Home » Administratie »Analize » Citesti:

Bune practici în achizițiile publice de produse din domeniul tehnologiei informației și a comunicațiilor

Andreea Carare mai 25, 2015 Administratie, Analize
2 comentarii 717 Vizualizari

În contextul aprobării prin hotărâre a Guvernului a Strategiei Naționale privind Agenda Digitală pentru România 2020[1], în data de 19 mai 2015, s-a readus în prim-plan dezbaterea despre obiectivele privind introducerea și utilizarea standardelor în achiziționarea tehnologiei informației și a comunicațiilor (TIC).

În ultimii ani, în contextul demersurilor efectuate în scopul tehnologizării și informatizării sectorului public la nivel european, inclusiv din perspectiva interoperabilității serviciilor publice europene, volumul fondurilor publice angrenate în proceduri de achiziții publice pentru achiziționarea de servicii informatice a crescut în mod semnificativ, România nefăcând excepție. Spre exemplu, statisticile pentru anul 2014 arată că fondurile publice alocate în România unor astfel de contracte sunt de aproximativ 70 de milioane de Euro, doar prin raportare la valoarea totală a primelor zece contracte atribuite anul trecut pentru achiziționarea de produse TIC.

Această tendință, în continuă creștere și dezvoltare, a atras, însă, și nevoia de a monitoriza și analiza îndeaproape modalitățile de alocare a fondurilor publice în TIC, pentru a asigura o utilizare cât mai bună a TIC la nivel european. Comisia Europeană a identificat[2] că principala problemă a procedurilor de achiziții publice din domeniul TIC constă în existența blocajelor („lock-in“) la nivelul autorităților publice care sunt obligate să apeleze la serviciile unui unic furnizor pentru achiziționarea de produse legate de un sistem TIC existent deoarece informațiile esențiale cu privire la acest sistem sunt cunoscute, de multe ori, doar de către acesta. De cele mai multe ori, blocajele conduc la includerea unor trimiteri la marca sistemului TIC existent în documentațiile de atribuire aferente contractelor subsecvente pentru achiziționarea de licențe și componente noi legate de sistemul TIC respectiv.

Soluția care s-a conturat în timp pentru reducerea situațiilor de blocaj o constituie asigurarea și promovarea utilizării corespunzătoare a standardelor, în locul tehnologiilor brevetate, în achizițiile publice de TIC. În acest sens, Comisia Europeană a elaborat un ghid practic[3] menit să diminueze riscul apariției acestor blocaje, prin recomandări de bune practici în achiziționarea de produse TIC și prin oferirea unor exemple de instrumente care să conducă la o mai bună utilizare a standardelor în achiziționarea TIC.

În elaborarea acestui ghid, Comisia a pornit de la efectele negative produse de situațiile de blocaj. În afara efectelor evidente constând în (i) restrângerea concurenței între furnizori care conduce, în mod indirect, și la o inflexibilitate a prețului și (ii) probleme de continuitate a activității, în contextul în care se creează o dependență față de furnizor, Comisia a subliniat și faptul că blocajele pot conduce la pierderea unor oportunități de inovare și de creștere a eficienței și, de cele mai multe ori, afectează interoperabilitatea serviciilor publice.

Utilizarea standardelor în achizițiile TIC poate reduce aceste efecte negative întrucât permite ca achizițiile de produse legate de un sistem TIC bazat pe standarde să poată fi efectuate de la mai mulți furnizori, și nu doar de la furnizorul inițial al sistemului TIC. Evaluarea standardelor, dezvoltarea unei strategii TIC, identificarea nevoilor TIC ale autorităților publice, implicarea actorilor privați, sunt doar câteva dintre recomandările Comisiei Europene pentru o utilizare mai eficientă a standardelor în achizițiile TIC.

Pentru atingerea obiectivelor privind introducerea și utilizarea standardelor în achiziționarea TIC, România va trebui să adopte măsuri practice menite să evite blocajele în procedurile de achiziții TIC, știut fiind că, în prezent, schimbarea furnizorului de produse TIC se poate dovedi fie dificilă din cauza nivelului tehnicii, fie mult prea costisitoare, antrenând atât schimbări ale unor sisteme existente cât și timp și costuri generate de instruirea personalului. În acest sens, elaborarea unui ghid de bune practici în achizițiile publice de produse TIC, pornind de la versiunea ghidului Comisiei Europene, se poate dovedi nu numai utilă, dar și necesară.

Experiența altor state membre în implementarea de măsuri și programe similare în scopul promovării utilizării standardelor în domeniul achizițiilor publice de TIC, ar putea fi folosită în elaborarea și implementarea cu succes a acestui ghid, adaptat pieței din România și strategiei României în domeniul TIC.

Practica acestor state arată că un element esențial al implementării oricărei astfel de măsuri îl constituie implicarea actorilor privați din domeniul TIC, în special în ceea ce privește dezvoltarea și adoptarea standardelor prin utilizarea unor specificații neutre din punct de vedere tehnologic, dar și cu scopul identificării de către autoritățile publice a produselor și soluțiilor disponibile pe piață, inclusiv din perspectiva posibilității dezvoltării unor soluții alternative. Rezultatele acestor state arată și că elaborarea unor modele de clauze care ar trebui incluse în documentațiile de atribuire cu scopul evitării blocajelor, instruirea personalului implicat în procesul de achiziții publice din perspectiva necesității de a identifica și de a înțelege riscurile și dezavantajele create de situațiile de blocaj, precum și monitorizarea procedurilor cu scopul identificării problemelor recurente în această materie, sunt esențiale pentru a asigura succesul măsurilor adoptate în domeniul achizițiilor publice de TIC.

