vineri, martie 29, 2024

Cu Şova şi Freud pe autostradă

Iubire de ţară–iubire de mamă, cântau odi­ni­oară nişte leşinate la Cenaclul Flacăra. Şi uite că se găsiră tocmai tinerii lupi din Guvernul României să ia chestia ad litteram: după ce Ponta insistase să fie doamna prezentă la ceremonia de în­vestitură, acum şi Şova a vrut s-o aibă pe mama de fa­ţă la negocierea ruperii con­tractului cu Bechtel, chit că doam­na Diculescu-Şova e avo­catul părţii adverse, care a obţinut de la stat o des­pă­gubire de 37,5 milioane eu­roi. Stai şi te întrebi dacă ae­rul lor de băieţi duri, ce prac­tică politică fără sentimente, nu e de fapt doar o mască pentru vulnerabilităţi secrete, re­gresii, somn în poziţie fetală şi ursuleţi vechi cu urechile roase de care nu se pot des­părţi. Cu ce răţuşte o face baie Corlăţean sau ce trenuleţe o avea acasă Bănicioiu nici nu vreau să mă gândesc, doamne fereşte. Se ve­de treaba că guvernul copiilor de 1 iunie n-a fost o glumă, chiar le-a plăcut…

Aşa că ne burzuluim degeaba la comisarul eu­ropean Oettinger, care a spus că România e aproape neguvernabilă. Nu se vede cu ochiul liber că administraţia actuală, mai mult decât cele precedente, e tot o intrigărie şi delir pro­pagandistic (altfel, de mare succes) şi foarte puţină acţiune? Politică fără policy, adică 100% claxon şi 0% motor? Vreţi exemple? N-o să iau la mână privatizările ratate pe bandă; în politica industrială singurul lucru care le iese e să bage ceva în insolvenţă.

Dar hai să ne uităm la re­cen­ta reziliere (alt succes pe in­vers) a contractului Bechtel. Sin­cer, sunt căzut pe spate de admiraţie faţă de PR-ul pre­mierului, care din două fra­ze a sucit ca de obicei ade­vărul în opusul său şi i-a pus şi doi zurgălăi. Practic, o afa­cere ne­gociată prost sau iresponsabil de Năs­tase şi Mitrea în 2003 – personal, înclin spre prostie, nu rea-voinţă – a adus totuşi în Ro­mânia o companie mare, care poate să lucre­ze bine atunci când vrea. Atât cât au făcut, bucata de autostradă lângă Cluj, au construit te­mei­nic, nu ca fuşerelile de pe Timişoara-Arad, cu amenajări complexe pe tot traseul şi tot ce trebuie. Atâta doar că au băgat mâna în bani cât au vrut ei, şi anume de vreo patru ori mai adânc decât trebuia, deoarece con­tractul per­mitea şi în fond prost e cine dă, nu cine ia.

Apoi s-a schimbat puterea şi au ajuns la mi­nister Dobre, apoi Orban, care s-au benoclat la contract patru ani precum curca în lemne; mai mult n-aveai ce să le ceri. PDL a priceput prea târziu că, după atâta lălăială, poporul automobilist vrea mişcare, nu socoteală in­terminabilă de firfirici şi se va uita în gura oricui o promite. Aşa că vine acum Ponta şi zice, vai ce bine că am scăpat în fine de ti­că­loşii de la Bechtel (aduşi de guvernul în care era secretar de stat), acum suntem liberi să construim ce vrem noi în Ardeal (de parcă Bech­telavea Ardealul în concesiune şi ne trebuia aprobare de la ei ca să dăm cu lopata în pământ), aşa că facem licitaţie la toamnă pentru tronsonul Turda-Sebeş (care nu e pe traseulBechtel, n-a fost discutat până acum, n-are proiect şi nici bani).

Păi, nu e tare? O sută de ani dacă mă lăsa ci­neva, n-aş fi reuşit să însăilez atâtea aberaţii pe metru pătrat neasfaltat, cu atâta se­ni­nă­tate. Când n-ai fonduri să termini lucrări mici şi simple începute, veniturile la buget din principalele impozite scad continuu faţă de 2012, inaugurezi doar ciozvârte de şosea de­marate de alţii şi lăsate aproape gata, iar con­tracte de lucrări nou semnate în ultimul an sunt în număr de fix zero, trebuie tupeu, nu glumă, ca să vânturi celor din Alba pe la nas autostradă nou-nouţă, scoasă din mânecă. Şi ca să vadă lumea că eşti pus pe reforme, nu doar pe vorbe, iei CNADNR de la Şova şi i-o dai îndărăt lui Fenechiu, de unde o luasei tot tu acum şase luni. Urmând ca la toamnă, când din motive de rea-voinţă a opoziţiei şi presei, licitaţia Turda-Sebeş nu se va ma­terializa, să o duci înapoi; şi tot aşa.

Ăstimp, centura Bucureştiului e o hârtoapă în jumătatea ei de sud, cu TIR-uri înşirate pe ki­lo­metri şi ambuteiaje la treceri peste calea fe­rată, unde trebuie să te asiguri la tren cu ca­pul pe geam, ca pe drumul comunal. Rea­bi­li­tarea ei era de mult în plan, dar se amână din motive de bani puţini şi gargară multă: las-o pe asta aşa, că facem direct centura în regim de autostradă, în concesiune şi cu taxă de uti­lizare, nu ne mai încurcăm cu fleacuri, noi gân­dim de anvergură. De fapt, habar n-au ce vorbesc, totul e aceeaşi abureală cu aplomb: centura actuală oricum trebuie reparată şi, ca drum naţional, are rostul ei; cea nouă, parte din autostradă, va trece mult mai departe de oraş şi va avea alt tip de trafic, când va fi să fie, anume prin 2130, după cum merg lu­cru­ri­le. Iar cu taxa, e exact pe dos, dacă aţi ob­ser­vat prin Europa: pe autostradă laşi gratuită por­ţiunea ce funcţionează ca centură de oraş, ca să încurajezi traficul să iasă din zonele lo­cuite; taxa se pune pe porţiunile lungi sau fă­ră alter­nativă, ca să fie eficientă şi greu de evitat.

Însă până la urmă toate astea contează, ba­zaconiile fiind admirabil îngropate de ma­şi­nă­ria de zgomot şi lobby a kommentariatului USL, care e oricum singura echipa din teren şi joa­că fără adversar. Şi care nu va muri, staţi li­niştiţi, chiar dacă va intra la apă Varanul (ce­ea ce eu nu prea cred).

Articol aparut in Revista 22

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Ciudat. Extrem de ciudat. O companie precum Bechtel-ul- dacă chiar are pretenții de seriozitate- trebuia să:
    1. desecretizeze contractul;
    2. iasă în mass-media și să explice DE CE n-a construit.

    • Va inteleg curiozitatea pe care v-o si impartasesc de altfel: tare as vrea sa vad calitatea, da mai ales cantitatea bacsisului! De la origini pina la obstescul sfirsit. Numai ca vedeti dv, cu IRS-ul din USA nu te joci! S-ar putea ca pe undeva, Bechtel’s anual fiilings catre IRS, sa nu se pupe cu datele din contractul secretizat! Si-atunci e rau de tot…
      Desigur, ca nu ma astept la aceleasi consecinte pe plaiul mioritic…in mod normal deja fiscul trebuia sa-l calareasca pe tov nastase, care nonsalant, a scos 700,000 euro din buzunar fara prea mari eforturi…ca totusi, si matusa aia tamara, doar n-o fi fost amanta lui Onasis…
      PS. Admirabil talentul de negociator a lui sova (o fi invatat la masterat, la London School of Economics, mai stii). De regula copii nu prea se inteleg cu parintii vitregi..

