marți, martie 19, 2024

Cum deblocăm procesul de consolidare a clădirilor cu risc seismic. 3 propuneri inovatoare

Tuturor ar trebui să ne fie frică de cutremur. Fie că locuim sau muncim într-o clădire nesigură și ne riscăm viața noastră și a copiilor noștri, că locuim într-un oraș în care putem fi omorâți pe stradă de o clădire care se prăbușește, că vom trece printr-o catastrofă umanitară sau că locuim în țara a cărei Capitală va fi complet blocată de următorul cutremur mare.

– Această analiză este realizată împreună cu Șerban Marinescu, arhitect, colegul meu din USR.

Bucureștiul este și prost localizat seismic și foarte nepregătit. Bucureștiul prezintă cel mai mare risc seismic dintre toate capitalele europene și este unul dintre cele mai vulnerabile 10 orașe din lume. Peste 60% din clădirile încadrate în Clasa I de risc seismic sunt situate în București. Clădirile construite înainte de 1945 reprezintă 24% din totalul fondului construit1.

Dezastrele trecute le cunoaștem. Însă cu cât timpul trece lucrurile nu devin mai bune ci mai rele. Clădirile se învechesc și devin și mai puțin pregătite să facă față unui cutremur. O clădire peste care a trecut un cutremur iese din asta mai slăbită, cutremurul consumă capacitatea de a rezista structural a unei clădiri. Construcțiile nu se întăresc prin “exercițiu”, nu se călesc, ci se consumă.

Următorul cutremur mare va avea consecințe mult mai grave decât cele trecute pentru că nu am intervenit, nu ne-am pregătit, ci doar am mai îmbătrânit niște zeci de ani.

Specificul cutremurelor mari din această zonă este că vin destul de rar cât să îl uitam pe cel precedent și să nu ni se pară că următorul este un pericol stringent. De aceea riscăm tot timpul să fim luați prin surprindere și să fim nepregătiți.

Ce știm în acest moment?

Știm sigur că un cutremur mare va veni și știm că avem un fond construit nepregătit să îi facă față care va duce la o catastrofă umanitară.

Cu precădere în anii 90 autoritățile au inventariat și expertizat un număr de 790 de clădiri pe care le-au încadrat în patru clase de risc seismic. Cazurile grave, cele în care riscul de dărâmare este critic au fost încadrate în Clasa I Risc Seismic. Celelate, cele care pot suferi avarii majore dar rămân în picioare, cele cărora le pot cădea balcoanele, decorațiile sau cornișele au fost încadrate în clase inferioare. Clasa I cuprinde și clădirile încadrate ca pericol public. Fie că au spații publice în interiorul lor, fie că se găsesc în spații publice, atunci când cad, aceste clădiri pot omorî mult mai multe persoane decât locatarii acestora. În Bucuresti din 347 de clădiri încadrate în Clasa I, 176 sunt considerate pericol public.

Expertizările făcute nu sunt exhaustive, nu acoperă toate clădirile orașului care ar putea să nu reziste la un cutremur și sunt extrem de vechi (20 de ani) și depășite ca recomandări. Ceea ce în anii 90 putea părea acceptabil pe termen scurt, în 2017 nu mai este deloc valabil. Nu avem în acest moment o analiză completă a pericolului. Știm că avem un număr de cazuri critice dar în niciun caz acestea nu sunt toate. Acțiunea de inventariere și expertizare este oprită în acest moment și toată discuția se concentrează numai pe ce știm deja de mai mult timp că e într-o stare foarte rea.

Știm că e foarte rău dar nu știm exact cât de rău.

Cum e acum sistemul?

OUG20/1994 este legea care spune cum ar trebui să abordăm problema clădirilor cu risc seismic. Pe scurt, procesul ar trebui să arate așa:

  • Toți proprietarii care constată la clădirile lor degradări sau avarieri care ar putea pune în pericol stabilitatea structurală sunt obligați să își expertizeze tehnic construcțiile și să anunțe autoritatea locală rezultatul expertizelor.
  • Primarii identifică clădirile multietajate, cu peste P+3 etaje și construite înainte de 1978, și notifică proprietarii că sunt obligați să își expertizeze tehnic clădirile;
  • Proprietarii clădirilor completează fișe de identificare per imobil și solicită expertiza tehnică;
  • Consiliile județene, respectiv Consiliul General al Municipiului București, hotărăsc care sunt imobilele care au nevoie de expertiză cu prioritate și notifică proprietarii. Expertiza este plătită de stat iar proprietarii sunt obligați să o accepte;
  • Pe baza expertizelor, consiliile judetene întocmesc o lista de priorități de intervenție pe care le propun Ministerului Dezvoltării;
  • În limita fondurilor disponibile, Ministerul hotărăște pentru câte lucrări de intervenție poate plăti în anul curent;
  • Consiliile locale, respectiv CGMB, înștiințează proprietarii ai căror imobile vor intra în proces;
  • Asociația de proprietari este obligată să aprobe decizia de intervenție pentru proiectare și execuție. În cazul în care asociația nu aprobă decizia de intervenție, primarul va face acest lucru prin dispoziție de primar. Asociația cere Certificat de Urbanism pentru lucrări;
  • Asociația de proprietari împreună cu consiliul local reprezentat de primarul orașului, respectiv primarul general al Capitalei, formează o asociație contractantă pe baza unei convenții civile. Primarul organizează procesul de achiziție publică pentru desemnarea proiectantului și apoi al executantului;
  • Proprietarii semnează contracte prin care se obligă să restituie suma plătită din bugetul de stat pentru proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare într-o perioada de 25 de ani, în rate egale, fără dobândă. Cei al căror venit este sub venitul mediu național nu plătesc rate2. Până la restituirea plății, pe proprietăți se instituie ipoteci;
  • Proprietarii sunt mutați în locuințe de necesitate puse la dispoziție de CL;
  • Se execută lucrările de consolidare;
  • Proprietarii se mută înapoi în locuințe;
  • După restituirea datoriilor se ridică ipoteca. Acelora care nu pot restitui sumele datorate, statul le cumpără casa și îi lasă să locuiască în continuare ca chiriași3.

De ce nu merge?

Teoretic, la o prima vedere, sistemul poate funcționa și e chiar generos cu proprietarii. În practică, sistemul nu funcționează aproape deloc. În perioada 2001 – 2016 doar 26 de clădiri au fost consolidate în București prin Programul Național. Asta înseamnă 1,7/an. În ritmul acesta ne-ar lua 208 ani pentru a consolida doar clădirile cu risc seismic 1 din București. Dintr-un total de 161 milioane lei alocate programului au fost cheltuite doar 80 de milioane lei iar restul de 78 de milioane lei au fost realocate. Deci din putinii (relativ la nevoi) bani alocați de la bugetul de stat pentru consolidarea clădirilor, am cheltuit doar jumătate iar cealaltă jumătate am trimis-o înapoi la buget pentru că nu am fost în stare să o investim. În ultimii doi ani alocarea bugetară a crescut semnificativ ajungând la 25 de milioane pe an dar nu am fost în stare să cheltuim decât jumătate de milion. Adică 2,6%! Ceva este foarte greșit.

Tabel 1 – Alocatii bugetare și transferuri efectuate pentru finantarea Programelor anuale de actiuni privind proiectarea și executia lucrarilor de consolidare la cladiri de locuit multietajate, incadrate prin raport de expertiza tehnica, în clasa I de risc seismic și care prezinta pericol public

*din raspunsul MDRAPFE la intrebarea deputatului USR, Cristian Ghinea, 27.12.2017

Problema este că, în fapt, niciunul dintre actorii principali ai procesului, proprietari și primărie, nu vrea să se apuce de treabă.

Consiliile locale și primarii sunt elementele active din ecuație și ar trebui să fie cei care acționează primii. Ei trebuie să identifice clădirile în pericol, să îi notifice pe proprietari de obligațiile care le revin, să îi sancționeze pe cei care nu le respectă și să îi forțeze să intre în procesul de consolidare. Primariile nu au făcut însă acest lucru iar când sunt întrebate dau vina pe proprietarii care s-ar opune. Proprietarii au motivele lor să se opună, motive pe care le vom explica mai jos, dar primăriile sunt obligate să acționeze. Există un mit întreținut în spațiul public cum că primăriile nu pot acționa dacă proprietarii nu sunt de acord iar acest mit este total fals. De la apariția Ordonanței în 1994, Consiliile Locale și primarii au instrumentele legale necesare să îi oblige pe oameni să accepte. După cum am văzut în descrierea procesului, proprietarii au obligația să accepte intrarea în programul de reabilitare și execuția lucrărilor. Dacă nu o fac, decizia de intervenție este aprobată de primar prin dispoziție de primar iar dacă refuză să parăsească locuința aceștia pot fi evacuați prin hotărâre judecătorească de urgență (ordonanța președințială).

Dar aceste evacuări vin cu un preț politic pe care niciun primar sau consiliu nu au vrut să și le asume până acum. Evacuările se fac cu poliția, cu televiziuni și cu scandal și toti politicienii au considerat asta suicidar. Niciun primar nu a vrut să fie asociat cu evacuări forțate de pensionari cu jandarmeria. Chiar dacă nu am ajunge la cazurile extreme de evacuări, primarii și consiliile nu își îndeplinesc nici obligatiile de bază cum ar fi inventarierea clădirilor, notificarea proprietarilor sau aplicarea contravențiilor.

Cel puțin în cazul Bucurestiului, administrația publică locală (PMB/AFI) este și cel mai mare proprietar de apartamente în clădiri cu risc seismic. 430 de apartamente situate în 68 de clădiri, adică 8% din total, sunt deținute de primărie. Aici responsabilitatea, și iresponsabilitate, este dublă, atât ca administrație locală ct și ca proprietar.

Pentru proprietari, întreg procesul este extrem de frustrant ba chiar periculos. Cine ar avea încredere în primărie să îi dea casa ani de zile, și aici vorbim realist de 4-5 ani, să se mute într-un apartament social de la marginea Bucureștiului și să spere că lucrările vor ieși bine și la prețul corect?

„Deși intenția este bună, procedurile sunt foarte complicate” proprietar 4

Proprietarii nu au niciun cuvânt de spus asupra proiectului de reabilitare, asupra alegerii executantului, asupra termenelor și condițiilor contractului, asupra spațiului în care vor locui atâția ani și asupra costului final. Majoritatea nu cred că lucrurile vor ieși bine și la termen. Foarte mulți proprietari de apartamente din aceste imobile sunt în vârstă iar perspectiva de a se muta din casa în care au locuit o viață pentru 4,5 ani este greu de acceptat. Foarte mulți (16% din total) sunt chiriași care habar nu au despre starea clădirii în care stau iar proprietarii locuiesc în siguranță în alta parte. Mulți vor să scape de apartamentele proprietate și să se mute în altă parte, nu vor să le repare. Unii, pur și simplu, nu cred că cutremurul va veni cât stau ei acolo.

Teama cea mai mare este legată de costurile mereu în creștere al lucrărilor de consolidare: de la devizul inițial la cel final costurile cresc foarte mult și nu putem avea control asupra lor” proprietar5

Nu mă interesează consolidarea, vreau să vând și să plec de aici” proprietar6

Din punct de vedere al proprietarilor există un conflict de interese chiar în textul legii. Pe de-o parte toți cetățenii cu clădiri în pericol de prăbușire sunt obligați să își expertizeze și consolideze clădirile, pe de alta parte statul plătește consolidările doar clădirilor care intră în Programul Anual al MDRAP și asta în limita bugetului. Destul de greu de înțeles dacă ești obligat să îți repari singur casa sau trebuie să aștepți după stat să ți-o repare el când are bani.

Ce se întamplă în acest moment în Parlament?

În acest moment, la Camera Deputaților există un proiect de lege care vrea să modifice Ordonanța 20/1994 și să restarteze procesul de consolidare. Problema proiectului este că își propune foarte putin. Pe lângă eliminarea câtorva blocaje procedurale și al unor clarificări (absența cadastrului, înființarea unor comisii tehnice în primării, scutirea de impozite) miza acestui proiect legislativ a ajuns să fie dacă ordinul de evacuare este dat prin ordonanță președințială sau prin hotărâre de primar. Prin ordonanță (procedură legislativă de urgență) lucrurile par mai sigure dar se pare că obținerea acestei ordonanțe durează mult și deciziile nu se dau unitar. Trecerea la hotărârea de primar ar simplifica lucrurile dar atât de mult că ne-am putea trezi în apropierea abuzului. Ministerul Justiției crede chiar că s-ar putea să nu fie constituțional. Miza nu este, deci, pe modificarea de substanță a problemelor ci pe repeziciunea procesului. Știm că procesul are probleme dar măcar să îl facem să meargă mai repede par a spune inițiatorii.

Ce ar trebui să se întâmple ca să meargă?

USR a depus mai multe amendamente la proiectul legislativ de modificare a Ordonanței 20/1994. Ideile principale pe care le propune USR merg pe cele două paliere importante, proprietari și autorități. Pe de-o parte trebuie să facem pentru proprietari procesul cât mai simplu, de încredere și dezirabil. Pe altă parte trebuie să găsim modalități de responsabilizare a aleșilor locali de acționa conform obligațiilor legale.

3 măsuri inovatoare de depășire a blocajului reabilitării seismice:


1. Crearea unui fond care să poată cumpăra apartamentele cu risc seismic de la proprietarii care vor să vândă.

Piața imobiliară pentru apartamente cu risc seismic este blocată. Principalul motiv pentru care acest lucru se întamplă este din cauză că băncile nu acordă credite pentru astfel de apartamente.

Totuși, în condițiile în care prețul apartamentelor reabilitate, în special în clădirile cu valoare arhitecturală și istorică, poate crește spectaculos, potențial economic există din plin. Mulți proprietari sunt interesați de a își consolida clădirile în care locuiesc dar și mai multi dintre ei nu sunt decât prizonierii propriilor case și ar prefera să le vândă și să își cumpere altele mai sigure.

Motorul economic al unei scheme de investiții publice sau de garantare a investițiilor este simplu: un apartament reabilitat se poate vinde cu aproape dublu. Astăzi, un apartament într-un bloc din perioada anilor 40 se vinde în medie cu 1000-1200 de euro pe metru pătrat. Cele neexpertizate sunt în general mai scumpe decât cele expertizate și intrate pe una dintre listele de risc. Un apartament într-un bloc ”cu bulină” costă mai ieftin, dar acestea se prea vând. Un apartament nou și sigur structural se vinde cu aproape 1800 – 2000 de euro/mp (prețurile sunt pentru zona centrală). La un cost de consolidare mediu de 220 de euro/mp declarat de MDRAPFE (vezi tabelul 2), reiese un profit de cel puțin 50-60%!

Propunem ca primăriile să poată cumpăra apartamentele celor care vor să vândă și, împreună cu cei care nu vor să vândă dar își permit să investească în propriile case, să consolideze și apoi să vândă pe piață aceste apartamente. Din diferențele de preț între apartamentele neconsolidate și cele consolidate, primăria poate capitaliza un Fond din care să fie reabilitate alte clădiri.

Schema de investiții poate fi dezvoltată de către municipalități direct sau se pot garanta instrumente financiar-bancare suplimentare/alternative. Orice investiție poate fi bancabilă dacă se pleacă de la premisa dublării valorii unei proprietăți după consolidare. Dar pentru a exista o piață a creditelor pentru aceste clădiri trebuie ca primăria să elimine obstacolele juridice și birocratice. Dacă primăria va arăta că poate face așa ceva din banii proprii și să scoată capital de reinvestit, schemele private garantate vor urma ca un pas logic.

2.Decontatea chiriei pentru proprietari pe perioada desfășurării lucrărilor de consolidare

Unul din motivele cele mai des întâlnite pentru care proprietarii refuză să intre în programul de consolidare este necunoașterea și neîncrederea față de calitatea și locația spațiilor de necesitate în care vor fi mutați. Oameni care au trăit toata viata în Piata Amzei nu vor să fie mutați la marginea orasului pentru ani de zile. USR a depus amendamente legate de posibilitatea de a închiria de pe piața liberă dar acestea au fost votate într-o formă care nu include precizarea legată de spațiu și zonă astfel că riscul ca ele să nu funcționeze în practică este extrem de crescut.

3. Eliminarea necesității existenței expertizelor tehnice pentru intrarea în programul național.

Foarte multe clădiri nu pot intra în program din cauza că le lipsește expertiza care să ateste că sunt nesigure în fața acțiunilor seismice. Pe de altă parte, proprietarii care s-au trezit ”cu bulină” sau pe o listă de clădiri evaluate chiar fără a fi din prima categorie de risc și-au văzut diminuată valoarea apartamentelor, fără a avea un beneficiu clar. Apare astfel un cerc vicios: proprietarii nu au interes real pentru evaluare (scade valoarea casei, nu se întrevede reabilitarea), dar fără evaluare nu pot intra în Program.

Necesitatea expertizei pentru a intra în Program a dorit să prioritizeze lucrările: începem cu cele mai riscante. Asta era acum 24 de ani. Între timp, nu cheltuim nici banii alocați și nu se fac reabilitare, nici prioritare, darmite din celelalte categorii.

În acelasi timp, toate clădirile construite înainte de 1941 (termen stabilit de HG. 709/1991) sau chiar înainte de 1978 (și care au peste P+3, termen stabilit de OG20/1994) nu sunt sigure în fața cutremurelor după standardele actuale. Decât să blocăm accesul multor clădiri într-un program care în niciun an nu își cheltuiește banii, mai bine am lăsa să intre în program toate aceste clădiri vechi crescând șansele ca unele să și iasă, tefere, din el.

În „Raportul asupra analizei și propunerilor legislative pentru reducerea riscului seismic al Construcțiilor” (2016), Asociația Salvați Bucureștiul a avut câteva recomandări pe care le considerăm în continuare esențiale:

– eliminarea din lege a obligației admnistratorilor de a întocmi fișe de identificare a clădirilor și mutarea completă a obligației de a identifica clădirile cu risc seismic la primărie;

– comisie unică și transinstituțională la nivel național de avizare a proiectelor tehnice de consolidare astfel încât acestea să nu mai treacă prin traseul normal de avizare al primăriilor împreună cu toate celelalte proiecte astfel încât timpul necesar avizării să fie scurtat;

– introducerea unei amnistii pentru proprietarii care au efectuat intervenții asupra imobilelor fără autorizații prevăzute de lege pentru a îi încuraja să înscrie modificările în cartea tehnică;

Alte măsuri necesare:

Clarificarea legislativă a procedurii de demolare a clădirilor care nu mai pot fi recuperate sau pentru care costul consolidării nu ar mai avea rentabilitate economică. Deși știm că foarte multe clădiri se află în astfel de situații și că demolarea este singura soluție rațională, nu este deloc clar care este mecanismul prin care acest lucru se poate întâmpla. La intervențiile realizate în ultimii ani a rezultat un cost mediu de aproximativ 220 de euro/mp.

Tabel 2 – Costuri lucrari de interventie la cladiri de locuit multietajate, incadrate prin raport de expertiza tehnica în clasa I de risc seismic și care prezinta pericol public, cu lucrari finalizate în perioada 2009 – 2017

*din raspunsul MDRAPFE la intrebarea deputatului USR, Cristian Ghinea, 27.12.2017

Verificarea obligației de a menține la zi Cartea Tehnică a construcției. Deși legea cere ca orice construcție să aibă o Carte Tehnică, cu toate documentele tehnice legate de acea construcție, ținută la zi cu toate modificările, acest lucru nu se întâmplă aproape deloc și face foarte greu procesul de analiză și intervenție. O carte tehnică ținută la zi face întreg procesul de expertizare mult mai usor.

Pentru a se asigura siguranța locuitorilor ar trebui să existe o verificare periodică a stării construcțiilor, nu numai a celor deja încadrate. În acest sens, ținerea la zi a cărții tehnice a clădirii și realizarea unui ITP (Inspecție Tehnică Periodică) a construcțiilor sunt măsuri absolut necesare.

O mult mai bună și activă comunicare a administrației locale cu cetățenii și proprietarii despre pericole și obligații. În România se vorbește despre cutremur doar în campaniile electorale și pe 4 martie.

***

Idei, date și declarații ale proprietarilor de imobile cu risc seismic au fost luate din:

Policy Brief – A locui, a se salva în Bucurestiul vulnerabil. Elemente de politică publică pentru îmbunătățirea cadrului normativ privind locuirea sub risc seismic”, Centrul Român pentru Inovație în Dezvoltare locală, MKBT, Observatorul Român de Sănătate, autori: Ioana Nenciu, Bogdan Suditu, Mariana Neagu, Mihai Sercaianu, Roxana Popescu, Oana Motea, Adrian Gheorghe. Bucuresti, 2017

Recomandările suplimentare vin din „Raportul asupra analizei și propunerilor legislative pentru reducerea riscului seismic al Construcțiilor”, Asociația Salvați Bucureștiul, 2016

Note de subsol:

1 Policy Brief – A locui, a se salva în Bucurestiul Vulnerabil, Centrul Roman pentru Inovatie în Dezvoltare locala, MKBT, Observatorul Roman de Sanatate, 2017, Bucuresti.

2 art.10 din OUG20/1994

3 art.9 din OUG20/1994

4 Policy Brief – A locui, a se salva în Bucurestiul Vulnerabil, Centrul Roman pentru Inovatie în Dezvoltare locala, MKBT, Observatorul Roman de Sanatate, 2017, Bucuresti.

5 idem 4

6 idem 5

Distribuie acest articol

20 COMENTARII

  1. Bucurestenii nu cred in cutremur!!!

    Inainte de 1989, era un cunoscut film sovietic, „Maskwa nu crede in lacrimi”.

    Acum, se poate spune ca locuitorii Capitalei nu cred in seismul de Vrancea, cu perioada de circa 40 de ani si magnitudini de ordinul 7-7.6

    Daca ar fi crezut, desigur ca votau pe cineva capabil la Primaria Capitalei, nu pe stirista Varanului!!!

  2. Autoritatile le’au pus bulina, s’au spalat pe maini

    Si’au facut treaba, i’au avertizat pe proprietari ca exista pericole, si’au asigurat un minimum de acoperire legala

    Deci astia din primarii si ministere isi pot incasa salariile si spagile in liniste si pace, de acum incolo problema e a proprietarilor

    De aia si „stagnarea”, daca au facut minumul care intereseaza de ce sa se streseze mai mult?!

    Consolidare aia nu stiu cat ajuta, probabil mai mult psihologic/tonic pt proprietari

    Mai ieftin sa le dam o aspirina

    Constructiile au si ele o durata de viata, nu sunt piramide si nici Louvre, in plus/sau in minus au avut ghinionul de a fi fost construite intr’o zona cu activitate seismica, deci varsta plus cutremure = prabliem

    Cu reabilitare sau fara, un cutremur serios gen ’77 probabil va pune multe dintre ele la orizontala si cele care raman in picioare vor atarna cu bulina si mai rosie

    Din motive de siguranta oamenii aia ar trebui scosi de acolo si mutati in alte zone, dar cine sa’si asume si cine „sa plateste” distractia…

    „Crearea unui fond care să poată cumpăra apartamentele cu risc seismic de la proprietarii care vor să vândă.”