În contextul în care România se află în plin proces de reformare a legislației achizițiilor publice, având obligația ca până în luna aprilie a anului 2016 să asigure transpunerea noului pachet legislativ de modernizare a normelor europene privind achizițiile publice[4], unele dintre măsurile amintite ar putea fi incluse chiar în noua legislație. Suntem de părere, însă, că ar fi preferabil ca multe dintre aceste măsuri să fie mai degrabă incluse într-un set de orientări practice elaborate de autoritățile cu competențe în domeniile achiziții publice și TIC împreună cu actorii privați din domeniul TIC, având în vedere specificitatea și ritmul accelerat de dezvoltare a acestui sector. Implicarea actorilor privați este esențială întrucât aceștia dispun de cunoștințele tehnice și au experiența necesară pentru a identifica dificultățile practice și riscurile asociate situațiilor de lock-in, fiind totodată direct interesați de reducerea acestor situații.

N O T E


[1] Versiunea finală a Strategiei a fost publicată în data de 26 februarie 2015, la adresa: www.mcsi.ro.

[2] Agenda Digitală pentru Europa, Acțiunea 23.

[3] Comunicarea Comisiei COM(2013) 455 final: Împotriva blocajelor: construirea de sisteme TIC deschise printr-o utilizare mai eficientă a standardelor în achizițiile publice, Ghidul Comisiei SWD(2013) 224 final: Ghid pentru achiziționarea de produse TIC bazate pe standarde – Elemente de bună practică.

[4] Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune, Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE și Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CE.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "2 comments" on this Article:

  1. Vlad spune:

    Sunteti putin vaga in formulare si anume nu se intelege daca e vorba de vendor lock-in atunci cand vorbiti de lock-in. Oricum sa stiti ca standardele nu rezolva problema vendor lock-inului si nici alegerea preferentiala a unui producator in cadrul licitatiilor. Aceste standarde de multe ori se fac in asa fel incat specificatiile generice limiteaza paleta alegerilor la un anume producator de pe piata chiar daca producatorul nu este mentionat cu numele in specificatii.

    Oricum problema vendor lock-inului nu poate fi rezolvata atata timp cat nu se vorbeste de specificatiile efective ale solutiei software. Daca in urma achizitiei nu se primesc sursele si specificatiile tehnologiei practic dependenta de producator si vendor lock-inul creste.

    Problema lock-inului intr-o anumita tehnologie e mai ampla decat speificatiile propriu-zise si e intretinuta mai mult sau mai putin voit de marea majoritate a producatorilor de tehnologie. Un exemplu simplu este schimbarea continua a formatului in care se salveaza si se editeaza un document. La un document primul lucru care conteaza este continutul lui si capacitatea de a-l edita si mai putin aspectul grafic. Unde e portabilitatea cand constati ca documentul tau facut in ultima versiune nu se deschide cu programe facute cu cativa ani in urma sau ca programele vechi nu reusesc sa deschida documentul nou. Ori genul acesta de practici cauzeaza dependenta de producator si de ciclul de actualizare al programelor impus de acesta pierzand din vedere aspectul cel mai important si anume utilitatea programelor.

  2. Adrian spune:

    Afirmati:

    `principala problemă a procedurilor de achiziții publice din domeniul TIC constă în existența blocajelor („lock-in“) la nivelul autorităților publice care sunt obligate să apeleze la serviciile unui unic furnizor pentru achiziționarea de produse legate de un sistem TIC existent deoarece informațiile esențiale cu privire la acest sistem sunt cunoscute, de multe ori, doar de către acesta. De cele mai multe ori, blocajele conduc la includerea unor trimiteri la marca sistemului TIC existent în documentațiile de atribuire aferente contractelor subsecvente pentru achiziționarea de licențe și componente noi legate de sistemul TIC respectiv.`

    Cred ca principala problemă în cazul României este de fapt scrierea specificațiilor prin copy-paste după specificațiile unui singur furnizor, indiferent că este vorba de hardware sau software! Și dacă este să fim corecți, specificațiile sînt scrise de furnizor și preluate de client. Pentru că în puține cazuri obiectivul achiziției va fi „proiectul„….în sine.

    Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România – 2020, este o simplă însăilare de afirmații, așa cum sînt toate celelalte strategii.

    1. e-Guvernare, Interoperabilitate, Securitate Cibernetică, Cloud Computing şi Social Media – domeniu prin care se vizează creşterea eficienţei şi reducerea costurilor din sectorul public din România prin modernizarea administraţiei;

    2. TIC în educaţie, cultură şi sănătate – domeniu prin care se vizează sprijinul acestor tehnologii la nivel sectorial;

    3. TIC în e-comerţ, precum şi cercetarea, dezvoltarea şi inovarea în TIC – domeniu ce vizează avantajele comparative regionale ale României şi sprijină creşterea economică în domeniul privat;

    4. Broadband şi servicii de infrastructură digitală – domeniu ce vizează asigurarea incluziunii sociale.

    Necesarul total de investiţii pentru implementarea completă a viziunii strategiei este de 3,9 miliarde euro. Impactul direct şi indirect asupra economiei poate fi tradus într-o creştere a PIB de 13%, creşterea numărului de locuri de muncă cu 11% şi reducerea costurilor administraţiei cu 12% în perioada 2014-2020.„

    În ultimii 10 ani cheltuielile cu achizțiile IT în sectorul public au depășit 6.5 miliarde euro! De acești bani se vede undeva „utilitate„?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Andreea Carare


Andreea Carare

Andreea Cărare este avocat în cadrul societății bpv Grigorescu Ștefănică și acordă consultanță juridică pentru probleme din domeniul TMT (tehnologie, media și telecomu... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)