Home » Administratie »Economie »Global / Europa »Opinie » Citesti:

Care trebuie să fie prioritățile bugetului UE după criza COVID-19?

Siegfried Muresan mai 5, 2020 Administratie, Economie, Global / Europa, Opinie
24 comentarii 1,089 Vizualizari

Uniunea Europeană trebuie să învețe să gestioneze mai multe priorități în același timp. Înainte de criza generată de pandemia de COVID-19, toată Europa vorbea despre combaterea schimbărilor climatice și Pactul Ecologic European. Atunci am spus că este important să gestionăm această nouă prioritate a Uniunii Europene (UE) – combaterea schimbărilor climatice – fără, însă, a ignora celelalte priorități tradiționale ale UE, precum agricultura și politica de coeziune.

Astăzi, cu toții ne gândim la ce măsuri să luăm pentru a combate pandemia de COVID-19 și efectele sale economice. Astăzi vin iar și spun: este foarte important să luăm măsuri pentru a trece peste această criză, dar asta nu înseamnă că toate celelalte priorități europene la care lucram înainte de criză trebuie ignorate.

În ultimii 10 ani, Europa a trecut nu prin una, ci prin trei crize majore: criza economică și financiară care a început la finalul deceniului trecut, criza migrației de la mijlocul deceniului și pandemia de COVID-19 prin care trecem acum. Vor urma și alte crize, pe care nu le putem prevedea în acest moment. Suntem cu toții de acord că cel mai important lucru acum este să trecem cu bine peste pandemia de COVID-19 și să gestionăm efectele economice ale acestei pandemii. Dar asta nu înseamnă că în tot acest timp trebuie să spunem stop și să ignorăm toate celelalte priorități ale Uniunii Europene.

UE poate gestiona mai multe priorități doar dacă are mai multe resurse

O Uniune puternică trebuie să demonstreze capacitatea de a gestiona mai multe priorități în același timp, chiar și pe timp de criză. Dar pentru a putea gestiona mai multe provocări simultan, este nevoie să înzestrăm Uniunea cu mai multe prerogative și mai multe resurse. Iar principalul instrument pe care îl avem la dispoziție pentru a crește resursele la nivel european este bugetul Uniunii Europene.

De aceea, noul Buget multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027 trebuie să poată finanța simultan toate prioritățile europene.

Noul buget trebuie să cuprindă suficiente fonduri pentru ca, în următorii ani, să putem implementa măsuri de redresare economică după criza generată de COVID-19 și, totodată, să investim în îmbunătățirea sistemului medical pentru a fi mai bine pregătiți în fața unei noi crize medicale.

Noul buget european trebuie, de asemenea, să fie principalul instrument pentru a susține Pactul Ecologic European și obiectivele sale. Schimbările climatice nu au devenit mai puțin îngrijorătoare acum, o dată cu declanșarea crizei COVID-19. Combaterea schimbării climatice nu trebuie să fie o misiune sezonieră, temporară, de gestionat doar când nu avem nicio criză. Trebuie să fie o misiune permanentă. Iar succesul Pactului Ecologic European depinde de finanțarea lui. Dacă îl finanțăm adecvat, vom reuși să atingem obiectivele propuse și vom putea ajuta oamenii, întreprinderile și regiunile care vor avea costuri în acest proces de adaptare. Dacă, însă, impunem statelor membre obiective ambițioase de mediu, dar nu le alocăm și suficiente resurse, atunci acest pact va fi un eșec.

În același timp, viitorul buget trebuie să ofere în continuare un nivel ridicat al fondurilor europene pentru fermierii europeni, dar și pentru Politica de Coeziune. România și alte state din Europa au nevoie în continuare de fonduri de coeziune pentru a construi autostrăzi, pentru a moderniza liniile de cale ferată, pentru școli, spitale, pentru extinderea rețelei de apă, gaz și canalizare în fiecare oraș. Fermierii din România și din toate celelalte țări europene au nevoie în continuare de sprijin pentru a ne oferi alimente de calitate și la prețuri accesibile.

Trebuie să avem suficiente fonduri pentru a lua acele măsuri care garantează siguranța cetățeanului.

În plus față de toate acestea, noul buget trebuie să cuprindă și o rezervă de resurse pe care să o putem folosi pe viitor când o nouă criză neprevăzută ne va lovi.

Fondul Tranziției Juste este un pilon important al Pactului Ecologic European, dar nu trebuie finanțat din fondurile pentru coeziune

De aceea, nu pot fi de acord cu propunerea Comisiei Europene de a finanța Pactul Ecologic European cuplând Fondul European al Tranziției Juste cu fonduri alocate Politicii de Coeziune.

Fondul European al Tranziției Juste este primul și cel mai important pilon al Pactului Ecologic European și al tranziției spre o economie verde. Scopul acestui fond este de a susține financiar, cu fonduri europene nerambursabile, oamenii, întreprinderile și regiunile care vor avea cele mai mari cheltuieli în tranziția spre o economie verde. Tocmai de aceea acest instrument este foarte important pentru România. Fiindcă ne va asigura fonduri suplimentare pe care le putem folosi acolo unde avem cea mai mare nevoie.

În contextul finanțării Pactului Ecologic European, Comisia Europeană a propus ca acest fond să aibă o alocare de 7,5 miliarde de euro în viitorul Buget multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027.

Comisia Europeană a propus, totodată, ca fiecare euro investit din Fondul Tranziției Juste să fie completat cu minimum 1,5 euro din fondurile europene structurale și de coeziune. Acest lucru ar însemna că, pe lângă cele 7,5 miliarde de euro alocate special în viitorul Buget multianual al UE pentru Fondul Tranziției Juste, să transferăm minimum 11,25 de miliarde de euro din fondurile europene alocate Politicii de Coeziune către obiectivele Pactului Ecologic European. Nu putem fi de acord cu această propunere a Comisiei Europene pentru că ea nu face decât să finanțeze o prioritate a Uniunii Europene, tăind de la o altă prioritate. Este exact opusul a ceea ce se așteaptă de la UE: gestionarea concomitentă a mai multor priorități.