    Alti bani de praduit pt smecheri, alte smenuri, alte dosare rasunatoare la DNA, alte dosare clasate sau condamnari simbolice fara recuperarea prejudiciului

    Din banii cui sa se creeze fondul ala, publici presupun (bancile de ce ar risca), adica ai prostilor :)

    Si ce te faci cu aia care nu vor sa vanda, nu vor sa plece de la bulivar, ca si’au trait acolo toata viata

    „Decontatea chiriei pentru proprietari pe perioada desfășurării lucrărilor de consolidare”

    Tot pe bani publici :) ?

    „Eliminarea necesității existenței expertizelor tehnice pentru intrarea în programul național.”

    Asta e o prostie, nu toate cladirile au fost construite la fel si nu toate au rezistat la fel in timp

    Expertiza este necesara pt a le identifica pe cele care au riscuri mai ridicate, daca le pui pe toate la gramada cele cu risc ridicat de prabusire vor putea fi ignorate in favoarea altora cu risc redus (si sa vezi smenuri, care sa iasa in fata la reabilitare pt ca exista zero sanse sa existe bani pt toate cladirile)

    Intrucat discutam despre Romania cel mai probabil lucrurile vor merge pe fagasul lor normal, adica vor continua sa stagneze

    Cladirile se vor degrada pana la stadiul in care vor fi gata sa cada si locatarii vor fi evacuati cu forta sau vor pleca de bunavoie

    Deci in timp lucrurile se vor rezolva de la sine, ori le demoleaza vreun cutremur ori se demoleaza ele singure in niste ani

    Rechinii imobiliari/mafia politica de abia asteapta, intrucat cladirile sunt in zone centrale

  3. Nu imi este clar, de ce trebuie sa le dam bani din bugetul platit de noi acestor oameni? Nu sunt oameni saraci, sunt oameni care au proprietate in zona foarte scumpa. Nu numai ca le reparam aceste proprietati, dar ii si cazam pe perioada in care se fac reparatiile. De ce nu ii hranim, si nu angajam niste artisti sa ii si distreze. Mai pierdem bani si timp cu o gramada de experti, functionari, economisti, parlamentari, care nu sunt ieftini deloc.

    Ar trebui ca asigurarea obligatorie pe casa, sa fie functie de starea imobilului si nu dupa ureche egala pentru toti. Daca stai in asa casa, taxele pe imobil si asigurarea sa fie asa de mari incat ei sa nu o poata duce, sa-si vanda casele la orice pret si sa vina acolo unii care le vor demola, repara si reconstrui si vor putea plati o taxa mare pe proprietate in continuare.

    Daca apartamentul valoreaza dublu dupa reparatie si exista sens economic, orice proprietar sanatos la cap gaseste finantare si il repara. Primaria trebuie sa stabileasca niste norme de siguranta si de aspect. Sa-i amendeze daca au fatadele neconforme, daca e mizerie si nu isi tund iarba, lasa neingrijit. Acele zone arata destul de rau, fiindca acesti proprietari nu le intretin.

    Cand ai o proprietate privata, aceasta nu inseamna hotel, inseamna ca in afara de drepturi ai si obligatii. Ai obligatia sa intretii acel loc, sa arate bine, ca sa nu scada valoarea caselor vecinilor, sa putem sa traim toti in acest oras. Primariile, guvernul trebuie sa se concentreze pe infrastructura, transport, spatii comune, si sa urmareasca ca toti isi fac treaba, inclusiv proprietarii.

    Schemele descrise sunt foarte complicate. Ce mi-a placut e ca propuneti sa reduceti birocratia cu toate aceste autorizatii, etc. De exemplu aceste carti de imobil propuneti sa fie electronice? Aceste carti de imobil sunt usor de facut intretinut, consultat? Daca ele exista la primarie, de ce sa le mai aiba si proprietarul (doar daca vrea sa-si faca o copie). Aceste autorizatii si registre sunt scump de facut, e nevoie de experti sau se pot face simplificat fara hartogaraie nenecesara?

  4. Unde ar trebui sa se opreasca interventia statului

    Inainte de orice ar trebui sa precizez ca vorbim despre imobile a caror valoare de piata, in conditii tehnice normale este cea mai mare, majoritatea sun in zonele 0.

    In cazul cand o bucata de tencuiala, de exemplu, se desprinde si produce un accident mortal, asociatia locatarilor, poate fi acuzata de omor din culpa. Nu e nevoie de un cutremur pentru a se produce tragedii. Care sunt masurile autoritatilor legate de imobil: se cere si se verifica remedierea defectului, unrmarind in acelasi timp daca se indeplinesc toate conditiile tehnice in intervalul de timp alocat. Totul pe cheltuiala proprietarilor.

    Acum puteti sa-mi spuneti ca un cutremur reprezinta o cauza majora pe care proprietarul nu poate sa o prevada. Corect. Dar aici se opreste hazardul.

    In baza acelor expertize tehnice obligatorii(inclusiv deviz de lucrari, timpi de executie…) pentru toate imobilele, statul va decide daca constructia reprezinta pericol pentru locatari si pentru spatiul inconjurator. Din acel moment, folosirea imobilului trebuie blocata. Pana acum n-am facut nimic, eventual am salvat viata locatariilor.

    Avem programul Prima Casa in care statul garanteaza creditul.
    O masura similara de finantare poate fi folosita pentru reabilitarea imobilului in baza expertizei si a supravegerii directa a autoritatiilor. Creditul va acoperii de asemena costurile pentru locuinta tempora.Total corect.

    Suna bine la o prima citire dar ceva tot nu merge. Numai statul si proprietarul sunt sunt impicati in aceasta activitate, cum a fost de la inceput iar rezultatle sunt vizibile.

    Iata un posibil work flow:
    1. In urma expertizei tehnice imobilul este declarat periculos(proprietarul decade din dreptul de folosinta si dispozitie);
    2. Creditul este accesat cu ipoteca pe imobil;
    3. Autoritatiile cer autorizatia de constructie in baza documentelor prealabile;
    4. Ca masura de siguranta un ASIGURATOR PRIVAT este chemat sa incheie o polita integrala la valoara finala a imobilului ce va fi platita de proprietar;
    5. Incepe activitatea de consolidare;
    6. Orice intarziere a temenului de executie va fi suportata de de constructor/autoritati;
    7. Orice modificare financiara a contractului initial va fi suportata de autoritati(o posibila supraevaluarea a lucrarii aici);
    8. Consolidarea/modernizarea imobilului este finalizata;
    9. Proprietarii imobilului revin urmand sa plateasca creditul. Daca nu, suma datorata este recuperata prin vanzarea imobilului;
    10. Gata.

    Statul nu e galeata fara fund a unora dintre noi. Daca esti proprietar, plateste ca toti ceilalti.
    Nimic nu e gratis in viata, nici macar moarte.

    • 1. In urma expertizei tehnice imobilul este declarat periculos(proprietarul decade din dreptul de folosinta si dispozitie);

      eu cred ca proprietatea privata trebuie respectata, altfel suntem in comunism si stim consecintele. De ce sa nu puna amenzi usturatoare pentru nepunerea in conformitate cu normele in vigoare. Cine traieste acolo va avea de ales, fie e proprietar si isi face treaba, administreaza acest imobil, fie isi vinde dreptul de proprietate unui care va administra corect.

      Proprietatea privata nu inseamna ca poti face ce doresti. Inseamna ca poti folosi si exploata in anumite conditii.

      • „Cine traieste acolo va avea de ales, fie e proprietar si isi face treaba, administreaza acest imobil, fie isi vinde dreptul de proprietate unui care va administra corect.”

        E acelasi lucru. Ce se intampla dupa amenda data. Ca e platita sau nu nu mai conteaza. Imobilul nu va fi consolidat.

        Cat despre „inderea dreptului de proprietate” sa fim seriosi, tot nationalizare se cheama.

  5. nu ati facut nimic pana acuma , cred ca este tardiv

    dar macar incepeti de undeva ………………

    si invatati de la japonezi , au un sistem extrem de bine pus la punct si nici macar nu trebuiesc multi bani …….sincer o fi citind careva aceste articole …????

    japonezi , macar uitati va la Romania te iubesc ……au detaliat pe larg un anumit sistem destul de ieftin , comparativ cu o reabilitare (renovare ) capitala ………..

    • Din 1994 exista o metodologie de inventariere a cladirilor cu risc seismic RRS1-94 act oficial, in vigoare in lista reglementarilor din 2017. Aplicarea acestui normativ a fost boicotata atat de autoritati cat si de detinatorii imobilelor ….Acum reinventam aceasta inventariere prin actiunile unor oameni din afara sistemului/raspunderilor constructorilor ….

  6. Domnule deputat si vicepresedinte,
    Ati omis cateva chestiuni ( din cauza faptului ca nu a avut cine sa va informeze, pe dvs si pe colegul dvs, in mod corect).

    Ref – „Cum e acum sistemul”:
    „Toți proprietarii care constată la clădirile lor degradări sau avarieri care ar putea pune în pericol stabilitatea structurală…”.
    Proprietarii ( aici ma refer la cei care locuiesc in cladiri mai mari decat P+1) au obligatia sa isi numeasca un responsabil cu urmarirea curenta in timp a constructiei.Urmarirea curenta se face in baza unui program si a unor instructiuni scrise de proiectanti sau experti tehnici.
    Au obligatia sa completeze un jurnal de evenimente si rapoarte de urmarire.
    Chestiunea cu urmarirea trebuie sa fie facuta conform exigentelor esentiale descrise in legea calitatii.

    Ce vreau sa spun este ca nu proprietarii constata, ci altcineva (responsabilul), in baza unor proceduri descrise in lege.Proprietarii nu au cum sa faca asa ceva.
    Faptul ca NIMENI nu respecta legea , este altceva.

    Luati-l pe colegul arhitect si alegeti cateva cladiri la intamplare.Verificati,sau cereti cuiva sa verifice.
    Nimeni nu se ocupa cu asa ceva.

    Ref – „Necesitatea eliminarii expertizei tehnice”.
    Nu este fezabil.Nu poti interveni pe o cladire fara sa stii ce este de facut.
    Asta o stie doar un expert tehnic.In cazul in care normele de protectie la seism sunt updatate , evident trebuie refacut calculul.Expertizele de la inceputul anilor 90 sunt maculatura.
    Toate trebuie updatate conform P100/1-2013.

    Ref – „Pentru a se asigura siguranța locuitorilor ar trebui să existe o verificare periodică a stării construcțiilor, nu numai a celor deja încadrate. În acest sens, ținerea la zi a cărții tehnice a clădirii și realizarea unui ITP (Inspecție Tehnică Periodică) a construcțiilor sunt măsuri absolut necesare”.
    Idee buna, incepeti cu legislatia si faceti asta intai la cladirile noi, dupa care introduceti in lege obligatia conformarii intr-un timp rezonabil.

    Referitor la ce se intampla acum in piata.

    1. Mergeti sa cumparati un apartament.Cereti sa va dea si cartea tehnica a apartamentului ( nu a cladirii) , ca sa puteti sti pe unde sa bateti un cui in perete sau sa faceti o minima intretinere.
    Nu exista asa ceva.
    Legislatia veche ( cititi comunista) punea la comun documentele pentru ca era un singur proprietar.Nu schimbam nimic?
    Cumperi o pereche de pantofi si tot primesti cateva hartii, la apartamentele construite de „afaceristii” de astazi , nu primesti decat o indicatie care te trimite intr-o camera in vreun subsol unde gasesti niste dosare mucegaite claie peste gramada.
    Schimbati ceva, aveti puterea sa faceti asta.

    2.La emiterea autorizatiilor de construire ar trebui depuse breviare de calcul ale structurii pentru intreaga structura.Nu ar trebui autorizate in zone seismice , cladiri , in baza calculului sistemului de fundare si a planurilor de nivel.
    Schimbati ceva si aici.

    3.Firmele care dezvolta cladiri nu ar trebui sa aiba voie sa fie lichidate sau dizolvate mai repede de 15 ani dupa receptia la terminarea lucrarilor.
    Acum , la cativa ani dupa ce ai cumparat casa, nu mai ai pe cine sa intrebi nimic.
    Schimbati ceva si aici.

  7. 1.Costurile privind consolidarea cladirilor afisate in tabelul nr. 2 sunt scazute. Un pret real pentru un imobil cu mai multe etaje este de cel putin 300 -350 euro /mp, deoarece trebuie incluse si lucrarile de refacere a finisajelor. Am avut ocazia sa vad un imobil „proaspat” consolidat. Erau o groaza de lucrari facute de mantuiala, din care unele puteau fi sesizate chiar si de o persoana care nu are studii de specialitate in domeniul constructiilor.
    2. Conform HG 907/2017 (promulgata in ultima zi de Guvernul Ciolos) privind etapele de elaborare ale documentariilor tehnico -economice, nu se poate face o evaluare a costurilor la un obiectiv de investiei (si aici ma refer la un imobil existent) fara o expertiza tehnica, in conditiile in care nu exista un stadard de cost pentru consolidari de imobile (si nici nu se va putea crea vreodata datorita particularitarilor solutilor tehnice). Ori in momentul in care un imobil intra in Programul National trebuie sa aiba niste documente justificative minimale si cel putin un deviz estimativ. In caz contrar va ramane o lista lunga de imobile, pentru care nu se stie ce lucrari sunt necesare si care este pretul orientativ de executie.

  8. Mai exista o solutie. O procedura simplificata pentru aprobarea proiectelor de demolare cu pastrarea sau reconstructia identica a fatadei. Se potriveste perfect zonelor protejate, unde nu toate cladirile sunt monument istoric, deci pot fi demolate, dar e de dorit conservarea ansamblului.
    Acesta solutie are avantaje atat pentru proprietar, care obtine rapid autorizatia sarind peste etapele birocratice, dar si pentru comunitate pentru ca se conserva arhitectura zonei. Eventual se pot adauga si unele facilitati fiscale.
    Numai pe Magheru sunt doua exemple de cladiri demolate, dar care au fost reconstruite identic. Ambele au inceput cu o tentativa esuata (voit sau nu) de consolidare, una chiar a fost demolata complet dupa mai multi ani, inclusiv fatada deja consolidata. Investitorii au dovedit totusi bunacredinta si au repectat arhitectura initiala, desi eforturile financiare si piedicile birocratice trebuie sa fi fost considerabile. Deci se poate.
    Nu am vazut vreun vizitator care sa fie entuziasmat de zona Pipera de exemplu, o zona moderna, care desi nu straluceste, poate fi considerata decenta din punct de vedere arhitectonic. Pe de alta parte au fost placut surprinsi de centru, nu doar zona istorica, ci si de cea interbelica. Asta ar trebui sa ne puna pe ganduri, si sa cautam o solutie de compromis intre a pastra un patrimoniu degradat, sau a construi pur functional, fara a tine cont de estetica si mostenire.
    Magheru nu este doar o zona cu mari probleme din punct de vedere seismic, ci si una foarte importanta din punct de vedere arhitectonic, multe blocuri purtand semnatura celor mai importanti arhitecti romani. Dupa atatea valuri de demolari si completari de prost gust, Bucurestiul este intr-o mare criza de identitate, nu-si mai poate permite o asemenea pierdere. Aceasta solutie de compromis ar permite salvarea macar a identitatii arhitectonice a orasului, daca nu a cladirilor propriuzise, fara mari eforturi bugetare din partea autoritatilor, si mai ales fara a pune in pericol viata ocupantilor.

    PS: Sa nu uitam ca scopul initial al USB a fost tocmai conservarea patrimoniului arhitectonic.

  9. Este dificil, daca nu inutil sa discutati de masuri la nivel local.
    Prima varianta se poate transpune in lege rapid – statul poate oferi facilitati fiscale companiilor private care achizitioneaza un imobil cu risc seismic pentru a-l consolida si a-l vinde din nou.

  10. Doamnei Primar General Firea nu ii este frica de nimic.Este o femeie sexy, geniala, artista si

    femeie de cultura.

    Doamna Primar General inaugureaza pitici la Circ- de milioane de euro- si sadeste iarba pe

    acoperisul refugiilor de tramvai.Tramvaiele insa, sunt din anii 70-68, multe dintre ele.

    Tupeul psdist si lipsa completa de proiecte eficiente pentru Bucuresti- inclusiv reabilitarea

    cladirilor cu risc crescut seismic-este remarcabila si simultan, dezastruoasa.

    Doamna Firea este cel mai prost primar general pe care l-a avut Capitala dupa 90.

    Dar si cel mai sexi.

    De ce oare ati votat cu ea fratilor?

    Chestie de IQ, pe de o parte iar pe de alta parte, absenteism la vot.

    IQ scazut si nostalgii egalitarist comuniste si spleen existential, paradoxal, corelat de multe

    ori cu un IQ moderat spre mare.

    Vai de popoul Bucurestiului- orasul bucuriei si, mai nou, al piticilor de la circ.

    Circ si nimic.

  11. Bravo, domnu Ghinea, bravo….ai inceput sa ataci din nou probleme esentiale, cu analize neutre. Trebuie insa bugetate sau estimate bugetar eforturile….de pilda cat ar costa reabilitatea acelor cladiri cu risc seismic deja in proprietatea administratiilor locale?

  12. Buna ziua,
    Intrebare: valorile din tabel ref la Pret Unitar pe mp sunt pentru suprafata utila sau pentru total suprafata?
    Este primul articol sau luare de pozitie in care vad ca mentionati ca Primariile si numai primariile pot obliga proprietarii (in cazul nostru 1 proprietar din 11) sa accepte consolidarea. Se mentioneaza in lege (ordonanta/nore) ca acesta poate fi actionat in judecata in regim de urgenta dar numai de catre primarie.
    Cu stima,
    Anca Bita

  13. Imobilul din str. Ion Campineanu nr . 9 sector 1 este in consolidare de 8 (opt) ani, S-au efectuat mai putin de jumatate din lucrari ,in momentul de fata lucrarile sunt sistate. Acesta este motivul principal pentru care proprietarii refuza consolidarea imobilelor. Proprietarii de apartamente nu au nici-un cuvant de spus ,contractul de consolidare se face intre primarie si constructor. Proprietarul de locuinta incheie contract cu primaria , contract ce se refera la modul de plata a lucrarilor de consolidare in termen de 25 ani.

  14. F. frumos dar tot idealist și sterp. Propunerile extreme au doar rolul de scuză pt. a nu face nimic. Ia să se propună locatarilor variante (posibile fiindcă întâmplător clădirile vechi nu-s neapărat toate f. înalte, ci intre 4 și 8 etaje 95%): 1) 30% din costuri, cu încadrare finala în RS4 și fără strămutare, prin consolidare exterioara cu fier-beton beton doar 33%, r mijlocul cu materiale ușoare, carbon, plase metalice și partea superioara cu fibra de sticla, 2) 20% din costuri, la fel partea de jos, iar mijlocul cu fibra de sticla 3) 15% din costuri, doar plase metalice exterioare și materiale usoare, max. 66%, încadrare finala Rs3. Iar în toate variantele datorită intervenției doar sa exterior reducerea timpilor la 1/5. Super, nu? Să vedeți atunci cum aduce ceasul ce n-aduce anul.

    • Super comentariu. Si cel cu solutia japonezilor (care folosesc niste bare metalice sudate in forma de X, cu pistoane in capat la fiecare apartament, avand dezavantaj f. mare estetic).Alta varianta ar fi si contraforti la colturi in ambele directii, si daca e calcan inseamna ca nu e nevoie de contraforti pe acea latura, dar se pot pune doar perpendicular. Daca e trotuar lipit de cladire contrafortii se pot face nu mai mici, ci dimpotriva, mai mari, pana in strada si mai lati, astfel incat sa se poata decupa o arcada de trecere pe trotuar. Alta varianta ar fi rigidizarea doar a centrului cladirii care deobicei e holul blocului cu scara si casa liftului, dar la multe e curtea interioara a cladirii (caz ideal ca ar fi si mai usor). Stiti bancu’ cu „vopseaua antiseism”? Iata ca nemtii au inventat de vreo 10-15 ani o tencuiala speciala cu fibra de sticla si cauciuc si au aratat si la Discovery (Mithbusters) un perete de 3mx3m de zidarie tencuit cu asta care s-a curbat la explozibil si a revenit in pozitia initiala, iar alt perete identic intarit cu plasa metalica si ciment s-a facut tzandari, ramanand doar plasele metalice si molozul intre ele.
      Alte masuri: renuntarea la camerele servitorilor de la ultimul etaj, taierea balcoanelor la jumate.
      Din combinarea tuturor acestor variante pot rezulta zeci de solutii cu costuri mai mici in primul rand datorita interventiei doar la anumite elemente ce nu ar justifica intinderea pe ani de zile ci cel mult saptamani (mult mai putini bani cheltuiti pe salarii si materiale, oricum 373 cladiri cu RS1 or fi fost prin 90, acum cred ca-s 3500 si daca mai trec 10 ani devin 4500 si-n alti 20 ani vor fi aproapte toate).
      Deci nu e timp de pierdut sau de stat sa ne-ntrebam ce-o fi mai bine sa consolidam partial -cat pt. a aduce cladirea la RS3 sau sa stam cu mainile in san ?
      Deci 100% oamenii din RS1 nici nu trebuie intrebati macar daca sau nu sa accepte, pericolul public e pericol public, e si pt. cei din strada, si pt. cladirile din jur, etc. Politia nu te-ntreaba daca esti de acord sa nu mai conduci masina cu probleme la directie, sau care n-a trecut ITP-ul, esti pericol public si punct. In schimb, se pot face reguli pt. asociatii de proprietari: sa poata vota -cu 50% +1 una din cateva zeci de variante de consolidare cu costuri / devize diferite. Da, e limitata in timp orice consolidare, tocmai de acceea, daca voteaza 50%+1 o varianta care-i duce la RS2 si peste 10 ani iar vor fi obligati sa consolideze, mai platesc odata, tot democratic, asa au ales cu 10 ani in urma.

      • Pff, am uitat de varianta rigidizarii cadrului ferestrei cu profile T din otel, bineinteles presupunand montarea altor geamuri mai mici.., dar oricum cladirile vechi au ferestre imense, inacceptabile de structuristii din zilele noastre….

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Ghinea
Cristian Ghineahttp://www.crpe.ro
Cristian Ghinea este europarlamentar, copreședinte al delegației USR PLUS în PE. A fost Consilier de Stat pe Afaceri Europene la Guvernul Romaniei și Ministru al Fondurilor Europene în cabinetul Cioloș. A fost director al Centrului Roman de Politici Europene (www.crpe.ro). A lucrat opt ani în media românească, iar între 2007 şi 2008 a studiat guvernare europeană la London School of Economics. În trecut, a fost implicat într-o serie de proiecte civice cu organizaţii precum Societatea Academică Română, Centrul pentru Jurnalism Independent, APADOR - CH şi Freedom House. Este autorul capitolelor despre România din prestigioase rapoarte internaţionale ca „Media Sustainability Index” şi „Nations in Transit”. Domenii de expertiză: - structura instituţională a UE - democratizare - studii media - transparenţa şi responsabilitate în administraţia publică Republica Moldova

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro