Home » Administratie »Analize »Global / Europa »Opinie »Politica & Doctrine » Citesti:

Bătaie pe politica externă

Armand Gosu iulie 23, 2013 Administratie, Analize, Global / Europa, Opinie, Politica & Doctrine
1 comentariu 701 Vizualizari

Până la începutul lunii iulie, nimic nu pă­rea să tulbure armonia dintre palate. Nici măcar episoadele de protagonism în po­li­tica externă ale lui Victor Ponta. Premierul făcuse vizite importante la Paris, Berlin, fă­ră ca președintele să manifeste cea mai vagă ostilitate. Nicio secundă președintele n-a transmis public semnale că și-ar simți amenințat teritoriul. Mulți comentatori au remarcat pozitiv faptul că d-l Ponta, spre deosebire de fostul premier Emil Boc, are pe agendă și problematica externă, care in­tră în fișa postului de prim-ministru. Ni­mic nu părea să anunțe furtuna care a ur­mat.

Turneul asiatic al premierului a declanșat în­să furia președintelui. La Digi 24, d-l Bă­sescu a catalogat turneul premierului drept „catastrofal din punctul de vedere al imaginii și eficienței“. Este cea mai dură critică formulată de președinte la adresa premierului, în acest an. A fost urmată de un nou reproș privind bursele pentru stu­denții din Republica Moldova, al căror nu­măr, chipurile, premierii Ponta și Iurie Leancă ar fi decis să-l reducă. O critică ne­fondată din partea președintelui Băsescu, în condițiile în care abia jumătate din cele 5.000 de burse sunt folosite. Reținem fap­tul că dosarele de politică externă care au ge­nerat scântei sunt din cele sensibile: re­lația cu China, aspectul energetic din re­lația cu Kazahstan și relația cu Republica Mol­dova. Iar ultima dispută și cea mai gra­vă de până acum, pentru că privește ches­tiuni de securitate într-o regiune extrem de sensibilă, se poartă în jurul aducerii în țară a lui Omar Hayssam.

Răspunsurile d-lui Ponta la criticile for­mulate de președinte îngrijorează prin ina­decvare. Despre vizita în China, premierul a spus că președintele o critică pentru că este gelos. LaDigi 24, premierul i-a cerut președintelui să nu se bage în seamă pe relația cu Republica Moldova, pentru că nu el dă bursele și nici nu face gazo­ductul… D-l Ponta ne-a asigurat că va mer­ge și el în Moldova, „cu treabă“, nu ca d-l Băsescu, „cu sentimente“. Iar re­ac­ția premierului la anunțul președinției că Omar Hayssam a ajuns în țară este greu de calificat. După ce împarte palme șe­fului PDL, Vasile Blaga, cu riscul de a trezi opoziția din somn, se răstește la con­si­li­erul prezidențial Lăzăroiu, negând orice rol al președintelui Băsescu în afacerea Hay­ssam, iar într-un final apoteotic face publice informații ce țin, cel mai probabil, de siguranța națională.

De unde această înverșunare a premierului pe dosare aflate în competența preșe­dintelui Băsescu? În ciuda faptului că România este membră a NATO și UE,esta­blishment-ul este dominat de patternco­munist. De vreme ce nu s-a făcut o re­împrospătare consistentă a elitei, cei care au servit în aparatul de stat și Securitate până în 1989 sau copiii lor ocupă cele mai importante poziții și astăzi, fiind un fel de coloană vertebrală a sistemului de putere. Orizontul lor intelectual și cultural este li­mitat la ultimele decenii ale regimului co­munist. Memoria lor este memoria lup­telor pentru putere din sânul elitei co­muniste. Pentru ei, politica externă joacă un rol determinat în construirea legiti­mității. Recunoașterea externă conso­li­dea­ză poziția internă a unui lider. După moar­tea lui Stalin, vizitele lui Hrușciov în Chi­na și Iugoslavia, în ciuda rezultatelor îndo­ielnice, au jucat un rol decisiv în con­so­lidarea poziției sale în luptele interne pen­tru succesiune la Kremlin. Fără rec­u­noaș­terea internațională a lui Mao și Tito și fă­ră dezinvoltura manifestată pe plan ex­tern, e puțin probabil că aparatul bi­ro­cratic sovietic l-ar fi urmat pe Hrușciov, făcând posibilă îndepărtatea premierului Malenkov și raportul secret la Congresul al XX-lea al PCUS. Momente de competiție pe frontul politicii externe s-au mai pro­dus între Brejnev și primul ministru Ko­sîghin. În România comunistă, au fost mai multe episoade în anii 1960, dar ambițiile premierului Gh. Maurer nu mergeau prea departe. Abia în timpul mandatelor lui Ra­du Vasile și mai ales Adrian Năstase, po­litica externă a fost cu adevărat teren de com­petiție între ramurile puterii exe­cu­tive.

Premierul Victor Ponta are nevoie de suc­cese în politica externă pentru a-și con­solida poziția de putere la București. În primul rând față de președintele Băsescu și de Crin Antonescu, în perspectiva unei candidaturi la președinție. Adesea, Ponta e criticat pentru aroganță, orgoliu, pentru montajul de laude ridicole la realizări inexistente, se face referire la psihicul său fragil, la pierderea contactului cu re­a­litatea. Poate că aceste deviații de com­portament sunt provocate de faptul că vrea să fie considerat liderul veritabil al Ro­mâniei, acceptat ca atare atât intern, cât și de partenerii externi. De aici și dis­perarea cu care-l împinge pe d-l Băsescu jos de pe scenă.

De ce această grabă? Protagonismul pre­mi­erului Ponta în politica externă are câteva obiective: contacte externe care să-l le­gitimeze ca lider necontestat al României pentru următorul deceniu, consolidarea po­ziției în relația cu președintele, aflat spre final de mandat; întărirea poziției sale în raport cu Crin Antonescu. Dacă va rata aceste obiective, viitorul politic al d-lui Ponta va rămâne în zodia im­pre­vizibilului.

Articol aparut in Revista 22

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there is "1 comment" on this Article:

  1. DanielT spune:

    Excelentă analiză.
    În opinia mea, puterea actuală USL-ul(establishmentul) va încerca minimizarea eventualelor pierderi datorate aducerii lui Omar Hayssam în ţară prin două mecanisme.
    Plasarea lui într-un mediu controlat polltic- administraţie cu afinităţi(deja s-a întâmplat la penitenciarul Rahova, dacă e să urmărim tratamentul preferenţial acordat fostului premier Năstase în regimul de detenţie şi escortă avut anterior) astfel încât să controleze dezvăluirile şi persoanele pe care acesta le va întâlni şi eventual să-l monitorizeze 24-24
    .Al doilea mecanism va fi alocarea unor anchetatori obedienţi pe linie ierarhică şi întârzierea procesului de debrifing , opacizarea lui- jurnaliştii nu vor avea aces la persoana dlui Omar Hayssam, vor fi presiuni asupra lui în privinţa dezvăluirilor (instrumentalizarea lor).
    Într-o logică democratică, procesul de interogare ar fi trebuit lăsat transparent, nesupus presiunilor politice, înregistrat deci retrasabil, cu cât mai multă lume implicată iar faptele comise de asemeni.Pentru a afla adevăruri crude şi nu adevăruri convenabile unor părţi.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Armand Gosu


Armand Gosu

Doctor în istoria Rusiei (Moscova, 1998), predă din 2004 istoria politică a Rusiei și a URSS la Facultatea de Științe Politice, Universitatea București. Director de programe... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)