Home » Administratie »Analize »Financiar » Citesti:

Clientelismul politic în regiune: cum își asigură partidele supraviețuirea în Moldova, România și Georgia?

Septimius Parvu noiembrie 16, 2018 Administratie, Analize, Financiar
1 comentariu 1,673 Vizualizari

În cele mai multe dintre țările in regiune se discută despre corupție mare sau mică, dar se scapă din vedere cauzele și efectele unuia dintre fenomenele greu de identificat și cuantificat, și anume clientelismul politic. Vorbim mai ales despre acele mecanisme prin care politicienii oferă acces la resurse apropiaților sau abuzează de bunurile publice pentru a-și asigura și păstra accesul la putere. Partidele politice folosesc banii pentru investiții, achizițiile publice sau resursele companiilor de stat pentru a se asigura că își finanțează indirect și mascat activitatea și pentru a-și atrage fidelitatea alegătorilor.

Pentru a vedea cum funcționează aceste mecanisme, am încercat să le descompunem și să le măsurăm obiectiv, dar și să le comparăm la nivel regional, pentru a vedea dacă există vreo diferență semnificativă. Am ales trei țări cu profil relativ diferit: România, Moldova și Georgia și am comparat modul în care guvernele acestora alocă fondurile pentru investiții prin programe de dezvoltare regională, infrastructură, capital sau fonduri de rezervă.

Chiar dacă există diferență de structură a acestor programe, în toate țările banii publici au fost folosiți într-o mai mică sau mai mare măsură pentru a fideliza primari și pentru a atrage votanți. În spatele acestora alocări se află criterii neclare, regulamente dezlânate și lipsă de transparență – fie nu se publică criteriile de alocare, fie nu se publică deloc listele cu autorități locale care primesc bani.

De asemenea, fondurile sunt folosite pentru a susține migrația politică în măsuri diferite, întrucât partidele au nevoie de mai mulți primari pentru a le aduce voturi. Doar că situația se manifestă aici diferit. În România, schimbarea partidului de către aleșii locali poate reprezenta pierderea mandatului, astfel că singura situație flagrantă este migrația pe baza OUG 55/2014 (Ordonanța Dragnea), când 552 de primari și mii de consilieri au schimbat partidul, cea mai mare parte spre PSD, înaintea alegerilor prezidențiale. Unul dintre efectele imediate este că au primit mai mulți bani după ce au migrat.

Hărțile de mai jos ne arată că în localitățile unde s-a migrat, după lunile septembrie-octombrie s-au primit mai mulți bani. Prima hartă reprezintă plățile de la MDRAP/PNDL înainte de migrație, a doua după migrație, iar a treia localitățile unde s-a migrat. Vezi harta primarilor migratori aici www.expertforum.ro/primari-clientelari, iar harta clientelismului pe www.expertforum.ro/harta-clientelism.

În Moldova, dacă Partidul Democrat (partidul de la putere) a câștigat în 2015 aproximativ 287 de locuri din aproape 900 de primării, acum nu este clar câți primari are: unii estimează 400, alții 600 sau chiar mai mult; probabil nimeni nu știe cu adevărat câți sunt, nici măcar primarii. Cert este că migrația acestora s-a realizat prin ademenirea cu fonduri sau prin alte mijloace mai puțin ortodoxe. În Georgia, situația este radical diferită: primarii migrează în bloc către noul partid câștigător. Alegerile locale sunt puternic dependente de alegerile parlamentare, iar în 2010 și 2014 primarii au schimbat radical partidul. Așadar, în acest caz este dificil să facem vreo analiză, întrucît opoziția este inexistentă. Deci, la capitolul acesta, România pare singura țară în care există o oarecare opoziție și în care nu există monopoluri absolute ale partidului de la guvernare.

În Moldova, experții locali cu care am lucrat au analizat cinci programe: Drumuri bune pentru Moldova, Fondul Ecologic Național, Fondul de Investiții Sociale din Moldova, Fondul pentru Eficiență Energetică și Fondul de Investiții Sociale. La primul program, a rezultat în că filozofia programului este greșită, întrucât Guvernul a luat bani din Fondul Rutier, destinat infrastructurii mari pentru a-i deturna spre acest program, riscând să piardă bani primiți de la finanțatorii internaționali. Investițiile din Drumuri bune pentru Moldova sunt mai degrabă mici, iar multe dintre ele nu au o logică de a crește capacitatea economică a localităților unde se investește, dimpotrivă, se cârpesc drumuri mici, cu o bandă sau se construiesc drumuri către cimitir.

Deși programul pare transparent – toate proiectele sunt pe site, inclusiv cu poze – alocările sunt de fapt populiste, fără criterii clare și se pliază pe interese politice imediate, adică alegerile parlamentare din februarie 2019, unde se va vota pentru prima dată cu un sistem mixt; nu există al doilea tur, deci câștigă cine ia mai multe voturi din prima. Dacă suprapunem alocările peste circumscripții, vedem că s-a oferit prioritate raioanelor cu șanse mai bune de succes pentru exponenții Partidului Democrat. Cu alte cuvinte, raioanele unde candidează liderii partidului au primit exponențial mai mulți bani față de celelalte.

Deci logica nu merge neapărat ca în Româna, unde alocările urmează în cea mai mare parte persoana de la conducerea primăriei sau consiliului județean, ci urmează votantul. Cu alte cuvinte, s-a investit în acele localități unde există o șansă vizibilă ca partidul să ia voturi, chiar dacă primarul este de la alt partid. Localităților unde alegătorii votează de regulă cu opoziția și sunt o cauză pierdută pentru PD, nu li s-au alocat prea mulți bani. De asemenea, chiar și localități conduse de primari PD care nu aduc prea multe voturi nu au fost în capul listei, ca sume de bani primite. În doar 27 circumscripții, guvernarea a concentrat peste 90% din cheltuieli.

În ceea ce privește celelalte fonduri, indiferent de partidul sau alianța de la guvernare, primarii afiliați au avut șanse mai mari să primească fonduri pentru proiecte decât cei din opoziție sau decât cei independenți. Un indice maxim de clientelism politic a fost înregistrat în 2012, pe investițiile capitale din bugetul național, când, în medie, era de 6 ori mai probabil să primești fonduri dacă erai primar afiliat alianței de guvernare, decât dacă erai primar de opoziție. În anul 2015, indicele clientelismului politic arată că, probabilitatea să primești fonduri dacă erai primar afiliat alianței de guvernare era în medie de 4 ori mai mare, decât dacă erai primar de opoziție. Comparativ, în România, maximum de clientelism s-a atins în 2007, când raportul era de 3/1, pe fonduri similare. Între 2012 și 2016, raportul era de 2/1.

Pentru a arăta vizual și cât mai facil care este situația fondurilor am creat o hartă a clientelismului în Moldova, similară cu cea din România, care arată către cine au mers banii, pe ani, partide și programe.

În România, am scris deja despre clientelism și despre ce bani au primit partidele politice până în perioada 2017. Ne-am concentrat cel mai mult pe Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), principala sursă de finanțare a primarilor fideli. Ca bani, vorbim spre exemplu în perioada 2017-2020, adică PNDL 2, despre 30 de miliarde de lei credite de angajament (deci nici măcar bani reali în buget, ci bani reali + promisiuni pentru anii viitori).

În cel mai recent raport, ne-am uitat la cine a primit propriu-zis bani din PNDL în prima jumătate a lui 2018. Au fost făcute plăți de 1.69 miliarde între ianuarie și iulie, către

1468 de beneficiari, dintre care 71% comune. În procente, 60% din bani au ajuns la primării și consilii județene deținute de PSD, aproape 32% către PNL și 3.94 % către UDMR; alte partide au primit restul. Pentru că datele sunt luate de pe pagina web a MDRAP și nu există detalii suplimentare, menționăm că banii pot proveni atât din proiectele alocate din PNDL 1 sau PNDL 2. Fiind proiecte multianuale, proiectele au putut fi aprobate și mai demult, iar acum au fost transferate fondurile pentru deconturi.

Am publicat localitățile sau județele care au primit cei mai mulți și cei mai puțini bani, în funcție de partidul din care provin primarii sau președinții CJ. Cifrele arată în multe cazuri diferențe semnificative între entitățile din vârf și cele aflate pe ultimele locuri, chiar și de peste 11.000 de ori. Chiar dacă luăm în calcul faptul că unele localități sunt mai mari, poate mai bogate, mai populate, asemenea discrepanțe tot rămân semnificative. Și rămân semnificative și dacă le raportăm la medie: la comune, media de fonduri transferate este de 147 de lei, iar comuna Gogoșu din Dolj a primit peste 5000 de lei pe cap de locuitor, pe când  comuna Belcești din Iași a primit 0.46 lei.

Situații similare se pot identifica și la nivelul consiliilor județene

Fără a fi neapărat o regulă, unele dintre comunele (Gogosu/Dolj, Colonesti/Olt) sau județele fruntașe (Giurgiu, Olt), care au primit cei mai mulți bani sunt active și când vine vorba de prezență ridicată sau mobilizare intensă a alegătorilor la alegeri.

În București, doar Sectorul 3 și Sectorul 4 au primit bani din PNDL. Sectorul 3, condus de primarul Robert Negoiță (PSD) a primit 28, 4 mil., iar Sectorului 4 i s-a transferat un milion de lei. Majoritatea proiectelor finanțate pentru sectoarele Bucureștiului sunt legate de consolidări de școli și grădinițe. Sectorului 3 i s-au alocat 74.5 milioane din PNDL 2 pentru perioada 2017-2020, aproape cât celorlalte sectoare din București adunat.

Dacă ne uităm comparativ, primele cinci municipii – Drobeta Turnu Severin, Galați, Resița, Hunedoara, Orăștie –au primit adunat 27 de milioane. Toate cele 55 de municipii au primit 68 de milioane de lei, adică de 2.5 ori mai mult decât sectorul 3.

Cazul Georgia este interesat, dar în aceeași măsură diferit, datorită mai multor factori. Nu am identificat cazuri flagrante de clientelism; nu pentru că nu ar exista, dar pentru că nu se cercetează destul, nu există instituții care să se uite atent, iar la nivel local societatea civilă și media sunt destul de slabe și nu sesizează astfel de situații. Mai mult, dependența de guvernul central, care alocă banii și migrația puternică sunt factori care îngreunează orice analiză comparativă despre clientelismul politic. Primarii preferă să se mute la alt partid decât să rămână în opoziție într-o țară în care majoritatea face acest lucru.

Am analizat 3 municipalități: Kutaisi, Marneuli și Telavi și ne-am uitat la fonduri pentru investiții, capital sau la cele destinate urgențelor. Singurul moment în care am sesizat migrație mai puternică a fost anul 2012, când s-a făcut trecerea de la majoritatea deținută de Mișcarea pentru Unitate Națională la Georgian Dream. Atunci MUN a folosit fonduri de dezvoltare pentru a stimula sprijinul politic și pentru a atrage alegătorii. În rest, nu par a exista legături foarte clare între momente electorale și alocări.

După cum se vede și din hărțile de mai jos, primarii sunt dispuși să își schimbe partidul fără mai dileme. La nivel local, în niciuna dintre țări, ideologia nu este un factor determinant care să țină primarii într-un partid. De altfel, în Moldova și în Georgia detașarea este și mai puternică, iar primarii/candidații trag în primul rând pentru ei și nu pentru partid. Un caz interesant pentru votul din Marneuli, o localitate locuită în majoritate de azeri, unde în 2012, s-a votat 16% în favoarea Georgian Dream, iar cinci ani mai târziu s-a votat 69%; evident nu este vorba de ideologie aici, ci de acces la bani, promisiuni și bunăstarea comunității.

Cum se pot schimba aceste situații? Simplu nu este, mai ales că acești bani asigură existența partidelor, resurse pentru campanii și mecanisme facile pentru a asigura construcția de drumuri, canalizare, școli etc în ani electorali. Cel mai probabil trebuie date, pentru a crea presiune pe guvernanți și transparentizarea procedurilor. Astfel de analize, care sunt foarte rare, ajută la înțelegerea unui fenomen, care are structură comună în toate aceste țări și pot trage un semnal de alarmă la nivel național, dar și la nivel de UE. La nivelul fiecărei țări despre care am vorbit este nevoie de presiuni pentru transparentizarea procedurilor, publicarea de date, a criteriior de alocare, a achizițiilor publice etc. Și este nevoie de constientizare a jurnaliștilor și a activiștilor civici (ceea ce am făcut, prin traininguri locale despre clientelism și un ghid practic pe care îl pregătim), care pot pune presiune la rândul lor pe decidenți.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there is "1 comment" on this Article:

  1. George Petrineanu spune:

    Coruptia grosolana este posibila in umbra deasa si hatisul birocratiei administrative. Aceasta lasa extrem de multe portite la bunul plac al functionarilor, care fac parte din lantul trofic al coruptiei.
    Si in tarile avansate, cu adminstratie moderna, exista in mod sigur coruptie. Dar acolo, din cauza digitalizarii, aproape toate caile sint luminate si identificabile cu bataie lunga retroactiva. Este imposibil sa nu lasi urme clare daca comiti ceva. In acelasi timp, functionarii administratiei au ocazii mult mai rare sa intre in contact cu publicul solicitant si multe proceduri administrative cu publicul ori sint eliminate complet ori se deruleaza fara contactul direct cu publicul: solicitantul nu stie cine se ocupa de dosarul lui.
    Asa ca simplificarea si modernizarea legislatiei, a procedurilor si administratiei impreuna cu digitalizarea sint un pachet care nu poate fi divizat, etapizat, si ele nu sint un moft al modernitatii unei administratii si a unor cetateni leneviti din lumea occidentala. Cela mai avansate sint tarile nordice unde este eliminat si cultul personalitatii, astfel incit nu exista mentalitatea adularii functionarului.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Septimius Parvu


Septimius Parvu

​​Septimius​ Pârvu​ este expert în bună guvernare și procese electorale​ în cadrul Expert Forum​. Are o experiență de peste ​nouă ani în coordonarea proiecte... Citeste mai departe


E randul tau

Reducerea planului cadru Este absolut necesara. Cu indiferent ce scandaluri si riscuri. Nu as ...

de: Dedalus

la "Câteva sfaturi pentru viitorul ministru al Educatiei"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

octombrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Sep    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)