De aceea, ca raportor pe avizul Comisiei pentru bugete a Parlamentului European asupra Fondului Tranziției Juste, am susținut ieri, în propunerea de aviz pe care am prezentat-o colegilor din comisie, să respingem orice transfer de fonduri de la Politica de Coeziune la Fondul Tranziției Juste.

Nu vreau ca fondurile europene structurale pe care noi le vom aloca pentru investiții în autostrăzi, școli și spitale, investiții de care România și toată Europa încă au nevoie, să fie folosite în alte scopuri. Noile priorități ale Uniunii Europene, precum cele de mediu, trebuie să fie finanțate cu fonduri noi, nu din transfer de la vechile priorități europene.

Pe de altă parte, sunt de acord că finanțarea actuală a Fondului Tranziției Juste, de 7,5 miliarde de euro, nu va fi suficientă pentru acoperi toate nevoile astfel încât regiunile europene intensive în carbon, cum este și cazul Olteniei și Văii Jiului în România, să treacă ușor spre o economie neutră din punct de vede al emisiilor de carbon.

De aceea, o altă propunere pe care am prezentat-o ieri colegilor este să cerem creșterea finanțării pentru acest fond de la 7,5 miliarde de euro, la 18,75 miliarde de euro, adică atât cât ar fi fost nivelul total al investițiilor cu tot cu transferul minim din fondurile de coeziune. Banii să vină, însă, din fonduri noi alocate Bugetului Uniunii Europene, nu din transfer de la alte fonduri deja existente.

Un lucru foarte important: în propunerea inițială a Fondului Tranziției Juste, României îi reveneau 757 de milioane de euro din cele 7,5 miliarde de euro. Prin propunerea mea de creștere a fondului, României îi vor reveni mai mulți bani, adică aproximativ 1,9 miliarde de euro.

Propunerile pe care le-am făcut ieri urmează a fi votate și incluse în avizul Comisiei pentru bugete din Parlamentul European asupra Fondului European al Tranziției Juste. După acest vot, vor urma noi negocieri care vor ține cont de acest aviz. Negocierile vor avea loc mai întâi la nivelul Parlamentului European, apoi cu Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene pentru a se ajunge la o formă finală a Fondului Tranziției Juste care să fie inclusă în viitorul Buget Multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027.

O Uniune Europeană puternică în fața populiștilor este o Uniune care poate gestiona mai multe priorități în același timp

Obiectivul meu ca vicelider al Grupului PPE responsabil pentru buget este ca noul Buget al Uniunii Europene 2021 – 2027 să aibă suficiente resurse pentru a gestiona simultan toate prioritățile vechi și noi ale Uniunii Europene, fie că vorbim de Pactul Ecologic European, redresarea economică după criza COVID-19, finanțarea sistemului medical european, siguranța cetățeanului sau vechile priorități europene, precum agricultura și politica de coeziune.

Capacitatea Uniunii Europene de a gestiona toate aceste provocări este foarte importantă atât din punct de vedere economic – fiindcă fiecare prioritate are la bază un obiectiv economic – cât și din punct de vedere social și politic. Dacă ignorăm una sau mai multe dintre aceste teme, fie combaterea schimbărilor climatice, agricultura, redresarea economică, siguranța cetățeanului sau îmbunătățirea sistemului medical, înseamnă că ignorăm acei oameni care consideră aceste teme ca fiind cele mai importante.

Așa cum am văzut cu toții din crizele anterioare, atunci când așteptările unei părți din populația europeană sunt ignorate, riscăm ca acești oameni să își piardă încrederea în Uniunea Europeană și să devină vulnerabili în fața discursului populist și antieuropean. O Uniune puternică în fața populiștilor și euroscepticilor este o Uniune care poate gestiona mai multe priorități în același timp.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , ,



Currently there are "24 comments" on this Article:

  1. eu****** spune:

    UE trebuie sa gestioneze mai multe prioritati in acelasi timp in cadrul unui buget multi anual.

    UE ar mai trebui sa adopte un sistem flexibil de revizuire, de realocare si chiar de creare a unor unor directii de finantare daca resursele sau necesitatile impun acest lucru.

    Este bine ca prin propunerea dl.SM se are in vedere o crestere a fondurilor europene alocate RO dar ma intreb care este sursa acestora pentru ca pare sa fie o sursa noua daca am inteles corect si in cazul acesta cat ar creste obligatia RO catre UE, daca ea va creste..:

    “18,75 miliarde de euro, adică atât cât ar fi fost nivelul total al investițiilor cu tot cu transferul minim din fondurile de coeziune. Banii să vină, însă, din fonduri noi alocate Bugetului Uniunii Europene”

    • Kurt spune:

      Din cauza pandemiei s-au întors 1.300.000 lucrători degajați din Italia, Spania, Olanda, UK etc acasă în țară. Ce face UE acum pentru această „rezervă” de lucrători atât de mult căutați înainte de pandemie?

      • Aristotel spune:

        Ceea ce se vede. Ii cheama din nou la munca. In ciuda pandemiei, din Ro au plecat mii de romani inapoi in agricultura acestor tari, ca a noastra numai conteaza.

  2. Kurt spune:

    În UE.27 se votează cu „unanimitate de voturi” în consiliile ministeriale”. Toate decizile se iau în consiliul ministerial al șefilor de state.

    PE Parlamentul UE.27 poate aproba sau poate respinge propunerile Comisiei, nu poate face propuneri proprii. Competențele Instituților UE.27 sunt bine definite. Nu se pot schimba de azi pe mâine, nu se pot „refonda” după conceptul francez (F. Hollande 2016: UE cu două viteze) al lui E. Macron de la Sorbonna 2017. UE.27 nu e un stat, nu are un „popor”. UE e o UNIUNE SUI GENERIS cum spune francezul Bernard-Henri Lévy acum în „Der Spiegel” și scrie în alte părți, UE nu are un „șef” (…”.. In Wirklichkeit hat diese politische Formation, die sich mit der Europäischen Union herausgebildet hat, etwas Neues: Es gibt keinen Chef. Das ist das Grundprinzip Europas. Ich wünsche mir etwas anderes: Angela Merkel und all die anderen Regierungschefs sollten sich nach dieser Krise treffen und sich an die Neuformierung Europas machen. Europa ist auf den Ruinen des Totalitarismus und des Kolonialismus entstanden. Wir können Russland und China nicht die Führung der Welt überlassen, in der auf die USA kein Verlass mehr ist… „..).

    UE va avea probabil trei budgete diferite. Până acum s-a votat un budget de 540 miliarde Euro, din care 100 miliarde Euro pentru șomaj tehnic „Kurzarbeitergeld”. S-a început cu racolarea acestor bani la București?

    ….”…. România și alte state din Europa au nevoie în continuare de fonduri de coeziune pentru a construi autostrăzi, pentru a moderniza liniile de cale ferată, pentru școli, spitale, pentru extinderea rețelei de apă, gaz și canalizare în fiecare oraș. Fermierii din România și din toate celelalte țări europene au nevoie în continuare de sprijin pentru a ne oferi alimente de calitate și la prețuri accesibile…. …..

    BIE Banca de Investiții Europeana oferă credite pe termen lung de 200 miliarde Euro.
    S-a început cu racolarea acestor bani la București?

    ESM Fondul monetar creat după criza financiară din 2008 pentru o nouă criza prevede 200 miliarde Euro (poate fi mărit substanțial).
    S-a început cu racolarea acestor bani la București?

    Celălalte două fonduri ale Comisiei sunt cu cântec. În budgetul pentru anii 2021- 2028 lipsesc contribuțile britanice de ca. 75 miliarde Euro. Cine le înlocuiește? Acest fond de ca. 1.000 miliarde (1% BIP al UE.27) e alimentat din contribuțile statelor partenere. Se cere un budget mai mare pentru anii 2021-2028 cum scrie explicit autorul. De unde bani? Cine plătește? Cât? Cum va arăta structura nouă a acestui fond?

    …”.. Obiectivul meu ca vicelider al Grupului PPE responsabil pentru buget este ca noul Buget al Uniunii Europene 2021 – 2027 să aibă suficiente resurse pentru a gestiona simultan toate prioritățile vechi și noi ale Uniunii Europene, fie că vorbim de Pactul Ecologic European, redresarea economică după criza COVID-19, finanțarea sistemului medical european, siguranța cetățeanului sau vechile priorități europene, precum agricultura și politica de coeziune….”….

    Cum sună în olandeză aceste pretenții ale autorului. Scriitorul olandez Geert Maak spune acum în interviul din „Der Spiegel”: olandezii sunt azi cu suflet mai mult britanici (…”… Die Holländer haben ja eigentlich Angst vor dem Kontinent. Wir wären in der Tiefe unseres Herzens am liebsten Briten…”…).

    Al treilea fond de 1.500 Euro Corona Bonds cerut de socialiștii (Italia, Spania, Portugalia) din sud și sprijinit de E. Macron e respins definitiv de Olanda etc. „Uniunea europeană a datoriilor de stat” / Schuldenunion a murit pe drum, nu va fi noul model de „refondare” francez cerut atât de vehement de la Paris 2016 + 2017- 2020. Nu s-a publicat încă modelul, structura nouă pentru acest budget al Comisiei. Autorul nu ne spune nimic despre acest budget, de sursa pentru acești bani.
    Miliardarul american George Soros a cerut acum în mod public în revista „Der Spiegel” de la 1 Mai 2020 ca Comisia UE.27 să facă datorii comunitare pe termen nelimitat, să creeze un budget care nu va fi returnat niciodată
    (… „… Die EU muss sich zusammenraufen – oder sie zerfällt
    Ein Gastbeitrag von George Soros
    In der Coronakrise braucht die EU mindestens eine Billion Euro – und ein gemeinsames Finanzierungsinstrument. Die Lösung wäre eine “ewige Anleihe”, die nie zurückgezahlt werden muss. 01.05.2020,
    Das Verhältnis zwischen den jährlichen Zinszahlungen und dem erhaltenen Betrag läge bei 1:200. Natürlich muss der Zins jährlich beglichen werden, aber der heutige Wert künftiger Zahlungen sinkt stetig und bewegt sich schließlich gegen null.
    Die Kosten von fünf Milliarden Euro sind ein bescheidener Betrag im Verhältnis zu jener Billion, die dringend benötigt wird. Die Zinslast entspricht gerade mal rund drei Prozent des letzten EU-Haushalts und wenig mehr als einem Prozent des kommenden EU-Budgets, über das derzeit diskutiert wird.
    Wenn aus Billionen plötzlich Milliarden werden
    Beim Gipfel im April wurde eine solche Daueranleihe trotz ihrer Vorzüge nicht ernsthaft in Erwägung gezogen. Der spanische Premierminister Pedro Sanchez schlug sie zwar vor, wurde aber ignoriert. Stattdessen konzentrierte sich die Diskussion auf die Frage, welche Summen durch eine Erhöhung des nächsten EU-Haushalts mobilisiert werden könnten. Nach dem Gipfel sprach von der Leyen nicht mehr von Billionen, sondern nur noch von Milliarden. Etwas scheint schmerzlich schiefgelaufen zu sein.
    Der US-Kongress genehmigte 1870 die Ausgabe von Consols, um die Schulden aus dem Bürgerkrieg zu finanzieren.
    Wie ihr Name schon sagt, muss die Kreditsumme einer solchen Daueranleihe nie zurückgezahlt werden, fällig werden immer nur die jährlichen Zinsen. Eine Anleihe über eine Billion Euro würde die EU bei einer Zinsrate von 0,5 Prozent fünf Milliarden Euro im Jahr kosten….”…).

    Acești bani urmează să fie transferați de la Comisie în Italia, Spania, Grecia, Portugalia, etc.
    Ce va face Bucureștiul cu banii din acest fond, încă nevotat în consiliul șefilor de state?

    • Ursul Bruno spune:

      Exista voci competente din mediul economic / financiar care atrag atentia asupra taierii datoriilor, alta solutie mai eficienta si cu efecte imediate prin care s-ar putea iesi din “eterna” dilema, datorii, dobanzi, dobanzi la dobanzi, rostogilirea la “infinit” a datoriilor sub amentarea masurilor de austeritate, neexistand si ar fi suficenta rambursarea dobanzilor fara ca sumele imprumutate sa fie si ele platite.
      Este o himera sa creada cineva ca acest lucru se va intampla vreodata, nivelul datoriilor este deja atat de imens incat nimeni nu le mai poate returna.
      Cum si in ce conditii va putea avea loc acest “cut” trebuie analizat de specilaisiti, depinde daca mediul politic este dispus sa accepte aceasta varianta fara a pierde suportul electoral a unor categorii importante de alegatori.

      • Kurt spune:

        @ Ursul Bruno
        Check, recheck, doublecheck.
        Răspunsul e NU.

        Argentina a făcut această experiență cu refuzarea plății dobânzilor și tăierea datoriilor de stat. Argentina nu a ieșit din criza datoriilor de stat după Peronism până azi. Argentina nu a eliminat cauzele, a rămas cu o economie în mâna statului.
        Tăierea datoriilor statelor se poate face în parte de FMI la mica înțelegere. Statele donatoare pot decide ca o parte a datoriilor statelor din lumea a treia, din Africa etc să fie anulate. Nici o problemă. Se repetă deja din zece în zece ani. Africa nu a rezolvat cauzele datoriilor excesive de state.
        Refuzarea plății dobânzilor e problemă nerezolvată la datoriile de state făcute la bănci private, pe piata financiară globală în $. Imediat după trecerea termenului de plată toate bursele de pe glob refuză bani pentru statul în cauză. Nu se pot schimba normele, legile pe piața financiară globală din cauza „ultimilor”. E visul comuniștilor să elimine „capitalismul”, e unealta socialiștilor în acuzația, polemica lor eternă „capitalismul e de vină”.
        Problema în UE.27 de azi e faptul că statele din ZE.19 Zona Euro din sud nu mai primesc credite de la bănci private, de la burse cu dobânda mică. Italia vrea „Zuschüsse”, vrea bani de la UE.27, nu vrea în continuare credite, (de ex. de la ESM creat pentru caz de criză), în moment ce are deja 135% BIP datorii de stat, care vor crește acum la 158% BIP.
        S-a creat o situație nouă prin decizia de la 5 Mai 2020 la Verfassungsgericht Karlsruhe care nu se mai supune orb Curții Supreme UE de la Luxemburg. Verfassungsrichter cer acum guvernului german A. Merkel să verifice mai atent actiunile Bundesbank în raport cu BCE Frankfurt. Nu se interzic acum în mod direct acțiunile actuale ale doamnei Lafarge BCE Frankfurt care cumpără în continuare 2020 încă 1.000 miliarde Euro hârtii datorii de state din sud de la băncile private (nu se pot cumpăra direct de la state „naționale”. Suma BCE ajunge acum la 3.6000 miliarde Euro). Verfassungsgericht Karlsruhe precizează faptul că suveranul asupra budgetului îl are Bundestag, Parlamentul german și nimeni altul (Verfassung).
        (…”… Tagsspiegel Berlin: … Wer bestimmt über Europas Finanzen?
        Die Bürger der Nationalstaaten, nicht ein imaginiertes europäisches Volk
        Karlsruhe korrigiert den Europäischen Gerichtshof. Gut so. Der Süden verdient Hilfe, aber über die Höhe entscheidet der Bundestag, nicht die EZB. Ein Kommentar.
        CHRISTOPH VON MARSCHALL
        Die Art, wie die Europäische Zentralbank (EZB) hochverschuldeten Euroländern geholfen hat – durch Ankauf ihrer Staatsanleihen im Billionenwert –, ist teilweise verfassungswidrig. …. . Die Finanzhoheit hat der Bundestag, nicht die EZB
        Doch auch eine proeuropäische Politik muss sich an Recht und Verhältnismäßigkeit halten. Der Souverän sind hier und heute die Bürger der Nationalstaaten, nicht ein imaginiertes europäisches Volk. Die Finanzhoheit haben die nationalen Regierungen, nicht Brüssel oder die EZB. …… Deshalb sollten die Befürworter einer gemeinsamen Finanzierung der Eurozone mit gemeinsamer Schuldenhaftung offen dafür werben, die europäischen Verträge und das EZB-Statut zu ändern, statt zu erwarten, dass Richter mehr als nur ein Auge zudrücken. Auch das Grundgesetz wäre zu ändern. Das müsste ja gehen, sofern die Bürger und die Parteien in großer Mehrheit über diese Ziele einig wären. In Wahrheit gibt es diese Einigkeit jedoch nicht, weder in Deutschland noch in der EU. …. Deutschland muss genauer prüfen – oder die Hilfe beenden… „…).

        Vom vedea 2020 deci ceartă mare și lungă pentru cele doua budgete al Comisiei care nu sunt cunoscute, nu sunt publicate până acum. Suma Comisiei ajunge la 3.000 miliarde Euro.
        Budgetul pentru anii 2021-2028 alimentat cu 1% BIP de la statele „naționale” poate deveni mult mai mare prin ridicarea contribuților de 1% la o cotă mai mare, de 1,2 sau 1,5 % BIP de fiecare stat „național”.
        Budgetul Comisiei prevăzut pentru „Zuschüsse”, pentru bani direct plătiți statelor „naționale” din sud trebuie decis în „unanimitate de voturi” în consiliile ministeriale. Ministrul de finante german Olaf Scholz/SPD nu prea a spus mare lucru după anuntarea sentintei de la Verfassungsgericht Karlsruhe la 5 Mai 2020.

        Cancelara A. Merkel va „plăti” mai mult pentru budgetele UE.27 în momentul când deține Președinția temporară UE.27 din Iulie- Decembrie 2020. Trebuie găsită forma, eticheta și explicatiile care sunt conforme cu Verfassung. Nu e ușor, dar se va cârpi ceva.
        RFG poate anula o parte din creditele pentru state din lumea a treia. Cred că se va face ceva în acest sens. Ministrul Müller cere mai mulți bani pentru Africa, pentru lumea a treia. Se va cârpi și aici câte ceva.

        • Ursul Bruno spune:

          Nu mai intereseaza ce a fost, este important de ce va urma, taierea datoriilor va veni, inr-o forma sau alta, alta cale nu exista.

          • Kurt spune:

            @Ursul Bruno
            Datoriile de stat se amână la infinit.
            Cele grecești sunt deja amânate cu 30 de ani. Inflația devalorizează numeric banii de hârtie. Rămâne numai 10% din valoarea inițială. E imposibil ca piețele financiare internaționale, americane, asiatice etc să se orienteze după „ultimii oameni” din Africa etc. Ar însemna că incompetența guvernelor în unele state și mafia domină lumea financiară și politică.
            Lumea anglosaxonă se bazeaza pe burse și titluri, proprietate de intreprinderi etc. Lumea anglosaxonă și țările scandinave nu au probleme ca cele din sudul UE în Italia, Portugalia, Grecia etc. Italia e prea mare pentru a fi salvată?
            Vom vedea cum explică acum doamna Lagarde /BCE Frankfurt și doamna Ursula von der Leyen/Comisia UE.27 cumpărarea de hârtii datorii de stat de către BCE (3.600 miliarde Euro e suma 2020) și crearea de fonduri proprii ale Comisiei pe baza de datorii (peste 3.000 miliarde e suma). Se va cârpi ceva în vorbe politice ca „sistemic” etc. UE.27 nu are resurse de bani proprii.
            Vom vedea cum se decide.

            (…”… Das „Nie wieder“, das die Deutschen sich nach dem Krieg geschworen hätten, bedeute für Deutschland vor allem „Nie wieder allein!“ Dieser Satz gelte nirgendwo so sehr wie in Europa. „Wenn wir Europa, auch in und nach dieser Pandemie, nicht zusammenhalten, dann erweisen wir uns des 8. Mai nicht als würdig.“
            „Wir müssen Europa zusammenhalten. Wir müssen als Europäer denken, fühlen und handeln. Wenn wir Europa, auch in und nach dieser Pandemie, nicht zusammenhalten, dann erweisen wir uns des 8. Mai nicht als würdig.“…”…

            (… „… Die EU muss sich zusammenraufen – oder sie zerfällt
            Ein Gastbeitrag von George Soros
            In der Coronakrise braucht die EU mindestens eine Billion Euro – und ein gemeinsames Finanzierungsinstrument. Die Lösung wäre eine “ewige Anleihe”, die nie zurückgezahlt werden muss.
            01.05.2020,
            Das Verhältnis zwischen den jährlichen Zinszahlungen und dem erhaltenen Betrag läge bei 1:200. Natürlich muss der Zins jährlich beglichen werden, aber der heutige Wert künftiger Zahlungen sinkt stetig und bewegt sich schließlich gegen null.
            Die Kosten von fünf Milliarden Euro sind ein bescheidener Betrag im Verhältnis zu jener Billion, die dringend benötigt wird. Die Zinslast entspricht gerade mal rund drei Prozent des letzten EU-Haushalts und wenig mehr als einem Prozent des kommenden EU-Budgets, über das derzeit diskutiert wird.
            Wenn aus Billionen plötzlich Milliarden werden
            Beim Gipfel im April wurde eine solche Daueranleihe trotz ihrer Vorzüge nicht ernsthaft in Erwägung gezogen. Der spanische Premierminister Pedro Sanchez schlug sie zwar vor, wurde aber ignoriert. Stattdessen konzentrierte sich die Diskussion auf die Frage, welche Summen durch eine Erhöhung des nächsten EU-Haushalts mobilisiert werden könnten. Nach dem Gipfel sprach von der Leyen nicht mehr von Billionen, sondern nur noch von Milliarden. Etwas scheint schmerzlich schiefgelaufen zu sein.
            Der US-Kongress genehmigte 1870 die Ausgabe von Consols, um die Schulden aus dem Bürgerkrieg zu finanzieren.
            Wie ihr Name schon sagt, muss die Kreditsumme einer solchen Daueranleihe nie zurückgezahlt werden, fällig werden immer nur die jährlichen Zinsen. Eine Anleihe über eine Billion Euro würde die EU bei einer Zinsrate von 0,5 Prozent fünf Milliarden Euro im Jahr kosten….”…).

  3. Aristotel spune:

    Cred ca dincolo de aceasta pozitie de sustinere a programelor UE sa vedem ce am facut noi in Ro cu finantarile anterioare. Pentru ca multe programe si axe au fost folositi bani care nu au schimbat in bine economia si calitatea vietii din multe dintre comunitatile locale. Unele au reusit sa faca multe lucruri cu aceste fonduri. Nu cred ca s-a facut dincolo de cheltuirea banilor, o analiza cu beneficiile finale. Astfel, am facut depozite de legume si fructe care sunt goale, bursa de peste care nu functioneaza, partii de schi in zone fara zapada si altitudini sub 1500m, pensiuni care au functionat 3-4 ani si apoi vandute, sali de sport si parcuri in comune unde populatia este in scadere, scoli modernizate sau ridicate dar fara elevi, drumuri care o ploaie mai tare o iau la vale, cursuri de meserii care nu au ajutat cu nimic si nici au fost create locuri de munca pe hartie. Daca vorbim de schimbari climatice sa vorbim si de poluare; in Capitala, fiecere teren liber devine construit, spatiile verzi reduse, copacii taiati ca cioate, nu parcari si pe trotuare sunt numai masini. Cred ca institutiile europene ar trebui sa fie exigente cu ce se intampla post proiect, nu numai cum se justifica banii.

  4. Liberal, sort of spune:

    Draga SM,

    Fraza cheie a articolului tau e: “Banii să vină, însă, din fonduri noi alocate Bugetului Uniunii Europene, nu din transfer de la alte fonduri deja existente.”, ceea ce eu interpretez ca noi taxe, adica o crestere pe undeva la 4,5% a bugetului EU, si nu mi se pare deloc putin.

    N-am nimic impotriva sa platesc taxe daca primesc ceva in schimb dar eu personal nu sunt de acord cu felul in care sint cheltuiti (irositi) banii mei. Nu sunt de acord ca intre 35 si 40% din bugetul EU sa mearga la agricultura, dezvoltare rurala si pescarie. E o privire inapoi si nu inainte.

    In plus ma astept ca un liberal sa nu ceara marirea taxelor, chiar daca e liberal de putin timp:)

    • Razvan A spune:

      Nici eu la Green Deal. Nici la agricultura, desigur. Dar daca e sa akeg unde sa nu particip aia e pactul verde-rosu.

      • Liberal, sort of spune:

        Vad ca inca mai sintem pe-aceeasi lungime de unda. Ti-as mai da un mesaj dar n-am gasit decit adresa veche. Ca sa stii cine sint: Imi admirai pozele si ne-am vazut o data la un bar pe Fberg:) Mailul meu privat e inca valabil …

    • victor L spune:

      Altceva mai bun de facut nu aveti decit a ridica coltul covorului?

  5. ion spune:

    in primul rand sa ne faceti pe acei care suntem in UE mai competitivi

    nu observati ca nu suntem in stare sa producem niste masti?

    • Ursul Bruno spune:

      Complicata productia de masti care in China sa spunem costa sub 10 centi / buc iar in Europa de est poate cativa centi mai mult. E ca si povestea cu bananele si castravetii si forma acestora pt care s-au dat adevarate “batalii” la Bruxelles.

  6. Ursul Bruno spune:

    Stimate Muresan, criza viruslui arata in primul cat de nefunctionala este UE si cum statele nationale au preluat controlul total asupra Europei.
    In zilele de astazi UE este inexistenta in afara unor aparitii ale sefei comisiei si promisiuni peste promisiuni. Sunteti intradevar convins ca banii vor ajunge acolo unde trebuie ?
    Conditionarea resurselor financiare de pactul ecologic european in fata crizei care va urma nu are nici o legatura cu realitatile economice ale Europei si ce ne va asteapta de acum in continuare.
    Un exemplu, industria auto euopeana, una din industriile de baza europene si cu rezultate foarte bune a fost culcata la pamant inaintea crizei datorita interventilor masive din partea uniunii asupra reducerii poluarii, un aspect laudabil si de luat in seama insa sub forma in care a fost facut inacceptabila si fara a se tine cont de parerile specialistilor in materie.
    Industria auto este acum surpinsa cu ambele picioare “in aer” , practic inchiderea completa a productiilor pe o parte iar de celalta transformarea ei fortata intr-o industrie “verde” prin productia de masini electrice la scara larga, masini ale caror performante sunt din toate punctele de vedere contestabile, a adus multe productii in situatii extrem de dificile nemiavorbind de toti furnizorii acestei industri de varf.
    Ce sa intampla acum cu aceasta industrie , devenita peste noapte una cu probleme foarte grave si credeti ca oamenii sub impactul somajului, al reducerii timpilor de lucru etc.etc. se vor aventura in achizitiii nerentabile cu toate programele de sustiniere si premii de cumparare ? Nu, oamenii isi vor tine banii la buzunar, acum prioritatile fiind altele.
    Sustinerea financiara prin programe gen rabla a achizitionarii doar a masinilor electrice si hibrid ar crea probleme imense, insasi infrastructura de alimentare fiind aproape inexistenta nemaivorbind de curentul care intr-o masura covarsitoare ar fi produs prin technologii conventionale.
    Nebunia fortarii pactului ecologic intr-o perioada de criza profunda si de durata ar fi fatala pt industria europeana.
    In alta de ordine de idei, toate programele acum puse in mare graba pe picioare, finantate din imprumuturi vor fi decontate de noi cat si de generatiile care vor urma, statul neavand alt mecanism decat al majorarii impozitelor, al taxelor, al amenzilor, cu alte cuvinte, cota de ca. 50 % cu care contribuim deja acum la stat va deveni si mare.
    Bugetul european este cladit pe datorii, pe nimic altceva.
    Nimeni la nivelul insitutiilor europene nu are curajul sa deschida tema taierii datoriilor suverane, astazi CC germana anuland practic o lege europeana care permite bancii europene sa cumpere la nesfarsit titluri de stat prin care statele sa poate accesa noi si noi credite, cu alte cuvinte, are loc o deposedarea prin usa din dos a cetateanului, a economiilor acestuia.
    Treburile s-au complicat intrat de mult incat nici specialistii nu mai sunt de aceleasi pareri insa un lucru este cert, fata taierea datoriilor, criza nu poate fi rezolvata, problemele fiind doar impinse in viitor, umatoarea criza fiind programata fara ca acesta sa fie rezolvata.

    • Kurt spune:

      Verfassungsgericht Karlsruhe nu a tăiat nimic cum se putea vedea joi 7 Mai în dezbaterea din Bundestag la Berlin. Se cere o atenție mai mare din partea Parlamentului german în privința acțiunilor ale BCE (keine Wirtschaftspolitik, nur Währungspolitik). Această cerință va fi îndeplinită, nu se contestează nici una din cumpărările BCE de 2.600 miliarde titluri datorii de state din sud ale lui Draghi, nu se interzic cumpărările de 1.000 miliarde Euro prevăzute de doamna Lagarde 2020. Se cer ceva „explicații” mai detaliate de la BCE pentru actiunile ei. Nu e mare lucru. Partidele mari din Bundestag, CDU, SPD, Grüne, FDP, Linke sprijină acum în mod public acțiunile BCE. Viel Lärm um nichts?

      Propunereile și cerintele membrului PE S. Muresan aici pe contributors sună la fel ca cerințele italiene, ca cerințele socialistului Sanchez din Spania, la fel ca cerințele socialiștilor portughezi, sunt cea ce cere E. Macron. Rămâne NU NU NU al ministrului olandez de finanțe. Olanda refuză „Schuldenunion”, refuză Corona Bonds.

      Wer kann das bezahlen,
      Wer hat das bestellt,
      Wer hat so viel Pinke Pinke,
      Wer hat so viel Geld.

      De unde cele 3.000 miliarde Euro prevăzute de Comisie?
      Cum va arăta structura budgetului UE.27 pentru anii 2021-2028?
      Se votează în unanimitate de voturi în consiliul ministerial al șefilor de state.

      Cancelara A. Merkle va „plăti” ceva mai mult in budgetele Comisiei. Cine va face la fel?
      E. Macron sărbătorește azi la Paris 8 Mai Ziua Victoriei 1945.

      • Ursul Bruno spune:

        Dupa unii comentatori a dezamorsat chiar “bomba nucleara”, pune insasi moneda euro in dificultate.

        • Kurt spune:

          @Ursul Bruno
          E propagandă politică socialistă de ieri, de azi și de mâine.

          Und willst du nicht mein Bruder sein
          So schlage ich dir den Schädel ein.

          Cine nu e cu socialiștii din Italia, Portugalia, Spania etc e un „trădător” al UE, e un „dușman” al solidarității internaționale. La nevoie se cântă internaționala în sudul UE.27 si la Paris. Conceptul francez pentru UE e „economie politică (socialistă) centralizată.
          Brexit e un răspuns.

          (…”….Urteil zu EZB-Anleihekäufen
          Was unterscheidet Deutschland von der EU-Ignoranz der Polen und Ungarn?
          Das Karlsruher Urteil über EZB-Anleihenkäufe stellt nationales Recht über europäisches. Warum das nicht das Ende des Euros und Europas bedeutet.
          Der Euro wird es überleben. Sein Geburtsfehler – das Fehlen einer einheitlichen Steuer- und Finanzpolitik – lässt sich nicht so schnell heilen. Niemand, auch nicht Italien & Co., möchte auf die nationale Finanzhoheit verzichten. Der Süden braucht Hilfe. Im besten Fall strebt die Eurozone eine Lösung nach dem Muster des deutschen Länderfinanzausgleichs an. Mehr ist vorerst nicht drin. Ignoriert Deutschland EU-Recht?
          „Es kann gut sein, dass in anderen EU-Mitgliedstaaten nun auch der Bestand des Euro in Frage gestellt wird – weil ja jedes nationale Verfassungsgericht für sich urteilen könne“, sagte Schäuble dem Redaktionsnetzwerk Deutschland (RND). „Diese Situation macht niemandem Freude.“
          Man müsse nun „politisch umso mehr alles daran setzen, Europa zu stärken“, sagte Schäuble. Er machte deutlich, dass er das Urteil des Gerichts nachvollziehen könne. „Es ist bekannt, dass ich als Finanzminister auch nicht immer einverstanden war mit Entscheidungen der EZB – bei allem Respekt für deren Unabhängigkeit“, sagte er.
          „Unabhängige Institutionen, die nicht demokratisch legitimiert und kontrolliert sind, müssen sich streng auf ihr Mandat begrenzen und dürfen es nicht zu weit auslegen. Das Urteil des Bundesverfassungsgerichts ist also nicht ganz einfach zu widerlegen.“ Dennoch sei es „auch schwierig, wenn das deutsche Bundesverfassungsgericht eine Entscheidung des Europäischen Gerichtshofs nicht als verbindlich anerkennen kann“, sagte Schäuble.
          Das Bundesverfassungsgericht hatte den billionenschweren Ankauf von Staatsanleihen durch die EZB als teilweise verfassungswidrig eingestuft. Die Deutsche Bundesbank darf sich nach der Entscheidung künftig nur unter bestimmten Bedingungen an dem Kaufprogramm beteiligen….”).

  7. hanu spune:

    E nevoie de o politica dura si comuna financiara la nivel UE. Daca tzara x nu doreste sa adere, OUT. Altfel toata constructia cade, nu poti avea unii disciplinati si altii pusi doar pe masuri social-populiste. Asa ca e nevoie de masuri dure, gata cu rugamintile. Un guvern european, o singura politica fiscala, pierderea suveraniei tarilor ramase in uniune. Referendum popular, si cine nu doreste sa se alature, OUT. Macar am sti cum stam. Lenesii socialisti din sud sa isi faca propria uniune, daca cred ca o pot face mai bine, si sa sune la usa cand si daca sunt gata sa intre in noua UE lasand bullshiturile nationaliste pentru prosti la usa. Asta da, noua UE sa puna la punct un sistem de vot instant tip referendum prin care sa poti consulta cetatenii imediat, gata cu agentii politici. M-am saturat de stat tatuc si de profitori ai sistemului.

    • Kurt spune:

      @ hanu
      Cetățenii sunt suveranul, de la cetățeni se obține un mandat limitat în timp pentru a guverna. UE nu e un stat, nu are un „popor”, nu are o singură limbă „națională”. Limbile nu pot fi reduse la dialect local. Nu avem un spațiu public european comunitar. Limbile „naționale” sunt o barieră greu de trecut în problema rezolvării unei „opinii publice comunitare europene”. Engleza e singura opțiune în UE sub forma de „stat”.
      Cred că utopia unui „Stat Federal European” a murit pentru mult timp, cel puțin pentru o generație.
      Cred că perspectiva unei „Federații Europene de state partenere” e singura bază de discuții azi. Peste 20-30 de ani va fi posibilă o Federație UE.35?

      Euroland e o soluție sau o problemă pentru UE.27?
      Azi se discută cu 5 state din Balcanii de vest despre pandemie. Albania și Macedonia de Nord sunt deja posibile candidate de adreare la UE.27.
      Moldova ….. …..

    • Harald spune:

      @hanu – vedeți că demografia părții disciplinate din UE s-ar putea să vă joace unele feste :)

      Toate măsurile autoritarist-fanteziste pe care le propuneți mai au nevoie și de niște oameni care să muncească. Oameni care nu prea se nasc prin partea locului, așa că trebuie importați, cu compromisuri. ”Vechea UE” ajunge în curând ca Japonia, nu-și mai dorește decât să moară în liniște. Am văzut casiere în vârstă de 70 de ani la Tesco, dar până și acelea tot la Praga erau, nu în ”vechea UE”.

  8. Aristotel spune:

    Daca privim cu atentie si in detaliu, UE a mizat pe lucruri de suprafata si nu cele de profunzime, partea comerciala fiind una primordiala. Lipsesc pentru tarile membre aspecte comune de justitie, administratie publica si a teritoriului, de formare profesionala similara, de functionarea sistemului bancar, pentru ca dobanzile negative la depuneri reduc sumele deponentilor, in invatamant, sanatate si cercetare,etc. Au cerinte pe care cine le aplica bine cine nu, mai asteapta, iar actiunile de infrigement o apa de ploaie. Dovada ca la noi nici acum nu avem o selectare a deseurilor, avem poluare cat cuprinde, si taiem padurile la greu, si analfabetism functional de peste 40 %. De aici rezulta derapajele ce se identifica in multe tari membre. Chiar si studiile de prefezabilitate si fezabilitate pentru investitii directe, reduse la minim util de date si pagini si identice sisteme de atestarea statiunilor si comunelor turistice similare pentru toate tarile membre a unui bacalaureat european comun. Apoi se impune si reduceri la numarul de institutii europene, la functionari si numarul de europarlamentari, pentru a fii mai putin birocratici si eficienti. La modul concret, aceasta UE a devenit un elefant cu picioare de lut, dovada ca nici pana acum de la finele anului 2019 nu au reusit sa dezbata si sa aprobe bugetul comunitar. Sistemul european cu doua viteze economice si sociale va exista in continuare, sa nu ne facem iluzii.

  9. O parere spune:

    Privind istoria UE de la inceputurile sale, de la prima asociere privind piata Carbunelui si Otelului, si pana astazi, pot sa constat mai multe eroari de abordare. Prima, aceasta uniune ar fi trebuit sa fie una alocata dezvoltarii echilibrate si echitabile pentru toate tarile si mai ales dupa 2004, dar a mers pe ideea concurentei economice dintre state, unele discrepante s-au adancit si nu au fost atenuate. A doua, la nivelul economiei mondiale trebuia sa devina un pol economic major si nu s-a stea cu mana intinsa la tarile asiatice pentru forta de munca ieftina si alte chilipiruri.3. A treia in institutiile europene majore nu partidele din tarile membre cu diferite interese proprii si orgolii sa faca politicile UE ci reprezentantii tarilor, care sa fie alesi si cu pregatire f.buna pe domenii economice majore, in asa fel incat sa se armonizeze interesele tarilor si nu ale partidelor.4. Actuala recesiune economica va duce la mai multe frictiuni la nivelul banilor si a asumarii unei solidaritati reale.5 Programele si axele de finantare pe fonduri europene au insemnat si sume cheltuite aiurea si intreg sistemul ar trebui regandit pentru a fi eficient.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Siegfried Muresan


Siegfried Muresan

Siegfried Mureșan este un economist și om politic român, deputat european din partea Partidului Național Liberal. Născut la Hunedoara, Siegfried Mureșan a absolvit cursuril... Citeste mai departe


Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Domnule Teodorescu, calculul scorului relativ de influenţă (SRI) e destul de simplu. Pentru fiecar...

de: Alexandru Babes

la "Competiția de proiecte de cercetare Idei 2020, impresii la cald"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

iunie 2020
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)