Home » Administratie »Analize »Global / Europa » Citesti:

De ce este România pe ultimul loc la digitalizare în UE

Radu Mihaiu februarie 7, 2018 Administratie, Analize, Global / Europa
39 comentarii 3,519 Vizualizari

Comisia Europeană a publicat ultimul raport DESI, în care România figurează pe ultimul loc.

Indicele DESI (Digital Economy and Society Index) reprezintă gradul de digitalizare al economiei și al societății fiecăreia din cele 28 de țări ale Uniunii Europene. Cea mai avansată țară din acest punct de vedere este Danemarca, cu un scor agregat de 70,68%. Media UE este de 52,25%, iar România are un scor agregat de 33,21%, aflându-se pe ultimul loc.

Cum se poate să fim pe ultimul loc, când ITştii noştri sunt printre cei mai buni din lume, angajaţi la marile firme din tech şi printre cei mai bine plătiţi români?

O să încerc să explic în cele ce urmează.

Sunt 5 mari criterii după care Comisia Europeană se ghidează: Conectivitate, Capital Uman, Utilizare a internetului, Integrarea tehnologiilor digitale, Servicii publice digitale

Cum stăm la fiecare din ele?

  1. Conectivitate – aici stăm cel mai bine, adică pe locul 22 din 28 – Deşi acoperirea cu linii fixe  (89%) şi mobile (63%) este mult sub media UE, compensăm prin viteza internetului (70% conexiuni rapide) şi prin costuri scăzute (1,1% din venit).
  2. Capital Uman. Suntem pe ultimul loc la scorul agregat (28 din 28). Avem cel mai mic procent de utilizatori de internet (56%), suntem penultimii în ceea ce priveşte competenţele de bază  (28% din populaţie) şi numărul de angajaţi din IT (1,9% din angajaţi sunt în IT)  şi pe locul 17 la numărul de absolvenţi de facultăţi cu profil IT (16/mia de locuitori).
  3. Modul de utilizare a internetului. Suntem pe ultimul loc din UE la scorul agregat. 63% dintre utilizatori citesc ştiri online, 67% ascultă muzică, 6% urmăresc video on demand şi 8% folosesc servicii bancare. Doar 18% fac cumpărături online, dar 74% utilizează reţele sociale.
  4. Integrarea tehnologiei digitale. Suntem ultimul loc din UE la scorul agregat. Prea puţine firme fac schimb electronic de informaţii (doar 22%), folosesc platforme de socializare pentru a se promova (8%), emit facturi electronice (8%), folosesc servicii de cloud (5%) sau îşi vând produsele online (7% ca număr de firme, 4,3% ca cifră de afaceri).
  5. Servicii publice digitale. Doar 6% din utilizatorii de internet accesează soluţii de e-guvernare, iar acestea nu folosesc formulare precompletate decât în proporţie de 12% şi nu rezolvă complet problema decât în 55% din cazuri. Stăm în schimb bine la publicarea datelor de către guvern, cu 63% din scorul maxim.

De menţionat este şi faptul că, deşi indexul este al anului 2017, situaţia se referă la datele din 2016. O altă observație este Indicele DESI al României nu stagnează (e mai mare decât cel din 2016), dar viteza lui de creştere este mai mică decât a celorlalte state UE. Cu alte cuvinte, toate celelalte ţări UE se digitalizează mai repede decât România.

Din cele de mai sus, putem deci desprinde mai multe răspunsuri la întrebarea ”cum se poate să fim ultimii”:

Degeaba avem cei mai buni ITști dacă restul populației nu este conectată la tehnologie. Părinții și bunicii noștri o privesc cu reticență: plata cu cardul, cumpărăturile online, cititul știrilor etc le sunt în mare măsură străine.

Degeaba avem cei mai buni ITști dacă ei sunt mult prea puțini față de nevoile firmelor. Cei mai buni dintre cei buni plecă în străinătate, ceea ce explică și faptul că suntem pe locul 17 la absolvenți dar pe locul 27 la numărul de angajați.

Degeaba avem cei mai buni ITști decă firmele care activează în România sunt reticente la adoptarea noilor tehnologii.

Degeaba avem cei mai buni ITști dacă salariile din mediul guvernamental sunt total necorelate cu piața și, drept urmare, acolo activează, în marea majoritate, oameni care au făcut facultatea acum 20-30-40 de ani și nu sunt conectați la inovație.

