Contrarevoluția corupților: argument pentru dublarea bugetului DNA

Se duce o bătălie cu totul disproporţionată între Direcţia Naţională Anticorupţie şi crima organizată din structurile de stat şi de partid din România. Pe de o parte, grupurile de crimă organizată au la dispoziţie un buget uriaş, pe care l-aş estima ca fiind mult dincolo de un miliard de euro, controlează aproape toată presa, inclusiv televiziuni de ştiri, şi dispun de o majoritate parlamentară transpartinică. De cealaltă parte, DNA lucrează la circa 7.000 de dosare cu 86 de procurori şi 190 de poliţişti şi a primit de la guvernul Ponta, după lupte grele, un buget de exact 99.366.000 de lei (22 de milioane de euro). Ceea ce vreau să arăt în acest articol este că DNA are nevoie de o majorare substanţială a alocărilor, atât financiare, cât şi umane.

Pentru a înţelege mai bine resursele de care dispun corupţii din România – care nu vor ezita să pună la bătaie sume uriaşe pentru a scăpa de puşcărie – vă amintesc „prejudiciul estimat” de DNA în câteva dosare relativ recente, precum şi sumele pe care s-a pus sechestru.

• În dosarul Chiliman-Moisescu, s-a pus sechestru asigurator pentru un prejudiciu de peste 670 de milioane de euro.
• În dosarul Sebastian Ghiţă – Iulian Herţanu (cumnatul lui Victor Ponta), s-a pus sechestru asigurător şi poprire pe conturi “până la concurenţa sumei de 129.343.768 lei” (circa 30 de milioane de euro). De menţionat că, în declaraţia de avere a deputatului Ghiţă, apare două împrumuturi, de 90.300.000 de euro şi de nouă milioane de dolari, către o persoană fizică. Am punctat acest detaliu pentru că armata de mercenari din presă, plătită de politicienii corupţi, ne rostogoleşte zilnic teza “gafei” DNA, care a luat în serios “împrumutul” de 670 milioane de euro dintre soacra lui Vlad Moiescu şi soţia acestuia. Se vede din declaraţia de avere a lui Ghiţă că aceasta este o practică în grupul transpartinic Ghiţă-Moisescu, doi buni prieteni din aparent răposatul USL.
• Prejudiciul în dosarul Hrebenciuc-Chiuariu-Ioan Adam, unde au fost retrocedate ilegal 43.227 hectare de pădure, este estimat la 303.888.615 de euro.
• În dosarul Horia Georgescu (ce dezamăgitoare involuţia acestui fost preşedinte al ANI), acuzat că a aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate la ANRP, procurorii au stabilit că statul a fost păgubit cu 84 de milioane de euro.

Putem continua, dar cred că este suficient ca să înţelegem amploarea sumelor furate şi resursele de care dispun marii corupţi. Am mai văzut în dosarele DNA cum erau dirijaţi banii către televiziunile de casă ale politicienilor şi cum primeau ordine unii deputaţi – vezi dialogul dintre Mihai Vlasov şi deputatul PSD Florin Iordache.

Spunea doamna Kovesi, în februarie, la bilanţul DNA pe 2014: “Hotărârile judecătorești definitive în dosarele DNA au dus la confiscarea de bunuri de peste 310 milioane euro, de trei ori mai mult decît în 2013. Dacă ar fi executate, e mai mult decît fondul de salarii al medicilor pe un an”. Ministerul de Finanţe a reuşit însă să recupereze doar 10% din aceste sume. Este uşor de înţeles, dacă ne amintim că, la acel moment, ministru era Darius Vâlcov, cercetat de DNA în mai multe dosare de corupţie. Nici azi, statul nu a reuşit să intre, de facto, în posesia tuturor imobilelor care trebuiau confiscate în dosarul Dan Voiculescu. M-aş fi aşteptat de la premier – atât cel exilat în Turcia, cât şi cel interimar – ca, atunci când se întâlnesc cu Mihai Gâdea şi se lăfăie în studioul Sintezei Zilei, să discute un pic şi despre acest subiect.

Aş vrea să ne mai amintim un singur episod, înainte de merge spre o concluzie. În decembrie 2014, doamna Kovesi a cerut pentru DNA un buget de 25 de milioane de euro. După câteva zile de hărţuieli cu guvernul Ponta – aflat la acel moment în corzi, după înfrângerea de la prezidenţiale – a obţinut 22 de milioane de euro. Sigur că este cel mai mare buget al DNA din ultimii ani, dar şi numărul dosarelor a crescut exploziv. De ce? Pentru că, ne explică doamna Kovesi, creşte încrederea în instituţie şi, concomitent, numărul sesizărilor. Nomenklatura din politică, speriată, îi numeşte “turnători” sau “denunţători” pe cei care sesizează DNA. Nu, sunt nişte oameni care – din diferite motive, poate din spirit civic, poate ca să-şi scape propria piele – fac ceea ce trebuie să facă. Şi în Statele Unite, şi cred că în mai toate ţările din lume, procurorii se folosesc de infractorii mărunţi pentru a ajunge la capii mafiei.

Privind la cât de corupte sunt structurile de stat din România, este un adevărat miracol că DNA-ul continuă să se bată, că încă nu au reuşit să-i pună cu botul pe labe pe procurorii anticorupţie. Suntem, mi-e teamă, într-un moment de cotitură: fie DNA câştigă lupta cu structurile mafiote care au cangrenat întregul aparat de stat, fie acestea vor gripa, într-un fel sau altul, mecanismele anti-corupție.

Orice guvernare care dorește să restabilească încrederea distrusă dintre cetățeni și clasa politică trebuie să facă un gest puternic, care să-i probeze clar bunele intenții, și să dubleze bugetul DNA sau chiar să îl ridice până la 50 de milioane de euro. Nu este deloc mult. DNA trebuie să angajeze procurori și polițiști şi să primească un sediu adecvat, altfel nu va mai face față numărului crescând de dosare. Sunt optimist și am convingerea că oamenii onești vor sprijini acest demers, care va produce efecte: sume consistente vor putea fi folosite în interes public, în loc să ajungă în buzunarele politicienilor. Eu cred că societatea civilă este datoare să-şi declare public, cu toată forţa, susţinerea pentru lupta cu corupția şi să transmită politicienilor un mesaj clar: “Noi votăm DNA!”.