Home » Administratie »Opinie »Societate/Life » Citesti:

Criza sistemului de securitate: eșecul controlului civil sau expirarea contractului postcomunist?

Marian Zulean octombrie 15, 2014 Administratie, Opinie, Societate/Life
9 comentarii 1,600 Vizualizari

După acuzațiile publice făcute de către președintele Traian Băsescu la adresa prim-ministrului Victor Ponta, cum că ar fi fost ofițer sub acoperire al SIE în perioada 1997-2001 putem spune că suntem în plină criză a sistemului de securitate națională și sunt chestionate principii fundamentale ale statului democratic: controlul democratic civil al serviciilor și separația puterilor în stat.

Criza a fost prefigurată de autodenunțul lui Robert Turcescu, aceea de a fi fost ofițer acoperit în mass-media, sau candidatura lui Teodor Meleșcanu, prin strângerea de semnaturi, în timp ce era director al SIE. În acest articol îmi propun să discut la rece și echilibrat despe cauzele acestei crize, despre modul de reflectare în sfera publică și să ofer câteva soluții pentru dezbaterile publice sau pentru agenda de reformă a unei viitoare guvernări.

Atât presa cât și liderii politici au o abordare de un partizanat îngust și tind să ignore problemele de fond ale acestei crize. Astfel, câțiva lideri de opinie au lansat presupoziții legate de criză, fie explicând că asistăm la un amestec al serviciilor de informații în politică[1] sau la un eșec al controlului civil[2]. Alții, reclamă numărul prea mare de angajați ai serviciilor românești, comparativ cu alte servicii din țări euroatlantice[3]. Deși problemele semnalate de către Andreea Pora, Cristian Ghinea sau Lucian Davidescu sunt reale, dezbaterile din media au o abodare de cancan, punctuală și profund partizană. Pe de altă parte, politicienii au o atitudine precaută și umilă, recunosc o mică problemă dar sfârșesc prin a declama că au încredere în serviciile de informații.

În ceea ce privește reflectarea problemelor sistemului de Securitate națională în programele candidaților la președinție, RFI Romania a făcut o analiză comparativă a programelor de politică externă și de securitate[4]. Din analiza RFI rezultă că ideile candidaților par doar reafirmări ale unor politici sau poziții actuale de politică externă și de Securitate, de genul: “Vrem parteneriat cu SUA”, ”Să ne apere NATO” sau  ”Promitem să suplimentam bugetul Armatei”. Toate aceste bune intenții s-ar încadra în filosofia Gică Hagi “… să facem să fie bine, ca să nu fie rău…” Niciuna dintre aceste programe politice nu pare a lua în seamă problemele și vulnerabilitațile sistemului de securitate, reclamate de societatea civilă, și nu anticipează criza de securitate, aflată în desfășurare.

Voi încerca să ofer câteva argumente suplimentare, față de cele semnalate deja în media, sugerând că este nevoie de operaționalizare a nou val de reformă a sistemului de securitate, să zicem Reforma Sistemului de Securitate Națională 2.01. De ce este nevoie de acest nou val de reforme?

Pentru că au aparut multiple evidențe despre implicarea unor reprezentanți ai serviciilor de informații în cazuri de corupție (cazul colonelului Paltânea de la SRI Ploiești, relația dubioasă dintre Sorin Ovidiu Vantu și Radu Timofte etc) sau, mai degrabă, suspiciuni de non-combat, în cazuri de mare corupție, precum Rompetrol sau Microsoft. Organizațiile neguvernamentale ale socității civile ar putea să facă o monitorizare a dosarelor de mare corupție și să aducă noi probe despre implicarea unor ofițeri, activi sau rezerviști, ai serviciilor de informații în rețele de crimă organizată.

Așa cum reiese din articolele menționate mai sus, societatea civilă are dubii despre funcționarea mecanismului de control parlamentar, în condițiile în care comisiile pot fi infiltrate de ofițeri sub acoperire iar ORNISS poate să filtreze selecția civililor, prin neacordarea certificatului de acces la documente secrete. Cred că ar fi chiar în interesul serviciilor de informații să folosească această criză pentru a desfășura o anchetă internă încât să spulbere aceste suspiciuni.

În dezbaterea despre existența unor ofițeri acoperiți în justiție și politică discuția a alunecat spre încălcarea legii de către președintele Băsescu, dacă devoalează cazul unui ofițer acoperit, nu către încălcarea Constituției sau legii de către acel serviciu ce ar fi infiltrat un ofițer acoperit în politică sau justiție. Care ar fi problema?

În primul rând, obținerea unui statut de intangibilitate în fața justiției pentru membrii serviciului respectiv de informații iar, în al doilea rând, influențarea deciziei politice, mai ales dacă ofițerul acoperit este membru al unei comisii parlamentare de control. Cazul presupusei calități a lui Victor Ponta de ofițer acoperit al SIE ar putea fi studiul de caz perfect pentru a argumenta atât încalcarea prevederilor constituționale și legale cât și prejudicial adus democrației și imaginii României în sfera transatlantică. Greu de presupus că se vor produce probe directe dar o anchetă internă sub egida Parlamentului ar putea să facă lumină. Până atunci aș sesiza a altă vulnerabilitate a sistemului de securitate: chiar dacă legea interzice existența ofițerilor acoperiți în justiție și politică nu este foarte clar care ar fi mecanismele de detectare a lor și care ar fi pedepsele pentru inițiatorii acestor infiltrări.

Cutuma societății democratice pleacă de la presupoziția că politicienii civili au dreptul să controleze serviciile și funcționarii publici deoarece poporul le-a delegat puterea, prin alegeri democratice.

Dincolo de aceste date factuale și suspiciuni aș ridica nivelul de analiză către probleme mai complexe. Adevărata problemă este că reforma sistemului de securitate și mecanismul de control civil au fost cerute, inițial, de către NATO și UE, au fost condiționalități externe pentru admitere în clubul lor. Parafrazându-l pe Joseph Nye, primul val de reforme presupunea un contract: militarii trebuie să respecte rolul decidenților civili și să nu interfereze în politică, iar civilii să respecte statutul special al militarilor, să acorde finanțare corespunzătoare pentru realizarea misiunilor și să fie pregătiți pentru a întelege domeniul. La o analiză sumară conchidem că relația contractuală a fost doar parțial realizată, dar și-a atins limitele.

Asistăm la expirarea contractului fondator, dintre sistemul de securitate și societatea civilă. S-a realizat tot ce se putea din acest contract, în absența unei monitorizări externe. Presupoziția că decidenții civili au dreptul să controleze militarii a plecat de la premise false, în contextul unei democrații neconsolidate, precum cea românească. Nu este de ajuns să avem alegeri libere pentru a trage concluzia că democrația s-a instaurat și puterea poporului se află în mâini sigure, atâta timp cât există evidențe despre constituirea unor carteluri de crimă organizată iar Parlamentul face scut pentru protejarea suspecților de încălcarea legii. Aceasta este principala tensiune a momentului, politicienii reclamă că serviciile de informații și D.N.A. își depășesc atribuțiunile și îi descurajează în actul de guvernare iar serviciile de informații reclamă că “baronii politici” urmăresc controlarea operațiunilor serviciilor, pentru a împiedica lupta împotriva corupției.

Pornind de la această tensiune iată o serie de idei care ar putea ghida o dezbatere profundă pe tema reformei sistemului de securitate.

În primul rând, este nevoie să se pornească investigații interne pentru a aduce probe clare în sprijinul alegațiilor de corupție sau de vulnerabilități ale mecanismului de control civil.

În al doilea rând, este nevoie să se facă ordine în haosul legislativ și conceptual ce reglementează domeniul securității naționale. Aș da exemplul denumirii obiectului muncii specific serviciilor de informații ce se găsește în sintagme precum: “siguranța națională”, “securitate națională” sau “intelligence”. Conceptele sunt folosite interșanjabil în diverse acte normative, doctrine sau strategii. Pare un subiect minor dar, de fapt, aici se găsește baza unei legislatii clare, altfel se produc mari confuzii de interpretare a normelor.

Un alt exemplu, mai complicat, este acela al haosului din domeniul planificării apărării, unde prevederi constituționale și legislative contradictorii fac să nu avem azi o strategie de apărare validă. Ultima strategie națională de apărare validă (2008), ce ar fi trebuit sa ghideze planificarea apărării nu a fost operaționalizată în strategii sectoriale și planuri multianuale.

Prin urmare, actualizarea prevederilor legislative din domeniul securității naționale și o planificare strategică coerentă trebuie să fie o prioritate pentru un nou președinte.

În al treilea rând, va trebui reglementată foarte clar sfera de activitate a serviciilor de informații naționale sau departamentale. Cazul ”Turcescu” poate acționa ca hârtia de turnesol pentru analiza instituției ofițerului acoperit în media. Deși s-a autodenunțat ca ofițer acoperit, infiltrat în mass-media, Parchetul nu găsește nimic ilegal (el incalcă, cel mult, codul deontologic al jurnaliștilor), iar unii jurnaliști relativizează cazul, aducând în discuție alte cazuri internaționale de jurnaliști, cum ar fi cel al lui  Wilhelm Dietl, din Germania, sau Valerie Plame, din SUA. Este adevărat, meseria de jurnalist se pretează cel mai bine pentru acoperirea unui ofițer, însă cazurile semnalate se referă doar la “acoperiti” ce acționau în misiuni externe, nu spionau sau influențau proprii cetățeni.

O a patra direcție de reformă ar fi cea a protejării vieții private și a construirii de mecanisme de control civil asupra “serviciilor particulare” de informații. Privatizarea securității este un fenomen recunoscut, construirea de firme private de securitate devine fait-accompli, dar mecanismele de control, în cazul săvârșirii de abuzuri asupra drepturilor omului din partea acestor firme, nu sunt foarte clar definite.

Cea mai importantă provocare este, însă, cea adusă de noile tehnologii și de societatea informațională. Combinația dintre noile tehnologii și noi metode analitice, Social Media sau Big Data, crează atât oportunități de analiză pentru servicii cât și riscuri pentru un sistem de securitate bazat pe o legislație depășită, riscuri atât pentru instituțiile de securitate cât și pentru drepturile cetățeanului. Vechea dilemă “Cât trebuie cetațenii să cedeze din libertățile personale pentru realizarea securității ?” trebuie repusă pe tapet, vor trebui începute dezbateri publice și consultări iar, în final, realizat un sistem de securitate deschis inovării sociale, asigurând, în același timp, garanții pentru cetățeni. Acest lucru dezirabil poate fi declanșat ca reacție la evoluția crizei de securitate sau, anticipativ, de către un nou președinte și un nou guvern.

Până atunci, politica ce trebuie să ghideze activitatea serviciilor de informații, a politicienilor și a societății civile este realizarea unei societăți, unde nimeni nu trebuie să fie deasupra legii. Vorba lui Cristian Ghinea, “Eu votez D.N.A.!”

NOTE__________________________


[1] Andreea Pora, “Turcescu, pion în războiul dintre Palate și Servicii”, 22, ANUL XXV (1279) (23 – 29 septembrie 2014), disponibil la: http://www.revista22.ro/turcescu-pion-n-razboiul-dintre-palate-537i-servicii-47850.html

[2] Cristian Ghinea, “Mistica serviciilor – cum am eşuat în controlul civil asupra SRI şi SIE”, Dilema Veche, 2 oct.2014, disponibil la: http://dilemaveche.ro/sectiune/editoriale-opinii/articol/mistica-serviciilor-cum-am-esuat-controlul-civil-sri-sie

[3] Lucian Davidescu, ”Cât de mare este SRI faţă de serviciile din alte ţări”, 26 septembrie 2014, disponibil la: http://riscograma.ro/9129/cat-de-mare-este-sri-fata-de-serviciile-din-alte-tari

[4] RFI Romania, “Politica externa a prezidentiabililor – vorbe frumoase, idei putine”, Marţi, 7 Octombrie 2014, disponibil la: http://www.rfi.ro/stiri-politica-52883-politica-externa-prezidentiabililor-vorbe-frumoase-idei-putine

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "9 comments" on this Article:

  1. unde suntem acum spune:

    In primul rand sa desfintam mitul serviciilor secrete care s-au curatat de metehne securiste. E adevarat ca dupa ’90 au fost inlocuiti cu tineri cei leagti de fosta Securitate, insa de obicei acesti tineri sunt copiii ori rudele celor ce erau inainte. Sa ne spuna SIE si SRI cat la suta din personalul lor au grad de rudentie I si II . E vorba de un procent asa ca nu se incalaca secretul ref nr angajatilor. Acesti tineri au fost tregatiti la Branesti si Bran tot ce cei “vechi”, perpetuiand ideile nedemocratice de supraveghere a populatie, de tortura si crima. Calitatea morala a majoritatii angajatilor lasa mult de dorit, chiar daca intellectual sunt poate dotati. Cum sa crezi ca ei ne protejeaza pe noi sin u inteleselor lor personale si de grup, cand generalul Soare (seful Diviziei de Protectie a Constitutiei) e condamnat (cu suspendare, ca e persoana prea importanta) de sprijinirea unor elemente de crima organizata (romana si italiana), cand o doamna colonel a dat ordin sa fie omorati 2 boschetari (unul din el a si murit), cand …Serviciile sunt conduse, ca si universitatiile noastre, de clanuri inrudite ce sunt preocupate sa-si perpetueze puterea si sa si-o extinda (ceea ce se pare ca se intampla si in SUA, vezi democracynow.com, theintercept.com, etc)

    Ce sa facem cand, chiar ieri, intr-o emisiune la Antena 3 nu in alta parte, o jurnalista care e circumspecta fara de servicii l-a intrebat pe Mihăiţă Calimente, sef comisie SIE “Controleaza comisiile serviciile sau e invers?” Raspunsul sincer a fost “Serviciile ne controleaza pe noi”. Asta cand parlamentul, prin comisiile de profil e singurul care mai poate pune opri abuzurile si incalcarile legilor, ambele facute de servicii. Cum a ajuns sef la comisa SRI domnul din PSD care aparea proeminent in scandalul wikileaks din Romania? Legea interzice express a secretizezi informatii ce ascund ilegalitati, acesta fiind si cazul ofiterilor acoperiti din justitie si politica. Ar trebui interzise recrutarile si din presa, ONGuri si biserica. De ce e asa important? Pt ca o democratie implica un stat de drept iar acesta implica separarea puterilor in stat. In clipa cand serviciile controleaza prin interpusi celelalte puteri in stat, atunci ne ducem degeaba la vot, e doar o formalitate.

    Amntiti-va recentele preocupari de supraveghere totala a populatiei, de la cartele prepay (ca teroristii se duc personal sa le ridice cu buletinul lor) pana la ITPul computerelor personale (sa instaleze spyware pe ele). Totul intr-o tacere complice a presei sau chiar o sustinere a subiectului. De asemenea, intiativa de a schimba toate buletinele, de a le face biometrice (in vreme ce alte tari europene inca le mai au clasice). Macar sa aiba materie prima la proteste, sa aiba ce sa faca cu noile programme de recunoastere faciala. Ce se intampla in SUA (vezi documente NSA) se intampla si aici: scopul principal este controlul populatiei, a amaratilor ce le platesc salariile barosane. Oricine poate ajunge pe lista radicalilor, a suspectiilor de terrorism ce sustin cauza ecologiei (protestatarii de la RM, Pungesti), a subversivilor ce pot acum sa fie monitorizati permanent cu ajutorul progresului tehnologic.

    Nimic la TV ref supravegherea facuta de Romania cu NSA asupra populatiei tarii noastre (conform documenteleor oferite de Snowden).
    http://apti.ro/colaboreaza-romania-cu-nsa

    Unde sunt sefii serviciilor care sustineau ca nu se fac interceptari decat cu mandat? Cine a dat mandate pt supravegherea totala a populatiei? Judecatorii nostri pe securitate nationala sunt la fel ca FISA din SUA, aproba tot ce cer serviciile. Vedeti ce procent de cereri a fost refuzat ori cate dosare penale pe siguranta nationala s-au facut raportat la numarul de mandate acordate

    Daca ofiterii acoperiti si descoperiti din toate serviciile romanesti sunt adunati probabil intre 20-50.000, intrebati-va cati informatori exista, pentru ca fiecare ofiter are una sau mai multe retele de informatori. Minim 10 informatori de fiecare, rezulta …

    Dezastrul din perioada postdecembrista este strans legat de colaborarea serviciilor cu mafia transpartinica ce a devalizat tara, ce a distrus industria, etc. Altfel, macar nenorocirea Mechel puteau sa o impiedice, nu? O operatiune ruseasca efectuata ca la carte, fara nicio bomba au distrus o industrie, folosind coruptia din servicii si politica (vezi vasta lor experienta in acest domeniu si inainte de ’90 in America de Sud – arhivele Mitrohin) Cum a ajund fabrica de diamante artificiale la fier vechi? A cui ruda e cel ce are acum terenul transformat in parc de distractii?

    Procurorul Dan Voinea, la o emisiune recenta de la B1, a spus cu sinceritate ca justitia e plina de ofiteri acoperiti deoarece imediat dupa ’90 cei cu studii juridice din militia si armata au fost facuti procurori si judecatori iar acum au ajuns in functii inalte.

    Romania nu are o democratie decat la suprafata. In realitate e o dictatura a serviciilor!

    Preluat de pe : http://www.biziday.ro/2014/10/14/scrisoare-catre-sie

  2. euripide spune:

    only God knows ce “reforme” s au facut.
    un singur lucru este evident : james bonzii dimboviteni se calca pe picioare unul pe celalalt iar “profesionalismul” lor se reflecta in nivelul actual al coruptiei. se pare ca singurul lucru la care se pricep cu adevarat acesti militieni conectati la bugetul statului, este manipularea si controlul cetateanului. cind toate institutiile sint ineficiente (exceptind DNA ul pentru care am un real respect) sufocate de mediocritati (ale caror resume uri sint pline de masterate si doctorate de la fabricile de diplome din romania si de aiurea) numite politic, am fi naivi sa credem ca “serviciile” sint altfel

  3. Falstaff spune:

    Stimate domn, aleg (nu tocmai la intamplare ;) ) o singura propunere din cele pe care le prezentati in acest articol : “este nevoie să se facă ordine în haosul legislativ și conceptual ce reglementează domeniul securității naționale.” si parerea mea este ca… vorbim discutii!
    Ro sufera de coruptie cronica, si domeniul SN nu face exceptie, pentru simplul motiv ca acolo lucreaza români!
    Cine ar fi si capabil, dar si dispus, “sa faca ordine”?
    Cine ar fi in masura sa conceapa legi ca sa-si dea cu stangu-n dreptul?
    Cei din interiorul sistemului, care au “obligatiile” lor? Altii, care asteapta lehamesiti sa le ia locul?
    Amatorismul este la putere in orice domeniu, mai ales acolo unde exista tentatia “exteriorului”, mai putin in coruptie! Acolo romanii sunt experti, si aceasta este singura problema care trebuie rezolvata, lichidata!
    In economie, mecanismul de corijare al unei degringolade se numeste “stop and go”, si el se poate aplica si la situatia specifica generala din Ro (inclusiv SN) prin oprirea brusca a tuturor activitatilor statului, adica somaj tehnic pentru CURATENIE GENERALA!
    Evident ca va fi haos, dar vom stii de ce!

  4. VladB spune:

    Fondul de la care ar trebui sa porneasca discutiile pe aceasta tema este viata privata a cetateanului care trebuie respectata. Avand ofiteri acoperiti, a caror identitate si activitate, in interes public, este protejata prin secret de stat, este clar ca viata privata a cetatenilor Romaniei nu este garantata. Sub auspiciile unei prezumtii a vinovatiei agentii secreti desfasoara activitati acoperite urmarind, ne putem imagina, cetateni nevinovati si incalcand astfel viata privata a oamenilor.

    Cat despre cazul curent este teribil de grav ca nu exista mecanisme de control pentru a constata fara urma de dubiu daca legile si constitutia au fost respectate prin analiza informatiilor secret de stat din cadrul SIE de catre un organism extern SIE de exemplu CSAT sau presedinte si care in cazul constatarii unor nereguli sa desecretizeze aceste informatii de urgenta.

  5. discurs spune:

    Discursul din aceasta seara al lui Basescu confirma faptul ca a ajuta la crearea unor monstri, servicii secrete puternice in asa masura incat nu mai respecta principii democratice, nu mai respecta statul de drept. Nu s-a invatat nimic din scandalul Snowden (presedintele a mentionat intr-o idee situatia din SUA in care NSA controleaza practic politicienii si comisiile de control). Presedintele recunoaste, ca si Calimente, ca serviciile controleaza comisiile parlamentare de control in loc sa fie invers…Traim intr-o pseudo-democratie. Nu mai avem nevoie de “D notice” ca in UK pt a cenzura media, deja agentii infiltrati in presa au grija sa nu se discute nimic care ar putea deranja serviciile iar cand se discuta sa fie mai mult dezinformare.

  6. soud gard en spune:

    “…spionau sau influențau proprii cetățeni.?

    ?in folosul Cui?
    Este foarte grav nu prin faptul in sine, liberal, pecuniar, EXTERNALIZAT serviciului, cat prin caracterul sau imoral si scapat de sub orice CTRL, dincolo de legi si dincolo de bine si de rau!

    1. in folosul SERVICIULUI hmmm – informativa poate fi si mass-media – secret dar public si neinteligent, deoarece decidentul e POLITIC, iar la fel ca in RSR eL, PARTIDU, decide.
    2. in folosul haitei de partid si de stat si a retelelor sale care o tzin in PUTERE la un sfert de secol de la REVOLUTIE = un nestat membu in cluburi selecte alaturi de marile democratii cu state prospere?

  7. Mihai Popa spune:

    Nota de subsol [3] !!!!

  8. Emil spune:

    Valerie Plame nu a fost niciodată jurnalist, nici de fapt şi nici pe post de cover. Pentru rigoare. Sau trebuia să vă iasă rima? :)

    • Marian Zulean Marian Zulean spune:

      Va multumesc pentru comentariu, s-ar putea sa aveti dreptate referitor la acoperirea lui Valeri Plame, nu a citit memoriile sa vad daca dintre multiplele acoperiri era si cea de jurnalist, m-am bazt pe prezenta activa in presa americana a opiniilor sale. Totusi asta nu invalideaza argumentul ca serviciile secrete ale tarilor democratice folosesc aceasta acoperire in misiuni externe si nu pentru spionarea sau influentarea propriilor cetateni. Daca vreti sa inlocuiesc argumentul Plame cu alte 400 va rog sa consultati studiul lui Carl Bernstein THE CIA AND THE MEDIA: http://www.carlbernstein.com/magazine_cia_and_media.php



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Marian Zulean


Marian Zulean

Marian Zulean este profesor la Universitatea din București. Domeniile sale de interes sunt politicile publice, studiile de securitate și sociologia militară. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)