Suntem pe ultimul loc în UE la digitalizare deoarece cei mai buni ITști sunt prea puțini și prea puțin conectați la bunul mers al ”cetății”.

Bun și, atunci, ce e de făcut?

Am organizat actorii importanți pe 3 paliere: Guvernul, Mediul de afaceri și Cetățenii. Să le luăm pe rând.

Guvernul

  1. Reglementare. Rolul principal al guvernului este de a genera încredere în serviciile digitale. Pentru asta, avem nevoie de standarde bine definite, astfel încât utilizatorii să știe ce (mai ales din punct de vedere juridic) ce înseamnă emiterea unei facturi electronice, semnarea unui contract electronic, valoarea juridică a unei semnături digitale, drepturile şi obligaţiile procesatorilor de date cu caracter personal şi alte situaţii asemănătoare
  2. Dereglementare. Un alt rol pe care îl are guvernul este de a stimula inovaţia Pentru asta, în anumite domenii trebuie eliminate reglementările nefericite: în transportul urban (cazurile UBER, Taxify), în serviciile de ospitalitate (AirBnb) etc

3.    Construcţie de infrastructură. 10% din populaţia României nu are acces la conexiuni internet, în mare parte deoarece conectarea lor nu este viabilă dpdv economic. Pentru o tranziţie mai rapidă spre o societate digitală, guvernul trebuie să dezvolte politici de acoperire a acestor zone (proiectul RO-NET fiind unul dintre ele)

4.    Administraţie digitală/ e-guvernare. Reducerea numărului de hârtii cerute în adminitraţie prin creşterea numărului de formulare care pot fi completate online. Interconectarea diverselor baze de date ale diverselor instituţii publice. Servicii electronice pe care statul le oferă cetăţenilor (autentificarea identităţii sau validarea unei semnături digitale pot fi nişte exemple)

Mediul de afaceri

1.    Inovare. Mare parte din evoluţia digitală este dată de industria globală digitală. Google, Facebook, Microsoft au contribuit imens la digitalizarea societăţii. Şi lucrurile sunt în continuă mişcare: Uber, WhatsApp, Skype, Netflix – toate aceste produse ne uşurează viaţa şi schimbă societatea în care trăim. Industria îşi va asuma în continuare rolul inovator care duce serviciile digitale înainte. Ideal ar fi să putem dezvolta servcii româneşti cu valoare adăugată mare atât în România cât şi în UE

2.    Creşterea numărului de utilizatori prin accesibilizarea tehnologiei (scăderea preţurilor, eliminarea barierelor de limbă etc). Dacă 89% din populaţia României are în acest moment acces la internet, cu siguranţă un mare merit le revine operatorilor privaţi. Eforturile de reducere a costurilor şi de accesibilizare a internetului (românii plătesc 1,1% din venitul lor pentru internet) au dus la creşterea educaţiei şi a consumului de produse digitale. Singurul criteriu major din indicele DESI la care România nu se află pe ultimul loc este conectivitatea, şi asta se datorează în primul rând industriei

3. Adoptare şi integrarea conceptelor noi şi funcţionale din alte societăţi (ERP/CRM/RFID). Eliminarea eternei ştampile din procesele de afaceri. Emiterea de facturi electronice. Utilizarea videoconferinţelor. Folosirea tehnologiilor electronice de urmărire a livrărilor. Digitalizarea poate fi o sursă extraordinară de optimizare a proceselor companiilor, care duce la reduceri de costuri.

Mediul de afaceri trebuie să își propună să fie întotdeauna mai avansat decât administrația publică în ceea ce privește digitalizarea.

Cetăţenii

1.    Educaţie. În mod tradiţional, lumea priveşte educaţia ca făcând parte din prima parte a vieţii unui om. Este greşit. Viteza cu care evoluează acum societatea vine cu conceptul de „life-long learning”. Şi copiii, şi tinerii, dar şi adulţii trebuie să înveţe noi concepte pentru a fi bine integraţi în societate. Când părinţii noştri au terminat şcoala, lumea digitală nu exista. Ei trebuie să se adapteze acum la societatea informaţională şi acest lucru trebuie privit sistemic. Oricare din noi poate să îşi înveţe părinţii şi bunicii să folosească internetul, tabletele, smartphone-urile, cardurile, cu avantajele şi cu riscurile lor. Este și datoria noastră să o facem – vom crește timpul de calitate petrecut împreună atât online cât și offline

2.    Presiune pe autorităţi. Autorităţile trebuie împinse să folosească tot mai mult tehnologiile digitale. De la publicarea datelor de funționare (bugete, licitaţii, formulare) până la acceptarea depunerii actelor şi a încasării taxelor în mediu electronic.

3.    Implicare civică: Cei care vor, se pot implica în proiecte civice de digitalizare. OpenBudget, Geeks for Democracy, Code for Romania, Civic Tech sau Comisia de Tăiat Hârtii sunt inițiative care ajută imens la digitalizarea României.

În calitate de co-coordonator al proiectului Comisia de Tăiat Hârtii (în care principala componentă, pe lângă simplificare, este digitalizarea), vă invit fie să faceţi o sugestie de digitalizare, fie să vă înscrieţi ca voluntar. Puteţi face asta vizitând pagina: https://www.comisiadetaiathartii.ro/

Digitalizarea României nu este doar responsabilitatea ”altora”. Este a noastră, a tuturor.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , ,



Currently there are "39 comments" on this Article:

  1. jo spune:

    Stim deja ca exista doua Romanii, una “digitala” si alta “manuala” , ca sa ma exprim plastic, insa trebuie schimbata mentalitatea mai intai si apoi implementate noile sisteme. Sau, oamenii trebuie pusi in fata faptuui implinit: de maine nu mai aveti voie cu hartii iar platile se vor face online. De asemenea, guvernul poate ar putea sa ofere subventii pentru conexiunile la internet in unele zone din mediul rural. In felul acesta toti oamenii ar putea fi conectati la internet.

  2. Vlad spune:

    Excelent articolul! As putea face niste mici observatii de fond si niste sugestii privind digitalizarea.

    Observatiile de fond sunt corelate cu realitatile social-politice si cu libertatea de exprimare.

    Intrebarea fundamentala este care este rolul disidentei in societatea digitalizata ? Este societatea digitalizata o societate perfecta care cuplata cu democratia liberala si in consecinta cu votul electronic nu mai suporta ajustari ?

    Spre exemplu piata “unica” digitala pe care o finanteaza Uniunea in jurul tehnologiei blockchain. Blockchain dupa cum se stie este facut “by design” sa fie peer to peer. De unde deci se ajunge la o piata “unica” ?

    Care mai e rolul statelor in chestiunile de reglementare daca e posibil sa-ti muti rezidenta fiscala in alte tari ? De exemplu Estonia are in derulare un proiect de erezidenta si de criptomonede, diferite de data asta de Bitcoin care nefiind una din monedele de schimb agreate de banci si de guverne a fost folosita preponderent pentru specula. Faptul ca se doreste o singura piata digitala cand tehnologia blockchain permite mai multe sau chiar tranzactii peer to peer e deja un semn de intrebare atat la rolul Uniunii cat si al capacitatii statelor de a se face utile si a convinge cetatenii ca ceea ce au de oferit in schimbul impozitelor este util societatii.

    Sugestiile pe care le am sunt corelate cu posibilitatea de a avea optiuni si o piata libera si anume folosirea tehnologiilor libere cu licente compatibile cu GPL.

    Digitalizarea are o problema majora in a asigura libertatea oamenilor si aceasta este trasabilitatea bunurilor de larg consum. In cazul unei pieti “unice” posibilitatea de a produce si vinde bunuri care nu sunt trasabile scade considerabil. Un exemplu facil sunt produsele artizanale. Produsele artizanale nu sunt trasabile prin aceea ca ele fac parte integranta a unei economii organice si functionale de obicei in interiorul unui spatiu geografic. Adica produsele artizanale nu necesita o trasabilitate pentru a functiona. Piata “unica” impusa la nivel politic poate introduce necesitatea trasabilitatii si a digitalizarii unui sector care nu necesita neaparat digitalizare si trasabilitate. Tehnologiile folosite pentru trasabilitatea bunurilor impun o conectare cu mediul digital iar in cazul unei piete “unice” o dependenta impusa care poate fi evitata prin folosirea tehnologiilor disponibile de tipul blockchain.

    Rolul criptomonedelor si rezidentei fiscale, piata “unica” in raport cu monedele fiat este unul mai degraba speculativ in prezent pentru ca nu este agreat de state. Estonia cu proiectul de criptomonede este un pionier in directia asta dar el ridica aceleasi intrebari vis-a-vis de rolul traditional reglementat al monedelor ? O piata unica ? Mai multe piete ? Care este rolul statelor in a reglementa aceste tehnologii ?

  3. Ela spune:

    Pentru ca poate!

    De ce are a 2a. cea mai mare viteza internet din UE, si jumatate din tara neconectata?
    De ce are ITisti exceptionali, si sisteme care-si dau duhul de indata ce sunt…utilizate?
    De ce are ITisti exceptionali, iar administratiile continua sa fie ingropate in hartii, dosarele cu sina si, pana mai ieri, stampile de toate formele geometrice?
    De ce are cea mai mare dezvoltare economica si cel mai scazut nivel de trai?

    Romania nu poate fi, in ansamblul ei, altfel decat paradoxala, pentru simplul motiv ca majoritatea oamenilor au o gandire preponderent bipolara care conduce, pe oricine e fascinat de extreme, la actiuni contradictorii.

    Nu e acelasi lucru sa ai diamante, si sa traiesti ca un om bogat…

    • George Petrineanu spune:

      @Ela,

      Nu e paradox ci e o neintelegere. IT-stii sint timplari, zidari, faiantari. Constructia o concepe arhitectul, cel care analizeaza si decide functionalitatea, care anticipeaza si noi functii pe care clientul nici nu le viseaza etc. De exemplu, conceptul modernizarii (sau digitalizarii) fiscului suedez e facuta de o echipa de specialisti in interactiune (nu IT-sti) de la Universitatea din Uppsala. Tot unul dintre ei a fost ales sa fie “general” in comisia de digitalizare a guvernului suedez.
      Deci nu IT-stii ci cineva care isi asuma rolul de arhitect. Este adevarat ca si ei sint implicati si ajung experti in administratie, dar domeniul disciplinar e pe un nivel superior.

      P.S. De unde stim ca avem IT-sti exceptionali?

      • Ela spune:

        Asa imi place sa cred, ca ITistii romani sunt exceptionali :)
        De altfel, cred ca sunt printre singurii specialistii cautati in alte tari, si nu neaparat pentru ca ar accepta salarii mai mici///
        Trebuie sa fie un domeniu in care sa exceleze si romanii!

        • Dinu B spune:

          @ Ela (08/02/2018 la 18:38)

          Imi place cum ganditi.

          Cred ca v-ati referit la ITistii romani care lucreaza in Romania despre care stiu ca sunt o categorie exceptata de la impozite (de o lunga perioada de timp). Din pacate (mea culpa), nu cunosc o alta tara membra UE cu asemenea legislatie dar admit ca poate mai sunt si altele.

          Eu am emigrat de peste 20 de ani iar IT-stii (soft-istii) fiindu-mi colegi (eu find hard-ist) sunt calificati cu un alt cuvant: profesionisti.

          Doi vicepresedinti ai companiei sunt romani (software si engineering) ca si foarte multi salariati/contractori. Aproape 100% sunt absolventi ai facultatilor (tehnice, comuniste si post-comuniste) din Romania si sunt in diferite pozitii de management sau design.

          Ca si multi alti emigranti anonimi adauga o modesta contributie la cunoasterea Romaniei in lume.

          Competitia/concurenta (reala, capitalista) selecteaza si promoveaza si nu exceptiile pe diverse criterii ! Este o parere si nu trebuie ca toata lumea sa fie adere la ea.

        • Gheorghe Petrineanu spune:

          @Ela
          Dupa parerea mea nu “trebuie” sa existe un domeniu in care sa exceleze românii. Nu e un scop in sine. Un scop in sine ar putea fi, dupa parerea mea, ca românii sa aiba o administratie de stat care se la usureze la maxim existenta (sa-i lase in pace, nu sa le dea salarii si pensii, astea vin din alta parte). Sa existe premisele unei societati in care oamenii sa fie armonios multumiti de ei insisi.
          Eu nu vad o competitie in sensul acesta intre natiuni si indivizi. Trebuie sa existe ceva mai profund, care, chiar si in situatiile in care esti pe ultimul loc, persista.

  4. Mircea Modan MirceaM spune:

    Nu mai stiu cum e la oras dar la tara e jale.
    Am sa va dau un mic exemplu, in fond concreteturile ne lamuresc cel mai bine, articolul imi , pare cam prea general, avem nevoie de pasi concreti, pe caprarii, foarte clar adresati, care, desigur, pot face parte dintr-un plan mai mare, general.Dar, de regula, ramenem cu generalu` in discurs si concreteturile mor inainte sa se nasca.
    Zilele trecute imi ara un tip o parcela de lucerna. Fac reclamtie la Politie si Primarie.
    Comisie, ieri mergem in camp. 4 oameni
    Ia ghiciti cum am facut masuratorile? Cu ruleta! Si aia cumparata dimineata de Primarie ca altfel o facam cu cloaftarul (o chestie arhaica, confectionata din lemn, e ca un compas de 2m, numita prin alte zone capra sau pasnic)
    Sa notam ca exista planuri parcelare in Autocad, ca exista ortofotoplanuri la APIA, ca verificarile in teren ale celor de la APIA sa fac uzual cu GPS, cu precizie de cca 0,5m .
    O “scula” din asta costa cam 7.000 de lei, hai sa zicem 10,000 lei una buna, buna.
    Daca primaria a avut 40.000 de lei sa dea pe artificiile de Anul Nou, n-a avut 10.000 sa dea pe un GPS din asta? adica sa fi facut artificii de doar 30.000 (oricum valoara or reala afost, se pare de 10.000, aia 30.000au fost “bonus”) si ramaneau bani si pentru o chestie care chiar folosea la ceva.
    Sa nu va mai spun de “abilitatile” in Autocad (si ala din 2007) ale celor de la biroul agricol…iti e mila sa vezi cum ii trec apele, inchid si deschid programul de n`spe ori, cum puncteaza conturul, calculeaza suprafete, chestii absolut banala in ziua de astazi.
    Nici la nivel central nu stam mai bine. Ortofotoplanurile de la APIA ar fi trebuit suprapuse peste planurile parcelare, pentru a vedea corespondenta , cam ca la google map, harta peste satelit (ortofoto peste parcelar). sunt chestiuni sesizate la modul cat se poate de concret, atat la nivel de primarie cat si de APIA, exista suportul informational, nimeni nu misca nimic.am asistat la o discutie de acest gen intre un topograf si un sef mare de la APIA, cerea acelasi lucru si era trimis la plimbare, basca sesizarile pe care le repet in fiecare an,de vreo 10 ani incoace.
    Exista programe anuale de perfectionarea ptr angajatii primariilor, nimic, boi se duc , boi se intorc. “Perfectionarile” se fac , de regula, la mare, cu familia.
    Una peste alta, vorbim de incompetenta, nepotism, coruptie si hotie…mai putin cati IT-isti sunt in tara, nu facem nu stiu ce programe revolutionare, avem baza, dar nu o folosim…ar iesi la iveala toate matrapazlacurile.
    P.S. Eu am “pus prsiune” la primarie , sa cumpere un GPS, s-au uita la mine ca la un extraterestru.
    Zice unu: “auz dom` primar, asta vrea sa masuram cu gipiesu`, hahahaha!” “Sa cumpere el unu`, al dracu`de bagacios!”
    Altul, de la biroul agricol: “pai degeaba cerem, ca nu ni se cumpara” “Ati cerut vreodata?” “Nu”
    Tare imi e ca presiunea asta se va intoarce impotriva mea cu prima ocazie!
    D-aia suntem pe ultimul loc…ca sa stiti :P

    • Dedalus spune:

      Ce profit scoate cineva din terenul agricol respectiv?

      Conteaza precizia determinarii in ce priveste profitul?

      Sunt mai multi investitori decat teren?

      ===
      Daca raspunsul e negativ la asemenea intrebari, de ce ar fi nevoie de GPS? Pentru ca “asa e modern”? Si daca nu e modern, ce? Pentru ca “e mai eficient”? Pai, daca timpul nu conteaza, ce rost are sa cresti eficienta?

      ===

      Programele de perfectionare le-au cerut primariile? Sau le-au fost bagate pe gat? Presupun ca ipoteza a doua e cea reala. Daca e asa, li s-a oferit ceva ce nu au cerut, nu trebuie sa ne miram ca nu i-a interesat. Daca dvs, ati primi un loc in SpaceX in loc de o locuinta de 3 camere (exemplu), ati aprecia locul in SpaceX?

