joi, martie 28, 2024

Cele 40 de vulnerabilitati ale Romaniei

Absent din dezbaterea publică de câțiva ani, și cu ferma decizie de a nu mai căuta să revin vreodată, la ceas de bilanț al încă unei campanii simt totuși nevoia să arăt adevăratele vulnerabilități dar și întrebările fundamentale ale României, în loc să mă alătur corului de bocitoare care constatată irelevanța și goliciunea peisajului politic. Întrebări la care dacă nu răspundem urgent –noi, ca societate, nu politicienii– drumul României va continua să semene cu zborul unui balon fără busolă. În rezumat : răspundeți la cele 117 întrebări și veți ști încotro trebuie mers.

Acum vreo trei ani, prin 2013, începeam să redactez programul politic al unei fundații cu obiective politice. Nedorind nici să reinventez roata, nici să produc abureala obişnuită, am căutat în documente oficiale opţiuni clare ale Statului Român, pe domenii. În afară de opţiunile clare de apartenenţă la NATO şi UE, o condamnare a comunismului și un déjà caduc Pact Pentru Educație, nu găseam nimic.

Am încercat apoi să descifrez opţiunile (explicite sau implicite) ale naţiunii, încercând să-mi clarific răspunsul la întrebarea „ce însemnă să fii român?”. Am recitit istorie, am vorbit cu oameni mai informaţi decât eram eu, dar tot în ceaţă am rămas. Până ce, în urma unei discuţii cu doi oameni extraordinari, m-am luminat: noi nu avem definit un set de valori intangibile, precum celebrul „Liberté, Egalité, Fraternité” francez.

Fără opțiuni clare ale statului și fără un set de valori intangible ale națiunii, nu găseam șinele pe care să pun locomotiva unei mișcări politice utile țării. Van efort : în lipsă de repere bâjbâim în vidul axiologic al societății românești. Bâjbâim și dispăm resurse. Ăsta este, în fond, și motivul pentru care politicienii noștri nu pot da soluţii (legi) solide: nu avem linii directoare, cu care, ca român, dincolo de imperfecțiunile personale ale fiecăruia, te trezeşti dimineaţa, să te culci seara, le aperi cu pieptul dacă sunt atacate şi le transmiţi copiilor.

Din reflex m-am îndreptat către învățăturile „elitelor”. Am descoperit că acolo vraiștea e și mai mare: avem o specie unică, cea a „intelectualilor constatatori”. Ei sunt textieri inegalabili, capabili să-ți schimbe și părerea că „Messi e mai bun decât Bănel”, cu incalificabila capacitate de a cugeta liniștit, absenți chiar, retrași în pacea lor (internă?) în momente de maximă tensiune, în care țara fierbe iar muritorul de rând, sau chiar omul hârșit în lupte, își pierde simțul de conservare. Ei, „intelectualii constatatori”, reușesc apoi, când tensiunea războiului a trecut iar spiritele își recapătă apetența pentru disecat evenimente, să ne lumineze cu explicații și soluții post-factum (lecții sublime, fiecare dintre ele!) și lecții limpezi de morală. Dar intelectuali vizionari, care să lase nuclee structurate de gândire în urma lor, ioc.

M-am întrebat, firește: „păi şi cine exact sunt eu să îmi permit să spun, cum trebuie făcute anumite lucruri, atâta timp cât o naţie întreagă nu a decis care sunt opţiunile sale majore?”.

Dar să revenim la mișcarea politică. Colegii mei mă zoreau, fireşte. A trebuit însă să accept că astea sunt limitele mele: nu mi se pare corect să dai „soluţii” atâta timp cât nici măcar problemele nu sunt corect formulate. Vorba veche: o corabie care nu ştie unde vrea să ajungă nu găseşte niciodată vânt favorabil. Şi în loc de soluţii le-am dat probleme ;)

Am repertoriat atunci*, aşa cum m-am priceput, vulnerabilităţile României, precum şi întrebările la care ar trebui să răspundă limpede, scurt şi la obiect, oricine vrea să conducă România. Nu mai ştiu ce s-a întâmplat atunci cu documentul pe care l-am distribuit colegilor. E posibil să mai fie pe undeva pe net sau e posibil ca el să fi stat la baza vreunui obscur și uitat program politic. Cert este că acum tocmai s-a încheiat încă un sezon de vânătoare de voturi. În care românii au primit răspunsuri nerelevante de la oameni în marea lor majoritate nerelevanți, la întrebări pe care nimeni nu l-a pus. Oameni mici, minți închistate, caractere stâlcite. De la domnișori cu ochelari fără ramă și discurs fără fond dar destoinici fesibuchiști, la nevinovate gazele, gușteri hămesiți, și venerabili, respectabili seniori, luați în brațe de și mai venerate amazoane. Pe ici pe colo, ca în fiecare campanie, mai apare cîte un ghiocel, semeț, alb și îndrăzneț. Dar nu ei, fesibuchiștii, gazelele, gușterii, venerabilii, amazoanele și ghioceii sunt cauza : ei sunt rezultatul. Rezultatul faptului că niciodată, nimeni, nu a avut inteligența și perseverența să pună pe hârtie vulnerabilitățile României și întrebările fundamentale la care trebuie să răspundem înainte de a încropi, pe genunchi, platforme și programe găunoase care duc spre nicăieri. În 1989 România nu a avut o minte clară care să cearnă ce e de păstrat și ce e de aruncat. Nu avem nici acum o structură cât de cât inteligentă care să clarifice, structurat, confuzia discursului public.

(click pe imagine pentru a descarca documentul)

Cred că vulnerabilitățile și întrebările aferente pe care le-am gândit acum trei ani acoperă o bună parte din ce trebuie făcut. Sigur, e absurd sa ne așteptăm de la vreun partid să ne dea aceste răspunsuri. Și nici de la vreo platformă sau „strategie” constipată. Dar totuşi, cineva trebuie să răspundă clar si succint la aceste întrebări. Poate comisia care face planul de ţară? Spus simplu așadar : faceți bine și răspundeți la cele 117 întrebări și veți ști încotro să o luați.

__________________

*nu îmi mai amintesc cu precizie, dar din câte citesc prin căsuța mea poștală, câțiva dintre cei cu care am fondat Fundația Mișcarea Populară și-au adus contribuția la text. Nu îmi asum întreaga paternitate, ci doar vreo 22 dintre cei 23 de cromozomi. Și nici nu îmi asum vreo originalitate: sunt convins că în multe documente, programul PPE de exemplu, se găsesc elemente care te fac să îți pui întrebări.

Distribuie acest articol

40 COMENTARII

  1. Domnul Funeriu,

    Este foarte interesant textul acesta al dumneavoastra. Are multe idei foarte bune si interesante.

    Este pacat nu nu vreti sa mai reveniti in viata publica. Ati facut niste lucruri foarte bune in invatamant.

    Referitor la documentul pdf, este in regula, dar nu sunt impresionat. Cineva care gandeste in poate face in mai putin de o zi. Ma gandeam ca ne lasati „mostenire” ceva mai profund. Pe acesta l-as considera un prim draft.

    Dar niste articole mai punctuale cu ce ar trebui facut strict in sistemul de educatie nu vreti sa publicati aici pe Contributors?

  2. Lectura întrebărilor formulate de Dvs. este benefica, tămăduitoare, un adevărat proiect de țară – si responsabil – trebuie să le ia în considerare. Cred că întrebările formulate au capacitatea de a coagula forte benefice ale țării și efortul conceptual din spatele lor e demn de recunostinta si implicarea noastră. Doresc succes României la ceas de mare cumpănă.

  3. Excelent documentul! Metoda pe care o folositi, de a depista problemele majore si urgente precum si intrebarile ce faciliteaza gasirea solutiilor de rezolvare, este impecabla. Trebuie insa sa intelegeti si cred ca stiti foarte bine lucrul acesta, ca indivizii din partide precum si cei ce orbiteaza partidele nu sunt capabili de o munca riguroasa si rationala nici macar pt. a respecta si urmari ce ati scris in document, nemaivorbind de a elabora o strategie de colectare de date si idei pt. a concretiza raspunsuri ce propun solutii fezabile. Si nici daca ar fi printre ei unii capabili nu e vointa pt. a duce la capat un astfel de proiect pt. simplu motiv ca orice solutie politica adevarata, adica in interesul individual si comunitar, este in contradictie cu interesele acestui tip de creaturi ce populeaza parazitar politicul si agora.

    • Eu nu voi (re?)citi platforma 117 decât după alegeri, ca să nu fiu influențat :) Ce scrieți dumneavoastră este corect și nici nu trebuie citită platforma pentru o atare concluzie. Greșește autorul, după părerea mea, dacă va căuta opțiuni ale statului. Mai degrabă opțiunile celor care chiar au dorit să devină conducători ai statului ar fi de studiat, de-a lungul timpului (Dimitrie Cantemir a dezertat, de exemplu). Sau să încerce să afle opțiunile țării(a nu se confunda cu statul).

      • Ok, am citit.

        E acolo și un pct.4
        „Justiția și punerea cetățeanului în prim-plan și întărirea capacității cetățeanului de a acționa”.

        Chestia asta cu capacitatea nu poate veni decât din exterior. Fie apelează cetățeanul la un avocat cu renume, fie apelează la decizii ale unor instanțe supranaționale. Ceea ce se și întâmplă de ani de zile.

        Dar cetățeanul, în primul rând, nu dorește să ajungă să apeleze la instanțe, chiar supranaționale.

        Imunitatea magistraților ar trebui pusă în oglindă cu „punerea cetățeanului în prim-plan”. Asta e greu, se „dădea” admitere din istorie falsificată, apoi economie falsificată.

        • Cum ati vazut dvs. ca problema este exclusiv „externa”? Pai nici n-are cum sa fie externa pt. simplul motiv ca intreg planul se vizeaza in principal solutii institutionale, deci „interne”. Putem vorbi de cele „externe” in cazul anumitor drepturi individuale ce pot fi reglementate prin lege dar in Romania nu ducem lipsa de drepturi, problemele iscandu-se din incalcarea acestora prin multiple sicane birocratice, aroganta functionarilor si, bineinteles, coruptia endemica.

        • Toata administratia si organizarea din Romania a fost construita prost dupa 89.Lipsurile majore sunt : lipsa raspunderii, organisme fara control, functii fara atributii…etc. Poate nu vad eu bine problemele dar ca ofiter am invatat ca nimeni nu isi face treaba daca nu este controlat(majoritatea ca sunt si exceptii). Si atunci ia priviti dumneavoastra ce scrie in justitia romaneasca: Judecatorul este controlat de constiinta sa, judeca dupa constiinta, intrebarea mea este cum cuantificam constiinta cuiva? Sau poate ai opereaza la Institutul magistratilor si le pune ceva constiinta in plus. Sunt multe de discutat , am dat acest exemplu pentru ca de cativa ani ma invart prin instantele romanesti , nu cred ca ati vrea sa stiti ce se intampla in lumea justitiei: de la droguri, judecatoare care isi cheama coafezele si vrajitoarele in judecatorii, pana la saci cu sticle de whiski scosi dimineata din birouri.
          Inainte de 89 sistemul functiona cam asa: orice institutie avea personal de cadre si ofiteri de contrainformatii care ai verificau pe toti ceilalti, inclusiv celelalte compartimente ale securitatii, ofiterii de contrainformatii la randul lor au fost verificati de un alt departament mai mic, de control, nu pot sa spun unde avea sediul, dar lucrau cam omul si judetul, acestia erau la fel verificati de ceilalti si se inchidea cercul. Poate o sa spuneti ca suna aiurea , dar sa stiti ca astfel functioneaza lucrurile si in democratii. Credeti ca neamtul se naste cu gena corectitudinii, sau , legea este de asa natura ca ai obliga sa se toarne intre ei daca gresesc cu ceva.

  4. Ma inclin, domnule Funeriu, pentru inteligenta cu care ati conceput un program pentru tara, prin intrebari si nu prin raspunsuri. Desigur, aceste raspunsuri trebuie gasite, dar e vital sa stim directia ca sa putem sa ne deplasam inspre acolo.

  5. Observatie complet ortogonala, da’ mi-a sarit in ochi: aveti un tic verbal in comun cu fostul premier Nastase.

  6. Statul etic la care faceti referire si dubiul pe care il aveti cu privire la religie cred ca indica clivajul unei societati care si-a pierdut credinta si orbecaieste cautand surogate.

    Pe acest fond Statul la care faceti referire se erijeaza in marele salvator si protector: al valorilor, al libertatilor online, al copiilor pe Internet. Desigur ca un astfel de proiect este utopic. Cum putem asigura monitorizarea online pentru o populatie de cateva milioane cu ajutorul resurselor umane ? Nu se poate, este imposibil … Iar protectia cu tehnologie computerizata indica spre un stat Big Brother, utopic. Prelucrarea datelor cu caracter personal nu poate fi facuta automat, este interzisa de legislatie, tocmai pentru a preveni abuzurile pe care le poate genera o eroare de functionare in programe sau echipamente.

  7. Totusi, ce a facut domul Funeriu, cand intelectuali mai mult sau mai putin constatatori/vizionari i-au cerut sa stabileasca standarde minime pentru ocuparea pozitiilor de conducere in universitati?
    Era in puterea statului (unde domnia sa era ministru) sa stabileasca asemenea conditii pentru universitatile de stat. Si ar fi avut un pilon sanatos al reformei, pe care a ratat-o pe termen lung, dupa cum s-a vazut ulterior.

    • Bine zici! dl Funeriu a incercat sa strice invatamintul pus pe butu, pardon, pus in ordine de Abramburica :P
      Pari a fi unul dintre cei cazuti la Bac cind cu introducerea camerelor de luat vederi.

    • Domnule Daniel Funeriu,
      Nu va spun ministru desi ati fost unul si unul foarte bun in opinia mea, petruca traim in tara in care si sotiei generalului i se spune dna general si eu nu apreciez aceasta chestie.
      Eu discut intotdeauna cu omul din fata desigur in context aflandu-se toate realizarile si titlurile dsale de pana atunci(daca le cunosc) si asta o fac si ca sa marchez ca asemeni intelectualilor, „elitelor ” la care va referiti in text, sa le fie mai putin frica ca aplicand verbul „a face” daca vor gresi le va scadea prea mult din panash.
      Revin cu motivul calificarii articolului dvs ca fiind in opinia mea exceptional.
      Demult astept ca cineva cu un panash mai important decat al meu sa spuna odata negru pe alb ce am spus si eu partial prin aceste pagini dar si prin alte ograzi pe unde mi-am ostenit tastatura adica si va citez:

      „Din reflex m-am îndreptat către învățăturile „elitelor”. Am descoperit că acolo vraiștea e și mai mare: avem o specie unică, cea a „intelectualilor constatatori”. Ei sunt textieri inegalabili, capabili să-ți schimbe și părerea că “Messi e mai bun decât Bănel”, cu incalificabila capacitate de a cugeta liniștit, absenți chiar, retrași în pacea lor (internă?) în momente de maximă tensiune, în care țara fierbe iar muritorul de rând, sau chiar omul hârșit în lupte, își pierde simțul de conservare. Ei, „intelectualii constatatori”, reușesc apoi, când tensiunea războiului a trecut iar spiritele își recapătă apetența pentru disecat evenimente, să ne lumineze cu explicații și soluții post-factum (lecții sublime, fiecare dintre ele!) și lecții limpezi de morală. Dar intelectuali vizionari, care să lase nuclee structurate de gândire în urma lor, ioc”.

      Eu i-am asemanat, la scara desigur, ei fiind niste „monstri sacrii” si credeti-ma nu o spun total la misto (adica daca ar avea si latura constructiva si cu mai mult curaj, chiar ar fi) si cu Rica Venturiano si acela un textier este drept ca nu inegalabl, dar tot textier carevasazica, pentru care era perfect valabila zicerea pe care o stiu din facultate cum ca : „soarele si o…l intareste organismul ”

      De exemplu si acum in prezilele acestor alegeri extraordinar de importante asistam la cursuri docte despre chestiile astea electorale din trecut si din viitor, dar care nu ne ajuta cu nimic pentru Duminica.
      Desigur ca sunt enervat de aceste „ona…sme” si incerc si eu pe cat pot sa explic singurul lucru care conteaza acum pentru dreapta si anume ca cei care sunt siguri din sondaje si din ce simt ei in plan local(foarte bun in sens practic si indrumativ articolul dvs ultim -scrieti rar , dar cu sens- de pe blogul dvs: http://funeriu.blogspot.ro/
      cu referire la Timisoara) dar inteleg ca votul lor care nu este decat o unghie de parlamentar poate deveni pentru un partid care se lupta pentru depasirea pragului de 5% unul vital caci un vot acea unghie de care spun in cazul linei de 5% poate insemna trecerea de la 4,9999999…999… la 5,00000000…00001 adica dela niciun parlamentar la circa 25 de deputati si de senatori si ca asta ar insemna pentru dreapta in cazul in care PMP ar intra in parlament lasand deoparte valoarea individuala a unora dintre candidatii acestuia un spor de loc de neglijat fie ca grupare de opiozitie fie ca grupare de guvernare, ar putea sa actioneze rational in aceasta problema si cu atat mai mult cei care nu se regasesc in persoanele propuse in colegiul lor, dar ei fiind de dreapta sa nu stea acasa si sa voteze PMP pentru a da o sansa suplimentara unei drepte mai bine structurate.
      Am mai explicat deasemeni ca desi toatal nedrept, inechitabil si chiar neconstitutional, acum sistemul de vot fiind cel proportonal asta este situatia unde toata diaspora este reprezentata in parlament la nivelul circumscriptiilor electorale interne minima adica cu doar 2 senatori si 4 deputati trebuie sa se osteneasca la vot caci voturile peste cat ar fi nevoie sa fie un ales se duvc spre partidul votat atat la determinarea pragului de 5% cat si la redistribuirea in ultima faza cea nationala a ultimilor parlamentari .
      Asadar acum in loc de frasuri filozofice cum se tot scriu cu aceasta ocazi, sublime in principiu dar total ineficiente pe speta adica pentru 11 decembrie, este de analizat ce spun eu aici si am spus si ieri si alaltaieri si rasalaltaieri pe aici si pe unde am mai avut timp sa postez si care, dovada importanta lor, au fost imediat contrate de postacii aparuti in misiune si pe aici

      PS Inca nu am urmarit cele 40 de vulnerabilitati dar dupa alegeri voi face asta si va propun de acum sa acceptati o discutie despre ele(vad ca si dl Vlaston pe feisul dsale a propus asa ceva sustinut si de mine) atat la dvs pe blog cat si aici pe acest fir unde cei interesati vor veni sa participe si in final discutia poate fi updatata intrun loc cu vizbilitate de ex si aceasta platforma intr-un articol uptodate.

      Inca odata va multumesc pentru aceasta galeata de apa rece turnata in capul celor care trebuiau sa o primeasca de la cineva cu ceva panash asupra sa.

  8. nu aveti un set de valori intangibile ? ma faceti sa zimbesc domnule !
    pai toata constructia romanicai este ptr formarea rominului mindru ortodox ! au scapat o din gura formatori cind cu alegerili,dar piatra de temelie a acelei tari in asta consta
    baiu i ca de atunci de cind or inceput formarea pe la 848, alti or evoluat, iar romini au reusit doar sa uneasca Transilvania si s o aduca la nivelul Regatului

  9. Autorul se-ntreaba cum se poate asigura accesul la apa curenta, canalizare, electricitate in mediul rural? Mie mi se pare ca cea mai buna solutie pt apa ar fi construirea unor conducte, pompe, statii de purificare, etc. lucru care-l faceau stramosii nostrii romanii si le numeau apeducte. In mod asemanator s-ar putea rezolva si canalizarea. electricitatea s.a.m.d.

    • Nu se poate permite . Antreprenorii , misitii, intermediarii, bisnitarii , camatarii , alesii nascuti nu facuti, intr-un cuvant parazitii , din ce ar mai trai ? Lipsiti de cele mai bune mijloace de trai s-ar apuca iarasi de razboaie.

    • A nu se uita nici că unele funcționează și astăzi. Plus că nu erau din betoane, asă că erau și ecologice pe bune. (Off-topic) Statul maghiar a avut sistemul de drept roman și limba latină oficială până pe la ’48 (una mie opt sute).

    • @neamtu tiganu Se vede clar ca sinteti mai mult neamt decat tigan. S-o credeti dvs ca apa vine asa de simplu prin niste tevi. In realitate intre apa si teava e nevoie de o firma mare din Bruxel care are doi angajati dintre care unul prin Belize si unul care duce know-how-ul cu sacosa plina si iese cu aprobarea . Pe urma intre teava cu apa si consumator e nevoie de o inca o firma ca asa cere UE dar asta n-are nevoie de angajati ca-i tine contabilitatea o sora de-a tipului cu sacosa. Numai comunistii vad simplu lucrurile simple. Cred ca sinteti pionul lui Putin si va somez sa marturisiti: ati plagiat vreodata la teza la matematica ? Da sau nu.

  10. Buna Daniel, iți răspund pe aceasta cale pentru ca nu am avut posibilitatea sa dialogam in cele doua ocazii pe care le-am avut, întâlnirea de la Brussels de la ROST si cea foarte scurta caci plecai la Viena, din tara când am adus Consiliul ERC la București in 2010. Încep cu partea pozitiva : remarc la tine o analiza a unui om educat intr-un sistem de valori occidentale (chiar daca Franța a fost si va rămâne o tara socialista cu orice guvern, adică foarte puțin pro-business spre deosebire de Germania sau Olanda). Felicitări pentru aceasta analiza sectoriala pe care nu am văzut-o le nici un partid, ei fiind tot timpul ocupați sa le fie bine la nivel personal. Trec peste partea care nu are cum sa nu fie apreciata dar îmi permit sa-ti spun unde ai greșit ?
    – Ai venit la BXL sa ne arătați legea educației pe care ai asumat răspunderea guvernului. Susțineai ca fiind o lege organica nu va pute fi ușor schimbata. Ti-am spus ca ești naiv ca sistemul va găsi mijloace mai ales ca in partidul tău erai privit ca un « demolator » ;
    – Te-ai încrezut si ai dat prea multa putere lui Adrian Curaj (greșeală pe care o face si Ciolos acum) si care acum zice despre legea Funeriu ca este un maldăr de pagini pe care este imposibil sa îl citești!
    – In orice sistem pe care ti-ai propus sa-l schimbi nu ieși in piața publica si anunți așa cum ai făcut tu. Iți fixezi 2-3 puncte critice care odată aplicate aduce schimbări ireversibile. Aveai de exemplu posibilitatea ca ministru sa duci mai departe niște discuții pe care eu le-am duc cu cei din Comisie pentru ca Romania sa piloteze alături de alte tari din Est si OECED un sistem de tip PISA pentru evaluarea profesorilor din gimnaziu si primara. Dar pentru ca nu aveai « timp » ai ales calea sa ne vorbești in loc de a asculta. Știu ca așa este regula in RO la toți miniștrii care vin la BXL sa ne vorbească dar sa nu asculte. Cred ca ai greșit alegând calea confruntării cu calitatea cadrelor didactice care nu da roade nicăieri ; Ai insistat prea mult pe Darwinism ca abordare iar lumea s-a speriat.
    – Nu ai acordat atenție la partea de politica externa – calității diplomaților – care după mine este sub orice critica cu câteva excepții. In acest punct iți reproșez ca nu ai tratat serios rolul NCP-iilor lăsându-i-i sa facă turism la BXL fără sa transferi NCP-ii către universitățile beneficiare de informații directe. Nu ai făcut nici tu nici Miclea o evaluare a oficiului ROST in oglinda cu de exemplu oficiul SBRA al slovenilor sau cu cel de top UKRO ;
    – Nu cred ca ai dat prin legea educației suficienta atenție liceelor cu profil de informatica si nu ai corectat legea salarizării pentru cei care predau informatica. Știi bine piață ape IT care este foarte apropiata de cea din sistemul bancar. Rezultatul, IT-ul este predat de profesori de sport caci au aceeași salariu. Recunosc, nici eu nu am reușit cat am fost in MEC, deși le-am promis un alt statut.
    – Trebuia sa dai o lege distincta a Doctoratelor in care sa definești structura obligatorie a unei teze. Vezi bine acum ce se întâmplă? Se caută acul in carul cu fan! In plus de ce oare nu se identifică plagiate la învățământul de ingineri ? Sa credem ca acolo este curat si uscat ? Fals, sunt poate chiar mai multe plagiate.
    Ti-am dat numai câteva exemple de pârghii prin care, in liniște, fără tam-tam puteai sa le faci si care puteau produce schimbări de substanța ceea ce legea educației, ai văzut bine, ne le-a putut aduce. Știu bine problemele pe care le-ai avut cu sindicatele dar, scuze unele ti le-ai creat singur anunțând înainte de a face. Mă bucur ca ai rămas conectat la Romania si prin scris si dezbateri cred ca ești foarte util pentru mult timp.

  11. Stimate Domnule Funeriu,

    Imi permit, ca fost sustinator al mandatului dvs. ministerial, cateva comentarii pe marginea
    memoriului pe care l-ati publicat:

    Initiativa este desigur laudabila si o salut. Dar forma propusa este mult prea stufoasa, intrebarile
    sunt prea multe si interconditionate, iar raspunsurile posibile sunt deseori afectate de cercuri
    vicioase inerente. As spune ca, pentru a intelege viata (in Ro!), nu e necesar sa plecam de la tot
    Tabloul Periodic, putem incepe cu C, N, O, H. Si, ca sa ne intelegem, si putin… P :-)

    Cred ca e suficient sa definim MAI INTAI (apoi sa planificam si sa punem in practica, daca nu
    este deja in functiune) ceea ce constituie atributia de baza a Statului Roman:

    INTERESUL NATIONAL, cu specific:
    1. Politic (revizuirea Constitutiei, structura Parlamentului, legea electorala, politica externa,
    siguranta nationala).
    2. Economic/Financiar (relatia cu UE, buget/politica monetara, impozite si colectarea acestora,
    sustinerea si dezvoltarea agriculturii, optiunile industriale/energetice, cresterea exportului,
    dezvoltarea infrastructurii).
    3. Social/sanitar (raportul intre salariul maxim/minim la stat, raportul intre pensia maxima/minima,
    politica de sanatate).
    4. Educational*/de cercetare (schimbarea RADICALA a mentalitatii tuturor factorilor: cadre
    didactice, elevi, parinti, cercetatori, Academie, intreprinderi private, mass-media SI A FINANTARII
    ACESTORA).
    5. In Justitie (intarirea competentei, eficientei si independentei acesteia).

    * Deja Istoria Romaniei, Matematica si Cultura Universala (cu limbile straine incluse), facute BINE in preuniversitar,
    ar avea impact formidabil. Si, o mica nebunie personala, ma obsedeaza: as face, la liceu (toate
    formele) un curs obligatoriu despre FRUMUSETEA LUMII :-)

    APOI, sa compensam cei 45 de ani de istorie nefericita prin a DEZVOLTA/SUSTINE INITIATIVA
    PRIVATA, fundamentul economiei si bunastarii moderne. Asta la nivel:
    1. Legislativ si
    2. Educativ.

    Restul (etica, familia, oportunitatile, dezvoltarea rurala, competitivitatea, administratia publica,
    mediul, tineretul, coeziunea, libertatea…), daca nu sunt deja incluse, rezulta.

    Acum, toate aceste deziderate par de bun simt si probabil au adeziunea tuturor celor interesati
    si minimal competenti.
    Problemele sunt doua:
    A. La nivel de principii/necesitati, cam toata lumea e de acord; cand vorbim de raspunsuri
    EXPLICITE, apare diversitatea.
    B. Chiar dupa ce se stabileste un acord, MAMA PROBLEMELOR este transpunerea in practica !
    Aici apare CERCUL VICIOS (multiplu) de care vorbeam la inceput:

    Totul pleaca de la LEGISLATIE (de la Constitutie, pana la minima reglementare practica a unei
    legi). Or, legile le face Parlamentul. Iar acesta rezulta, cum vom vedea (si) maine, din alegeri !
    Principiile (morale sau pragmatice) sunt propuse, apoi votate de oameni, compatriotii nostri,
    alegatori sau alesi. Aici n-are rost sa mai spun ce stim toti.
    Exista insa, cred, o ORDINE si cateva PRINCIPII cu care poti sa (mai) incerci (o data):

    1. Participarea la vot (in particular a Diasporei!)
    2. Incercarea de coagulare, in jurul acelor propuneri care sunt acceptate, cu ignorarea
    -momentana- a ceea ce ne desparte (oh, stiu, asta la romani e GREU). In particular, ideea de
    Guvern Tehnocrat pare a reprezenta un astfel de punct de vedere, cel putin la nivel semantic
    sugerand „competenta si independenta”.
    3. Utilizarea SISTEMATICA (in particular de catre mass-media si factorii educationali) a
    termenului MERITOCRATIE. Explicand cum aceasta il deserveste, implicit, si pe cel sarac
    (nu si cu duhul).
    4. A propos de mass-media, ma simt ca in anii ’90: parca ar fi nevoie de un post TV PRIVAT de
    calitate, care sa sustina principiile de mai sus (si care sa-si scoata banii din reclame, nu din
    afiliere politica) si sa propuna cultura/divertisment de calitate, nu mizerii.

  12. Scapati de spiritul de secta luminata si de stilul paranoic de a face politica care caracterizeaza dreapta populara, basista, cum vreti sa o numiti! Nu stiti sa lucrati cu critici rezonabile, sa faceti o dezbatere care creeaza adezeiune (nu se cheama dezbatere sa discuti doar cu oameni loiali de-ai tai, ca or fi sua nu intelectuali sau nu stiu ce).

    • Iteleg ca esti fan abramburica. Asta numesti tu comentariu ? Uita-te la cele de deasupra ta si nu-ti mai da cu parea daca nu ai una (calificata).

  13. Nu stiu daca-i „boala romaneasca”, dar e simptomatic pentru tarimul mioritic: cum apare cineva cu o initiativa , cu o idee (perfectibila), sar cunoscatorii: nu e bine. Cum au sarit pe legea invatamintului (si acum il jelim), ori cum am intimpinat o initiativa de lege a sanatatii, iar acum ne miram ca avem cancer in sistem :D
    Si vor incheiata discutia.
    Nu e bine pen`ca ai proipus-o tu! Io n-am idei, dar stiu care sint cele rele: ale tale :P
    Mai ales ca ai fost basist ;)

  14. 1.Cele 40 (sau nu mai stiu cite multe alte vulnerabilitati) cu mai mult de ,,117 intrebari”, au un singur raspuns:un ,,proiect de tara”, avind ca obiectiv ,,reconstructia economica si industriala” a tarii”!Orice alte incercari de a raspunde si aborda ,,reparatoriu” defectele politice, economice, sociale, organizatorice, administrative, etc., care determina dezastrul din domeniul economic, social si bugetar – in lipsa abordarii Unitare/Sistemice a acestora ca parte a reconstructiei economice nationale – ramine simpla ,,adaugare” la ceeace au realizat de 26 de ani ,,intelectualii constatatori”.
    2. Inca din 2009, dezbaterea elitei intelectuale liberale constata ca: ,,noi nu avem o gindire normativa.Politicienii nostrii gindesc descriptiv.Sint artisti in a descrie o situatie, in a critica dar niciodata nu ofera solutii.Si atunci trebuie sa schimbam paradigma de gindire, ne trebuie o gindire de tip normativ, sa oferim un standard” (Valentin Ionescu, cuvint la dezbaterea ,,Reconstructia dreptei”, pag. VII, ,,Dezbateri – revista 22 Plus”, nr. 274/20 mai 2009).La acesta dezbatere Mihaela Miroiu punea intrebarea:,,Ce faci cu o societate dominata in primul deceniu complet si acum cu remanente de conservatorism de stinga?Ce faci cu un paternalism care la ora actuala, are nuante mai clar pomanangiste ca oricind?(pag.IV a dezbaterii).
    Mai mult ca atit, marii corifei ai intelectualitatii liberale romane se intrebau si in 2009, asupra a ce-i de facut intr-o societate care nu are ,,materia prima umana” necesara liberalismului, adica ,,cetateanul independent, platitor de impozite, capabil sa impiedice derapajele clasei politice? (ca cele din toate zilele ale celor 4 ani ai legislaturii trecute).
    3.Iata ca asa cum din 1990 (1992) pina in 2009 n-au avut solutii de schimbare ci doar intrebri, nici in 2016, marii intelectuali sau oameni de stat (ca fostul min. Funeriu) n-au reusit sa propuna solutiile de schimbare la intrebarile postdecembriste!
    Ori raspunsul este simplu si l-au dat deja unele tari foste comuniste:o dezvoltare economica si industriala rapida, capabila sa dea directia, instrumentele de schimbare liberala a clasei politice, responsabilizata politic si administrativ pentru realizarea ,,targhetului” economic asumat de Romania.Fara ,,clasa mijlocie”, pomanagismul poate fi eliminat (partial doar) prin emigratia economica!
    Nimic inafara dezvoltarii si competitiei economice antreprenoriale si locuri de munca nu creaza interesul pentru activism politic, social, cultura si invatatura al cetateanului, angajatului si elevului/studentului ca indispensabile in competitia economica/sociala pentru obtinerea si pastrarea unei pozitii in societate si unui loc de munca bine platit si apreciat.
    4.Numai o viziune pro-activa asupra dezvoltarii economice si un proiect de tara in aceasta directie – ca raspuns la stagnarea in mlastina paternalismului si pomanagismului cultivata de guvernarea stingii – putea schimba ceva in Romania.Lipsa de viziune in aceasta directie si de un astfel de proiect de tara al ,,dreptei reintregite”, a prelungit cu inca o legislatura, stagnarea Romaniei in starea de natiune esuata…

  15. PS. foarte PS.
    Dupa acest comentariu, ma duc sa Votez P.S.Romania!O fi oare el capabil sa devina o alternativa la ,,PNL-ul reintregit”, care ne-a dat pe mina PSD-ului pentru viitorii 4 ani?Odata cu incheiera alegerilor, tema analizei politice se schimba, iar pina atunci invit la vot, cit mai aveti timp, pe oricine citeste Contributors…

  16. Este absolut naucitoare pentrui mine insistenta cu care elitele romanesti cauta solutii la conducerea politica in lipsa oricarei optiuni ideologice.

    In democratie partidele au ideologii, pe care isi fundamenteaza solutiile politice.

    Acest lucru nu se intimpla insa in Romania, unde partidele politice au toate o pseudo-idelologie cantonata undeva in stanga spectrului politic.

    Este de-a dreptul bizar sa constati ca toate „programele” politice sunt de fapt un fel de seturi de masuri administrative de tip comunist sau fascist in care ideologia este neglijata, planificare nu exista.

    Cand Mussolini a fost intrebat care a programul de guvernare al partidului fascist el a raspuns: „Programul nostru de guvernare? Programul nostru de guvernare este sa guvernam”.

    Acest obsesiv apel la administratie este insa clar ineficient in democratie. El merge numai cu partide dictatoriale (nu vorbesc aici de statul totalitar!).

    ===

    Da, domnule Funeriu, aveti tot dreptul sa va retrageti din spatiul dezbaterilor publice. Dar unde ati fost cand comentam pe Contributors despre nevoia de solutii si despre ineficienta „zidului plangerii” in reforma educatiei nationala?

    Ati parasit corabia cand cativa se straduiau sa o salvezi si reveniti cand e gata scufundata.

    ===

    Pe de alta parte insa stiu foarte bine ca ministrul educatiei nu elaboreaza politica educatiei. Nici nu are cum sa o faca. Numai o doctrina politica poate servi drept liant unor masuri de reforma, cel putin din simplul motiv ca modificarile cadrului legal trebuie sa fie armonizate intre ele, coerente iar acest lucru este posibil numai daca sunt rezultatul unei anume ideologii.

  17. Domnule Funeriu,

    Am citit intrebarile. Nu stiu sa raspund la ele in absenta unei optiuni ideoloigice clare.

    Intr-o asemenea optiune clara (fie ea social democrata, fie conservatoare), intrebarile isi gasesc cu mare usurinta raspunsurile.

    Dar ramane problema din postarea mea anterioara: toata lumea fuge de abordarea ideologica.

    Altfel spus, cu intrebarile Dvs, doriti sa ajutati o batranica sa treaca strada cand ea nu vrea sa treaca strada…:-)

  18. Un manifest al salvarii nationale ( 1 )

    Citesc de multa vreme articole pe Contributors.ro , dar rar am citit un asemenea „manifest al salvarii nationale” ca acesta respectiv un gen de material care trebuie considerat drept o solutie inclusiv pentru comisia care face planul de tara : „Dar totuşi, cineva trebuie să răspundă clar si succint la aceste întrebări. Poate comisia care face planul de ţară? Spus simplu așadar : faceți bine și răspundeți la cele 117 întrebări și veți ști încotro să o luați.”

    Documentul de fata are meritul de a ne arata pentru prima data ce fel de mentalitate are un fost ministru si care este viziunea domniei sale asupra propriului domeniu de competenta si asupra societatii. Autorul este preocupat in mod fundamental de problemele de etica („… introducerea elementelor de etică în legislație și în toate politicile și deciziile autorităților” ) si doreste introducerea unor standarde etice *) la baza piramidei sociale ( educatie, sanatate , administratie , politica,etc.) , dar omite exact varful ei si nu observa paradoxul ca oamenii onesti sunt exclusi de fapt de la decizii atunci cand tara a ajuns sa fie condusa in mod legal de catre politicieni cu dosare penale.
    In acest sens , perceptia asupra vietii culturale si intelectuale de la noi este una de nivel general care exclude particularizarea, respectiv una care vede numai padurea nu si copacii din ea :

    „ Din reflex m-am îndreptat către învățăturile „elitelor”. Am descoperit că acolo vraiștea e și mai mare: avem o specie unică, cea a „intelectualilor constatatori”. Ei sunt textieri inegalabili…reușesc apoi, când tensiunea războiului a trecut iar spiritele își recapătă apetența pentru disecat evenimente, să ne lumineze cu explicații și soluții post-factum (lecții sublime, fiecare dintre ele!) și lecții limpezi de morală. Dar intelectuali vizionari, care să lase nuclee structurate de gândire în urma lor, ioc.”

    La fel si asupra vietii politice :

    „ Cert este că acum tocmai s-a încheiat încă un sezon de vânătoare de voturi. În care românii au primit răspunsuri nerelevante de la oameni în marea lor majoritate nerelevanți, la întrebări pe care nimeni nu l-a pus. Oameni mici, minți închistate, caractere stâlcite. De la domnișori cu ochelari fără ramă și discurs fără fond dar destoinici fesibuchiști, la nevinovate gazele, gușteri hămesiți, și venerabili, respectabili seniori, luați în brațe de și mai venerate amazoane. … Rezultatul faptului că niciodată, nimeni, nu a avut inteligența și perseverența să pună pe hârtie vulnerabilitățile României și întrebările fundamentale la care trebuie să răspundem (s.n.) înainte de a încropi, pe genunchi, platforme și programe găunoase care duc spre nicăieri.”

    Dupa ce au fost executati toti la foc automat, dar fara sa nimereasca pe vreunul concluzia este una foarte interesanta :

    „ Nu avem nici acum o structură cât de cât inteligentă care să clarifice, structurat, confuzia discursului public.” (?!)

    Nastrusnica idee. Altfel spus ne lipseste un fel de „Minister al Adevarului ” care sa faca ordine in discursul public , sa desparta graul de neghina si sa arate tot ce este bine si ce este rau din tot ceea ce spun toti actorii sociali si toate instantele individuale si institutionale si eventual sa-i taxeze pe unii si sa-i laude pe altii . Bun, si ce vom face atunci cu dezbaterile publice si cu libertatea de exprimare ? Nu stim , slava Domnului ca nu avem, dar cine stie, poate ca autorul le da unora idei.
    In realitate, acest tip de viziune asupra dezordinii din viata sociala ( mai exact, in sensul articolului , asupra necesitatii de ordine ) se refera la nevoia de control social extins specifica mentalitatii de tip buncar si sub alta forma poate fi regasita intr-o viziune absolut centralizatoare asupra societatii romanesti respectiv intr-o definitie exhaustiva a …securitatii nationale :

    „Doctrina naţională a informaţiilor pentru securitate oferă o
    definiţie exhaustivă a conceptului de securitate naţională – „ starea naţiunii, a comunităţilor sociale, a cetăţenilor şi a statului, fundamentată pe prosperitatea economică, legalitate, echilibru şi stabilitate socio-politică, exprimată prin ordinea de drept şi asigurată prin acţiuni de natură economică, politică, socială, juridică, militară, informaţională şi de altă natură(s.n.), în scopul exercitării neîngrădite a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, manifestarea deplină a libertăţii de decizie şi de acţiune a statului, atributelor sale fundamentale şi a calităţii de subiect de drept internaţional ”.
    Ion Duvac – Cultura de intelligence a decidentilor politici”(http://documents.tips/documents/duvac-cultura-de-intelligence-a-decidentilor-politici-2007.html )

    Autorul procedeaza intr-o maniera asemanatoare , respectiv inventariaza toate cele 40 de „vulnerabilitati” ( deci nu obiective, prioritati , directii ) ale Romaniei cu cele 117 de intrebari aferente si le pune la dispozitia tarii si cetatenilor. Excelent , initiativa este mai mult decat laudabila , problema este cat va fi de utila si la ce poate fi folosita.

    In aceasta viziune originala , starea de fapt a societatii romanesti este definita in mod semnificativ prin variabile psihologice intre care lipsa increderii ocupa primul loc , lipsa normelor si/sau nerespectarea lor. Din cele 40 de „vulnerabilitati” identificate de autor in cele 12 domenii ale documentului citat, mai mult de 25% (!) sunt arondate domeniului definit de specialisti drept capital social :

    1.1.Principala sursă de pierdere a capitalului de încredere din sânul societății este comportamentul perceput ca lipsit de etică. ; 1.2. Lipsa de standarde etice clare, astfel încât anumite practici, deși viciază viața societății, rămân și se consolidează ca general acceptate.
    4.2.Apatia cetățeanului față de participarea la viața publică.; 4.3.Accentuarea spiralei neîncrederii dintre cetățeni și sistemele cu care interacționează, precum și a spiralei neîncrederii între cetățeni.; 4.4.Lipsa certitudinii cetățeanului că-și poate îmbunătăți condiția prin interacțiunea cu autoritatea publică.; 4.5.Ruptura dintre cetățean și autoritate în procesul de optimizare a soluțiilor pe care autoritatea publică le oferă cetățenilor.; 6.5. Scăderea încrederii între agenții economici și autorități.; 7.1.Răsturnarea piramidei valorilor. ;7.2.Lipsa unui sistem de valori și repere în societate.;7.3.Promovarea virulentă și ostentativă a unor non-valori culturale și a unei viziuni depășite asupra locului culturii românești în cultura mondială.;10.1.Starea de destructurare actuală a societății ca rezultat al lipsei de încredere între oameni.; 10.2.Creșterea gradului de respingere, irațională, a tot ceea ce înseamnă Uniunea Europeană și valorile acesteia. ; 10.3. Apărarea cu disperare a imobilității și a statu-quoului de către oamenii și politicienii necompetitivi. Ei conștientizează faptul că într-o lume competitivă, globalizată și multipolară, șansele lor de a-și menține viabile rețelele de influență sunt minime.; 11.4.Cooperarea foarte redusă între domeniul privat și cel public pentru proiectarea intereselor economice dincolo de granițele României.

    A doua remarca este legata de neclaritatea si imprecizia termenilor . Documentul nu distinge clar intre domenii , categorii, cauze si efecte , nu stabileste obiective si prioritati , nu distinge intre categorii ( puncte tari / puncte slabe , importante / urgente,etc.) fiind doar de tip descriptiv, tautologic si se margineste in cel mai bun la constatarea starii de fapt , mai exact este un fel de framantare a mainilor in fata drobului de sare .
    Sa analizam modul relaxat in care autorul prezinta vulnerabilitatile capitolului 7 ( Societatea si cultura ) :

    7.1 Răsturnarea piramidei valorilor. 7.2 Lipsa unui sistem de valori și repere în societate.7.3 Promovarea virulentă și ostentativă a unor non-valori culturale și a unei viziuni depășite asupra locului culturii românești în cultura mondială.

    Fara nici un dubiu , orice cetatean constient din aceasta tara a observat aceste lucruri care vin gramada peste el si de peste un sfert de secol , dar tocmai de aceea asteapta de la cei care vor sa ne si conduca , ceva mai mult decat simpla constatare a unei stari de fapt.
    In sfarsit, autorul ne ofera cea mai mare surpriza chiar in domeniul in care a activat si pe care l-a condus in calitate de ministru. Citim in capitolul 9 ( Educatia, cercetarea si tineretul ) urmatoarele vulnerabilitati identificate de autor exact principiul definitiei circulare :

    9.1.Calitatea inca precara a multor cadre didactice; 9.2.Calitatea foarte scazuta a universitatilor ; 9.3. Calitatea inca suficienta a infrastructurii si a retelei scolare
    si a activitatilor periscolare

    ( continuare )

  19. Un manifest al salvarii nationale ( 2 )

    Prima remarca ( de fapt, uimire ) se refera la absenta oricarei referiri la termenul de educatie si la calitatea ei ( respectiv la „vulnerabilitati” /”intrebari” ) si la ambiguitatea termenilor . Nu este clar daca formularea „calitatea inca precara a profesorilor …” se refera la insuficienta lor pregatire sau se refera la calitatile lor personale, ceea ce ar fi cu totul altceva . Pe de alta parte, nu trebuie sa uitam ca nimeni nu se face singur profesor , ci devine respectiv este facut in cadrul unui sistem care il valideaza sau nu. A doua remarca este legata de faptul ca vulnerabilitatile identificate de autor sunt doar constatari factuale , tautologice fara sa descrie consecinte si fara sa identifice cauze ( de solutii, nici nu mai poate fi vorba ), iar supriza o constituie preocuparea exact pentru ceea ce se intampla in afara domeniului analizat ( cf. activitatile periscolare).
    In sfarsit, fiind in cauza un domeniu atat de important cum este educatia , o problema esentiala este aceea a obiectivelor ei pentru ca orice educatie are si un scop. Aici avem o foarte mare surpriza. Pe site-ul Ministerului Educatiei Nationale citim si acum urmatoarele interesante asertiuni in limba de lemn legate de misiunea, viziunea si valorile acestuia , asertiuni care sunt aproape identice cu cele din anii `90 ( daca nu si mai inainte ) si care ne arata exact cum se poate ajunge la …vulnerabilitatile (9.1…9.3) indicate de autor :

    „MISIUNEA Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice este să asigure un mediu educațional care să asigure dezvoltarea armonioasă ( adica? – s.n.) a tuturor beneficiarilor săi, prin promovarea excelenței ( adica ? – s.n.) și asigurarea accesului egal la educație ( ce fel de educatie ? – s.n.).”; VIZIUNEA noastră este de a oferi tuturor beneficiarilor (preșcolari, elevi, studenți etc.) accesul la o educație de calitate ( adica ?- s.n.) , care să facă posibilă atingerea potențialului maxim( s.n.) pentru fiecare dintre beneficiari, în vederea pregătirii lor pentru competitivitatea globală( s.n.). Ne dorim să asigurăm recunoașterea și garantarea drepturilor beneficiarilor de a-și păstra, dezvolta şi exprima identitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă
    VALORILE care ne ghidează munca sunt : Integritate ; Etic ; Transparent ; Colaborare ; Implicare ; Responsabilitate
    Sursa : https://www.edu.ro/misiune-viziune-valori-0

    Pe scurt, mai pe romaneste , un fel de metafizica si metafilozofie a bla-bla-ului care ii pregateste pe toti in toate directiile si in toate domeniile dar nu este clar cum si pentru ce urmand ca eficienta si rezultatele sa apartina viitorului.
    Problema este ca in ultimii 25 de ani, titulatura ministerului s-a schimbat de 12 ori (!) (http://cnred.edu.ro/#istoricul-denumirilor-oficiale-ale-Ministerului ) legea educaţiei a fost modificată de peste 60 de ori (!), miniştrii s-au schimbat de 20 de ori (!) ( http://www.gandul.info/stiri/fiecare-ministru-cu-legea-lui-cate-schimbari-a-suferit-sistemul-de-invatamant-in-ultimii-25-de-ani-13731545 ) si fiecare cu viziunea lui .
    Numai daca ne imaginam teancul celor 60 de legi si documentele semnate de cei 20 de ministri pentru directiile , nivelurile si institutiile partronate de minister in avalansa reformelor incepute si neterminate niciodata, ne putem imagina usor ce haos a fost creat in capul profesorilor , elevilor si studentilor care le-au suportat pe toate si pe toti , de ce suntem unde suntem , si de ce autorul identifica doar „vulnerabilitati” fara sa indice si solutii.
    Sa facem acum diferenta intre metafizica si metafilozofie si stabilirea unor obiective clare. In viziunea Uniunii Europene am intrat intr-o societate bazata pe cunoastere, combaterea excluderii si centrata pe noi competente de baza ( WG B). La randul lor , acestea se bazeaza pe competente cheie ( De SeCo ) cu 3 ( !) dimensiuni de baza :

    a) nivelul autonom-individual ( dezvoltarea abilitatii individuale de aparare si sustinere a drepturilor, intereselor, responsabilitatilor, limitelor si nevoilor; abilitatea de a alcatui si conduce proiecte de viata si proiecte personale; abilitatea de a actiona in cadrul unui context / cadru mare ) ; b) folosirea interactiva a instrumentelor ( limbaj, simboluri, texte, cunostinte, informatii, noi tehnologii, etc.) ; c) evolutia in grupuri sociale heterogene (abilitatea de a relata altora, de a coopera, de a conduce si de a rezolva conflicte).

    Aceste informatii foarte interesante si fara nimic dubios in ele exista in documentele europene oficiale , si inclusiv la noi, de vreo 10 ani . Daca doar primul dintre aceste obiective ar fi fost urmarit cu adevarat in plan social, poate nu mai aveam acum penali care candideaza si cetateni care-i voteaza , respectiv un stat, o societate si o populatie captive si parlamentari cu dosare penale, dar se pare ca aceste informatii nu au ajuns suficient la romani din moment ce ei au inteles cu totul altceva .
    Ele ar fi trebuit sa fie prezentate de catre societate cetatenilor ei si de catre Ministerul Educatiei Nationale „beneficiarilor educatiei” , dar probabil ca nu au facut-o bine sau deloc din moment ce autorul identifica la capitolul 10 drept vulnerabilitate nationala :

    „ Creșterea gradului de respingere, irațională (s.n.), a tot ceea ce înseamnă Uniunea Europeană și valorile acesteia”.

    In sfarsit la noi , cade atatea ori pana acum , viata bate filmul si realitatea bate imaginatia . In cei 26 de ani Ministerul Educatiei Nationale cu toti ministrii lui cu tot, a emis tone de documente inutile si ineficiente daca ne gandim ca starea domeniului este dezastruoasa , dar nu a reusit sa puna in practica nici macar concluzia ca intrarea in sistemul educational trebuie facuta de la varste fragede pentru toti copiii deoarece invatamantul elementar este fundamental pentru evolutia ulterioara a persoanei si nu a reusit sa puna in practica programe de acest gen.
    Ceea ce nu a reusesit sa identifice si sa rezolve un intreg minister specializat si nici societatea in ansamblu , a reusit o instanta a societatii civile care le-a impulsionat pe ambele.
    Programul FCG ( Fiecare Copil la Gradinita ) al asociatiei OvidiuRo ( http://www.ovid.ro/our-work/programul-fcg/- ) un program care urmareste ca fiecare copil sărac din România să beneficieze de educație timpurie de calitate și să devină un membru activ al societății a fost initiat de initiat de catre Leslie Hawk si citat ca buna practica de Banca Mondială cât și de The Economist. In acelasi timp, FCG a inspirat Programul național omonim reglementat de Legea nr. 248/2015 care instituie stimulentul educațional, pentru copiii de vârstă preșcolară din familii defavorizate. (http://adevarul.ro/educatie/prescolar/nu-e-vorba-doar-despre-tichete-sociale-1_584adf5e5ab6550cb845534c/index.html ).
    Acest exemplu punctual arata cum se identifica corect o problema , cum se defineste clar , cum se identifica principalele ei cauze si cum se procedeaza la solutionarea ei , deci problema este cine sau ce in cei 26 de ani a impiedicat Ministerul Educatiei Nationale sa procedeze la fel, sau alte ministere sa-si faca ordine in propria ograda. Mai mult decat atat, echivalentul a ceea ce a facut Leslie Hawk cu Ovidiu.Ro pentru invatamantul si societatea romaneasca, a facut pentru Ministerul Culturii si societatea romaneasca irlandezul Peter Hurley cu a sa Asociatie Interculturala de Traditii (http://www.drumullung.ro/) promovand stravechea civilizatie rurala si traditiile populare romanesti pana la nivelul Uniunii Europene ( http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/scrisoarea-unui-irlandez-comisar-european-romania-tara-ultimei-civilizatii-rurale-autentice-europei-ue-asista-cea-mai-marenedreptate-sociala-1_550d351c448e03c0fdc39a83/index.htm) pentru ca reprezentantii nostri (http://www.freedomsmile.org/proiecte) au avut alte prioritati si asta apropo de vulnerabilitati la capitolul „Societate si cultura” ( „rasturnarea piramidei valorilor , promovarea virulenta si ostentativa a unor non-valori culturale,etc.) ”. Pe 18 februarie 2016, ora 15 la Bruxelles , in sediul Parlamentului European, si pe post de reclama facuta Romaniei, era lansata o celebra carte ( Dan Alexe – Dacopatia si alte rataciri romanesti ) foarte cunoscuta inclusiv pentru reclama facuta …” importurilor lexicale tiganesti” (https://cabalinkabul.wordpress.com/2015/05/11/dacopatia-si-alte-rataciri-romanesti/ ) .
    Pornind de la aceste ultime doua exemple ( ca sa nu mai vorbim de altele …) intrebarea enervanta este cum reusesc doi straini sa vina in Romania, sa invete limba romana si care, fara sa le ceara nimeni , initiaza cu succes programe si actiuni sau chiar reusesc sa promoveze valori autentice exact acolo unde ministerele romanesti cu directiile si angajatii lor cu tot au esuat timp de 26 de ani prin fisa postului si pe bani publici.
    Si daca tot am ajuns aici, sa subliniem faptul ca autorul ne-a oferit din proprie initiativa o radiografie de exceptie care nu putea fi obtinuta pe alte cai. Documentul de fata are meritul de a ne arata pentru prima data ce fel de mentalitate are un ( fost ) ministru si care este viziunea globala a domniei sale asupra societatii si asupra propriului domeniu de competenta, iar impresia generala care ramane este ca intre ceea ce framanta societatea de peste 25 de ani si ii doare pe cetatenii ei , si ceea ce identifica guvernantii drept prioritati, exista o fractura dureroasa .
    Daca asa gandeste un ministru care a condus un minister fundamental si un domeniu cheie al societatii romanesti , probabil ca viziunea sa nu este una absolut singulara deoarece a facut parte dintr-un guvern. In acest caz , intrebarea fundamentala este daca vina pentru situatia in care ne aflam ca societate este a cetatenilor care volens-nolens merg acolo unde sunt condusi , sau a celor care ii conduc dar care nu stiu clar nici unde, nici cum , si nici de ce ( in ultima instanta , cetatenii trebuie sa puna intrebarile si guvernantii sa dea raspunsurile, nu invers ! ) , pentru ca de performante nici nu poate fi vorba daca ne gandim la cati indicatori se afla Romania pe ultimele locuri din Europa .
    La nivel general , decalajul intre vorbe si fapte , intre starea de drept si starea de fapt este o problema majora a societatii romanesti care a explodat inca o data la alegerile recente pentru ca „”…nicăieri în lume antidemocraţia nu mimează mai competent democraţia decât în România.” (http://www.dw.com/ro/focus/s-10575).

    Note

    *) Pe cale de consecinta si in raport cu logica morala si principiul consecventei , audierea autorului la DNA – http://stiri.tvr.ro/dosarul-microsoft–daniel-funeriu–fost-ministru-al-educa–iei–la-dna_51630.html ; http://www.libertatea.ro/stiri/stiri-interne/audieri-in-dosarul-microsoft-2-1663383 , poate fi interpretata si ca o comanda politica , nu ? :) )

  20. D-le Funeriu,

    Interesant, important.
    NB: sunt unl din expertii din diaspora co-optati in ujr de 2010 in CNADTCU (panel-ul informatica).

    Cateva comentarii, sper _scurte_ (ptr eficienta) la textul dvs:

    „Întrebări la care dacă nu răspundem urgent –noi, ca societate, nu politicienii– drumul României va continua să semene cu zborul unui balon fără busolă. În rezumat : răspundeți la cele 117 întrebări și veți ști încotro trebuie mers.”
    Corect. Fara intrebari-raspunsuri (cauze-efecte) punctuale, spus scurt, pierdem timpul/energia.

    „Până ce, în urma unei discuţii cu doi oameni extraordinari, m-am luminat: noi nu avem definit un set de valori intangibile, precum celebrul “Liberté, Egalité, Fraternité” francez.”
    Si mai corect. Fara un set de valori (OK, principii, nu conteaza termenul, putem sa-l numim (chiar) si ideologie), pierdem, din nou, timpul. Nu avem un fond comun de discutie, deci, comparam mere cu pere, fara sens. In orice negociere/discutie, e evident ca trebuie sa avem (macar) cateva minime principii comune, altfel e inutil.

    „Van efort : în lipsă de repere bâjbâim în vidul axiologic al societății românești. Bâjbâim și dispăm resurse. Ăsta este, în fond, și motivul pentru care politicienii noștri nu pot da soluţii (legi) solide: nu avem linii directoare, cu care, ca român, dincolo de imperfecțiunile personale ale fiecăruia, te trezeşti dimineaţa, să te culci seara, le aperi cu pieptul dacă sunt atacate şi le transmiţi copiilor.”
    Perfect spus. Mai mult (poate): Chiar daca aceste linii sunt discutabile, prezenta lor este singura modalitate de a merge inainte (mai exact, a nu sta pe loc). Fara ele, vicious circle forever. A spune B, C spune D, si repetam cu alte litere. Sigur, liniile nu sunt in general perfecte (in orice sens al cuvantului) initial. Dar exista, deci, dau o directie de discutie/evolutie. Fara ele, circle.

    „…Ei, „intelectualii constatatori”, reușesc apoi, când tensiunea războiului a trecut iar spiritele își recapătă apetența pentru disecat evenimente, să ne lumineze cu explicații și soluții post-factum (lecții sublime, fiecare dintre ele!) și lecții limpezi de morală. Dar intelectuali vizionari, care să lase nuclee structurate de gândire în urma lor, ioc.”
    Corect cred.
    De ce? Nu stiu. Cred ca e legat de educatia/spiritul non-protestant (so to speak) din Europa de Est. Adica: asumarea _oricarei_ responsabilitati e privita ca ceva ne-natural. Esecul (failure) e privit ca ceva extrem de negativ. Mai mult, siguranta _reala_ de sine e aproape inexistenta. Fie oamenii sunt extrem relativisti (A poate fi non-A maine sau chiar azi), fie extrem de nesiguri/vulnerabili („daca spun A si iese B, oh, vai, ce ma fac?”). Diferenta majora fata de lumea calvinista (parafrazez pe Max Weber, la distanta; experienta personala: 20 ani in Olanda).

    „M-am întrebat, firește: “păi şi cine exact sunt eu să îmi permit să spun, cum trebuie făcute anumite lucruri, atâta timp cât o naţie întreagă nu a decis care sunt opţiunile sale majore?”.”
    Conteaza asta? Nu conteaza mai mult ca un om (dvs, sau oricine altcineva) are ceva de spus, si spune, si OK, daca nu e corect, va invata asta? De ce aceasta teama de ‘cine sunt eu’??? Eu sunt eu, simplu spus. Si daca ‘tu’ imi demonstrezi (evident, cu argumente) ca ce spun ‘eu’ nu e optim, OK, no problem, eu nu devin minus-eu, invat, evoluez.

    „Am repertoriat atunci*, aşa cum m-am priceput, vulnerabilităţile României, precum şi întrebările la care ar trebui să răspundă limpede, scurt şi la obiect, oricine vrea să conducă România.”
    Corect din nou. Doua posibilitati:
    a) ori propunerile erau corecte, deci, demersul era bun si util;
    b) ori propunerile nu erau (100%) corecte, deci, cineva le imbunatatea prin comentariu.
    In ambele cazuri, win-win. Evident, presupunand ca avem cu cine discuta pe, cum spuneam, baza ca vorbim logic, dorim acelasi scop general (optimizarea a ceva), suntem obiectivi, etc. OK, daca astea nu sunt premize imutabile, nu stiu ce sa (mai) spun.

    „Nu mai ştiu ce s-a întâmplat atunci cu documentul pe care l-am distribuit colegilor. E posibil să mai fie pe undeva pe net sau e posibil ca el să fi stat la baza vreunui obscur și uitat program politic.”
    Hm. Scuze, dar e sloppy. Oricine are un hard-disk de 100 EUR (1 TB) si, presupunem, o oarecare organizare a trecutului electronic?

    „Cert este că acum tocmai s-a încheiat încă un sezon de vânătoare de voturi. În care românii au primit răspunsuri nerelevante de la oameni în marea lor majoritate nerelevanți, la întrebări pe care nimeni nu l-a pus.”
    Mda, e delicat, sunt personal 100% de acord, dar e greu de facut un punct ‘hard’ in acest sens..

    „De la domnișori cu ochelari fără ramă și discurs fără fond dar destoinici fesibuchiști, la nevinovate gazele, gușteri hămesiți, și venerabili, respectabili seniori, luați în brațe de și mai venerate amazoane.”
    Mda, sau ochelari cu rama fara domnisori, permutarea cuvintelor ne da sensuri in plus:)

    „Dar nu ei, fesibuchiștii, gazelele, gușterii, venerabilii, amazoanele și ghioceii sunt cauza : ei sunt rezultatul. Rezultatul faptului că niciodată, nimeni, nu a avut inteligența și perseverența să pună pe hârtie vulnerabilitățile României și întrebările fundamentale la care trebuie să răspundem înainte de a încropi, pe genunchi, platforme și programe găunoase care duc spre nicăieri.”
    Ultima propozitie: absolut corect! Ce incercam sa spun inainte: frica (inascuta?) de RESPONSABILITATE? De a lega actiuni cu consecinte? De a gandi pentru >5 ani? Da, stiu, e usor sa spun asta din perspectiva celui care poate sa o faca fara orice problema (sunt prof. universitar in Olanda, nu am constrangeri de nici un tip pentru a gandi/reactiona/actiona). Dar nu pot sa ma opresc sa spun ca asta ar trebui sa existe oriunde; fara, e useless.

    „În 1989 România nu a avut o minte clară care să cearnă ce e de păstrat și ce e de aruncat.”
    Evident. De unde? E exagerat sa cerem astfel de abilitati cuiva/unora care de abia se taraie.

    „Nu avem nici acum o structură cât de cât inteligentă care să clarifice, structurat, confuzia discursului public.”
    Corect. Ineligenta, parerea mea, nu e ceva ca si muschii lui Bruce Lee (pardon de comparatie). E ceva care nu poate sa existe/apara decat cand exista structuri (statale) care o protejeaza. Cel putin, nu pe scara statistic semnificativa. Altfel spus: nu putem avea _in genere si statistic masiv_ inteligent(siy)a cand omul e speriat, stresat, moare de foame, fuge de la A la B la C etc. Inteligenta cere timp, libertate, optiune. E, dupa mine, mai mult o cauza decat un efect. Vicious circle again.

    Oricum: foarte interesant articol!

  21. OK, comentarii la cele N puncte/intrebari. Sincer, nu mi se par dificile (atat timp, evident, cat cineva are o idee/ideologie pe baza careia poate gandi/raspunde):

     Care sunt coordonatele etice ale atribuirii și obținerii de ajutoare sociale?
    Simplu: Contributia la viata societatii: prestezi munca in favoarea societatii (comunei etc), primesti; nu, nu.

     Cum stimulăm accesul la un loc de muncă pe baza calităților individuale, nu pe baza „pilelor”?
    False point. Piata trebuie sa fie libera. Daca X vrea sa angajeze pe Y pentru ca sa-i sufle in c*r, e dreptul lui. Evident, ma refer la firme private.

     Care sunt consecințele și cum pot fi întărite comportamentele etice ale băncilor și angajatorilor?
    Doua intrebari intr-o propozitie, complicat. Scurt: Imposibil, si irelevant. De ce ar trebui sa ne intereseze ce fac bancile etic sau nu? Stiu ideea. Dar problema fumdamentala nu e asta: este: de ce trebuie ca bancile sa fie organizatii private, care pot deveni too big to fail? De ce nu avem un serviciu de tip banca de stat, ca orice utilitate (politie, sanatate, etc)? Stiu ca nu e simplu, dar aceasta e esenta.

     Cum ameliorăm componenta etică în comportamentul de zi cu zi față de femei, față de cei vârstnici, față de minorități și persoane cu dizabilități?
    Incorect. De ce femei, varstnici, etc, si nu persoane care sunt blonde, au numele care incepe cu ‘A’, sau au un numar prim de litere in nume?? Problema generala e decency in raport cu ORICINE altcineva, nu minoritati sau majoritati. Chestia asta cu minoritatile nu face decat sa polarizeze inutil.

     Cum eliminăm comportamentele lipsite de etică față de banul public?
    Punct fals. Raspuns simpu: pedepse x10.

     Care sunt cele mai sustenabile soluții pentru redresarea demografică și creșterea natalității?
    Simplu. Subsidii pentru familii (evident, controlate in diverse feluri etc).

     Cum putem ameliora acceptarea socială și evoluția favorabilă în viață a copiilor cu dificultăți sau handicap?
    De ce e asta o problema majora? Sincer. Conditia umana?

     Care sunt instrumentele necesare pentru întărirea compatibilității dintre muncă și viața de familie?
    Vezi punctul apropos de demografie, e aceeasi idee, aceeasi solutie.

     Care este echilibrul optim între activitatea profesională, pe de o parte, și îngrijirea familiei, pe de altă parte? Cum poate fi armonizată munca remunerată cu viața de familie?
    Nu e problema unui stat. E problema, din pacate sau fericire, optiunea fiecarui om. Unul poate fi familist etc, altul poate fi un ‘nerd’ inrait care nu vrea decat sa munceasca (gen om de stiinta etc).

     Cum pot fi reduse efectele negative ale emigrației și cum poate fi menținută legătura cu familia și cu România a emigranților români?
    Nu se poate direct. E un efect indirect. Daca viata in genere e mai buna in locul X (in functie de criteriile lui Y), Y se va duce in X, etc.

     Cum putem compensa și preveni plecările resursei umane calificate, precum medicii sau inginerii înalt specializați? Speranța de viață a românilor este în creștere. Cum vor fi gestionate în mod sustenabil consecințele acestui fapt pentru sistemul de pensii și asigurări medicale?
    Good point. Compensa: stim ca nu se poate; preveni: doar o singura solutie: facem salariile egale cu locul/locurile de plecare. Nu vrem/nu putem? Oamenii sunt liberi, in ziua de azi, sa decida/calatoreasca. Ceea ce e bine.

      Care sunt soluțiile acceptabile din punctul de vedere al calității vieții astfel încât raportul de astăzi dintre populația angajată în câmpul muncii și cea aflată la pensie să fie inversat?
    Nu exista, si stim/stiti asta. Darwin. Vor muri.

     Creșterea speranței de viață și a calității vieții face inevitabilă pe termen lung creșterea perioadei totale de muncă din decursul vieții unei persoane. Care sunt soluțiile pentru ca acest lucru să ducă la creșterea calității vieții și în ce măsură creșterea competitivității este o soluție?
    La fel ca anterior: nici o tara din ‘lumea 1’ nu are solutie la problema asta. Darwin, sau dupa noi potopul. Evident, exista solutii, dar nu sunt politically correct (implica chestii gen epurare etnica).

     Care este modul optim de definire a rețelei medicale astfel încât să fie asigurat un serviciu medical de proximitate și, în același timp, să dezvoltăm centre zonale ultramoderne?
    Simplu: omul plateste x% din serviciul medical Nu poate, out of the system. Merge perfect in diverse tari, e.g. Belgia, Luxemburg, Croatia, Norvegia.

     Ce politici trebuie să punem în practică pentru a avea oameni sănătoși și activi pentru o perioadă cât mai lungă de timp?
    Imposibil statal. E o chestie care oamenii o decid singuri, legat de cultura.

     Cum îmbunătățim comunicarea pe teme medicale, mai ales în mediile cu grad de educație scăzut?
    De ce am vrea sa facem asta, sincer? Darwin.

     Cum asigurăm acces la apă curentă, canalizare, gaze, electricitate pentru cât mai mulți cetățeni din mediul rural?
    De ce trebuie sa ‘asiguram’? Daca ei vor, fine, platesc, se organizeaza, muncesc sa obtina asta. Nu e asa dificil, se stile. Daca nu vor, nu vor, e dreptul lor.

     Care sunt și cum pot fi rezolvate problemele specifice întreprinderilor din mediul rural?
    ???? Care probleme specifice??

     Cum poate fi rezolvat declinul angajabilității din mediul rural?
    Nu poate fi rezolvat, si stim asta.

     Care sunt soluțiile optime și sustenabile pentru a reduce problema izolării
    vârstnicilor de la țară și îmbătrânirea populației rurale?
    Nu poate fi rezolvat, si stim asta.

     Cum creștem calitatea serviciilor administrative ale primăriilor, știind că jumătate din primăriile României nu sunt sustenabile financiar?
    Simplu. Nu sunt sustenabile, se inchid. Moare (figurat sau nu) o parte din populatie, so much the better.

     Cum satisfacem nevoia crescândă de infrastructură a oamenilor din mediul rural?
    De ce sa o rezolvam ‘noi’? Daca ei vor sa o rezolve, e dreptul si libertatra lor, nu?

     Cum dezvoltăm, pe lângă activitățile de producție agricolă, agro-industriile și turismul rural?
    Vezi mai sus – piata libera, in general.

     Cum pot beneficia firmele din mediul rural de dezvoltarea tehnologiilor comunicației pentru a compensa dificultățile legate de distanțe și infrastructură?
    De exemplu, pot incepe a citi pe internet (daca stiu sa citeasca). Daca nu, too bad.

     Cum pot fi combătute efectele politizării structurilor administrației locale, astfel încât beneficiile pentru oamenii și firmele din mediul rural să nu depindă de implicarea politică a cetățenilor?
    Simplu: control; infractiune = 10x pedeapsa.

     Cum stimulăm și răsplătim implicarea voluntară a cetățenilor din mediul rural în activități de interes comun?
    Simplu: ccontrol: succes = 10x bonus.

     Cum pot fi implicați cetățenii mai larg și mai direct în procesele de luare a deciziilor la nivel local și central?
    Nu pot. Daca vor, bine, daca nu, asta este. Evident, pot exista parghii soft, dar mai mult decat soft, nu pot fi.

     Cum poate fi recâștigată încrederea a jumătate dintre cetățenii României (a non-votanților) în utilitatea participării la viața publică?
    Cea mai complexa intrebare: nu stiu.

     Cum pot fi scoși jumătate din cetățenii României din apatie și negativitate față de lumea politică?
    Vezi mai sus.

     Cum pot fi determinați cetățenii să aibă încredere în capacitatea țării lor de a le oferi siguranță și predictibilitate?
    Ori nu inteleg, ori e o intrbare idioata, ori ambele. Daca tara are INTR-ADEVAR, aceasta capacitate, unde e problema? Daca nu o are, despre de vorbim?

     Cum oferim cetățenilor încredere în siguranța alimentară a produselor autohtone?
    Vezi mai sus.

     Cum putem face accesul la justiție mai puțin costisitor?
    Simplu: schimbati tarifele de procedura (vezi diverse tari din W. Europe).

     Cum răsplătim și răspândim bunele practici din justiție și administrație?
    Simplu: iti faci job-ul, nu esti sanctionat. A face ceva corect nu trebuie rasplatit, ca nu sunem Alba ca Zapada. Invers, a face ceva eronat poate fi foarte simplu 10x penalizat. Vezi efectul.

     Cum protejăm cetățeanul în fața unor potențiale abuzuri ale justiției?
    Complicat. Nu stiu sincer ptr Romania.

     Cum aducem justiția mai aproape de cetățean?
    ???? Concret?

     Cum putem ajuta la identificarea criteriilor de promovare în funcțiile de conducere din structurile autorităților judecătorești?
    Prea vag.

     Cum conciliem nevoia de dezvoltare, deci de investiții, a României cu menținerea unui nivel scăzut al datoriei publice și al deficitului?
    Buna intrebare. Sa vedem ce face Trump.

     Cum putem stimula absorbția de fonduri europene în vederea obținerii unei creșteri economice sustenabile?
    Simplu: bottom-up: cine vrea sa absoarba, trebuie sa angajeze experti straini care stiu cum se face asta SI sa le dea mana libera. Ah, ok, nu vor, atunci, game over.

     Care este gradul corect de angajare a statului în economie astfel încât să nu perturbe activitatea antreprenorilor de bună-credință, dar care să poată preveni comportamentele abuzive ale celor lipsiți de etică?
    ????

     Cum sprijină statul cucerirea de către firmele din România a piețelor emergente?
    Vorbim despre asta peste 50 de ani, acum e irelevant, R. nu are atuuri in zona asta, sincer.

     Care sunt mijloacele de sprijin de care au nevoie constant întreprinderile mici și mijlocii, precum și antreprenoriatul, pentru a deveni sursă constantă de locuri de muncă și de creștere economică sustenabilă?
    Taxe mai mici, birocratie mai simpla. Simplu.

    
     Cum creăm și păstrăm locuri de muncă?
    Vezi mai sus, plus investitie masiva in educatie serioasa.

     Cum realizăm o mai bună tranziție a tinerilor noștri de la școală spre o
    profesie?
    Vezi mai sus.

     Excludem orice creștere a poverii fiscale asupra contribuabililor. Cum optimizăm utilizarea resurselor pentru investiții ale statului?
    Nu se poate. Keynes: statul vrea sa investeasca, ok, trebuie sa imprumute contra-ciclic.

     Cum luptăm împotriva evaziunii fiscale?
    Extrem de simplu: 100x pedepse.

     Care este modul corect de repartizare a poverii fiscale în societate?
    Dificil, intrebare foarte personala. Personal, eu sunt ptr flat tax: daca A munceste de 10 ori mai mult ca B, isi vede copiii/nevasta de 10x mai putin ca B, atunci A trebuie sa i se ofere de 10x mai mult ca B. Altfel e penibil.

     Cum stopăm contrabanda și evaziunea?
    Simplu: 10-100x pedepse.

     Cum realizăm reducerea poverii administrative a firmelor, în special în cazul afacerilor mici?
    ???? Vezi mai sus.

     Care sunt nișele de dezvoltare pe viitor în care, anticipându-le, putem deveni lideri?
    Nici una majora, sincer.

     Cum stimulăm industriile cheie cu un potențial din ce în ce mai ridicat de creare de locuri de muncă (economia ecologică, sectorul sănătății și al asistenței sociale, economia digitală, producția de înalt nivel tehnologic)?
    Taxe diferentiate plus control acut.

     Cum aducem în România industrii performante?
    Alegeri (industria X vs Y); subsidii de la stat; next, lobby + mita. Simplu.

     Cum încurajăm micii comercianți?
    Taxe mai mici.

     Care ar trebui să fie modalitatea de organizare și funcționare a administrației publice centrale și locale pe principiul subsidiarității?
    ??????

     Ce funcții, resurse, responsabilități revin fiecărei structuri, la fiecare nivel?
    ??????

     Cum se integrează nivelul de organizare la nivel național, regional și local
    cu cel de nivel european?
    Eh-hhho? Care e intrebarea, exact??

     Care este structura optimă a guvernului, a ministerelor, a agențiilor și ce corespondențe au ele cu nivelul regional și local, pe de-o parte, și cu cel european, pe de altă parte?
    Care e intrebarea?

     Care este structura bugetului și de unde provin deficitele structurale?
    Intrebare, sincer, penibila. Un organism de stat al statsisticii (banuiesc ca exista in RO) are deja raspunsul la asta.

     Care sunt limitele de îndatorare și ce mecanisme de prevenire a riscurilor
    privind finanțele publice există sau trebuie create?
    |OK, buna intrebare. Depinde. Safe, raspunsul e sa stam la cota medie EU (2-3%). Se poate mai putin, dar necesita politica pe termen lung, dincolo de 5 ani.

     Cum se poate trece la o bugetare multianuală, pe proiecte transversale?
    ??? Adica, please?

     Care sunt relațiile corecte între venitul minim garantat de stat/ajutorul social, pensia minimă, ajutorul de șomaj și salariul minim pe economie? Constituie ele stimulente pentru a munci, sau pentru a ieși din piața muncii și a beneficia de transferuri sociale?
    Simplu de tot: exista excedent la buget, OK, se platesc ajutoare sociale mai mari. Nu exista, nu se platesc, omul trebuie sa munceasca. Evident, o chestie politica, nimic altceva.

     Cum putem oferi locuri de muncă pentru cât mai mulți dintre românii apți de muncă?
    Gresit: dine suntem ‘noi’ si de de trebuie sa ‘oferim’? Ce Dzeu, asta e Armata Salvarii??? Omul poate presta, OK cool, presteaza. Nu poate/nu vrea? Why the fuck should I/we care??


     Cum valorificăm particularitățile culturale naționale pentru a crește coeziunea societății?
    Dificil. Social engineering. E nevoie de decizii pe termen lung SI care pot fi foarte sensibile.. Nu spun ca nu se poate, dar e delicat.

     Cum consolidăm structura societății în care să-și găsească locul optim familiile, comunitățile locale, organizațiile cetățenești și regiunile?
    Vezi mai sus, e acelasi lucru.

     Cum promovăm echilibrul dintre inițiativele comerciale și cele non-profit?
    De ce ne-am interesa ‘noi’ sa facem asta? Daca oamenii vor s-o faca, OK, perfect. Daca nu, inseamna ca nu vor, deci?….

     Prin ce politici publice sprijinim responsabilitatea personală a cetățenilor?
    Buna intrebare. Raspuns scurt/simplistic: taxe mai mici, penalitati mai mari.

     Cum încurajăm și promovăm diversitatea culturală existentă în România?
    Dar de ce e fundamental sa promovam asta??

     Cum ne raportăm la creștinism, ca tradiție spirituală care a modelat părți semnificative din identitatea noastră?
    Simplu: fiecare decide el.

     Cum promovăm cultura românească prin educație multilingvă?
    Scuze, WTF e legatura intre cultura romaneasca si educatia multilingva?

     Cum ameliorăm calitatea și estetica fațadelor clădirilor istorice?
    Simplu: taxe, subsidii.

     Care este repartizarea optimă între culturile intensive și culturile bio și artizanale?
    Nu exista un optim, come on.

     Care este modul optim de repartiție între exploatări mari și mici?
    Vezi mai sus, sa nu fim naivi.

     Care este echilibrul dintre biodiversitate și eficiență?
    Buna intrebare. Nu stim.

     Cum optimizăm formarea profesională în domeniul agriculturii, exploatării și prezervării resurselor naturale și mediului?
    Subsidii, maximum.

     Cum creștem gradul de angajare a tinerilor în agricultură și atractivitatea activităților agricole pentru tineri?
    Dar de ce ma rog am vrea sa facem asta in raport cu e.g. angajarea in IT sau orice altceva??

     Cum recuperăm deficitul de siguranță alimentară prin stimularea agriculturii autohtone?
    Good point. Nu stiu.

     Cum obținem un mediu mai curat, astfel încât să lăsăm copiilor noștri o țară mai curată, mai responsabilă și mai organizată?
    Simplu: subsidii, penalitati. Carrot and stick

     Cum tratăm problemele izvorâte din despăduriri și cum distrugem „mafia cherestelei”?
    Extrem, dar extrem, de simplu: penalitati 1000000x.

     Cum protejăm și facem cunoscute parcurile naturale?
    Subsidii, educatie, timp.

     Cum creștem exigența populației pentru un mediu curat, reciclând
    gunoaiele, atenuând poluarea fonică, ameliorând poluarea aerului?
    Vezi mai sus.

     Care sunt cele mai eficiente metode de stopare a braconajului?
    Vezi mai sus.

     Care sunt soluțiile pentru infrastructura de transport?
    Euh?? Care e exact problema, please?
    
     Cum să eliminăm impostura universitară?
    Simplu: dam afara tot staff-ul; angajam staff cu track extern (non-RO) cu salarii competitive + tenure. Sigur, costa enorm. Dar va merge imediat. Cu reguli foarte simple: nu ai profesat 10+ ani in afara RO, nu poit sa te angajezi.

     Cum să eliminăm cultura „copy-paste” din universități?
    Vezi mai sus.

     Cum creștem calitatea resursei umane din universități, care astăzi este principala frână în calea performanței universitare?
    Vezi mai sus.

     Cum să definim profilul optim al elevilor la finalul fiecărui nivel de studii (cadrul de referință curricular)?
    Simplu: adoptam orice norma din orice stat civilizat EU. OK, e dureros, asta e.

     Cum aducem cât mai grabnic la clasă modificările curriculare necesare și inovațiile pedagogice?
    Vezi mai sus.

     Cum conștientizăm populația că multe informații vehiculate de politicieni și consolidate ca certitudini în conștiința publică sunt greșite? (exemplu: „Dacă se schimbă manualele, va crește calitatea elevilor.”)
    Vezi mai sus.

     Cum putem crește atractivitatea carierei didactice printr-o formare de calitate, o selecție justă și mai ales o răsplată adecvată, în limita resurselor bugetare actuale?
    Vezi mai sus.

     Care sunt soluțiile pentru creșterea relevanței învățării pe tot parcursul vieții?
    Vezi mai sus.

     Cum se pot destructura interesele ilegitime din jurul certificatelor de formare profesională?
    Vezi mai sus.

     Cum putem face funcțional rolul de feedback pe care îl are piața muncii asupra sistemului de educație?
    Nu se poate, vine de la sine sau nu.

     Care sunt valorile general îmbrățișate de națiune?
    Fundamentala intrebare… Cred ca furtul.

     Cum putem crește gradul de coeziune a societății în baza acestor valori?
    Pai, toti fura, deci ce !@#$$%%$ e nevoie de a creste coeziunea??

     Care sunt resursele de energie pe care forțele vii ale națiunii mai sunt dispuse să le investească în participarea la viața publică?
    Niciuna.

     În ce măsură mai pot fi oamenii conștientizați de limitele strategiilor de rezolvare individuală a problemelor vs avantajele unei acțiuni colaborative, structurate și de grup?
    Zero.

     Cum pot să fie sensibilizați oamenii care, din decepție față de rezultatele obținute de guvernanți în trecut, au demisionat din rolul lor de cetățeni?
    Bani, putere.

     Cum încurajăm coeziunea societății prin concilierea disensiunilor dintre cetățeni, sporirea gradului de cooperare, dar și depășirea diferențelor din interiorul societății noastre (diferențe de clasă, etnice, de origine națională sau vârstă)?
    Sper ca asta nu e o idee pe bune. Generatia 50+ trebuie sa disparta, e sick. Si, stiu ca nu e politically correct, dar asa e.

     Cum depășim, în planul coeziunii sociale, apariția unei noi clase defavorizate ca urmare a crizei economice?
    Darwin. Simplu.

    
     Ce fel de politică față de republica Moldova?
    Nu stiu.

     CumeficientizămresurselefinanciarepentrupoliticaexternăaRomâniei?
    Nu stu.

     Cum abordăm integrat securitatea, apărarea și politica externă, pe baza resurselor disponibile?
    NATO, piggybacking EU.

     CumputempromovaintereseleșiobiectivelestrategicealeRomânieidincolode granițe?
    Vezi mai sus.

     CumputemamelioraimagineaRomânieiînEuropa?
    Vezzi mai sus..

     Cum poate fi crescută cooperarea regională în domeniul securității și apărării?
    Irelevant. Cooperarea in zona asta NU e regionala, si stim asta de 100 de ani.

     Cum poate România să își susțină mai bine interesele naționale în cadrul instituțiilor euroatlantice prin intermediul funcționarilor români?
    Simplu: cu indivizi trimisi in acele zone, selectati pe criterii tehnice. Simplu: toti au lucrat 10+ ani intr-o organiatie serioasa in vest. Stiu, doare, dar merge.

     Cum putem atrage investiții străine și transfer tehnologic în industria apărării?
    Complex, nu stiu.

     Prin ce mijloace ar putea fi ameliorată cooperarea dintre public și privat pentru
    promovarea intereselor României în afară?
    Discutam peste 50 de ani.

     Ce înseamnă modernizarea armatei și cum ar trebui să creștem specializarea în domeniile de nișă ale acesteia?
    Simplu: toti factorii de decizie peste un anumit nivel = 10+ ani studii/lucru in W. Europe.

    
     Cum putem profita la maximum de tehnologia informației?
    Merge OK de la sine, nu ‘putem’ face ceva coordonat mai mult

     Cum utilizăm tehnologiile informației pentru a crește gradul de transparență a instituțiilor, în special în zona atribuirii contractelor, astfel încât firmele să fie în concurență reală?
    Penalitati.

     Cum folosim tehnologiile de comunicare pentru ca cetățenii să aibă un rol mai mare în luarea deciziilor de către autorități?
    Simplu: comisionarea intregii infrastructuri unei firme serioase din Vest. Sigur, costa, dar merge.

     Cum putem simplifica la maximum și face mai amicală interacțiunea cetățeanului cu administrația utilizând internetul?
    Vezi mai sus. Dam afara 99.9% din cei in administratia publica, ii inlocuim cu 0.1% alohtoni (costa, dar isi fac treaba). Dupa ce autohtonii,dupa 10+ ani, poate poate se recalifica, mai discutam.

     Cum generăm un comportament online responsabil, precum și protecția copiilor pe internet?
    Intrebare aberanta. Nu exista niciunde un raspuns eficient.

     Care sunt mijloacele prin care internetul să devină un mijloc de creștere a responsabilității individuale și față de societate?
    Simplu: X servicii de maine nu sunt disponibile decat pe internet, si gestionate de firme 100% externe. Cine poate, bine, cine nu, Darwin.

    ===================

    Stiu, e simplificat (extrem), dar, 25+ de ani de kkt, nu e … putin prea mult pentru laga-laga?

    Alex

  22. Cum am spus in prima interventie din 10 decembrie merita sa incercam sa raspundem la aceste intrebari si am promis ca dupa alegeri voi reveni. Este meritoriu ca ultimele doua comentarii ale lui Sergiu Simion si Alex Telea au cam facut ce doream si eu sa incerc si asta ma face fara sa renunt sa am o sarcina mai usoarea respectiv sa incerc sa raspund sau sa discut comentaiile dlui Telea fiind strict la obeiect.
    Din pacate nu stiu daca macar acesti doi autori mai intra pe acest fir asa ca o sa-l reanunt in zona articolelor mai recente.
    Dar inainte sa intru in ultima postare a dlui prof Telea am remarcat o propzitie a dlui pentru care am unscurt , foarte scurt raspuns:
    Spuneti dle Telea
    :
    “În 1989 România nu a avut o minte clară care să cearnă ce e de păstrat și ce e de aruncat.”
    Evident. De unde? E exagerat sa cerem astfel de abilitati cuiva/unora care de abia se taraie.

    “Nu avem nici acum o structură cât de cât inteligentă care să clarifice, structurat, confuzia discursului public.”(nota mea: de acord)

    Ei bine eu in 1989, mult mai tanar ca acum si respectuoas cu autoritatea spirituala pe care o aveau unii mai mari decat mine, dar care atunci in noiembrie 1989 la intrebarea mea fundamentala: Domnule X dar noi ce sa facem? si primind raspunsul „pai ce sa facem asteptam „, am contrat destul de dur: cum asa doar sa asteptam? ma asteptam sa-mi raspundeti asteptam si in timpul asta ne pregatim.
    Ehei daca ar fi fost asa….:)

    Asadar eu foarte tanar si neexperimentat am stiut ce era de facut iar cei creditati de mine tot pe panta ricaventurianismului intrasera in stilul :sa vedem dle ce mai zice la Gazeta(adica la radiourile occidentale)

    Dle prof Alex Telea aceasta paranteza fiind terminata revin si cum am spus intervin la acele intrebari (cred ca le-ati luat pe toate cele 117 si daca nu, nu, pentruca eu nu va voi verifica :) )

    Asadar nu ma voi referi decat la intrebarile la care cred ca pot spune ceva cu valoare adaugta ca sa fiu in ton cu mottoul acestei platforme , numerotand cu 1 la n pe cele la care intervin dand si textul dvs. S-ar putea sa fie mai multe parti. Deci::

    1)  ” Care sunt coordonatele etice ale atribuirii și obținerii de ajutoare sociale?
    Simplu: Contributia la viata societatii: prestezi munca in favoarea societatii (comunei etc), primesti; nu, nu.”
    De acord cu observatia ca sunt persoane cum ar fi tetraplegicii care chiar nu pot face nimic si depind de ajutorul celor din jur. AScestia trebuie sa fie ajutati neconditionat daca familiile lor nu au mijloace sau nu mai au obligatia legala sa-i ajute si nu o mai fac

    2)  „Cum putem ameliora acceptarea socială și evoluția favorabilă în viață a copiilor cu dificultăți sau handicap?
    De ce e asta o problema majora? Sincer. Conditia umana?”
    Nu este vorba de conditia umana caci nu suntem animale si deci nu trebuie sa masuram cat de neanimale suntem. Chiar daca socialmente nu este o problema majora ea exista si cred ca tine de ducatie sa intelegem dreptul la demnitate al fiecarei fiinte umane.

    3)  „Care este echilibrul optim între activitatea profesională, pe de o parte, și îngrijirea familiei, pe de altă parte? Cum poate fi armonizată munca remunerată cu viața de familie?
    Nu e problema unui stat. E problema, din pacate sau fericire, optiunea fiecarui om. Unul poate fi familist etc, altul poate fi un ‘nerd’ inrait care nu vrea decat sa munceasca (gen om de stiinta etc)”

    Este si problema statelor caci de nivelul retributiei muncii adica al reparitiei valorii adaugate depinde intro anume masura si raspunsul la intrebare. Raspunsul corect si nu numai la asta se afla in optiunea libera a omenirii pentru intrarea pe cea de a treia cale de dezvoltare dezbatuta de mine pe aceasta platforms si definita pe blogul personal accesibil de aici pri simplul click pe numele meu

    4)  Cum putem compensa și preveni plecările resursei umane calificate, precum medicii sau inginerii înalt specializați? Speranța de viață a românilor este în creștere. Cum vor fi gestionate în mod sustenabil consecințele acestui fapt pentru sistemul de pensii și asigurări medicale?
    Good point. Compensa: stim ca nu se poate; preveni: doar o singura solutie: facem salariile egale cu locul/locurile de plecare. Nu vrem/nu putem? Oamenii sunt liberi, in ziua de azi, sa decida/calatoreasca. Ceea ce e bine. ”
    Raspuns corect dar detaliez : pentru ca practic fiecare cetatean roman prin impozitele platite asigura educatia copiilor sai( termem generic) si acestia deci la sfarsitul studiilor sunt liberi sa plece unde doressc. Ca si pensiile scoala este un sistem contributiv unde toti contribuie proportional cu venitul si beneficiarii sunt rasplatiti profesional cu meritul in studii cat timp pot si doresc sa le parcurga.

    5)   „Care sunt soluțiile acceptabile din punctul de vedere al calității vieții astfel încât raportul de astăzi dintre populația angajată în câmpul muncii și cea aflată la pensie să fie inversat?
    Nu exista, si stim/stiti asta. Darwin. Vor muri.”
    De acord .Sistemul Bismarck(contributiv de stat) trebuie mentinut dar nu mai este suficient si deci trebuie dublat cu sistemul pensii private numai ca este neconstitutional sa obligi pe cineva sa cotizeze pentru viitor fara ai oferi garantii certe asa cum ofera sistemul contributiv .de stat. Este evident ca putem dubla punctl de pensie si maine daca dublam CAS . Dar este posibil asa ceva? Singurul lucru care ar trebui sa ne preocupe este ca la speranta medie de viata ce a dat prin CAS un individ mediu sa fie recuperat cat mai mult prin pensia ce-i revine. DEi doar pensii contributive in sistemul Bismark si nu si speciale. Se pot da si din astea dar din fonduri separate in mod transparent.

    6)  Cum îmbunătățim comunicarea pe teme medicale, mai ales în mediile cu grad de educație scăzut?
    De ce am vrea sa facem asta, sincer? Darwin.

    Exagerati cu darwinismul social Scoala trebuie sa pregateasca in baza oameni pregatiti pentru a participa corect la viata sociala deci reguli de sanatate, de higiena , drepturile omului etc etc si nu neaparat ecuatia de gradul trei.Desigur ca sunt si scoli unde cei pregatiti deja in baza pot invata si ce este BIg Bang-ul

    7) „Care sunt soluțiile optime și sustenabile pentru a reduce problema izolării
    vârstnicilor de la țară și îmbătrânirea populației rurale?
    Nu poate fi rezolvat, si stim asta.”

    Iarasi exagerati. NU suntem o jungla. Calea a treia explica de ce este asta realitatea umana desgur daca nu vrea sa fie doar animal de prada cu microcip in cap . Si la tara ca si la oras daca socetatea progreseaza economic (depinde de ea asta, aici aveti dreptate) se pot realiza camine de batrani asa cum sunt in tarile prospere si civilizate. Civilizaia nu este suficienta fara prosperitate si nici nu prea mai exista sub un anumit nivel economic.

    8)  „Cum satisfacem nevoia crescândă de infrastructură a oamenilor din mediul rural?
    De ce sa o rezolvam ‘noi’? Daca ei vor sa o rezolve, e dreptul si libertatra lor, nu?”

    Aveti dreptate doar partial pentru ca de ex o sosea nationala care trece printrun sat serveste si tara si nu numai satul. Cetatenii platesc taxe si desigur ca controlul cheltuirii banilor obtinuti trebuie corect facut. Adica statul trebuie sa colaborese de pe pozitii de egalitate proportionala cu cetateanul.

    8)  „Cum poate fi recâștigată încrederea a jumătate dintre cetățenii României (a non-votanților) în utilitatea participării la viața publică?
    Cea mai complexa intrebare: nu stiu.”

    Eu stiu dar este cam inutila aceasta stiinta : PUTEREA EXEMPLULUI! :)

    9)  „Cum oferim cetățenilor încredere în siguranța alimentară a produselor autohtone?
    Vezi mai sus.”
    Nu cred ca este mai sus. Sa se pedepsasca drastic infractiunile legilor de protectie a consumatorului s se fac controale serioase. Ca regula generala juridica : Infraciunea judecatporului a controlotului a decidentului politic in exercitiul functiei platite trebuie sa fie cu circumstante agravante foarte serioase . adica lui alde Dragnea trebuia prin lege desigur(care trebuia sa existe desigur si asta) sa i se retraga definitiv drepturile electorale sau macar cele care sa-i permita a fi ales.

    10) ” Cum aducem justiția mai aproape de cetățean?
    ???? Concret?”
    Este suficent de aproape, dar cetateanul trebuie sa inteleaga statul de drept(scoala, educatia) si faptul ca justitia de regula este sezzata mai ales in civil dar si in penal

    11)  „Cum putem ajuta la identificarea criteriilor de promovare în funcțiile de conducere din structurile autorităților judecătorești?
    Prea vag.”

    Nu e prea vag. Succesul ca si in orice activitate umana care in justitie se masoara prin numarul deciziiilor ramasse ca atare si dupa parcurgerea treptelor jurisdictionale superioare daca in dosar nu apar elemente noi care sa poata schimba rationamentul juridic anterior fara ca acesta sa devina o eroare profesionala

    12)  Cum conciliem nevoia de dezvoltare, deci de investiții, a României cu menținerea unui nivel scăzut al datoriei publice și al deficitului?
    Buna intrebare. Sa vedem ce face Trump.

    Indiferent de ce face dl. Trump trebuie sa se asigure cheltuirea corecta a banilor imprumutati adica nu consum ci dezvoltare sustenabila adica corect si eficient facuta(Cum se face asta pai este egal cu a raspunde corect la mai toate intrebarile :)

    13)  „Cum putem stimula absorbția de fonduri europene în vederea obținerii unei creșteri economice sustenabile?
    Simplu: bottom-up: cine vrea sa absoarba, trebuie sa angajeze experti straini care stiu cum se face asta SI sa le dea mana libera. Ah, ok, nu vor, atunci, game over.”

    Asa o fi, dar asta abia dupa ce au catuse la maini sau stau in somaj fiind declarati incompetenti pentru activitari functionaresti toti cei care si-au batut joc de aceste fonduri
    De altfel sunt si la noi destui care stiu dar li se da in cap.

    14)  „Care este modul corect de repartizare a poverii fiscale în societate?
    Dificil, intrebare foarte personala. Personal, eu sunt ptr flat tax: daca A munceste de 10 ori mai mult ca B, isi vede copiii/nevasta de 10x mai putin ca B, atunci A trebuie sa i se ofere de 10x mai mult ca B. Altfel e penibil.”

    Nu e vorba de retributie ci de taxe . Corect este cred ca impozitul sa fie procentul egal pentru toata lumea. Toti lucreaza avand la dispozitie infrastructura statului respectiv. Un medic roman este mai bun in SUA decat in Romania pentru ca are la dispozitie sinfrastructura medicala din SUA pe care de altfel nu el a facut-o ci parintii si bunicii nativilor din SUA si totusi emigrantul nu este penalizat cu impozite mai mari ceea ce este uman
    In calea a treia aceasta problema se rezolva in baza stiintei economice aferente acelui model de sistem social

    15)  „Care sunt nișele de dezvoltare pe viitor în care, anticipându-le, putem deveni lideri?
    Nici una majora, sincer.”

    Este una. Inteligenta fiecaruia. Dar lider devine inteligentul adica el nu noi. :)

    16)  Care ar trebui să fie modalitatea de organizare și funcționare a administrației publice centrale și locale pe principiul subsidiarității?
    ??????

     Ce funcții, resurse, responsabilități revin fiecărei structuri, la fiecare nivel?

    ??????

    Cred ca in loc de ? pot scrie Vazand si facand sau facand vazand facand…..:)

    17)  „Care sunt relațiile corecte între venitul minim garantat de stat/ajutorul social, pensia minimă, ajutorul de șomaj și salariul minim pe economie? Constituie ele stimulente pentru a munci, sau pentru a ieși din piața muncii și a beneficia de transferuri sociale?”
    Simplu de tot: exista excedent la buget, OK, se platesc ajutoare sociale mai mari. Nu exista, nu se platesc, omul trebuie sa munceasca. Evident, o chestie politica, nimic altceva.

    A nu se amesteca ajutorul social cu pensia sau ajutorul de somaj care sunt bazate pe contrbutivitate adica un fel de cAR peste timp.Azi dai banul si maine il primesti daca mai apuci(pensia) si daca ramai fara loc de munca(indemnizatia de somaj -atentie: indemnizatie si nu ajutor)

    18)  „Cum putem oferi locuri de muncă pentru cât mai mulți dintre românii apți de muncă?
    Gresit: dine suntem ‘noi’ si de de trebuie sa ‘oferim’? Ce Dzeu, asta e Armata Salvarii??? Omul poate presta, OK cool, presteaza. Nu poate/nu vrea? Why the fuck should I/we care??”

    Si intrebare prost pusa si raspuns pe masura, adica omul se organizeaza social adca iese din jungla pentru a avea niste beneficii pe seama acestei organizai si in cazul diviziunii muncii se pune si problema locului de munca si a somajului si a pensiei .Separat de raspunsul complet la aceasta problema pe care ar trebui sa-l dea cea de a treia cale de dezvoltare economica sociala, adica alta dect capitalismul pur ci o desvoltare a acestua si niciun caz cea criminala data prin marxism-leninism putem raspunde ca in stadiul actual societatea trebuie sa se structureze astfel ca resursele naturale sa fie utilizate in sensul unei dezvoltari economice (desigur ca si sinucideri colective nu pot fi interzise)

    19)  „Cum promovăm echilibrul dintre inițiativele comerciale și cele non-profit?
    De ce ne-am interesa ‘noi’ sa facem asta? Daca oamenii vor s-o faca, OK, perfect. Daca nu, inseamna ca nu vor, deci?…”

    Nu e vorba de echilibru ci doar de incurajarea si a acestui tip de activitati sociale. In SUA s nu numai sunt firmme care tin cont de existenta in CV -ul unui viitor angajat de activitatile ostesti in interes social la care a participat. Dar desigur ca nu este decat o optiune de grup sau individuala, adica neobligatorie si deci nonlegiferabila.

    20)  „Care este echilibrul dintre biodiversitate și eficiență?
    Buna intrebare. Nu stim.”
    Asa este, dar dau eu un raspuns de Gaga: Cel care asigura dezvoltarea durabila :)

    21)  „Cum recuperăm deficitul de siguranță alimentară prin stimularea agriculturii autohtone?
    Good point. Nu stiu.”

    Subventii si sanctiuni drastice pentru lipsa de calitate a produselor subventionate , subventiile desigur nefiind obligatorii

    22)  „Cum tratăm problemele izvorâte din despăduriri și cum distrugem „mafia cherestelei”?”
    Extrem, dar extrem, de simplu: penalitati 1000000x
    Adaug: puscarii si impaduriri platite sau prin munca sociala efectuata de cei ce primesc ajutoare pentru alunecari de teren, inundatii, cauzate de despaduriri

    23  „Cum putem face funcțional rolul de feedback pe care îl are piața muncii asupra sistemului de educație?
    Nu se poate, vine de la sine sau nu”

    Nu vine de la sine, ci prin constarea efectelor educatiei solide in ocuparea locurilor de munca intro piata libera.

    24)  Care sunt valorile general îmbrățișate de națiune?
    Fundamentala intrebare… Cred ca furtul.

    :) Dar sa adaugam mioritici fiind noi: si mai ales invidia si fudulia(ades confundata cu omenia)

    25)  Cum depășim, în planul coeziunii sociale, apariția unei noi clase defavorizate ca urmare a crizei economice?
    Darwin. Simplu

    Nu-i chiar asa caci crizele nu vin de la Doamne, Doamne ci si prin aportul constient al unor nemernici. Se pot cauta daca se vrea explicatiile adevarate ale marilor crize economice(nu ma refer la cele produse in timpul sau din cauza razboiului0 si cine poarta vina maxima si care daca faceau altfel de ce au facut din laomie de regula, criza nu mai se producea si daca se gaseste asa ceva(eu cred ca da, dar nu vor fi lasati sa faca asta cei care ar putea-o face ci mai repede vor fi fie eliminati fizic, fie dusi la balamuc ca pe Eminescu) si daca vor fi pedepsiti si vor sti si ca in viitor vor fi pedepsiti cu confiscarea averilor facute pe seama crizelor(asta ar fi un indiciu destul de cert asupra vinovatilor adevarati) Dar fiind imposibil ne vom comporta ca animalele cei care au declansat fenomenul find si ei tot niste animale de cea mai joasa speta asa ca aveti dreptate in final: Darwin.Simplu

    26.  „Ce fel de politică față de republica Moldova?”
    Nu stiu.

    O politica naturala bazata pe relatii economice corecte si sprijin pentru acei moldoveni carora le place in Romania desigur cu retragerea cetateniei in cazul infractiunilor de orice soi ca nu importam banditi peste cati avem noi.

    27)  „Cum folosim tehnologiile de comunicare pentru ca cetățenii să aibă un rol mai mare în luarea deciziilor de către autorități?”
    Simplu: comisionarea intregii infrastructuri unei firme serioase din Vest. Sigur, costa, dar merge.

    Suplimentar sanctionarea dura a celor care au cumparat si au executat atatea softuri neperformante. Pana nu se prescriu aceste infractiuni economice si de coruptie la nivelul decidentilor.

    28)  „Care sunt mijloacele prin care internetul să devină un mijloc de creștere a responsabilității individuale și față de societate?
    Simplu: X servicii de maine nu sunt disponibile decat pe internet, si gestionate de firme 100% externe. Cine poate, bine, cine nu, Darwin.”

    Nu-i chiar asa caci lucrurile aici evolueaza in mod natural conform economiei de piata , desigur ca in scoala trebuie tinut cont de aceste evolutii(dar copii o iau singuri inainte cu toate jocurile aste ) si abia apoi functioneaza si orangutanul(Darwin)

    Finis coronat opus

    PS. Dle Alex vad in final ca v-ati plictisit. Si eu si nici nu credeam ca o sa am forta sa merg pana la capat. Desigur ca sunt si discutabile zicerile amandurora si le si putem discuta aici anuntand insa ca facem asta si pe firele azi luate la bani marunti adica cele ma recente . Oricm daca ma vedeti aici dati-mi un semn .Nu trebuie sa va osteniti suplimentar daca nu aveti chef dar sa nu fie chiar adrisantul nu necunoscut, ci ratat :)
    Numai bine

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Daniel Funeriu
Daniel Funeriuhttp://contributors
Ministru al învățământului din 2009 până în februarie 2012. În anul 1999 a obținut titlul de doctor în chimie la Universitatea Louis Pasteur din Strasbourg, sub coordonarea laureatului Nobel în chimie, profesorul Jean Marie Lehn. Între 1999 și 2006 a activat ca cercetător științific la The Scripps Research Institute, La Jolla, California și la AIST, Amagasaki, Japonia. În anul 2006 a obținut un grant de cercetare oferit de Uniunea Europeană (UE), de 2 milioane de euro (Marie Curie Excellence Grant). Tot în 2006, a fondat o echipă de cercetare în cadrul Universității Tehnice München.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro