De ce a eșuat Acordul de Asociere cu Ucraina: O comparație cu Republica Moldova

La sfârșitul lunii noiembrie Uniunea Europeană a suferit un șoc diplomatic puternic. La presiunile Rusiei,  Ucraina a refuzat în ultimul moment sa semneze Acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Acordul fusese descris ca fiind „istoric”[1] și că ar fi putut marca trecerea Ucrainei din sfera Rusiei în cea Occidentală[2].

Aceste descrieri sunt ușor hiperbolizate. Acordul de asociere nu garantează statutul de membru într-un viitor apropiat (Turcia are un acord similar încă din 1963[3]) și nici o aliniere necondiționată la principiile și obiectivele Uniunii. Cu privire la Ucraina ca o piață de desfacere pentru produsele Europene, trebuie ținut minte că PIB-ul Ucrainei este aproape de aceiași mărime cu cel al României[4], iar perspectivele de creștere economică sunt mai bune în România[5]. Pe termen lung, aceste lucruri se pot schimba (având în vedere populația mult mai mare a Ucrainei), însă în momentul de față această pierdere economică este aproape irelevantă.

Serviciul diplomatic UE în schimb ar fi obținut o victorie importantă (una dintre puținele) aducând Ucraina mai aproape de sfera Europeană de influență. Ar fi pus de asemenea mari dificultati extinderii Uniunii Vamale (posibila viitoare Uniune Euroasiatică), iar valoarea simbolică a integrării Ucrainei într-un spațiu de liber schimb occidental nu trebuie subestimată.

Lăsând la o parte implicațiile geopolitice[6], acest episod ridică o altă întrebare: care sunt factorii cei mai importanți pentru a determina modelul de statalitate pe care o țară Est Europeană este mai probabil să-l urmeze; unul mai apropiat țărilor occidentale sau al Rusiei? O comparație între inidicatorii econimici, sociali și politici ai Moldovei și a Ucrainei ar putea da o idee in acest sens.

Comerț:

Uniunea Europeană este partenerul comercial principal al Republicii Moldova (reprezentând sursa a 47% din exporturile țării și aproximativ 45% din importuri). Rusia ocupa un loc 2 distant (aproximativ 30% din importuri si 16% din exporturi).

Ucraina in schimb exportă 25.7% din bunurile sale în Rusia și 24.9% în Uniunea Europeană, în timp ce 32.4% din importuri vin din Rusia, comparativ cu 30.9% din Uniune[7].

Mai mult, daca privim evoluția relațiilor comerciale (ca valoare a tranzacțiilor), putem vedea ca ritmul de creștere a comerțului cu Uniunea Europeană a fost foarte asemănător în ambele țări. Cu privire la evoluția comerțului cu Rusia însă, se poate vedea ca rata de creștere a exporturilor din Moldova a fost mai mică (cu o scădere puternică în 2006), pe cand rata importurilor mai ridicată (din nou cu o creștere în 2006). În ultimii 6 ani însă evoluțiile au fost asemănătoare[8].

Investiții străine directe (ISD):

Majoritatea investițiilor străine directe din ambele țări provin din Uniunea Europeană. În 2011, aproximativ 80% din ISD în Ucraina au provenit din state membre UE[9]. Trebuie subliniat însă ca cele mai multe fonduri (32.1%), au provenit din Cipru, ceea ce ar putea sugera o contribuție importantă din partea oligarhilor ruși și ucrainieni cu rezidența pe insulă. De asemenea, majoritatea băncilor din țară sunt susținute de bănci Europene.

În Moldova situația este asemănătoare. Conform Băncii Naționale a Moldovei, doar 9% din ISD provin din Rusia, ceilați parteneri majori fiind aproape toți din Uniunea Europeană[10].

Caracteristici generale ale comerțului și efecte ale acordului cu Uniunea Europeană:

Exporturile Ucrainei sunt formate în mare parte din comodități cu valoare mică (oțel, îngrășăminte, produse agricole neprocesate)[11] și produse metalurgice. Mai mult industria Ucrainei este dominată de industrii mari consumatoare de energie. Având în vedere că cea mai mare parte din importurile energetice ale Ucrainei vin din Rusia, perturbări sau fluctuații în aprovizionare ar putea avea un efect de domino.

Moldova în schimb se bazează mai mult pe industria ușoară, iar în ciuda faptului că Rusia deține cota dominantă a importurilor de gaze naturale[12], un efect domino este mai puțin probabil. De asemenea, Moldova a rezisat presiunilor rusești și a cautat să își diversifice importurile de gaz[13] [14]. Mai mult, având în vedere ponderea mai mare a agriculturii în economia Moldovei[15], potențialul de desfacere al pieței Europene este foarte atrăgător.

Democratizare și Corupție:

Cu privire la nivelul de corupție și democratizare, atât Freedomhouse[16] cât și Transparency International arată că Moldova este mai apropiată de standardele Vestice ale democrației.  Aceasta în ciuda progresului Ucrainei obținut între 2004 și 2010 (anul în care Viktor Ianukovici a preluat președinția). România a fost adaugată în grafice ca un punct de referință[17] [18].

Percepția populației:

Conform Băncii Eurasiatice de Dezvoltare[19], atât populația Moldovei cât și cea a Ucrainei au o părere mai bună despre țările Uniunii Europene decât despre cele ale spațiului post sovietic (posibila viitoare Uniune Euroasiatică). Mai mult, respondenții din Ucraina au avut o atitudine mult mai puțin favorabilă față de țările fostei URSS decât cei din Moldova (barometrul permitea mai multe răspunsuri).

În ciuda acestui fapt, majoritatea respondenților din cele două țări au mai declarat în același sondaj că aderarea la Spațiul Economic Unic propus de Rusia ar fi avantajos pentru țara lor (ceea ce sugerează că pentru mulți, admirația Europei și ideea de a avea legături economice mai strânse cu Rusia nu se exclud reciproc).

Alte studii aduc rezultate asemănătoare. Un sondaj al Fundației Iniţiativelor Democratice din Ucraina[20] arată că din ce în ce mai mulți ucrainieni ar dori aderarea la Uniunea Europeană (46% în 2011), iar din aceștia o proporție mai mare trăiesc în vestul țării și sunt tineri.

Fundația Internațională a sistemelor electorale a lansat de asemenea un sondaj din care reiese că 37% dintre Ucrainieni consideră că economia țării ar merge mai bine dacă ar avea legături mai strânse cu Rusia, 27% au spus cu Europa iar 26% cu ambele entități[21].

Barometrele opiniei public din Moldova confirmă de asemenea ambivalența locuitorilor cu privire la cele două blocuri economice. În ciuda faptului că preferința pentru Uniunea Europeană este într-o ușoară creștere, nu există o majoritate clară a populației care să prefere o uniune în detrimentul celeilalte[22].

Concluzie:

Deși pârghiile economice de care dispune Rusia nu trebuie subestimate iar datele arată că ele au un potențial destabilizator mai mare în Ucraina, acestea nu justifică în totalitate decizia lui Ianukovici de a retrage țara din Acordul de Asoicere cu UE. Deși ar exista costuri inițiale de ajustare, iar industria Ucrainei ar suferi probabil mai mult decât cea a Moldovei (deși trebuie subliniat că Ucraina a reușit să negocieze o perioadă mai lungă de tranziție pentru anumite sectoare[23]), ambele țări ar beneficia pe termen mediu și lung de acest acord. Produsele lor ar întruni standarde acceptate internațional, ar avea acces la o piață mult mai mare și mai bogată decât orice ar putea oferi Uniunea Euroasiatică, iar îmbunătățirea legislației ar contribui la îmbunătățira climatului investițional[24].

De asmenea, deși dependența economică a Moldovei față de Rusia este mai scăzută, țara este cu mult mai săracă (PIB-ul nominal pe cap de locuitor în Ucraina este 3,867 $ iar în Moldova este de 2,038 $[25]), iar populația Ucrainei pare a fi mai pro Europeană decât cea a Moldovei.

Cea mai mare diferență însă între cele două țări pare a fi faptul că electoratul care sprijină partidul de guvernare în Ucraina este pro-Rusia (electoratul partidului regiunilor provine din partea de Sud si Est a Ucrainei), în timp ce Coaliția pentru Guvernare Pro-Europeană este sprijinită în mare de populația pro-Europeană din Moldova. Mai mult, majoritatea efectelor negative ale Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană ar fi afectat zonele Estice ale Ucrainei.

Concluzia pare a fi că interesul pe termen scurt și câștigarea următoarelor alegeri au fost factorii principali care au determinat partidele de guvernare din ambele țări să semneze sau nu acordul de liber schimb. Acest lucru poate fi pus pe seama imaturității clasei politice din cele două state, sau incapacității Uniunii Europene de a oferi suficiente beneficii statelor Est Europene. Pentru ca situația să se schimbe, UE va trebui să nu mai considere spațiul Estic ca un obiectiv secundar[26] și să adune suficient capital de imagine pentru a combate sancțiunile și beneficiile cu care Moscova își menține influența în regiune. O modalitate ar fi să asigure dezvoltarea celor două țări semnatare a acordului: Moldova și Georgia. Mai mult, dezvoltarea Moldovei ar putea fi relativ ușoară, având în vedere că PIB-ul țării este comparativ cu cel al județului Cluj. Uniunea Europeană va trebui să își dovedească relevanța în fața potențialelor sancțiuni impuse de Rusia, iar o ridicare (chiar și moderată) a nivelului de trai din țările mici din vecinătatea Estică a Uniunii ar putea servi drept momeală pentru reușite mai mari.

NOTE________________________________________________

[2] Politics of brutal pressure, The Economist 22 Nov 2013

[3] http://eur-lex.europa.eu/en/dossier/dossier_07.htm

[4] World Bank Database

[5] EBRD, Regional Economic Prospects in EBRD Countries of Operations: November 2013

[6] Ukraine president to meet EU leaders in Lithuania, Reuters 26 Nov 2013

[7] WTO, Trade Profiles 2013

[8] WTO Database

[9] Marek Dabrowski & Svitlana Taran, CASE Network Studies & Analyses No.437, The Free Trade Agreement between the EU and Ukraine

[10] Banca Națională a Moldovei, FDI statistics in the Republic of Moldova: recent data and challenges

[11] Marek Dabrowski & Svitlana Taran, 2012, CASE Network Studies & Analyses No.437, The Free Trade Agreement between the EU and Ukraine

[12] Valeriu Canțer, 2009, Sectorul Energetic al republicii Moldova

[13] How Russia Bullies the EU’s Eastern Neighbors, Carnegie Europe, Sept 2013

[14] The Romania-Moldova Gas Pipeline: A Chance for Moldova to Connect to the EU, Natural Gas Europe 03 Oct 2013

[15] CIA World Factbook

[16] Trebuie subliniat că în clasamentul Freedomhouse, un punctaj mai mic arată un nivel mai avansat de democratizare

[17] Freedomhouse, 2013 Nations in Tranzit Data

[18] Transparency International, Corruption Perception Index Data

[19] EDB Integration Barometer 2013

[20] Democratic Initiatives Foundation Website, Ukrainians opt for EU membership, in particular the youth

[21] International Foundation for Electoral Systems, 2012, Pre-election Public Opinion in Ukraine 2012

[22] Institutul pentru Politici Publice Moldova, Barometrele Opiniei Publice

[23] Marek Dabrowski & Svitlana Taran, 2012, CASE Network Studies & Analyses No.437, The Free Trade Agreement between the EU and Ukraine

[24] Idem

[25] World Bank Database

[26] EU and Ukraine: What went wrong?, EUobserver 25 Nov 2013