joi, martie 28, 2024

Ceea ce nu se poate negocia, niciodată: egalitatea în faţa legii

Că parlamentarii români, mai vechi sau mai noi, sunt opuşi programatic ideii de egalitate în faţa legii o probează, dincolo de orice ambiguitate, votul în cazul senatorului Isăilă. Încă o dată, membrii camerei superioare au acţionat fideli unui spirit de corp.Împotriva DNA, împotriva statului de drept, impotriva guvernării transparente, orice alianţă este salutară. Ceea ce contează este reafirmarea privilegiilor deţinute de o castă care îşi arogă monopolul suveranităţii naţionale.

Dimcolo de permutările care se operează în plan politic, dincolo de piruetele pe care Dan Diaconescu şi acoliţii săi le imaginează înainte de naşterea unei alte coaliţii alături de cei denunţaţi cu mânie haiducească drept “ ciocoi”, există o continuitate neliniştitoare, pe care votul din Senat o relevă, dramatic. Este continuitatea mentalităţii imposibil de conciliat cu acea definiţie a patriotismului oferită de vicepreşedintele Statelor Unite. Pentru cei care acuză DNA, pentru cei care acuză judecătorii probi şi imparţiali,corupţia nu este o patologie a spiritului public, ci expresia normalităţii politice. Niciodată în România ultimilor ani deturnarea de fonduri publice nu a fost un act de lăcomie individuală- ea a fost, întotdeauna, înscrisă în rama organizării de partid şi a solidarităţii de clan. Subdezvoltarea nu este un accident, ci soluţia pe care o preferă şi promovează cei ce domină comunităţile din teritoriu. Canibalizarea energiilor private, intervenţiile arbitrare, procentele percepute în favoarea unei organizaţii vaste şi sofisticate sunt dimensiunile ce anulează semnificaţia autentică a autonomiei locale. Cazul de la Cluj este o demonstraţie de manual.

Retorica politică a marilor cuvinte, vehiculate cu dexteritate demagogică, nu poate ascunde realitatea unei mize fundamentale pentru viitorul libertăţii. Reforma statului înseamnă, acum, mai mult ca niciodată, protejarea acelor nuclee de eficienţă dezvoltate la nivelul justiţiei independente. Egalitatea în faţa legii este reconfirmată cu fiecare ocazie în care privilegiile sunt atacate prin rechizitorii şi prin sentinţe definitive şi irevocabile. Egalitatea în faţa legii este afirmată ori de câte ori votul popular nu mai poate oferi cauţiunea pentru ilegalităţi. Egalitatea în faţa legii este alternativa la dominaţia cauţionată electoral a unui grup de oligarhi, sudat şi impenetrabil.

Anul electoral 2014 va fi, aşadar, legat de această chestiune non-negociabilă a egalităţii în faţa legii. Fidelitatea faţă de principii, încăpăţânarea în apărarea lor poate servi ca o presiune constantă evocând politicienilor din opoziţia anti –PSD misiunea lor centrală. Aceea de a fi alternativa credibilă la arbitrariul generalizat etatic. Combinaţiile partizane se cer raportate la acest obiectiv strategic. În absenţa asumării sale, coregrafia unificării dreptei va rămâne doar un alt episod de parcurs, mediocru şi irelevant.

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Nu ca zic, da’vreau sa spun:

    Subscriu SI, adaug:

    Criteriu fundamental pentru dreapta UNITA:

    apărarea statului de drept!

    Indiferent cine va fi ALESUL, – pana la alegeri – musai trebuie sa lamureasca ce a fost in vara lui 2012!

    – “tentativa de lovitură de stat”
    – “erori si de procedura, si de comunicare”

    daca vrea si voturile pro… si, anti…

    Emotional –ca de fiecare data-, doi oameni vor confirma unirea dreptei:

    “draga prietene – bunule prieten”

    si

    draga de … ANI – bunule DNA

    confirmarea (populara) din SUA a venit!

    va veni destul de repede si de la Bruxelles.

    PS multe din “figurile invechite” vor face pasi…

  2. Egalitate în fața legii? În țara în care poți găsi câte un Bercea Mondialu’, mai mare sau mai mic, la 4 din 3 (sic) terase de bere și mici? E jignitor acest concept de secol 19, atât de des folosit în mod fals ca scut sau armă când tot ce poate face este să întrețină iluzia: ești pauper, plătesti mai mulți bani la stat decât pe mâncare, ești umilit cu metodă, dar totul e in regulă: ești egal în fața legii, poți tatua o hârtie irelevantă la 4-5 ani.

    Nu există egalitate în fața legii, fiindcă legea nu există, i.e. nu există acolo unde ar trebui să existe, când ar trebui să existe. Avem Coduri (fiscale, civile, penale – interesant că nu s-a instituționalizat și un Cod Moral, să ne batem joc și de morală pe față, nu doar să o înjunghiem hoțește zilnic), Constituții, Ordonanțe care să reglementeze. Da, dar ele reglementează doar pe cel care se vrea reglementat de ele. Un Bercea (îl iau pe dânsul ca exemplu fiindcă e în prime-time zilele astea) nu a fost niciodată interesat de niciun Cod sau Constituție, iar acțiunile lui s-au situat, și le-a situat dânsul, întotdeauna într-un dincolo de lege (nimic metafizic în asta, ci doar o realitate banală). Că principiul legii, al egalității în fața ei, ar vrea să se distribuie într-un stat ca ploaia, și peste buni și peste răi – aici e falsitatea, fiindcă în evidența cotidianului nu reușește.

  3. E amuzant si trist ….

    Pina una-alta, si aveti aici dreptate, indiferent de partidul din care face parte invinuitul (chiar si PMP!) votul este impotriva anchetei. De aceea n-are cum sa se schimbe ceva acolo.

    Oricit va veti opune, pe baietii astia de sorginte FSN-ista nu-i scoatem afara decit cu o revolutie, sa va fie clar. Daca v-ati trezi, toata presa de dreapta ar trebui sa indemne poporul la revolta.

  4. Hai ca sunteti chiar amuzant! Pai vreti ca „alesii neamului” sa se supuna justitiei, si inca in cazuri complicate, care pot fi finalizate printr-un NUP?

    Pai de ce sa nu incepam cu cazuri simple, unde nu trebuiesc dascalcite ite financiare? De exemplu, cu cazul unei sotii de ex-senator decedat care a omorat ceva persoane si a primit „cu suspendare” (asta, dupa ce procesul i-a fost stramutat exact in judetul „senatorizat” de sot, sub pretext de impartialitate a justitiei)? Sau cu o mare vedeta care a omorat vreo patru nevinovati dar a primit-o „suspendata”, ca doar taticu e avocat de renume? Sau cu femela de afaceri care a spulberat o tanara pe trecerea de pietoni, sub ochii a cateva sute de oameni (inclusiv zeci de politisti)? Sau cu tanarul baut care, dupa o urmarire ca-n filme, a ras vietile a doi tineri si a beneficiat de apararea „fosilei vii” (ca doar era fiu de consul onorific)? Sau de fatuca din Constanta care a lasat un om fara picior, urcandu-se cu gipanul pe trotuar, dar cu dosarul ramas „ca-n tren”, ca doar taticu este cine este?

    Pai intr-o tara unde poti fi omorat cu impunitate de catre orice „jmeker”, noi mai pretindem ca uber-jmekerii sa se dea unul pe altul pe mana justitiei? Vise placute, dragii mei…

  5. egalitatea in fata legii este pentru oi, lupii au alte legi….
    va dau un exemplu mult mai mare: americanii au ocupat iraq-ul sub pretextul wmd, pai unde e legea in cazul asta?
    si acuma vin sa ne dea noua lectii de justitie si anticoruptie.
    trebuie sa fii copil sa mai pui botul la asa ceva.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ioan Stanomir
Ioan Stanomir
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro