Home » Administratie »Analize »Politica & Doctrine » Citesti:

Câteva observații pe marginea proiectului UDMR al autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc

Borboly Csaba octombrie 14, 2014 Administratie, Analize, Politica & Doctrine
29 comentarii 1,593 Vizualizari

Înainte de a prezenta observaţiile mele vreau sa menţionez doua lucruri:

În primul aş vrea să atrag atrag atenţia cititorului asupra faptului că proiectul UDMR a fost primit cu calm de publicul român. Nu s-au încins spiritele, nu a fost spart niciun geam la sediile UDMR în ţară, nu au fost manifestaţii şi contramanifestaţii. Putem constata că cele doua decenii de care vorbea Brucan necesare democratizării societăţii române s-au implinit. Acest fapt este o bilă albă, un câştig comun.

În al doilea rând aş remarca faptul că, cu sau fără carenţe in ceea ce priveste conceptul textului redactat al proiectului statutului autonomiei, la auzul cuvântului „autonomie” toată lumea să se gândească la același lucru: la mecanisme, principii, nivele și rezolvări. Proiectul satisface pe deplin aceste deziderate, fapt pentru care se cuvine să adresăm mulțumiri celor care au lucrat la elaborarea lui. Iar gestul președintelui UDMR de a lansa la dezbatere publică acest proiect este un gest de curaj.

O dezbatere publică poate fi fructuoasă doar dacă tot mai multe persoane își exprimă punctul de vedere pe marginea temei puse în dezbatere. Având în vedere faptul că mi-am exprimat de mai multe ori în ultimii ani opiniile mele referitoare la această tematică, aș aștepta să se manifeste mai întâi alții, mai ales formatorii de opinie din afara politicii. Până în prezent nu s-a întâmplat acest lucru, dar sper ca în săptămânile, lunile, anii următori să aibă loc o dezbatere reală, să putem citi analize serioase. Aș aștepta acest lucru, deoarece referitor la acest proiect, respectiv față de concepția urmată în documentul cu pricina, am anumite dileme creionate pe parcursul experienței politice acumulate în decursul a aproape patru mandate. Mai târziu, după ce citesc, ascult părerea altora despre proiectul de statut, îl voi analiza paragraf cu paragraf, dar până să se întâmple acest lucru, aș avea o mare rugăminte de la cei care au redactat acest proiect: ii rog dacă se poate să modifice proiectul chiar pe timpul dezbaterii publice, deoarece temele de mai jos le consider momentan a fi piedici  în faţa desfăşurării unei dezbateri româno-maghiară serioasă, rațională. Aceste teme sunt următoarele:

1. Obligativitatea învățării limbii maghiare

În cazul articolului 17 propun reformularea dispoziției conform căreia este obligatorie predarea limbii maghiare în școlile cu predare în limba română din Ținutul Secuiesc. Dacă în locul acestei dispoziții ar figura posibilitatea de a învăța limba maghiară ca disciplină opțională, adică ca o posibilitate ca engleza, germana, alta ar fi percepția proiectului, şi sunt sigur că ar fi fost salutată în presă română, nu atacată. Am convingerea că nu numai în Ținutul Secuiesc ar fi benefică asigurarea posibilității învățării limbii maghiare în școlile cu predare în limba română, germană, ci și în alte părți ale Ardealului, în Bihor, în Transilvania de Sud, la Cluj și în Maramureș, oriunde în ţară, unde există solicitări în această privinţă. Sunt cu sutele, cu miile copii de etnie maghiară care din diferite considerente – în localitate nu există școală cu predare în limba maghiară, școala maghiară are un nivel de exigență mai mic, sau din comoditate – învață în școli cu predare în limba română. Acești copii astfel ar avea șansa de a învăța să scrie și să citească și în limba lor maternă, dacă ar avea șansa de a alege ca materie opțională studierea limbii maghiare. Dar este bine știut și faptul că sunt peste 200 de mii de familii mixte între maghiari și români. Copiii proveniți din aceste căsătorii ar trebui să aibă posibilitatea de a învăța limba maghiară și în cazul în care frecventează cursurile unei școli cu predare în limba română. Am convingerea că dacă ar exista această posibilitate în Ținutul Secuiesc și în afara lui, mii, poate zeci de mii de părinți români ar solicita ca, în mod facultativ, copiii lor să învețe limba maghiară. Însușirea unei limbi ar trebui stimulată, nu impusă. Putem vedea chiar în Ținutul Secuiesc unde duce obligativitatea însușirii unei limbi, în această privinţă din păcate gradul mare de „autonomie lingvistică” se poate observa la bacalaureat.

2. Problema patrimoniului regional și a redevențelor miniere

Chestiunile patrimoniale sunt chestiuni spinoase, complicate, în strânsă legătură cu exprimarea unei suveranităţi statale. De aceea propun ca titlul V. Domeniul public şi patrimoniul regiunii şi a judeţelor să fie șters în totalitate. Ca simplu politician care activează în administrația locală de 14 ani, printre multe altele, aș atrage atenția membrilor comisiei care a redactat proiectul că investim multă energie, efectuăm muncă de lobby în București pentru a trece în administrarea companiei de drumuri naționale porțiunile de drumuri județene aflate în stare deplorabilă, iar costurile de milioane de euro necesare pentru reabilitarea lor să nu îngreuneze bugetul județean, ci să fie suportate din bugetul central. Starea în care se află infrastructura feroviară este arhicunoscută, știm și din relatările de presă despre repetatele ruperi de șine de la Izvorul Mureșului. De aceea ar fi un harakiri bugetar din partea noastră să fie trecute în patrimoniul regiunii diferite obiective de infrastructură rutieră, feroviare. Infrastructura de apă și canalizare se află în proprietatea administrațiilor locale, deci nu are rost să ne ocupăm de ele. În ceea ce privește problematica minelor și a zăcămintelor, în afara salinei de la Praid, în Ținutul Secuiesc – excluzând carierele de piatră, care generează mici încasări din redevențe – nu găsim alte mine serioase. În cazul salinei – neavând nicio legătură cu acest proiect legislativ – ar fi întemeiată trecerea ei în patrimoniu local şi județean, la fel ca și salina de la Turda, deoarece are un potențial turistic enorm. Din fericire în persoana d-lui Seprődi, salina Praid are un conducător iscusit și funcționează și acum într-un mod demn de invidiat. În pofida supozițiilor, din redevențe miniere, momentan încasările bugetare în judeţele Harghita-Covasna-Mureş calculate pe cap de locuitor se situează sub nivelul încasărilor medii la nivel național, mai precis la jumătatea mediei naționale. Iar dacă explorările de zăcăminte din spațiul Mării Negre sau al gazelor de șist dau rezultate, acest raport s-ar diminua la o cotă de 1:5 sau poate chiar 1:10. În apropiere de Sighișoara sau în Valea Târnavelor mai sunt câteva zăcăminte de gaz în faza de epuizare și avem apele minerale. Dacă raportăm sumele încasate pe urma acestora, la numărul de locuitori, suma obținută rămâne mult în urma mediei naționale. Mă gândesc că dacă pomenim de autonomie în cazul redevențelor, aceasta înseamnă că încasările provenite exploatarea zăcămintelor să rămână în regiune, dar asta înseamnă și că regiunea beneficiază de încasările din alte zone. Aceasta este doar un exemplu concret care demonstrează că socoteala de acasă, dacă nu este bazată pe studii, analize serioase, de multe ori nu prea se potrivește cu socoteala din târg, realitatea diferă față de ideile concepute la masă de birou.

3. Etnicizarea

Proiectul reglementează principiile de urmat în cazul ocupării funcțiilor în domeniul administrației locale și al organelor de justiție pe baza apartenenței la comunitățile etnice. Dacă ar trebui să nominalizez în acest proiect o tematică, o abordare, care trebuie să fie lasată în urmă, abandonată, aceasta ar fi etnicizarea instituţiilor publice.

În Tirolul de Sud – modelul de autonomie ce a fost urmat de redactorii proiectului – reglementările nu sunt formulate pe principiul apartenenței etnice, ci pe principiul apartenenței la una din comunitățile lingvistice. Între cele două abordări există diferențe majore, deoarece conservarea diversității lingvistice, asigurarea dreptului de folosire a limbii materne sunt probleme bine reglementate pe plan internațional, acceptate de către state. Cunoașterea unei limbi este o condiție controlabilă, aplicabilă inclusiv în cazul unor postrui în moementul actual, dar etnicizarea, înregistrarea apartenenței la o etnie sau alta ca condiţia ocupării unui post public ar fi, consider, chiar periculoasă.

În ceea ce privește etnicizarea din domeniul justiției – trecând peste faptul că modelul de autonomie al Tirolului de Sud nu are ca obiect justiţia – am convingerea cei care au redactat proiectul, ar trebui sa studieze realitatea zilelor noastre. Acum, la Tribunalul Harghita revin unui judecător 25 de mii de locuitori. În județul Gorj acest raport este un judecător de tribunal la 8 mii de locuitori. Cei care apelează la Tribunalul Harghita sunt în proporție de peste 85 la suta maghiari, iar mulți dintre ei întâmpină dificultăți de comunicare în limba română, greutăți în a înțelege mersul procesului la care sunt parte. Este nevoie de traducere, de interpreți, lucru care încetinește actul de justiție. De aici rezultă în mod logic că în județul Harghita ar fi nevoie de mai mulți judecători raportat la mia de locuitori, dar vedem că realitatea se prezintă chiar invers. Introducerea unei cote etnice nu ar rezolva această problemă, ba mai mult, ar multiplica problema, deoarece puțini sunt acei judecători care ar veni din afara județului, iar în județ sunt puțini aceia care fac față examenelor necesare ocupării unui post în magistratură. Se vede clar, că lipsa de personal este o problemă serioasă, de accea consider că ar trebui să fim atenti, cu dezbateri despre cote etnice, pentru ca acei tineri magistraţi care ar alege judeţul Harghita in viitor sa nu fie demotivati.

4. Lărgirea bazei de finanțare a autonomiei locale

Dupa ce am prezentat trei tematici unde, după părerea mea, soluţiile folosite pot fi imbunatatite, aş menţiona si o tematică în privinţa căreia in proiect nu a fost urmat modelul în cauză, deşi ar fi fost benefic, si anume soluţiile de finanţare al instituţiilor publice regionale, locale. Dacă sunt reglementări de dezbătut din statutul de autonomie al Tirolului de Sud consider că acestea sunt cele privind finanţele publice locale. Autonomia locală pe de o parte înseamnă posibilităţi de dezvoltare, dar la fel înseamnă şi responsabilitate, obligativitatea asumării unei bune/rele gospodărire a avutului public. În această privintă consider că modelul autonomie al Tirolului de Sud este un model cel puţin demn de cunoscut, de analizat. Din păcate, partea financiară a proiectului UDMR a preluat foarte puţin din soluţiile Tirolului de Sud. De aceea propun ca textul să fie modificată în aşa fel, încât sa fie preluate căt mai multe reglementări în această privinţă.

Aș dori ca UDMR să profite de șansa de a face cunoscut un altfel de model de repartizare a banului public decât cel cunoscut și aplicat la noi: cel supus moftului majorității guvernamentale. Altfel, pierdem șansa de a clarifica esența autonomiei locale în mintea miilor de primari și conducători de instituții. După părerea mea acest lucru îl interesează în aceeași măsură atât pe primarul din Cristurul-Secuiesc, cât și cel din Toplița sau Bilbor, ba chiar și din alte zone, regiuni, deoarece finanțarea excesiv de politizată, neprevizibilă și birocratică a administrației locale dă multă bătaie de cap tuturora.

Ar fi multe de discutat, de aceea propun – dacă vrem pe viitor dezbateri serioase, de care să fie interesate aleşii locali români, alţi factori de decizie, formatorii de opinie – să discutăm despre soluţiile aplicate in Tirolul de Sud sau în alte parte, solutii ce ar asigura condiţiile instituţionale şi financiare pentru o vasta şi reala autonomie locală. Un lucru este clar, forma actuală a proiectul prezentat trebuie sa fie modificat in continuu astfel incat în loc de monolog să avem dialog.

Acest articol a apărut în limba maghiară în blogul personal:

http://www.borbolycsaba.ro/blog/nehany-megjegyzes-az-autonomiastatutum-tervezetehez-2/

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "29 comments" on this Article:

  1. Vele Vasile spune:

    pentru ca dumneavoastra v-ati referit la Austria ca exemplu,faceti niste omisiuni,nu intru in polemica cu dumneavoastra despre aceasta tema.Tot in Austria tablitele care indica numele localitatilor prevad in mod expres ca denumirile acelor localitati cu locuitori de alta etnie sa fie scrise dedesupt cu litere mici (vizibil mai mici decit cele in limba Germana),ceea ce ar trebui facut si in Romania.Politica fata de emigranti sau alte enii minoritare in Austria ,este o politica pe baze de integrare ,asa cum ar fi normal sa fie si in Romania.Referitor la manualele scolare in mod special cele care predau Istoria sint un scandal binecunoscut,aduc ca argument articole ce pot fi gasite in arhiva mai multor ziare,cine doreste le gaseste.Ideea de autonomie nu a fost bine primita de nimeni,nici de mine avind unul din parinti de etnie ungureasca.Si apropo de cum scrieti in limba Romana ,ar trebui sa mai exersati : ” nu a fost sparta nici un geam “

    • Putin viseaza la Tirolul din Harghita spune:

      Util de reafirmat ca in acest moment Romania e statul european care acorda minoritatilor etnice cele mai multe drepturi la nivel colectiv, nu exista in Europa vreo tara care sa aiba un asemenea nivel de protectie pentru minoritati etno-lingvistice, dimpotriva, multe state membre UE, inclusiv fondatoare precum Franta, nici macar nu recunosc legal “minoritatile etnice”.
      Altele, precum Spania, nu permit nici un fel de referendumuri locale fara aprobarea Curtilor Constitutionale (vezi esecul organizarii referendumului in Catalonia). De altfel e unul dintre motivele pentru care discursul separatist maghiar nu mai are nici un fel de impact la nivel UE. Dimpotriva, e perceput negativ in contextul dramelor din Kosovo si conflictelor inghetate din Caucaz, R.Moldova si Ucraina. Nu e de mirare ca Ungaria lui Orban a devenit un instrument a Rusiei lui Putin, era singura alianta logica intre aceste nostalgii iredentiste, ambele la fel de potential agresive (doar ca una chiar isi permite, ca are petrol si tancuri destule).

      Obsesia asta de a-i transforma pe bietii secui in niste “tirolezi” de Est e una de o mare ipocrizie tinand cont de felul in care UDMR-ul si-a mentinut captiv electoratul prin saracie si nedezvoltare.
      Spunea domnul autor ca nu sunt destui judecatori in Harghita. Pai ia sa incercam sa le sporim de vreo 3 ori numarul, sa fie la procentul din Gorj, sa vedeti isterii si urlete la alde Antal Arpad si Tokes Laszlo despre “schimbarea proportiei etnice” si “colonizarea secuimii cu romani” !

      UDMR in mod voluntar a blocat proiecte economice mari, a refuzat orice investitii de anvergura, care ar fi putut aduce prosperitate in zona, pentru ca exista teama ca la acele eventuale fabrici si uzine vor veni sa lucreze si moldoveni si olteni. Secuii sunt putini la numar, natalitatea lor e la fel de scazuta ca la romani, iar persoanele cu calificari inalte in profesii industriale sau IT sunt rare si pleaca din zona catre marile orase sau chiar emigreaza in Ungaria. Evident, exemple mari din Europa (Spania, Grecia, Italia, Cipru) au demonstrat deja ca nu poti asigura o societate modena viabila, solida financiar-economic doar pe baza de turism, vaci pe pasune si apa minerala ! Inteleg ca autostrazile visate ar trebui sa transforme zona locuita de secui intr-o anexa regionala mai indepartata a economiei Ungariei, asta ar fi marele plan ungaro-secuiesc.. Cred ca mult mai eficient pentru prosperitatea secuilor, daca se doreste, ar fi o integrare economica mai intensa in Romania, potentialul de dezvoltare de la noi e net superior celui din tara vecina.

      Cat despre cheltuirea banului public, solutia nu este autonomia etnica (ce absurd!!), ci este respectarea legii actuale si depolitizarea institutiilor descentralizate.
      Eu sunt convins ca DNA-ul e deja mult mai eficient decat o autonomie regionala in a “convinge” politicienii locali sa nu mai fure sau sa distribuie arbitrar si ilegal fonduri de la bugetul local. Vine si anchetarea retrocedarilor de paduri si imobile de prin zona Harghita-Covasna-Mures, vad ca la Brasov a intrat azi DNA-ul in judecatori, avocati si deputati implicati in retrocedari ilegale de zeci de mii de hectare.

      Romania are un cadru legal suficient de complex si generos pentru a permite pastrarea identitatii culturale si etno-lingvistice pentru orice minoritate etnica, cererile repetate de autonomie nu sunt decat acte politice ostile statului national construit de romani si sunt percepute ca agresiuni de catre majoritatea cetatenilor romani.

      Politica “pasilor marunti” si “banalizarea” conceptelor prin promovarea lor in dezbaterea publica (articolul de fata e un exemplu) sunt tactici binecunoscute si acceptate in democratie, dar limitele autonomiilor si separatismelor (de facto sau de jure) cred ca deja sunt vizibile, in Scotia, Catalonia sau Ucraina. Contextul european e un alt motiv pentru care in Romania va fi tot atata autonomie la Targu Secuiesc cat va fi si la Calafat sau Radauti, nu mai multa si nici mai “etnica” !

    • Borboly Csaba Borboly Csaba spune:

      Nu vad rationamentul diferentei marimii literelor intre diferite tablite. Mi se pare ca in Austria sunt inscriptionate pe tablite cu alta culoare. Dupa parerea mea trebuie luat in considerare si faptul ca daca vine un turist din afara tarii, atunci acest turist foloseste GPS sau harta, unde denumirile sunt in limba romana. De aceea ar fi benefica o solutie pe baza careia sa se poate vedea de la distanta care este inscriptia in limba romana si care in limba maghiara, germana, etc… Sunt cazuri de acest fel, cum ar fi Arad, Borzont, denumirea este aceeasi in ambele limbi.

    • Borboly Csaba spune:

      Nu vad rationamentul diferentei marimii literelor intre diferite tablite. Mi se pare ca in Austria sunt inscriptionate pe tablite cu alta culoare.
      Dupa parerea mea trebuie luat in considerare si faptul ca daca vine un turist din afara tarii, atunci acest turist foloseste GPS sau harta, unde denumirile sunt in limba romana. De aceea ar fi benefica o solutie pe baza careia sa se poate vedea de la distanta care este inscriptia in limba romana si care in limba maghiara, germana, etc…
      Sunt cazuri de acest fel, cum ar fi Arad, Borzont, denumirea este aceeasi in ambele limbi.

  2. dorin valeriu spune:

    Observatii de bun simt. Dar redactorii “Proiectului” cum l-au lansat ? Dl Borboly e cineva in UDMR, chiar nu l-a intrebat nimeni ce parere are ?

    • Borboly Csaba spune:

      Este un proiect supus unei dezbateri publice, nu este un proiect batut in cuie. Fiecare partid lanseaza diferite proiecte, concepte care in majoritatea cazurilor nu sunt supuse unei dezbateri publice. Deci cativa experti redacteaza undeva intr-o camera ceva, si este apoi se inaintata in parlament. In cazul acesta cei interesati pot comenta, la fel cum o fac si eu.

  3. DanT spune:

    Ati omis principala problema a proiectului: judetul Mures. In proiectul de autonomie se prevede ca Tinutul Secuiesc va cuprinde judetele Harghita, Covasna si Mures. UDMR face mare caz de dreptul cetatenilor de a fi ascultati atunci cand isi doresc o anumita structura administrativa (autonoma). Dar nu doreste ca acest drept sa il aiba si populatia jud. Mures, majoritar romaneasca. Adica UDMR vrea ca o lege votata la Bucuresti sa decida includerea acestui judet in Tinutul Secuiesc, impotriva vointei locuitorilor de acolo.

    • Borboly Csaba spune:

      Fiecare oras, comuna, judet, este momentan o structura autonoma, pe baza principiului autonomiei locale. In ceea ce priveste judetul Mures, adica orasul Targu- Mures, singura sansa a acestui oras de a ajunge un competitor real Clujului, Brasovului, Sibiului, in ceea ce priveste fondurile, investitiile, administratia la nivel regional, etc… ar fi ca sa fie centru regional. Daca nu va fi centru regional, va fi o resedinta de judet, ca oricare alta. Depinde, in primul rand de mureseni in ce liga vor vrea sa joace orasul Targu-Mures.

      • DanT spune:

        E vorba de un judet, nu de un oras. Un judet cu populatia mai mare decat pop. Harghitei si Covasnei adunate. Sa inteleg ca le dati voie celor din jud. Mures sa decida daca vor sau nu sa faca parte din Tinutul Secuiesc? :) Pentru ca eu nu stiu ca in proiectul de autonomie sa scrie despre consultarea pop. din acest judet. Proiectul prevede infiintarea Tinutului Secuiesc (Harghita, Covasna si Mures) printr-o lege impusa de la Bucuresti.

        • Borboly Csaba Borboly Csaba spune:

          Pe parcursul ultimilor 25 de ani au fost depuse cel putin 5 proiecte privind regiunea care sa cuprinde Harghita, Mures si Covasna.
          Fara sustinerea, fra consimtamantul comunitatii romane din aceste judete acest proiect va fi al sasele si atat.
          Casa Poporului este o cladire mare si lata, incap acolo foarte multe proiecte de tot felul.
          De aceea am propus colegilor din UDMR, care au redactat acest proiect, ca sa aduca la o forma, care poate fi o baza de discutie si pentru comunitatea romana din aceste judete.
          In forma actuala este clar, nu poate fi o baza de discutie.
          De altfel, eu consider, ca a realiza un consens local ar fi mult mai simplu, ca acest consens sa fie acceptat si in Bucuresti.
          Este clar, Tinutul Secuiesc este o sperietoare excelenta pentru a anihila din start orice fel de discutie privind descentralizare, regionalizare in Romania.
          Si ar mai fi un lucru de spus, esential este eficienta, adica centralizarea, descentralizarea nu poate fi un scop in sine.
          Nici autonomia nu poate fi un scop in sine.
          Trebuie gasite acele solutii care asigura dezvoltare, si folosirea banului public cu cat mai mare eficienta.
          Trebuie predictibilitate, si multe alte lucruri, care momentan nu sunt.

          • DanT spune:

            Cum ar putea romanii sa accepte infiintarea unei regiuni autonome al carei nume (Tinutul Secuiesc) implica faptul ca ei vor avea statut de minoritate? // Experienta europeana ne arata ca majoritatea regiunilor autonome etnice se viseaza state independente (Scotia, Catalonia, Tara Bascilor). E mai putin periculos sa avem o minoritate care isi doreste autonomia decat o regiune autonoma care isi doreste independenta. Rusia ar folosi Tinutul Secuiesc – prin intermediul Ungariei pro-ruse – pentru a face presiuni impotriva Romaniei asa cum foloseste Gagauzia impotriva Moldovei. Probabilitatea unui conflict ar fi mult mai mare.

      • iosiP spune:

        Sa inteleg ca apartenenta judetului Mures la Tinutul Secuiesc va fi stabilita in mod voluntar, prin referendum? DA sau NU, va rog, ca eu sunt inginer, nu politician ;)

        Iar daca NU, ci va fi impusa de la Bucuresti, cu ce drept doriti sa anexati un judet locuit preponderent de romani in Tinutul Secuiesc? Mai mult, daca aceasta anexare ar avea loc maghiarii (scuzati, secuii) ar deveni minoritari in propriul lor tinut, deci n-ar putea aplica schimbarile bazate pe etnicitate decat in mod NEdemocratic.

        • DanT spune:

          In Tinutul Secuiesc format din jud. Harghita, Covasna si Mures secuii nu ar fi minoritari. Procentele ar fi 58% unguri si 37% romani. Asta pentru ca in jud. Mures sunt si multi unguri (peste 1/3 din populatie).

          • iosiP spune:

            Eu inca astept un raspuns din partea domnului Borboly Csaba: se va face un teferendum in judetul Mures sau locuitorii acestuia vor fi obligati sa accepte incluziunea in Tinutul Secuiesc?

            P.S. Pentru simplu amuzament, sectorul 5 al capitalei are 282,935 de locuitori iar principatul Liechtenstein are vreo 35,000. E clar ca Venghelie poate cere inglobarea principatului in sectorul 5, ca tot tiganii ar fi majoritari. Sau nu?

  4. Corneliu Cazacu spune:

    Citeva corecturi gramaticale:

    În primul rind aş vrea să atrag atenţia cititorului asupra faptului că proiectul UDMR a fost primit cu calm de publicul român. Nu s/au încins spiritele, nu a fost spart niciun geam la sediile UDMR în ţară, nu au fost manifestaţii şi contramanifestaţii.

    Prezentând trei tematici unde după părerea mea soluţiile folosite pot fi imbunatatite

    de aceea propun ca dacă vrem pe viitor dezbateri serioase, de care să fie interesati aleşii locali români … ale unei vaste şi reale autonomii locale.

    Daca vreti sa vedeti cum e Tirolul de sud:

    http://www.provincia.bz.it/presidenza/download/Opuscolo_Uso_della_Lingua_IT.pdf

    Solutia italiana e cea pe care o utilizam noi la birou (engleza, franceza, germana in functie de preferinta clientului) insa aplicata la scara regionala ma tem ca inseamna excluderea celor care nu vorbesc limba minoritatii (asa cum se intimpla in Catalonia).

    • Borboly Csaba spune:

      In cazul modelului din Tirolului de Sud intr-adevar este problematic faptul ca functiile importante de conducere in majoritate cazurilor sunt ocupate de reprezentantii partidului popular al germanilor de acolo, adica un fel de UDMR sud tirolez.
      Cu o reglementare corecta, orice fel de probleme pot fi inlaturate. De altfel chiar cu ocazia dezbaterilor de regionalizare din 2012 eu am sustinut, ca la nivel regional, principiul de baza a luarii deciziilor sa fie consensul, sau o proportie cat mai apropiata de 100%, adica cel putin 75% sprijin sa fie necesar pentru adoptarea unei decizii.
      De altfel, in cadrul Regiunii Centru totdeauna deciziile sunt luate in consens, desi a fost perioada cand dintre cei sase presedinti de CJ, trei au fost de la UDMR, a fost un presedinte de la Forumul Democratic al Germanilor, domnul Bottesch, si din Alba si Brasov au fost doi presedinti de etnie romana. Momentan suntem doi de la UDMR si patru reprezentanti ai partidelor romanesti. De aceea aceste tipuri de temeri nu au substrat real.

  5. Tirbushonu de NE spune:

    Nu exista nicio asemanare cu Tirol – doar nu vorbiti de Satu Maretz!
    Orice roman din zona are acelasi drept de autonomie de autonomia voastra ca si voi in speta, iar statul roman le garanteaza autonomia de autonomia voastra prin Constitutie si le va asigura protectia in caz de necesitate – protectia de voi.
    (fie chiar si un singur roman!

    Nu poate fi vorba deci de invatamant obligatoriu in limba maghiara si exclusivitatea folosirii limbii maghiare… in zona voastra cu autonomie speciala.

    Statul roman nu va ceda proprietatea asupra subsolului unui autonomii – fiind vorba de bogatii nationale, vor fi exploatate in folosul intregii natiuni.
    (voi faceti parte din popor, nu din natiune!

    Evident ca oricare cetatean roman se va bucura de protectia statului roman, inclusiv cetatenii romani de alte nationalitati conlocuitoare.
    (inclusiv, ca sa nu-si faca rau singuri!
    Nu cred ca va puteti inchipui ce preturi enorme veti plati, daca incercati sa concurati cu statul – cu dreptul exclusiv al acestuia de a folosi fortza in caz de necesitate si suveranitatea absoluta pe care si-o aroga.
    (in bani, dar nu numai – pe termen scurt, mediu si luuuuuuuuuung

  6. iosiP spune:

    “În primul aş vrea să atrag atrag atenţia cititorului asupra faptului că proiectul UDMR a fost primit cu calm de publicul român.”

    Desigur ca a fost primit cu calm, cine s-ar enerva la citirea unei astfel de utopii?!

    Asa cum ati remarcat, proiectul nu este sustenabil decat daca regiunea autonoma isi pastreaza bogatiile dar imparte in continuare saracia. De ce credeti ca restul tarii ar accepta sa finanteze infrastructura din regiune?
    De asemenea, proiectul nu este sustenabil decat daca regiunea autonoma include judetul Mures. De ce credeti ca romanii majoritari in acest judet ar dori sa faca parte din Tinutul Secuiesc?
    Si cum impacati democratia cu proportionalitatea pe baze etnice, in conditiile in care organele locale sunt alese si nu numite?

    Concluzia: vreti Tinut Secuiesc? Foare bine, luati-l cu totul (cu active si pasive) si fara judetul Mures. E simplu de facut – va gestionati singuri, deci nu ne mai intereseaza ce criterii folositi – si va asigur ca pentru majoritatea romanilor situatia nu ar fi privita cu enervare… ci doar cu amuzament!

  7. lloopp spune:

    Am o intrebare, pentru pastrarea legaturilor culturale dintre comunitatea maghiara din Transilvania, nu ar fi fost de ajutor o autostrada care sa lege Targu Mures via Cluj si Oradea de Budapesta? Ar fi insemnat de asemenea un aflux mai mare de turisti maghiari din Ungaria, si o situatie economica mai buna pentru intreaga zona, secuii si-ar fi permis sa viziteze Ungaria, sia sa mai departe. Ce au facut reprezentantii UDMR pentru asta de cand participa la guvernare? Sa fi facut lobby pentru autostrada Oradea-Cluj-Targu-Mures-Iasi-Ungheni, ca sa aiba aderenti si din comunitatea celor din Moldova, de pe ambele maluri ale Prutului. Dupa aceea daca se discuta despre autonomie as fi crezut ca politicienii maghiari vor cu adevarat si altceva decat voturi castigate nationalistic.
    In schimb zona HarCov a ramas intr-o saracie crunta. Autonomia aceasta, fara autostrada, si fara o economie puternica, nu mai zic de educatie, nu va duce decat la tinerea populatiei maghiare captive si manipulabile de politicieni cu discurs nationalist.

    • Borboly Csaba spune:

      Chestiunea acestei autostrazi a fost sustinuta totdeauna de UDMR. Una din conditiile de intrare in actuala coalitie guvernamentala a fost continuarea acestei lucrari, cel putin pana la Targu-Mures de la granita cu Ungaria. Dupa cunostintele mele, procedurile de achizitie publica sunt in curs, de lobby-ul UDMR se vor putea bucura toti locuitorii din judetul Mures, Harghita, Covasna, indiferent de nationalitate. Dar pot aminti reabilitarea drumului national de la Chichis pana la Reghin, o investitie de 200 milioane de euro, a fost rezultatul unei sustineri intense de catre UDMR, la nivelul guvernului. Faptul ca UDMR este de multe ori la guvernare, sau in apropierea guvernarii cred ca este un fapt benefic pentru toti locuitorii din aceste judete.

      • iosiP spune:

        Si de ce credeti ca statul roman (sau populatia Romaniei) va fi de acord sa faca autostrada in Tinutul Secuiesc, pe banii nostri din taxe si impozite?
        Ce obligatie am eu, cetatean roman, sa finantez infrastructura si economia unei regiuni autonome care functioneaza dupa legi diferite de cele care mi se aplica mie?

        V-am spus (si va repet): vreti autonomie? Pai deveniti COMPLET autonomi si suportati consecintele, ca mie unul mi-e clar ca judetele Harghita si Covasna mai mult primesc de la bugetul de stat decat contribuie la acesta.

        P.S. Sunt libertarian si ca atare adept al autonomiei si posibilitatii de secesiune nelimitata, insa CU ASUMAREA CONSECINTELOR (economice, de liber tranzit etc.). Sau dupa cum spune proverbul: Si cu … si cu sufletu-n rai, nu se poate!

        • lloopp spune:

          O proportie de 80-95% din banii de autostrada pot veni de la Uniunea Europeana. Lucrurile se fac la comun mai bine decat fiecare separat. Am propus autostrada Oradea-Cluj-Targu-Mures-Iasi-Ungheni ca sa beneficieze de legaturi economico-culturale atat maghiarii si secuii din Transilvania cu cei din Ungaria si UE cat si romanii din Romania si Republica Moldova intre ei si cu UE. UE este totusi despre “unitate in diversitate” nu despre “numai noi cu ai nostri”.
          In schimb, cu asumarea consecintelor, sunt foarte de acord cu dumneavoastra, atat la votanti, cat si la politicieni, si la oricine, in orice situatie. Nu poti arunca cu bata in balta si apoi sa te speli pe maini.

      • lloopp spune:

        Multumesc de raspuns. Sunt om al cifrelor, totusi :
        Incepand din 1990, UDMR a fost cu aproximatie :
        - 10 ani la guvernare
        - 6 ani de opozitie ca “partener al guvernului”
        - 8 ani in opozitie efectiva
        Rezultatul “economic” : zona HarCov a ramas una dintre cele mai sarace de dupa revolutie incoace, in ciuda padurilor, zonei turistice balneare, etc. Sa fi ridicat economic aceasta zona, sa doreasca toti romanii din zona si din imprejurimi sa invete maghiara ca sa munceasca la patronii maghiari nu credeti ca ar fi fost mai eficient, hm ?
        Sa fim intelesi, sunt PENTRU pastrarea identitatii culturale si lingvistice ale maghiarilor din Romania. Avem multe de invatat de la comunitatea maghiara, si am mai scris despre asta :
        http://lacoltulstrazii.ro/2012/03/07/multumiri-minoritatii-maghiare-ca-exista-in-romania-o-sugestie-despre-normalitate/. Si sunt chiar foarte de acord ca maghiara (si alte limbi minoritare) sa fie predate ca limba optionala in Romania.

        In schimb, dorim sa ajungem acolo prin mijloace diferite, sau punand lucrurile in directie inversa. Prin segregare etnica, Tinutul Secuiesc la care visati, nefiind viabil economic ca si enclava, va ajunge in saracie, mai crunta decat cea de acum. Aceasta populatie se va stinge si va fi inlocuita de emigranti. Ramanand ca si parte integrata a Romaniei si UE, se vor pastra atat legaturile culturale cu maghiarii din Ungaria, cat si cele economice cu Romania. Am scris mai multe despre asta aici :
        http://lloopp.wordpress.com/2014/10/05/sugestii-pentru-candidatii-la-functia-de-presedinte-al-romaniei/

  8. gelu soferu spune:

    in romana exista o zicala: cele bune sa se adune, cele rele sa se spele.
    articolul imi suna ca text pentru idioti, nu isi asuma nimeni responsabilitatea pt buna gospodarire, ci se selecteaza doar ce e mai bun, pt cele rele “ar fi un harakiri….”
    capitolul 3: Problema patrimoniului regional și a redevențelor miniere
    … În cazul salinei – neavând nicio legătură cu acest proiect legislativ – ar fi întemeiată trecerea ei în patrimoniu local şi județean, la fel ca și salina de la Turda, deoarece are un potențial turistic enorm…
    … Starea în care se află infrastructura feroviară este arhicunoscută, știm și din relatările de presă despre repetatele ruperi de șine de la Izvorul Mureșului. De aceea ar fi un harakiri bugetar din partea noastră să fie trecute în patrimoniul regiunii diferite obiective de infrastructură rutieră, feroviare….

  9. rz spune:

    Marea problema a proiectului, pe langa observatiile din articol cu care sunt intru totul de acord, este criteriul etnic ca punct central. Daca ar fi fost un proiect de regionalizare a intregii tari ar fi cu totul altceva, ar fi un proiect de eficientizare a administratiei, lucru de care este intr-adevar nevoie.

    Cele 2 judete, pentru ca nu vad cum Muresul ar putea intra in discutie deoarece nu-si doresc acest lucru, nu au cum sa fie sustenabile autonom. S-ar mari diferenta fata de restul tarii. Vad 2 solutii:

    1. Acceptarea unei regionalizari a intregii tari si crearea unei regiuni cu Harghita, Covasna, Brasov si Mures de ex sau mai mare, depinde cat de mari vor fi regiunile. Ar fi o regiune destul de echilibrata etnico-cultural si care ar fi eficienta.

    2. Unirea in fapt sau chiar si juridic a celor 2 judete si redenumirea in Judetul Tinutul Secuiesc. In fapt se poate face prin coordonarea proiectelor judetene printr-un organism superior de coordonare, cu sau fara personalitate juridica. Se pot intalni presedintii consiliilor judetene impreuna cu cativa consilieri judeteni reprezentand principalele partide si formal sau informal, pot decide politica de urmat pentru fiecare judet in parte.

    In ambele variante, toate drepturile maghiarilor trebuie puse in practica la nivel local (oras comuna) – educatie, administratie, toponime, etc. Nimeni nu opreste consiliile judetene sau locale sa traduca in maghiara toate actele administrative (daca nu sunt deja obligati sa o faca). In acest fel ei isi pot pastra identitatea culturala si etnica, lucru cu care toata lumea este de acord, nimeni nu are nimic impotriva, romanii nu doresc asimilarea maghiarilor asa cum face Ucraina. Insa cand vine vorba de administrarea eficienta a tarii, criteriul etnico-cultural trebuie sa fie echilibrat de cel economic, regiunile ar trebui sa fie un mod de administrare mai eficienta (inclusiv autonoma intr-o masura mai mare decat sunt judetele acum, cu finantare transparenta si dupa reguli clare). Astfel nu pui in aceeasi regiune Vrancea si Harghita, nu sunt compatibile cultural, insa cele 4 judete enuntate mai sus sunt perfect compatibile si ar fi eficiente economico-administrativ.

    As mai aduce un argument impotriva justitiei in limba maghiara, pe langa cel pur interesat din articol: oricine apeleaza la judecata isi ia un avocat pentru ca altfel nu are nici o sansa. Deci avocatul trebuie sa vorbeasca si maghiara si romana. Fiind o profesie liberala, piata isi va spune cuvantul (l-a spus deja probabil), avocatii care vorbesc si maghiara fiind cautati de clienti. Tinand cont de insasi natura domeniului, unde fiecare sens al cuvintelor din lege este speculat de avocati, nu prea vad cum ar putea functiona o judecata in limba maghiara cu un judecator si un avocat care nu stiu romana, chiar daca s-ar traduce toate actele administrative. Pur si simplu ar fi o judecata paralela cu legea. De exemplu, intr-un caz ipotetic de hartuire, legea ar putea avea un subtil EA pe undeva, de unde s-ar putea deduce ca numai EL poate fi acuzat de hartuire. La traducere, este posibil ca sensul acesta sa dispara.

  10. mannixg spune:

    Chiar nu se intelege ca “daca nu va fi autonomie, nu va mai fi deloc” …. tara asa cum este acum?
    Cine nu intelege, privind rezultatul(peste ? ani), poate va intelege. Da nu-i sigur…

  11. Sorin spune:

    Sunt multe de spus, UDMR-eul trage cit poate pe politicieni si ei “saracii” sunt foarte permisivi, caci e an electoral. Ciclu se repeta o data la 4 ani ….
    Acum referitor la proiect, nu inteleg si nici nu pot sa pricep cum poti sa ceri mai mult decit dai?
    In Cluj sunt in primarie si alte institutii publice vorbitori de limba maghiara daca vor autonomie de ce nu vor sa ofere macar atit? Intr-o viata de convietuire cu romanii din zona n-au reusit sa invete romana la un nivel de baza dar vor ca romanii sa invete magiara!
    Problemele spinoase dintre romanii si maghiarii din zona sunt abordate, zic eu, brutal si se lasa sa se inteleaga ca in “autonomia” ceruta, romanul va trebuii sa devina maghiar cel putin prin limba.
    E pacat ca in 2014 autonomia se cere pe principii etice, si in acelasi timp suntem Europeni, deci uniti dincolo de ednie si rasa. Directiva europeana este separarea cit mai mare a tarilor pentru o Europa unita.
    Unirea pentru o cauza buna face minuni, dezbinarea (din ori ce cauza) nu duce la nimic bun pentru cei in cauza … cine o fi “al treilea” care cistiga?!

  12. intre bare spune:

    De ce nu cedati Tabara de la Valea Uzului, in schimbul unor teritorii pline de paduri bune de taiat, judetului Bacau?
    Oricum nu va folositi de ea.
    Ar implini potentialul turistic al Lacului din jud. Bacau.
    Ca sa nu mai vorbim de cat de bine cooperati cu Bacaul in privinta drumurilor, mai ales cel de pe Valea Uzului.
    Si de ce nu vreti de la Bacau si “Nicolae Balcescu, Cleja, Gheorghe Doja, Luizi Calugara…, ci numai Ghimes?!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Borboly Csaba


Borboly Csaba

Este Presedintele Consiliului Judetean Harghita Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)