Home » Administratie »Analize »Sinteze » Citesti:

Curtea de Conturi, punct și de la capăt

Cristian Felea noiembrie 27, 2018 Administratie, Analize, Sinteze
5 comentarii 1,612 Vizualizari

”Avem o nouă strategie prin care ne-am propus să trecem de la o abordare clasică spre un audit performant privind eficiența investițiilor și mă bucur să găsesc în conducerea de la București un real partener. Plătitorii de taxe și impozite trebuie să cunoască rezultatul cheltuirii fondurilor. Este esențial să le arătăm cetățenilor noștri ce primesc pentru taxele pe care le plătesc, atât la nivel național, cât și la nivel european.”[1]

Klaus-Heiner Lehne, președinte al Curții de Conturi Europene

MEMENTO

Senatul, în calitate de cameră decizională a Parlamentului a adoptat joi, 5 iulie ac., modificările la legea 94 din 1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României. Modificările la legea Curții de Conturi au fost adoptate în Senat cu 76 de voturi favorabile, 7 voturi împotrivă și 5 abțineri.

Să ne reamintim, propunerea legislativă de modificare a legii 94/1992 a aparținut unui grup de parlamentari PSD și PNL, iar scopul său formal declarat era acela de corelare a prevederilor legii cu ”standardele internaționale de audit și o mai bună transparență și responsabilitate în gestionarea fondurilor din sectorul public și în administrarea patrimoniului.”

Proiectul de modificare a legii de organizare și funcționare a Curții de Conturi a României s-a aflat în consultare publică în noiembrie – decembrie 2017 (exact în urmă cu un an), iar prima cameră a Parlamentului ce a fost sesizată pentru a organiza dezbaterile asupra proiectului (Pl-x 442/2017) a fost Camera Deputaților.

Conform Constituției României (art.75, dacă nu mă înșel) și (cred) a art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților, termenul pentru finalizarea dezbaterilor era de 45 de zile, respectiv până la 29 martie 2018. Dar, în data de 26 martie 2018, se votează în Camera Deputaților o modificare prin care termenul pentru dezbateri este prelungit de la 45 la 60 de zile[2], astfel că implicit Camera Deputaților își oferă un nou termen pentru finalizarea dezbaterilor cu votul final până la data de 25 aprilie 2018.

În Camera Deputaților modificările la legea 94/1992 au fost adoptate cu 224 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă și 13 abțineri. Așa cum se știe deja la acest moment, legea a fost votată inclusiv de parlamentari ai PNL, în ciuda eforturilor depuse de liderul acestui partid, Ludovic Orban, de a-i determina pe parlamentarii liberali să voteze împotrivă, iar pe primarii PNL să accepte că modificările aduse de PSD legii 94/1992 sunt nocive pentru societatea românească.

Fronda unor parlamentari liberali a fost salutată de fostul senator PNL (în prezent ALDE) Daniel Cătălin Zamfir, care declara în aprilie 2018:

Legea Curții de Conturi este un exemplu de proiect care a fost îmbrățișat de colegii de la PSD, UDMR, dar și o parte dintre colegii de la PNL. Este o înfrângere a modului primitiv în care Ludovic Orban face politică. Pentru a face proiecte bune trebuie să ne unim forțele, indiferent de partidul din care facem parte! În România sunt multe lucruri strâmbe care trebuie îndreptate și care nu au culoare politică. Legea nu putea să treacă decât cu sprijinul celor de la PSD. Le mulțumesc public pentru că au sprijinit această inițiativă. În concluzie, da, este o victorie a celor care au înțeles că proiectele bune pentru oameni nu au culoare politică și este o înfrângere pentru modul în care Ludovic Orban înțelege să facă politică.”

În 30 iulie 2018, Președintele României, Klaus Iohannis a trimis Curții Constituționale a României o sesizare de neconstituționalitate asupra legii de modificare și completare a legii 94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, cu următoarea motivație:

Din analiza și compararea celor două texte (cel adoptat de Camera Deputaților și cel adoptat de Senat) rezultă că legea, în forma adoptată de Senat, se îndepărtează în mod substanțial atât de textul adoptat în Camera Deputaților, cât și de obiectivele urmărite de inițiativa legislativă. (…) Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a fost adoptată de Camera Deputaților cu încălcarea prevederilor art. 75 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2), precum și cu cele ale art. 147 alin. (4) din Constituție, respectiv a depășirii termenului constituțional de adoptare tacită, cu consecința încălcării principiului bicameralismului.”[3]

În data de 24 august ac., Curtea de Conturi a României dă publicității în premieră Hotărârea 315/9 august 2018 privind Programul de activitate (al Curții de Conturi) și astfel toți cei interesați au putut afla că în a doua parte a anului 2018 vor fi supuse controalelor Curții mai multe instituții ale administrației publice centrale, lista[4] fiind deschisă de… Administrația Prezidențială.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ ADMITE ȘI DĂ TIMPUL ÎNAPOI

Luni, 16 octombrie ac., Curtea Constituțională, în urma convocării în ședință publică, emite un comunicat în care, printre altele, informează că a emis o decizie prin care admite sesizarea Președinției României și constată că legea de modificare și completare a legii 94/1992 este neconstituțională în ansamblul său.

Decizia Curții Constituționale a fost întâmpinată de actuala majoritate ce susține guvernarea cu o liniște asurzitoare, mai ales că a fost însoțită la scurt timp de o altă sancțiune a arbitrului Constituției, care a vizat și o altă lege dragă majorității, respectiv Codul Administrativ, de asemenea considerată neconstituțională în ansamblul său[5].

Legea de modificare și completare a legii 94/1992 s-a întors la Parlament și, ceea ce știm la acest moment, este că deputații nu doar că au eșuat în a-și face treaba, dar chiar mai mult, în graba lor de a trece Curtea de Conturi pe linie moartă, nu s-au sfiit să încalce prevederile Constituției, precum și pe cele ale propriului Regulament de funcționare.

Ar fi de remarcat că o astfel de decizie a unei Curți Constituționale care, sub președinția lui Valer Dorneanu, s-a evidențiat mai cu seamă prin exagerata afiliere la viziunea actualei conduceri a PSD asupra modului în care ar trebui interpretate unele sau altele dintre prevederile Constituției, a venit să întărească poziția pe care o parte a opoziției parlamentare o adoptase atunci când a cerut respingerea la vot a modificărilor și completărilor la legea 94/1992.

Foarte câștigat ar fi trebuit să fie și liderul PNL, Ludovic Orban, a cărui poziție principială față de modificările la legea de organizare și funcționare a fost acum confirmată de decizia Curții Constituționale, ceea ce ar trebui să-i ofere ascendentul de care are nevoie în fața dizidenților din partidul său, ori în fața primarilor liberali care s-au lăsat seduși – din motive deloc lăudabile – de cântecul de sirenă al fostului lor coleg, senatorul Daniel Cătălin Zamfir.

Nu în cele din urmă, senatorul Daniel Cătălin Zamfir însuși, care s-a erijat oarecum în liderul schimbărilor pe care majoritatea de guvernare și-o dorea pentru organizarea și funcționarea Curții de Conturi, ar fi trebuit să-și asume public eșecul demersului pe care l-a impulsionat și pe care și l-a asumat prin tot felul de declarații publice victorioase atât în primăvara cât și în vara anului curent.

De ce nu se întâmplă acest lucru? De ce Ludovic Orban nu a profitat în interiorul partidului său de atuurile pe care i le-a oferit Curtea Constituțională prin respingerea modificărilor și completărilor la legea 94/1992 sau la Codul Administrativ și continuă să se confrunte cu o lipsă de autoritate în fața aripii dizidente a PNL? De ce în continuare Mihai Busuioc și ceilalți doi vicepreședinți ai Curții de Conturi își calibrează conduita de parcă modificările și completările la legea Curții de Conturi ar fi fost deja în vigoare?

Răspunsul este, evident, unul ușor de intuit, așa cum ușor de intuit este și cum anume va proceda actuala coaliție de guvernare când va relua dezbaterile asupra modificării și completării legii 94/1992, în condițiile în care partida Dragnea – Popescu-Tăriceanu va rezista și își va păstra controlul asupra guvernului și a majorității parlamentare.

PRIMUS INTER PARES SAU VISUL LUI MIHAI PENTRU ÎMPLINIREA MANDATULUI SĂU

Pentru perioada 19 – 20 noiembrie 2018 a fost anunțată vizita în România a președintelui Curții de Conturi Europene, Klaus-Heiner Lehne[6]. Desigur, programul oficialului european în România avea, așa cum era de așteptat, ca temă principală rolul pe care România îl va deține din ianuarie și până în iunie 2019[7], motiv pentru care a avut programate întâlniri cu președintele Klaus Iohannis, cu premierul Viorica Dăncilă, cu președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, cu ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici și cu noul ministru delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba.

Dar Klaus-Heiner Lehne a făcut o prioritate pentru agenda prezenței sale în România din întâlnirea cu Plenul Curții de Conturi, care este – conform legii actuale – organismul colectiv de conducere al instituției care verifică și auditează conturile publice în România. În mod ciudat – având în vedere rolul Plenului și importanța sa în gestionarea activității Curții de Conturi – nu regăsim public nicio referire la discuțiile purtate de președintele Curții de Conturi Europene cu consilierii de conturi întruniți în Plen și nici concluziile care s-au tras în urma acestei întrevederi.

Mai mult decât atât, chiar site-ul oficial al Curții de Conturi a României a dat publicității un comunicat care trece sub tăcere întâlnirea cu Plenul și face referire doar la întâlnirea dintre Klaus-Heiner Lehne și – primus inter pares, cum probabil ar trebui noi să înțelegem – Mihai Busuioc: ”Președintele Curții de Conturi a României, domnul Mihai Busuioc, a avut o întrevedere cu președintele Curții de Conturi Europene, domnul Klaus-Heiner Lehne, care efectuează o vizită oficială la București, în perioada 19 – 20 noiembrie a.c., în contextul preluării de către România a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene în prima jumătate a anului 2019.”[8]

Nu sunt foarte mirat că Mihai Busuioc, în încercarea sa de a se comporta în funcție de parcă Curtea Constituțională nu ar fi respins ca neconstituționale modificările și completările la legea 94/1992 pe care majoritatea parlamentară a încercat să i le facă cadou, dar găsesc inexplicabilă atitudinea presei de specialitate care nu a fost câtuși de puțin interesată de modul în care s-a derulat întâlnirea lui Klaus-Heiner Lehne cu Plenul, chiar dacă sunt de notorietate diferențele de opinie dintre mulți consilieri de conturi, ce țin la independența instituției, și conducerea politizată a Curții.

Cum vă sună următorul pasaj din comunicatul conducerii Curții de Conturi: ”Mi-am propus încă de la începutul mandatului meu să ne apropiem prin rezultatele noastre de cetățeni. Îmi doresc ca această instituție să devină un partener credibil, un factor stimulativ de dezvoltare economică și un model de profesionalism și expertiză. Știu că este un drum lung și complex, dar sunt convins că împreună, prin dialog și, în special, prin schimb de experiență, putem să ne atingem cu succes obiectivele′, a fost mesajul președintelui Curții de Conturi a României.”?

Dar poziția expusă în comunicatul Senatului după întâlnirea dintre Călin Popescu Tăriceanu și președintele Curții de Conturi Europene: …președintele Senatului a subliniat faptul că ′un audit modern constituie o bază solidă pentru politici publice de calitate și pentru proiecte legislative relevante cu impact în calitatea vieții cetățenilor. De aceea, România trebuie să dezvolte noi pârghii de colaborare în beneficiul populației.”[9]?

Am alocat subiectului privind interesele de demolare a rolului Curții de Conturi a României două articole[10] publicate pe platforma Contributors, și recunosc că am avut serioase îndoieli, inclusiv legate de voința politică de a sesiza Curtea Constituțională, nu mai vorbesc de perspectiva ca aceasta din urmă să și admită o eventuală excepție de neconstituționalitate.

Acum ne găsim într-o nouă realitate și deja pot fi constatate tendințele evidente ale coaliției de guvernare, precum și a lui Mihai Busuioc personal, în calitatea sa de președinte al Curții de Conturi, de a se comporta de parcă nimic nu s-a întâmplat, de parcă Curtea Constituțională nu ar fi sancționat întreg demersul de legiferare al tendinței de demolare a rolului Curții de Conturi. Ori această realitate este de (foarte) rău augur. Dar explică și neverosimilul din comunicatele publice ale conducerii Curții de Conturi, prilejuite de prezența în România a lui Klaus-Heiner Lehne.

Trăim o realitate paralelă, deformarea realității a devenit o normă de comportament a politicienilor puterii, iar răspunsul european este totuși ezitant, probabil mult prea mult tributar unei diplomații care nu ajută pe nimeni, nici societatea românească, nici Uniunea în ansamblul său. Așa cum o dovedește exemplul recent al Italiei[11] sau al Poloniei[12], doar o atitudine intransigentă a instituțiilor europene poate pune în criză oligarhia de la București.

Cauționând oarecum comportamentul și agenda lui Mihai Busuioc și a sponsorilor săi politici, din bun simț și prea multă diplomație, Klaus-Heiner Lehne a ratat o importantă ocazie de a puncta asupra imperativului de independență a Curții de Conturi a României și a rămas dator față de români, concetățenii săi europeni.

CURTEA DE CONTURI, REDUTĂ A UNEI DEMOCRAȚII REALE

Curtea de Conturi este una din verigile statului democratic liberal asupra căreia se îndreaptă acum cu toată forța – deși pentru multă lume nu este deloc evident acest lucru – efortul demolator al conservatorismului restaurator al coaliției de guvernare pentru că această instituție, așa cum se poate deduce din schema de mai jos, s-a opus de multe ori eficient tendinței de prăduire a averii națiunii.

Atunci când, ca primar al puterii, ești condiționat în alocarea de resurse de la bugetul central de disponibilitatea pe care o ai pentru a răspunde ulterior solicitărilor de partid în privința prioritizării rețelelor clientelare, este firesc să nu accepți să devii ”victima” controalelor Curții de Conturi, eventual, după caz, un client al DNA ca urmare a probatoriului identificat de experții Curții.

Aceasta a fost motivul pentru care parlamentari ai PSD și PNL – dintre care, vă reamintesc, s-a distins prin atitudine și mesaj public senatorul (actual ALDE) Daniel Cătălin Zamfir -, cu sprijinul nemijlocit al lui Mihai Busuioc, au încercat să modifice și să completeze textul legii 94/1992, astfel încât:

(i) Curtea de Conturi să nu se mai poată pronunța asupra oportunității unor achiziții publice ale autorităților contractante din administrația publică centrală și locală, ba chiar să fie nevoită să admită punctul de vedere al Autorității Naționale pentru Achiziții Publice, instituție ce ține de Guvern (!);

(ii) Programarea controalelor, recuperarea prejudiciilor și sesizarea penală a prezumatelor fapte penale să nu poată fi decise de Plenul consilierilor de conturi ci de președintele Curții (care în mod normal ar trebui să fie doar un consilier de conturi ca toți ceilalți, având atribuțiuni de reprezentare formală și administrative, de organizare curentă a instituției!);

(iii) Curtea de Conturi să nu mai fie singurul auditor al conturilor publice, fiind nevoită să admită și concluziile altor auditori contractați de decidenții instituțiilor publice, certificându-le fără a dispune un audit propriu (!).

Ori, pot fi dispozițiile din legea respinsă de Curtea de Conturi, care ar fi acoperit intențiile menționate mai sus, confundate cu ceea ce, la unison, au declarat public recent – de exemplu – Călin Popescu Tăriceanu și Mihai Busuioc: ”… această instituție să devină un partener credibil, un factor stimulativ de dezvoltare economică și un model de profesionalism și expertiză…”? Eu cred că nici pe departe, este o contradicție în termeni!

Un raport recent dat publicității de Curtea de Conturi – Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice centrale[13] – vine să confirme că indisciplina și erorile în gestionarea conturilor publice sunt la ordinea zilei în instituțiile publice și este firesc să ne punem întrebarea oare unde s-ar fi ajuns dacă modificările și completările la legea 94/1992, adoptate în iulie 2018, ar fi intrat în vigoare?

În tabelul de mai jos se regăsesc sistematizate câteva din concluziile din raportul mai sus menționat:

Proceduri incomplete, învechite La majoritatea instituțiilor nu există proceduri clare, ci fie sunt inexistente, fie sunt învechite.
Personal insuficient, slab pregătit Cea mai întâlnită problemă, în toate domeniile analizate de Curtea de Conturi, este legată de personal. Resursa umană este insuficientă, iar compartimentele de specialitate sunt dimensionate neadecvat, fără a ține seama de volumul, complexitatea și dificultatea muncii. Mai mult, resursa umană este, în general slab pregătită, în sensul că nu cunoaște prevederile legale și procedurile pe care trebuie să le respecte.
Domeniul bugetar aprobarea unor bugete finale mai mari unor entități subordonate, fără existența unei fundamentări riguroase a acestora;

execuția necorespunzătoare a bugetului de venituri și cheltuieli aprobat, prin nerealizarea sau/și neutilizarea veniturilor proprii încasate, inclusiv din anii precedenți;

Domeniul financiar-contabil efectuarea unor cheltuieli fără documente justificative sau fără ca acestea să fie angajate, lichidate și ordonanțate în mod corespunzător;

efectuarea de înregistrări contabile în programul informatic fără a fi în concordanță cu documentele justificative anexate sau fără a avea documente justificative;

Domeniul achizițiilor publice disfuncționalități în organizarea și desfășurarea activității de administrare/derulare a contractelor de achiziții publice și efectuarea plăților aferente;

disfuncționalități privind: verificarea corectitudinii etapelor de decontare, verificarea recepției produselor, lucrărilor și a serviciilor furnizate, verificarea întocmirii documentelor justificative, urmărirea respectării termenelor intermediare de plată și încadrarea în valoarea contractului etc.;

încheierea de contracte de achiziții publice a căror valoare depășește limita aprobată prin bugetul anual și cuprinderea în unele contracte a unor clauze contractuale care aduc atingere intereselor patrimoniale ale entităților publice contractante;

Domeniul fondurilor europene neorganizarea unor structuri interne de specialitate pentru derularea operațiunilor specifice domeniului fondurilor europene și neasigurarea resurselor tehnice, financiare și de personal necesare derulării în condiții de performanță a activităților lor;
disfuncționalități în implementarea proiectelor: modificări contractuale nepermise în cadrul proiectelor; executarea cu deficiențe și întârzieri a lucrărilor; nefinalizarea unor lucrări sau depășirea termenelor stabilite; remunerarea personalului de specialitate fără respectarea clauzelor contractuale etc.

În fine, un cuvânt pentru societatea civilă: la fel ca și miza salvgardării independenței justiției, egal asaltată de actuala coaliție de guvernare, independența Curții de Conturi trebuie să devină o miză a protestului public, a angajamentului pentru libertate și democrație. În lipsa acțiunii societății, este doar o chestiune de timp pentru ca asaltul să fie reluat și rolul Curții de Conturi în păzirea averii publice să fie făcut irelevant.

NOTE__________________________


[1] http://www.curteadeconturi.ro/Articol.aspx?den=20/11/2018%2014:33:10x3dgx

[2] http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=16644

[3] https://www.agerpres.ro/politica/2018/07/30/presedintele-iohannis-a-sesizat-la-ccr-modificarile-la-legea-privind-functionarea-curtii-de-conturi–152851

[4] http://www.curteadeconturi.ro/CA/Program_sem_II_admin_publica_centrala.pdf

[5] https://www.ccr.ro/noutati/COMUNICAT-DE-PRES-339

[6] Avocat german, membru al CDU, europarlamentar, membru al Curții de Conturi Europene din 2014 și din 2016 președinte al Curții (https://en.wikipedia.org/wiki/Klaus-Heiner_Lehne)

[7] Cu observația că mandatul în sine va fi unul mult mai scurt, dat fiind faptul că se va derula într-o perioadă de campanie electorală ce va culmina cu alegerile europarlamentare din 23-26 mai 2019 și care va bloca practic perspectivele de progres în dosarele gestionate de Consiliul UE

[8] http://www.curteadeconturi.ro/Articol.aspx?den=20/11/2018%2014:33:10x3dgx

[9] https://www.agerpres.ro/politica/2018/11/20/tariceanu-la-intrevederea-cu-presedintele-curtii-europene-de-conturi-este-util-un-dialog-activ-cu-institutia-suprema-de-audit–213789

[10] COALIȚIA DE GUVERNARE ÎN MARȘ IMPETUOS PENTRU ASERVIREA INSTITUȚIILOR STATULUI; ȚINTA VIZATĂ: CURTEA DE CONTURI (http://www.contributors.ro/economie/coali%c8%9bia-de-guvernare-in-mar%c8%99-impetuos-pentru-aservirea-institu%c8%9biilor-statului-%c8%9binta-vizata-curtea-de-conturi/); NEGOCIERI, CONCESII, TRĂDĂRI ȘI O VICTIMĂ: ROMÂNIA (http://www.contributors.ro/administratie/negocieri-concesii-tradari-%c8%99i-o-victima-romania/)

[11] https://adevarul.ro/international/europa/guvernul-italiei-discuta-reducerea-deficitului-bugetar-evita-procedura-disciplinara-partea-ue-1_5bfbc8d3df52022f75d22596/index.html

[12] https://www.mediafax.ro/externe/breaking-polonia-renunta-la-reforma-curtii-supreme-de-justitie-una-dintre-legile-pentru-care-ce-activase-articolul-7-17681267

[13] http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Raport_special_Audit_Intern.pdf

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "5 comments" on this Article:

  1. magister spune:

    Felicitari pentru articol! Ati sesizat foarte bine implicatiile si tendinta actualei conduceri a Curtii de Conturi cu sprijinul coalitiei parlamentare (sau e invers?).
    Sper sa treziti cateva constiinte de la nivel decizional!

  2. Radulescu Marcel spune:

    Cum evaluati activitatea Curtii de Conturi a Romaniei privind controalele si deciziile luate in sistemul BauSpar (banci pentru locuinte) din anul 2015?!
    Ce opinie aveti despre sistarea platii primelor de stat, adica de sechestrarea lor si de blocarea bancilor pentru locuinte de 3 ani?!
    Considerati ca Curtea de Conturi a comis un abuz de putere sau nu, avand in vedere ca pentru nesocotirea legii care reglementeaza sistemul BauSpar a pierdut toate procesele pana acum?!
    Care este opinia dvs. privind neimplicarea BNR in toata aceasta problema, avand in vedere ca BNR era obligata prin lege sa apere interesele clientilor bancilor pentru locuinte?!

    • Cristian Felea spune:

      @Radulescu Marcel
      Îmi cer scuze, nu cunosc speța și nu pot sa mă pronunț în niciun fel.

  3. contribuabil spune:

    Spectaculos articol! Felicitari! Poate se trezeste si poporul asta care se doreste a fi furat cat mai mult prin noua Lege si va iesi totusi in strada pentru apararea independentei Curtii..

  4. stefanita spune:

    Persoanele care primesc premii, obiecte, sume de bani la actiuni sustinute de entitati publice, care iau parte la seminarii si intalniri in cadrul proiectelor cu finantare UE, furnizeaza datele personale CI serie si numar, adresa, CNP. Ei bine, vine apoi Curtea de Conturi si solicita si numerele de telefon ale acestora. Competenta, modernism, eficacitate.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cristian Felea


Cristian Felea

Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor... Citeste mai departe


E randul tau

Faptul că 24 de mii de oameni au citit articolul face să merite efortul de a-l fi scris și apoi n...

de: Luminita Marcu

la "Ne mândrim de Centenar cu dr. Paulescu, părintele rasismului ştiinţific şi lider de partid fascist: prostie guvernamentală sau ceva mai grav?"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

decembrie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)