Home » Administratie »Economie »Global / Europa »Opinie » Citesti:

Ce să învățăm din Brexit: rămânem în Europa, dar nu ca simpli iepuri!

Adrian Luca martie 31, 2017 Administratie, Economie, Global / Europa, Opinie
12 comentarii 2,901 Vizualizari

”Dați iepurilor mai mult spațiu”. Așa sună o recomandare pusă chiar în titlul unui comunicat venit zilele trecute de la Parlamentul European. E vorba de o rezoluție care cere Comisiei Europene să impună reglementări pentru creșterea standardelor de viață pentru iepuri, așa cum există deja pentru găini, porci și vaci. Fermele tip grădină vor avea între altele efecte în reducerea consumului de antibiotice pentru protecție sanitară, deci și friptura la tavă va fi mai sănătoasă.  Unde mai pui că un iepure nestresat  protejează și producția comunitară, asaltată de importurile ieftine din China. Cu imaginea simpaticelor urecheate zburdând liber pe iarbă și nu sufocându-se în cuști (98% din efective sunt crescute așa!), ne vine greu să înțelegem cum de acestă rezoluție cu raportor german nu a trecut în unanimitate (401 voturi pentru, dar 205 contra; 59 au fost absenți). Pun voturile ”contra” nu pe seama barbariei și le mai dau o șansă celor 205 – poate că sunt doar din categoria euroscepticilor, mai ales după ce or fi citit că, prin dărnicia Parlamentului, Comisia trebuie să găsească și fonduri pentru compensarea producătorilor (nu uitați – 98% din producție se face în cuști), dar și promovarea consumului de carne de iepure nestresat (care s-ar putea să fie mai scump, deși… nu știi ce iepure mai scot din pălărie chinezii).

Acesta e doar un episod recent din filmul ”mai multă Europă” care ne vine zilnic pe cablul de la Bruxelles. Speriați de finalul imprevizibil, britanicii au decis acum nouă luni să renunțe la abonament, iar premierul May a trimsi ieri în plic și cererea oficială de retragere.

Sigur, veți spune, puteam să aleg alt episod ca să marchez evenimentul de ieri, mai ales că sincer vorbind, britanicii chiar sunt nevinovați la faza cu iepurii – ei nu prea se dau în vânt după acestă carne și nici nu sunt mari producători. (Cu toate astea, se mândresc cu iepurele englez și, așa cum era de așteptat, au și un … Consiuliul britanic al iepurelui).

Dar nu am ales acest caz nici pentru a da apă la moară cârcotașilor care văd că, stau cu Brexitul pe masă și e furtună în jur, dar autoritățile de la Bruxelles, cu un calm englezesc, au vreme să se ocupe și de iepuri, așa cum s-a ocupat divorțuri (1), așa cum au măsurat dimensiunea oălelor, curbura bananelor, ori s-au întrebat dacă prunele sunt laxative iar apa chiar hidratează.

Am ales cazul însă pentru că e o veste bună. E un fel de bemol optimist în acest crescendo de pesimism care ar putea să ne încerce! Ce ar trebui să facem văzând fotografia istorică cu pemierului Theresa May semnând, într-un cadru atât de british style, cererea de Brexit? Să spunem ca Donald Tusk – ”deja ne e dor de voi”, un fel de cui ne lăsați? Unde mai pui că noi, cei 27 de instrumentiști rămași, nici măcar nu avem încă o partitură oficială, urmând să alegem din cinci (scenarii). Iar cea mai clară (și agreată) cheie  de interpretare pe care o avem până acum este ”Vom acționa împreună, cu ritmuri și intensități diferite acolo unde e cazul, mișcându-ne în aceeași direcție…” (din declarația finală agreată de cei 27 pentru concertul de 60 de ani, de sâmbăta trecută, de la Roma.

Dar să (ne) revenim: Uniunea Europeană e întâi de toate o piață comună și, ca piață, e despre chestii foarte practice – e despre directive și regulamente, peste rezoluții și recomandări. Și da, oricât ar părea de ciudat, asta e o veste bună!

Astfel de bucăți birocratice, adunate,  vor duce la un puzzle europen greu de anticipat cum se va sfârși. Dar în aceeași ceață  se găsesc odată cu noi și  francezii, și germanii, și italienii, ca să nu mai vorbesc de venerabilii englezi ori scoțieni ( îi separ, pentru că acum scoțienii sunt darnici în a împărți doza lor de incertitudine, prin propriul referendum). Așa că… ce-ar fi să privim acele bucăți birocratice ca frânturi de partitură care, bine asimilate, ne pot ajuta să avem aria noastră de succes, de o manieră interpretativă proprie, dar în același timp în acord cu restul orchestrei?

Să ne întoarcem la episodul cu care am început. Într-o singură săptămână ( 13-16 martie) în plenul Parlamentului, s-a discutat de eliberarea iepurilor și a benzii de 700 MHz; s-a stabilit definitiv că ”acționarii vor avea mai multă putere în deciziile legate de salariile directorilor companiilor” ( e vorba de directiva de întărire a drepturilor acționarilor, inclusiv în ce privește verificarea tranzacțiilor intra-grup,  am vorbit tot pe contriburors.ro, acum doi ani); apoi s-a constat că ”doar voința politică mai lipsește” pentru unificarea achizițiilor de apărare; s-a mai discutat despre o rezolvare a scandalului cărnii de cal ”care a ținut prima pagină a ziarelor în 2013” ( un scandal european care chiar i-a înfuriat pe britanici și în care noi am picat ca iepurii), s-a mai tras încă o data semnalul de alarmă că până în 2030 (curat optimism!), ”trei sferturi din deșeuri trebuie să fie reciclate” și lista continuă. Ca să sumarizăm, vorba comunicatului – ”Amenințările moderne și prejudecățile vechi au dominat ordinea de zi a plenului Parlamentului săptămâna aceasta. Siguranța alimentară, provocările topirii gheții polare și inegalitatea dintre femei și bărbați la locul de muncă au fost în centrul deputaților europeni. Un eurodeputat care a susținut inferioritatea femeilor a fost pedepsit”.

Fiecare titlu de mai sus are gradul lui de importanță, având incidență până la urmă asupra tuturor europenilor (nu doar cei  care pun pe masă un iepure stresat, ajung la o AGA unde se votează remunerația unui CEO potrivit planurilor de dezvoltare pe termen mediu sau mai lucrează într-o industrie de apărare care trebuie să se zbată și mai mult pentru piață etc.).  E drept că n-ar strica mai multă rigoare în stabilirea unor priorități, mai les în vremuri turlburi.

Dar cum spuneam, putem lua toate acestea ca semnale a ceea ce urmează să se întâmple: un IMM mai rapid de la noi se poate gândi că n-ar strica să înceapă de pe acum să dea mai mult spațiu locativ iepurilor, ca să câștige mai repede noua piață. Sau o companie listată să se gândească că acum e momentul ca să iasă înaintea altora cu o ofertă de transparență sporită, în care să explice cum s-a stabilit remunerația directorului sau cum s-au stabilit termenii tranzacțiilor cu parte afiliată. Decât să tragem salve de tun în onoarea fostei noastre glorii, industria de apărare, haideți mai bine să ne punem un binoclu la ochi și poate găsim o nișă, cât de mică, pentru viitoarele achiziții comune. Pentru că se va ajunge la achiziții comune – cred că, după 10 ani de UE, avem suficientă experiență să știm ce înseamnă ”doar voința politică lipsește”.

Am și pentru politicienii noștri o veste bună – pot să facă mai mult în apărarea interesului național în concertul European doar … contribuind la nașterea legislației bruxelleze. Am să-i întreb direct – știați că Europa noastră are un principiu care se cheamă ”gândește la scară mică”? Știu, sună fatalist în românește, dar veți fi surpinși probabil să aflați că, pe limba bruxelleză, IMM-urile (că de ele e vorba) ar trebui să fie ”clienții privilegiați” ai autorităților în procesul legislativ, că, la modul ideal, politicile economice trebuie să pornească de la impactul asupra celor mici și mijlocii, să treacă printr-un ”test de IMM”. Acest principiu este statuat formal de aproape 10 ani în ”Carta afacerilor mici” (Small Business Act), plecând de la constatarea evidentă că, dacă tot ”nu există o măsură protrivită pentru toți”, atunci e mai rațional ca o reglementare, o procedură să nu-i împovăreze excesiv și disproporționat pe cei mici. Se va ține cont că acelora mici le lipsesc avantajele de scară de care beneficiază marile afaceri și deci, automat, au capacități diferite de implementare eficientă a unor obligații. De pe urma unei astfel de abordări raționale vor avea de câștigat, în final, inclusiv companiile mari – arată actul european.

Nu mai vorbesc aici de cum s-ar schimba climatul de afaceri din țară dacă am ține cont de acestă filozofie (2). Dar cum ar fi dacă ne-am întoarce apoi cu aceeași filozofie la Bruxelles și le-am spune – știm că, în piața unică europeană, țări ca Germania, Franța sunt companiile mari, iar România, Polonia – IMM-urile. Înțelegem că și IMM-urile au rolul lor (3), deci avem nevoie de reglementări și proceduri pe măsura noastră. Sutele, poate miile de directive care emană de la Comisariatul central din Bruxelles nu trec printr-un test care să măsoare impactul la cei mici (4). Reversul – cei mici trec gâfâind testul european, atunci când îl trec. Implacabilul ”va fi adoptat de statele membre în x ani” de la finalul unei directivei uită tocmai principiul de bun simț european că … nu există o măsură potrivită pentru toți. Afaceri din economiile mici care nu rezistă  testului european ajung să se închidă sporind astfel presiunea și asupra … membrilor mari, unde ne ducem să cerem locuri de muncă, fonduri, ajutoare etc. În mod paradoxal, dintr-o abordare care să țină cont de cei mici, au de câștigat și cei mari, câștigă, în final, ideea de unitatea și viabilitate a grupului european.

Cu Brexit, fără Brexit, Europa, lumea din jurul nostru se schimbă! Or schimbarea înseamnă oportunitate! Orice s-ar spune, britanicii ne dau un exemplu că trebuie să-ți învingi fricile iepurești și să nu aștepți să-ți deschidă altcineva cușca. Conștienți de diferențele de calibru, noi nu trebuie să mergem până acolo încât să ne gândim cum ar fi să ieșim din Europa. E suficient doar să vedem cum ar fi ca, în interiorul UE, să ieșim din cușca noastră tradițională de iepuraș coconaș, pardon codaș. Așa vom avea ce să le spunem copiilor noștri – și s-a dus, colo sus… dar nu s-a ascuns!

Note__________________________________

(1) Mi-a rămas întipărit acest exemplu de acum 9 luni – fix în vinerea de 24  iunie 2016, când de la Londra curgea verdictul popular de Brexit, pe pagina de știri a UE, la principalele titluri, Parlamentul UE anunța că a stabilit reguli noi pentru a decide ce curţi naţionale trebuie să rezolve disputele pe tema proprietăţii în caz de divorţ sau deces în cupluri sau parteneriate internaţionale. Materialul informativ era ilustrat cu două degete certărețe.

(2) Cu toată acestă lumină verde de la Bruxelles, vedem încă de multe ori roșu în fața ochilor când citim și aplicăm o legislație națională care nu ține cont (ca să spunem doar atât) de dimensiunea, de capabilitățile și, în final, de riscurile pe care presupune un beneficiar mare, comparativ cu unul mic. Parcă se merge pe principiul asta e viteza, cine poate se ține după cei mari, cine nu … faliment scrie pe el! În fiscalitatea grupurilor de companii, spre exemplu, de-abia din acest an se aplică efectiv la noi abordarea diferențiată în funcție de mărimea companiei, dar și de dimensiunea efectivă a tranzacțiilor intra-grup.

(3) IMM-urile sunt singurele pomenite în declarația de 60 de ani. (”o Uniunea care se dezvoltă dezvoltată ca o singură piață, de care să benefieze în primul rând întreprinderile mici și mijlocii…”).

(4) În ciuda tăcerii la nivelul oficialităților noastre, nu am să renunț să aduc în discuție subiectul de care am vorbit și răsvorbit aici privind unificarea și consolidarea bazei de impozitare a companiiilor la nivel european (CCCTB). Este platforma pe care se ridică noul concept de ministru de Finanțe al UE, platforma rigidă pe care trebuie să ne îmbarcăm toți, mari economii și mici economii.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "12 comments" on this Article:

  1. Decebal spune:

    Ca sa iesim din “cusca”, avem nevoie de viziune politica, de vointa politica, de cultul muncii, de incredere in domnia legii, de educatie, de profesionalism, de integritate, de responsabilitate si de multe altele.
    Si, insirand cuvintele de mai sus si uitandu-ma la cei care ne conduc, primul lucru care-mi vine in minte este “N-ai cu cine, ba, n-ai cu cine!”…

    Deocamdata, dupa parerea mea, apartenenta la UE este benefica, pentru Romania si ne trage inainte, cu toata impotrivirea unora, care ne-ar trage, mai degraba, catre Est.

    Chiar si Marea Britanie, cat ar fi ea de puternica, e posibil sa “se arda”, cu iesirea din UE. Trebuie sa treaca mai multi ani, pana sa ne lamurim cat de corect au ales britanicii, indemnati de Boris Johnson si ai lui. In lumea de astazi, de multe ori, economicul reduce politicul la tacere…

    • Cinicul spune:

      Aveti dreptate, britanicii s-ar putea sa aiba nu doar un dus rece, ci si o pneumonie.
      Am primit saptamana trecuta o scrisoare de la Citibank UK prin care ma anunta ca au inchis sediul din Londra. Sunt si alte mari banci care parasesc Londra mutandu-se la Dublin sau Frankfurt.
      Un coleg britanic imi spune ca nu e o mare problema pentru ca daca economia USA va creste cea britanica o va urma. Engelzii au o vorba pentru asta: beggars belief.
      Blocada contintala a lui Napoleon a fost un esec pentru ca a fost proiectata de francezi si n-a fost respectata de rusi. Cine a citit cu atentie raspunsul UE la scrisoare doamnei May va vedea ca divortul nu se va face cu pupaturi si cedari generoase ale Bruxelles-ului. Bruxelles le spune britanicilor ca pana la pronuntarea definitiva a divortului mai intai trebui sa plateasca restantele la intretinerea apartamentului si dupa divort nu vor mai pastra o copie a cheii locuintei. In plus pana la pronuntarea definitiva nu vor exista negocieri separate cu nici o tara din UE.
      De data asta blocada continentala este proiectata de nemti si s-ar putea sa fie mai eficienta.

      • victor L spune:

        Nu doar “un dus rece, ci si o pneumonie”, ci insula se va scufunda.
        Sigur.
        Daca Napoleon si Hitler au esuat, urmasii Holande si Merkel se vor razbuna.
        Urmeaza exodul bancilor, City-ul londonez va fi pustiu va arata ca un oras dupa un cataclism – vezi unele filme americane.

  2. Arpad spune:

    Aveti un ton relaxat care se potriveste mai bine talciocului bruxellez decat cel al colegilor dvs. devoti si papagali. Nu reusiti totusi sa va descotorositi de aceasta apucatura nefericita de a scrie Europa atunci cand va ganditi la UE. Confuzie regretabila !
    Daca Romania ar “beneficia” de ” cultul muncii, de incredere in domnia legii, de educatie, de profesionalism, de integritate, de responsabilitate si de multe altele “, cum scrie un preopinent,
    s-ar descurca de minune singura si n-ar mai avea nevoie de UE (care functioneaza oricum, dintotdeauna, la doua viteze). Profitul tarii se materializeaza in circa 14% absorbtie de fonduri de la UE. Si sa nu uitam, in eurodeputati gen Becali sau Vanghelie. Dar daca ma gandesc bine ei chiar se potrivesc…

  3. Kurt spune:

    Cedant arma togae concedant laurea laudi /după Cicero

    Dreptul e drept și armele nucleare britanice garantează un sediu în Consiliul de securitate ONU, cu ceilalți patru cu drept de veto. Brexitul înseamnă pentru UE27 un partener mai puțin în consiliul de securitate ONU. Legile parlamentului sunt în UK una iar în Romania legile parlamentului sunt alta, se fac noaptea ….. ca pandurii. Dreptul roman valabil de 2000 de ani e altfel practicat în UK cu case law, decît la București cu OUG urgențe peste noapte. Sunt mult mai multe deosebiri între UK și regimul de la Bucuresti 2017decît cele amintite în textul autorului.

    … „…. Am și pentru politicienii noștri o veste bună – pot să facă mai mult în apărarea interesului național în concertul European doar … contribuind la nașterea legislației bruxelleze. Am să-i întreb direct – știați că Europa noastră are un principiu care se cheamă ”gândește la scară mică”?… „…..

    Principiul de subsidiaritate e o cale/soluție pentru UE27 la restructurarea viitoare 2017-2019. Mai multe competențe la state, regiuni și orase, acolo unde este performanța/ responsabilitatea și numai acele competențe la nivel înalt UE27 care sunt de interes comunitar (piața comună, tratate CETA etc, apărarea??…).

    Piața comună (Binnenmarkt) e la începutul EWG/UE un țel și a fost realizat 1957 -1968 cu uniunea vamală. COMMON MARKET era principiul după care Londra 1972-2016 a încercat să schimbe/blocheze țelul francez cu intergrare tot mai mare în UE28. Este un conflict vechi între Paris și UK. E rezolvat, Brexit 2017-2019. La ora actuală premierul britanic T. May vrea un Brexit într-o singură etapă, părăsirea UE27 și în acelasi timp negociei pentru era post-Brexit. D. Tusk/UE27 nu acceptă viziunea britanică (scrisoarea de divorț) și s-a decis deja pentru două proiecte total diferite și deconectate (Brexit/deconectarea UK de UE27 …. și mai tîrziu negocieri noi).Cearta mare e pentru bani (UE27 calculează pînă la 60 miliarde Euro de plătit de UK, domnul David /UK ca ministru britanic responsabil pentru Brexit vede o sumă mult mai mică).

    După Brexit lipsesc din banii pentru subvențiile agare. Peste 40 % din budegtul de ca. 160 miliarde Euro al UE27 sunt subvenții pentru „bălegar”. Budgetul agrar UE27 va fi mai mic, și la București se va simți acest lucru. Domnul Cioloș poate cacula cîți bani mai puțini va primi Bucureștiul pentru subvenții agrare nerambursabile în UE27.

    Cocere,
    în latină pentru agricultură, a fost la începutul civilizației noastre și e originea cuvîntului „cultură” (azi unii ar prefera ca „cultura” să fie baza conceptului UE). Budgetul agrar stă la baza proiectului EWG/UE 1957 și e rezultatul compromisului între Franța și Adenauer/ Westgermany. Textul autorului e amuzant, situația în problemele actuale cheie ale UE27 e mai gravă. La Paris & Roma se va decide restructurarea UE27 2017-2019, dacă va fi un eșec (Front National, Beppe Grillo). La Bruessel (Parlamentul UE27, comisia, consiliul guvernelor, curtea supremă UE27 la Luxemburg) dubla majoritate calificată (majoritatea guvernelor și majoritatea cetățenilor UE27) va ușura unele decizii. Cred că va rămîne valabil „uniune în diversitate” (preamblul și articolul unu EWG/UE) și păstrarea principiilor (A.Merkel): piața comună, libera circulație (cetățeni, finanțe și mărfuri).

    Amenințările din Paris/F. Hollande 2017 către est se vor uita repede? Care sunt țelurile Bucureștiului 2017- 2019 pentru președinția în UE27?

    • Cinicul spune:

      Britanicii n-au fost niciodata europeni convinsi. Au aderat numai cand UK era in genunchi cu o economie distrusa de conflictele sociale ale anilor 70 si li s-a oferit un regim preferential.
      Birocratia de la Bruxelles a avut si efecte pozitive. A impus sistemul metric pe care britanicii l-a folosit in supermarketuri, dar prin piete zarzavagii si macelarii tot mai vindeau in pounds iar in spitale greutatea se raporta in stones (egal cu14 ponds!). Distantele au ramas in mile. A fost totusi un progres urias fata de USA, unde sistemul metric n-a facut nici un pas inainte.
      Cum scriam intr-un comentariu mai sus noua blocada continentala, impusa de data asta de nemti, s-ar putea sa-i loveasca mai serios decat cea a lui Napoleon. Va fi o blocada aplicata cu zambete.

      • Octavian spune:

        Am citit candva doua carti de termotechnica, una in stil metric, cealalta in stil britanic. Cea britanica e mult mai intuitiva (parere personala), mai explicita, are continuitate istorica. Sistemul metric e ca si cu Microsoft Windows. E un produs mediocru dar s-a impus pe piata prin cantitate. Lupta pentru impunerea standardul national al unitatilor de masura ca standard global e o batalie economica subtila. Deocamdata anglo-saxonii nu vor sa cedeze.
        Rivalitatea dintre lumea anglo-saxona si Europa Continentala (Germania-Franta) s-a manifestat din nou. Britanicii au insula lor si de mii de ani stiu sa gestioneze aceasta realitate. Nu-mi fac griji pentru ei. Imi fac griji pentru noi fiindca noi nu suntem britanici.

        • Cinicul spune:

          Una este sa citesti o carte cu sistemul imperial si alta este sa-l folosesti. Sistemul are zero consustenta interna. Unitatile de masa nu au nici o legatura cu cele de lungime sau volum. A vest sistem nu cunoaste Inca sistemul decimal!

  4. Dan Nicolescu spune:

    Atmosfera din EU acum , este identica cu cea din Bizantul in care, cu Turcii la portile cetatii, se dezbatea senin in senat, cu participarea imparatului, problema sexului ingerilor. Catastrofa nu se chiama BREXIT, ci esecul total al multiculturalismului si poiiticii de imigratie din ultimii 50 de ani, culminind cu invazia musulmana planificata si bine condusa financiar si logistic , probabil dela Ryadh, Teheran si Moscova. Cele trei capitale se urasc de moarte intre ele, au multe interese divergente, dar, un mare dusman comun, CIVILIZATIA OCCIDENTALA , care este si crestina.
    Mai este ceva de facut ? Nu cred, in afara incercarii de a rupe definitiv Rusia crestina de cele doua puteri musulmane si a le face sa se lupte intre ele pina la nimicirea reciproca. Asta presupune insa, inainte de toate, o conciliere totala si rapida intre cele doua mari biserici crestine si apoi existenta unor lideri puternici si luminati in acelas timp. Acestia nu se pad si nici nu se intrevede vreo aparitie la urmatoarele alegeri.

  5. man of war spune:

    birocratia naste monstri. sa fiu bine inteles, fara europa romania n ar fi decit un teleorman in miniatura. dar daca europa se transforma n tr un teleorman expandat ? birocratii europeni (si am vazut ce “reprezentanti” ajung in parlament) sint interesati de marimea oului de gaina, dar niciodata de cauzele ce genereaza efectele. sint preocupati de babutele ce si vind rosiile la taraba dar niciodata de adevaratele probleme : coruptia politica endemica si camataria legiferata (that s called banking). n ar trebui sa uitam de unde au pornit marile crize (cea din 2008 fiind ultima). asadar sa taxam, sa impozitam si sa redistribuim prosperitatea ! pina la ultima putoare care n a muncit si n a produs nimic niciodata ! sa i facem pe toti doctori si academicieni, oameni responsabili, la bine dar mai ales la greu !

    • Gamma spune:

      Nu stiu cum poti sa fii deranjat de banci . Nu te sileste nimeni sa iei un credit . Poate te deranjeaza natura majoritatii oamenilor expusa prin existenta bancilor .

      • radu spune:

        Nu e vorba de credite ci de acoperirea acestor credite. Bancile si sistemul bancar sunt expresia coruptiei generalizate. Practic aceste banci tiparesc bani fara acoperire, ai incercat sa faci acasa asta?

        In loc sa dai cu bata-n balta, mai pune si tu mana pe-o carte.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Adrian Luca


Adrian Luca

Adrian Luca, 38 de ani, este unul din primii specialiști din România în domeniul prețurilor de transfer, participant la introducerea în legislația națională a standardelor ... Citeste mai departe


E randul tau

Copilul nu este proprietatea părinților. Niciun om nu poate fi proprietatea altui om. Am explicat ...

de: Cristi Danilet

la "Familia pe înțelesul tuturor – Partea a patra: Părinții nu au drept de viață și de moarte asupra copiilor"

România. O iubire din care se poate muri – Gabriel Liiceanu

Gabriel Liiceanu: „Nimeni nu poate spune când alege cineva să nu mai trăiască pentru că viața i-a fost trasă prea jos. Nimeni nu poate spune când anume o societate, acumulând o cantitate de disperare, scârbă și revoltă incompatibile cu pofta minimă de viață, își atinge punctul ei de fierbere. La noi, la români, lucrul acesta e cel mai puțin previzibil. Raportul poporului nostru cu limita a rămas până în clipa de față un mister. Românii numesc «minune» o reacție colectivă pe care nimic n-o prevestește. Și care, raportată la lungile perioade de letargie care o preced, e cu atât mai neverosimilă."

Cauta articole

august 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iul    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)