Home » Administratie »Analize »Justitie/Ordine publica »Opinie »Politica & Doctrine »Reactie rapida » Citesti:

Codul Penal al Tranzitaniei sau despre supra-imunitatea persoanelor cu ochi albaştri

Să facem un exerciţiu de imaginaţie. Presupunem următoarea situaţie ipotetică. În ţara numită Tranzitania avem, ca în orice ţară, un Cod Penal, al cărui articol 1 reglementează si pedepseşte infracţiunea numită „furt”, pe care o defineşte astfel: “acea fapta săvârşită de un cetăţean care are ca rezultat deposedarea altei persoane de bunuri care i se cuvin de drept”. Tot în Codul Penal există articolul 2, aliniatul 1, care descrie ce înseamnă “cetăţean” : „orice persoană trecută de 16 ani”. Mai există şi aliniatul 2 al articolului 2, care zice aşa: excepţie  de la aliniatul 1 fac toţi cetăţenii de peste 16 ani care au ochi albaştri. Desigur, în Tranzitania e şi o lege specială a persoanelor cu ochi albaştri care prevede ca acestea trebuie să declare anual pe proprie răspundere ce infracţiuni  au comis în anul curent: violuri, furturi, calomnii, etc. Va declara vreun cetăţean tranzitan cu ochi albaştri că a comis infracţiunea numită „furt”? Nu! Chiar dacă în ultimul an respectivul cetăţean a deposedat de bunuri care se cuvin de drept o sută de persoane. Dar nu va declara asta, pentru că, în conformitate cu Codul Penal, articolul 2, cetăţenii cu ochi albaştri nu se fac pasibili de infracţiunea numită furt. Ea nu există pentru cetăţenii cu ochi albaştri!  Nu reiese de aici că cetăţenii cu ochi albaştri se bucură de imunitate în faţa legii când vine vorba de infracţiunea de furt? Deduceţi şi dumneavoastră!

Acum, înlocuiţi, vă rog, termenul  „furt” cu termenul „conflict de interese”, iar cel de „cetăţean cu ochi albaştri” cu cel de „parlamentar”. Situaţia imaginată  mai sus descrie perfect starea  în care ne aflăm după ce săptămâna asta Parlamentul a adus  modificări câtorva articole din Codului Penal. Urmare a modificărilor, articolul  253, care descrie infracţiunea  numită „conflict de interese” astfel: „ faptă a funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură”, nu se mai aplică deputaţilor, senatorilor, Preşedintelui României şi profesiilor liberale. Cum s-a reuşit acest lucru? Printr-o simplă completare a articolului 147 din Codul Penal care defineşte ce înseamnă, din punct de vedere penal, funcţionar public – astfel, din aceasta categorie au fost scoşi parlamentarii, preşedintele şi  profesiile liberale. Schematic, situaţia poate fi descrisă aşa: conflict de interese este fapta săvârşită de X, dar Z nu este X, prin urmare doar X poate fi în conflict de interese, nu şi Z.

În acest moment, liniile de  argumentaţie pe care marşează toţi cei care susţin sau pur şi simplu se arată indulgenţi faţă de modificările aduse Codului Penal sunt în principal trei (cel puţin până în acest moment). Prima linie de argumentaţie ne spune că parlamentarii nu sunt funcţionari publici din punct de vedere al statutului. Şi e adevărat.  Din punct de vedere al statutului, parlamentarii nu intra sub incidenţa legii 188/1999 privind Statutul Funcţionarilor Publici. Dar aici vorbim de cu totul altceva, şi anume de accepţiunea dată termenului de „funcţionar public”  de către Codul penal, care e altceva şi  care se aplică tuturor persoanelor care exercită o funcţie publică, de orice natură, remunerată sau nu, indiferent de felul în care a fost investită. Doar în această accepţie şi în nici o alta – legală, filosofică, constituţională sau mai ştiu eu care – parlamentarii sunt funcţionari publici. Eventual, dacă se dorea cu tot preţul evitarea acestei formulări ambigue, care naşte confuzii, modificarea ce se cuvenea a fi făcută Codului Penal era o completare – în sensul adăugării „aleşilor” alături de funcţionarii publici, deşi ar fi fost, probabil, redundant.

Un alt argument  care încearcă să liniştească spiritele panicarde  speriate că parlamentarii nu vor putea fi anchetaţi pentru conflict de interese este cea care face apel la Legea 96/ 2006, privind statutul deputaţilor şi al senatorilor şi la  Legea176/2010 privind integritatea ]n exercitarea funcţiilor si demnitarilor publice. Conform acestor legi, parlamentarii sunt obligaţi în continuare să depună declaraţii de avere şi de interese. Foarte bine…doar că în acest caz suntem exact în situaţia descrisă mai sus, în care cetăţenii tranzitani cu ochi albaştri sunt obligaţi să declare că au săvârşit infracţiunea de furt! Să ne imaginăm că un parlamentar şi-a tras, aşa cum spune  negru pe alb Codul Penal, foloase necuvenite pentru sine şi pentru soţia sa în exercitarea funcţiilor de serviciu. Vine momentul să depună declaraţia de interese: va declara el că şi-a tras aceste foloase? Nici nu contează, poate să declare sau poate sa nu declare, pentru că oricum tragerea de foloase personale în exercitarea funcţiei de parlamentar nu reprezintă o infracţiune. Chiar şi dacă va declara acest lucru, declaraţia sa va avea, din punct de vedere penal, aceeaşi relevanţă ca şi cea a unui deputat ce ar declara că a fost la pescuit de 1 mai. Ei şi? E asta faptă penală? Nu! Din acest moment, dacă legea va fi promulgată, a-ţi trage foloase personale va fi totuna cu a merge la pescuit de 1 mai!

Mai departe, ultimul  bastion de apărare (sau atac, cum vreţi) al modificărilor aduse Codului penal în ziua de marţi a acestei săptămâni  face trimitere la Legea de funcţionare a DNA şi Legea de funcţionare a ANI, ale căror atribuţii nu au fost atinse. DNA va putea ancheta în continuare parlamentarii, ni se spune. Nu trebuie să fii funcţionar public ca să fii anchetat e DNA, Antenele nu sunt funcţionari publici şi sunt, iată, anchetate de DNA. Şi asta e adevărat. DNA îi va putea ancheta pe parlamentari, dar pentru orice alte fapte decât infracţiunea numită conflict de interese. Revenind la exemplu iniţial, să ne imaginăm că în Tranzitania noastră există un Departament pentru Urmărirea şi Anchetarea Penală a Persoanelor cu Ochi Albaştri. Îi va putea ancheta acest departament pe tranzitanii cu ochi albaştri pentru infracţiunea de comitere de furt? Nu! Desigur, îi va putea ancheta pentru violuri sau mită sau condus beat la volan,  dar nu pentru furt. DNA e liberă să ancheteze în continuare parlamentarii, doar că infracţiunea de conflict de interese nu mai există!

Astfel, încât, în acest moment toate procedurile şi instituţiile care au legătură cu potenţialele conflicte de interese ale parlamentarilor devin desuete : obligativitatea declarării intereselor, atribuţia ANI de a se sesiza în cazul conflictelor de interese ale senatorilor şi deputaţilor, posibilitatea ca DNA să ancheteze parlamentarii pentru tragerea de foloase necuvenite în exercitarea funcţiei îşi pierd relevanţa. Rămân simple forme fără fond – dar asta deja e mai mult decât o sintagmă uzată, e un blestem naţional căruia nu i ne putem sustrage.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "13 comments" on this Article:

  1. George spune:

    Exercitiul pleaca de la o premisa falsa: “…Urmare a modificărilor, articolul 253, care descrie infracţiunea numită „conflict de interese” astfel: „ faptă a funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu,… ” manipulare pe care o fac toti istericii cu super-imunitatea: Articolul modificat NU MAI FACE REFERIREI DOAR la functionarii publici, asa ca istericalele sunt doar pentru manipulare. Articolul (http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2012/pr467_12.pdf) incepe asa: Fapta persoanei care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişă a postului semnate cu o instituţie dintre cele prevăzute la art. 145, îndeplineşte…” Deci ORICE PERSOANA care are legatura cu “ART. 145
    Public
    Prin termenul “public” se înţelege tot ce priveşte autorităţile publice,instituţiile publice, instituţiile sau alte persoane juridice de interes public,administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publică, serviciile de interes public, precum şi bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public.” Mai mare manipulare ca asta nu am vazut. Toata lumea se isterizeaza luand de bune interpretarile manipulatorii ale lui Basescu…

    • ZeroAbsolut spune:

      “Fapta persoanei care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişă a postului semnate cu o instituţie dintre cele prevăzute la art. 145, îndeplineşte[...]” – ce va scapa, orbit fiind de termenul aparent mai cuprinzator “persoanei”, este “ce rezulta dintr-un contract de munca si o fisa a postului semnate cu [...]“. Din cate stiu eu, parlamentarii, primarii, consilierii si cine-or mai fi restul de “alesi” ce se vor mai egali nu sunt legati prin asemenea acte de institutiile in cadrul carora cu (dez)onoare isi desfasoara activitatea.

  2. George spune:

    Consulta si articolul alaturat al lui Cristi Danilet : “Conflictul de interese se comite de persoana care are calitatea X. Parlamentarul are calitatea X. Deci, parlamentarul raspunde pentru comiterea infractiunii de conflict de interese, dar nu pentru că ar fi functionar public.” Deci problema cu parlamentarul care nu mai este functionar public, deci nu mai raspunde pentru conflict de interese este total falsa!!!

    • Victoria Stoiciu victoria spune:

      Stimate domn, ma tem ca nu ati inteles corect argumentul lui Cristi Danilet. Cristi spune ca e total falsa dezbaterea daca parlamentarul e sau nu e functionar public. Si are perfecta dreptate. prin simplul fapt ca parlamentarii au calitatea X, ei pot fi anchetati pt conflict de interese. Dar modificarile aduse marti exact asta fac: spun explicit ca deputatii si senatorii nu mai au calitatea X. Deci daca legea e promulgata ina ctuala forma, deputatii si senataorii nu vor avea calitatea X si nu vor putea fi anchetati, puteti evrifica informatia cu Cristi danilet daca nu ma credeti pe mine, dar sigur sunteti in eroare
      .

      • roland spune:

        Pot fi anchetati ca si pina acum in calitatea Y.
        Au avut si au in continuare calitatea Y , nu s-a schimbat nimic.

  3. SorinHN spune:

    Ce problema ai dumneata cu persoanele cu ochi albastri ? Esti rasista ? Nu ai sef sa te puna la punct cu privire a minime norme de jurnalism ?

    • Victoria Stoiciu victoria spune:

      Nu am nici o problema, e un exemplu cu titlu pur ilustrativ…puneti ce vreti dvs in loc de ochi albastri – aomeni cu tenul dungat cu mov, daca asta va suna mai corect politic.

    • Emi spune:

      SorinNH, in cazul in care replica nu era o gluma pe care singur ati gustat-o, dati, rogu-va un google search dupa numele Jane Elliott.

  4. jay spune:

    Daca tot, sau in mare parte, ce afirmati dvs., Danilet, Tismaneanu, Aligica si multi alti contributori ar fi pus efectiv in practica, prin legi organice, ordonante sau alte varii reglementari, probabil ca Romania ar deveni un gigantic penitenciar in care sute de mii de infractori economici, politici sau de orice alta natura, poate chiar milioane, ar servi zeci de ani de recluziune. Chiar nu realizati ca in totalitatea sa, capitalismul romanesc este un rapt, un hiperjaf fara precedent in istoria acestei natiuni? De ce credeti ca suntem atat de respinsi de lumea civilizata? Tismaneanu a afirmat clar ca regimul anterior a fost ilegal si ilegitim, deci tot ce a fost generat de acest regim, economia, cultura, absolut tot, inclusiv populatia (asa-zisei) Romanii este ilegitima si ilegala! De ce indraznim sa existam?

    • ZeroAbsolut spune:

      Spaga este un sport national, raspandita la toate nivelurile societatii romanesti. Cu mic, cu mare, numerosi cetateni romani spaguiesc si sunt spaguiti. Resetarea acestui tip de comportament este necesara pentru a fi complet acceptati in lumea civilizata. Nu toti cei pasibili de pedepse vor ajunge dupa gratii. Numarul celor care jongleaza cu spaga va scadea pe masura ce bastanii sistemului corupt vor plati pentru faptele lor. In acest mod, fenomenul coruptiei va ajunge la un nivel, sa zicem, suportabil. Ar fi utopic sa cred ca va disparea, dar macar nu va mai fi reprezentativ pentru societatea romaneasca.

      • Adrian spune:

        Cine da spaga se si lauda, asta e cel mai enervant. Pentru mine, cel putin. Finalmente oamenii(?) astia ajung sa creada ca au dat si dau spaga pentru propria viata

  5. OvidiuB spune:

    Acest articol mi se pare de o claritate bulversanta, mai ales prin comparatie cu cel al domnului judecator Danilet. Ca dovada ca nu trebuie sa fii jurist ca sa ai logica si sa poti s-o transmiti si celorlalti prin scris.

  6. George Gafencu spune:

    Am mai spus-o si in alt articol, insa articolul a intrat in fundal imediat.

    Cel mai simplu pote fi spus astfe.

    Orice persoana care presteaza un serviciu pentru statul roman (remunerat sau nu) este supus legilor privitoare la coruptie si conflitele de interese.

    Aici intra demnitarii, alesii, diplomatii (chiar si cei onorifici), precum si cei care sunt salariati ai statului. Ar intra pana si salariatii in regiile publice unde statul are oricat de mica participatie, cum ar fi regiile autonome.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Victoria Stoiciu


Victoria Stoiciu

Victoria Stoiciu a absolvit Facultatea de Ştiinte Politice din cadrul SNSPA. A publicat articole de specialitate în revista Dilema Veche, pe platforma CriticAtac si in Romania Li... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)