    • @ Andrei George,
      aprofundeaza intii vorbele „prost e cine dă, nu cine ia” si apoi sa-i reprosezi lu` Bechtel ca nu a vorbit: mai romanilor, ati facut cu noi un contract prost si prea in favoarea noastra ;)

  2. Super! Atita doar ca sunteti nedrept cu pustiul Vosganian, care ceva mai emancipat prefera jocurile pe calculator si imprimantele 3D (faza pe judet, la faza pe tara ma bate gindul ca deja are in plan imprimantele Rimaniene, n-dimensional…sper sa le prinda si Stephen Hawkins!), Acelasi Vosganian, care aplica, in buna traditie dodecafonica Shonbergiana si Weberniana, ca sa nu mai zic de Xenakis, stochastica si statistica in muzica (vezi ultima creati a „maestrului” Visatorul trezit,parca), si poezia in economie (aici, tre’ sa dam cezarului ce-i al Cezarului: e deschizator de drumuri!).
    PS. Deasemeni, mai am un mic repreos, sper sa nu mi-o luati in nume de rau: l-ati omis pe vesnicul baiat a lu’ mama Dan Petre, ca si pe mama baiatului Zoe Petre…cred ca acesta e un caz mai complex, da’ mai exista si Jung..

  3. Rolul autostrazilor in lume e sa inlesneasca comertul ca promotor al industriei . (oricare )
    Rezilierea contractului e doar o infringere a statului prezentata ca victorie .
    Ma intreb mereu de ce nu au inceput constructia de autostrazi (oricare ) direct din un punct de frontiera si in directia marilor orase (oricare) .
    Cu bucati de autostrazi nelegate intre ele , insasi notiunea de usurare a transportului e ridicola .
    Sa ne imaginam cam peste citi ani va fi legata portiunea asta realizata (52km la Cluj) cu un punct de frontiera la granita cu Ungaria .
    Sa ne imaginam si in ce hal va fi atunci aceasta bucata inaugurata.
    Sint ferm convins ca nici peste alti 23 de ani nu va exista o autostrada cap-coada functionanta .

    • Domnule Stefan, n-ati citit atent articolul, domnului Ionita: infringerea statului e victoria mamicii lui sova, deci si a lui sova, si most likely a fostului asociat pe hirtie, si actual in ceea ce se cheama guv viorel ponta, da’ chiar victor viorel! Ca sa nu mai zic de bossul al mare, ala de scrie carti pe la Cornu…
      Aia care-s cu munca pe caciula, respectiv firma de avocatura care a negociat rezilierea (pentru cine nu stie, sunt platiti procentual, proprtional cu valoarea despagubirii, cu cit e despagubirea mai mare cu atit si comisionul firmei de avocatura), mai are si tupeul sa spuna ma maica’sa lui sova n-a participat chipurile la negociere, de parca n-ar fi asociat in firma, si nu i s-ar cuveni equaly o felie din tort!!!
      Tot stau si ma gindesc, in ce stres a stat prietenul tineretului psd-ist, partea feminina, si ce angoase si doubt-uri metafizice i-au macinat constinta: s-ai dau lu’ mamica mai mult, sa-i dau mai putin?!? Hai mai mult, ca sunt atitia de multumit si in plus las’ ca platesc alegatorii, aia 70% din 40%, ba chiar si aia 200% din country-side-ul lui dragnea…adevarul e kkastigator sigur e condamnatul, fost detinut a nastase. Nu m-as mira absolut de loc ca in contractul secretizat, se stipuleaza, ca da domle va dam contractul, da; in Romania va reprezinta firma de avocatura cutare…a nastase are share-uri ascunse pina si prin asociatiele agricole de pe lunca Prutului (stiu chiar de la unul dintre boss-ii de asociatie), nu scapa el o asa ocazie, mai cu seama ca el e the godfather…

  4. Intreb si eu din curiozitate: de ce spuneti „cântau odi­ni­oară nişte leşinate la Cenaclul Flacăra” domnule Ionita?
    Intreb asa ca eu, n-am Romanie decat la mine in batatura, restul nu mai este (si) al meu de cand o rupseram cu „trecutul”. Pentru ca „inainte”, chiar daca in practica nu ajungea sa fie si a mea cel putin din punct de vedere juridic eram „propietar, producator si beneficiar” de Romanie.
    Multa muzica mi-a placut din cea rasarita la acel tip de „Vocea Romaniei” acelor vremi chiar daca „bardul” nu facea parte dintre „febletele” mele. Daca a-ti spus-o si atunci cu aceeasi voce tare ca azi, sunte-ti admirabil dar daca loviti dupa ce adversarul este la pamant, teama mie ca aduceti jignire multor oameni care, dincolo de vreun fel de politica au iubit si iubesc muzica.
    Eu am fost nevoit sa pornesc in exod (in exodul asta care pentru multi dintre noi nu v-a avea sfarsit) si, noroc cu internetul asta ca a ajuns a fi accesibil si pe la baza piramidei pentru ca am putut sa-mi descarc multa muzica-amintire, muzica care insotea este adevarat niste vremuri sterpe (alte vremuri sterpe) dar care erau vremuri ale tineretii, tinerete pe care (am eu siguranta asta) toata lumea si-o iubeste (oricum i-ar fi fost ea. Lesinate? Pai, „lesinati” care canta au fost, sunt si vor fi intotdeauna. Pentru toate gusturile.

  5. Domnule Ionita, aveti mare dreptate!
    Vreau insa sa mai adug si eu cate ceva:
    1. Fara sa fiu un admirator al PDL-ului, trebuie sa recunosc ca, in conditiile date, modificarea cea mai importanta si mai utila la acest contract al lui Nastase a fost facuta de doamna Boagiu cu medierea ambasadei Statelor Unite. In urma acelei negocieri s-a renuntat la 6 din cele 8 tronsoane pe care nu s-a lucrat deloc. Au ramas in contract finisarile de la tronsonul celebru de langa Cluj, Campia Turzii-Gilau, si tronsonul de la granita cu Ungaria, Bors- Suplacu de Barcau, in care lucrarile sunt intr-un stadiu avansat si care ar fi fost mult mai bine sa fie finalizate de Bechtel.
    2. Afara de contractul foarte dezavantajos pt. statul roman trebuie spus ca nu s-a construit nu fiindca nu a vrut Bechtel, ci fiiindca nu s-au alocat fonduri.
    3. Nu cred ca tronsoanele Brasov-Fagaras, Fagaras-Sighisoara si Sighisoara-Ogra se vor mai face. Ideea cu autostrada Sebes-Turda este de a face legatura dintre autostrada Constanta Nadlac (Coridorul IV), cu portiunea de nord-vest a autostrazii Transilvania, singura care urmeaza a mai fi finalizata (de la granita cu Ungaria si pana la singul tronson existent la acest moment, Gilau-Campia Turzii). Ideea nu este deloc rea, numai sa se faca. Separat se va pune problema legarii de autostrada a Tg. Muresului, adica construirea tronsonului Tg. Mures-Campia Turzii. Si tot separat se va pune problema legarii Moldovei la reteaua de autostrazi, de unde discutia despre autostrada Iasi Tg.-Mures.
    4. Marea problema care ramane inca nerezolvata este trecerea muntilor din Muntenia in Transilvania, fie pe tronsonul Pitesti-Sibiu, fie pe Comarnic-Brasov. Sa sper ca se vor construi ambele este deja prea mult. Daca vom putea trece muntii pe autostrada celelate legaturi sunt mai usor de realizat. Trebuie spus ca s-a luat serios in calcul, cel putin la un anumit moment, trecerea muntilor catre doar catre Brasov si legatura cu Nadlac-Sibiu prin Fagaras-Avrig. Este clar ca trecerea muntilor pare ca este o problema de nerezolvat pentru autoritatile romane, dincolo de ciclurile electorale.
    5. Pana atunci, pentru cei din Muntenia care vor sa mearga in Europa pe autostrada recomand traseul pe la Calafat-Vidin de unde se ajunge destul de repede in autostrada spre Belgrad care este legata la reteaua europeana de autostrazi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sorin Ionita
Sorin Ionitahttp://www.expertforum.ro
Paleo-liberal (adica din soiul cel vechi) Partener fondator la EFOR (www.expertforum.ro) think tank independent Citeste si preda teorii ale dezvoltarii si sectorului public Consultant pe reforma institutionala si descentralizare in Europa de Est si Balcani

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro