei bine, le avem din plin, sa ne bucuram de ele !



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Vasile Pintilie


Vasile Pintilie

Vasile Pintilie – Absolvent al Facultatii de Cibernetica Senator PDL 2008-2012 ,Presedinte 3 ani al Comisiei Generale Economice din cadrul Initiativei Central Europene – ICE ... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)