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        Nu intleg postarea dvs. Sper ca glumiti si eu nu m-am prins :P
        Avem baza si sculele (ieftine) sa fim precisi si corecti, sa stim dupa mai bine de 25 de ani unde ne sunt proprietatile…dar noi, nu si nu tot cu ruleta si cloaftarul…oare de ce?
        Simplu, ies la iveala neregulile, hotiile, terenurile ptr care se primeste subventie si sunt parloage,…le amesteca si le incurca sa nu mai priceapa nimeni nimic. Sunt bani multi la mijloc.
        De aia se si angajeaza incompetenti, la toate nivelurile. Iar celor competenti li se taie macaroana scurt.( ca topografului ala)

        • Emil spune:

          Asta este explicaţia, valabilă din păcate în cam toate domeniile. Nu doar în al digitizării. Nevoia de ape tulburi în care să pescuiască feseniştii-pediştii-pesediştii şi ce a mai răsărit din trunchiul ăsta de 28 de ani încoace.

          • Dedalus spune:

            Toti pescuiesc in aceste ape tulburi. Nu doar un anumit partid, ci toate partidele.

            Asta, pentru ca este posibil. Statul permite asa ceva.

            Grav este insa ca multi traiesc cu iluzia ca odata schimbat partidul la guvernare, denomenul acesta va scadea. Nicidecum.

            Altii cred ca vina e a.. politicii in general, a “ideologiei”. De parca ar exista pe planeta asta vreun regim de stat care sa fie in afara politicii.

            Altii ar dori ca statul sa fie “bine condus” – dar cum anume nu au habar. Cand le spui ca doar bine condus inseamna fascism, se sperie.

            Cand le spui ca statul in sine trebuie reformat, sub o conducere politica care sa aiba acest obiectiv – spun ca orice partid are acest obiectiv…

            ===

            Suntem pe penultimul loc in Europa la numarul de firme la mia de locuitori. Pe ultimul loc la economia bazata pe cunoastere. Pe unul din utlimele locuri la educatie.

            Cred ca e destul de greu sa gasesti o statistica in care nu suntem pe macar penultimul loc.

            Cu toate astea, stam cu coada sus. Si cautam tot felul de solutii miraculoase (intre care si digitizarea sau debirocratizarea) astfel incat sa se revizuiasca dar sa nu se schimbe nimic.

            Ne place sa avem de ce ne vaita, asta e realitatea. Si, macar intuitiv, fiecare intelege ca traieste mai bine decat i-ar permite efortul depus. Asa ca ne prefacem de fapt ca vrem sa schimbam, sa debirocratizam, sa digitizam.

            Eu cred ca de fapt nu vrem in realitate nimic din toate astea. Ne jucam pur si simplu, ca un copil care are destul nisip sa cladeasca cate castele de nisip doreste.

            Am remarcat ca multi dintre cei care inteleg necesitata trecerii Romaniei la capitalism sunt deja in alte tari. Inclusiv cei care comenteaza pe Contributors .

            Pana acum at tot tras din ce a aparut in mod automat din de-strucutrarea comunismului in ROmania. Acest proces s-a incheiat in sensul ca nu mai avem ce sa asteptam de la el.

            Daca vrem mai mult, ne asteapta de fapt cel putin 4-5 ani de suferinta. Ne place sau nu. Nu vad cum am putea avea o economie de piata solida, diversa si o libertate de alegere a individului mai curand de atat si mai ales fara sa suferim.

            Digitizarea nu e posibila in statul actual. Cum nu e posibila nici educatia eficienta, nici cercetarea stiintifica si nici sanatatea. Imaginam tot felul de “masuri” minunate pe hartie, dar care nu dau rezultate. Dupa care ne plangem de cat de nedereapta e societatea cu noi, care ne-am caznit atat sa propunem asa niste masuri minunate. Dirijiste, e derept. Cu statul ca Jandarm ochios, e drept.

            Dar ce masuri frumoase, oare de ce nu merg?! “Aha! Coruptia! Ea e de vina! DNA! DIICOT! Comisia Europeana! Salvati-ne!”. Si… surpriza pe masura ce coruptii sunt prinsi, lucrurile merg si mai prost.

            ===

            Piata trebuie pusa in drepturile ei in Romania. Piata trebuie sa fie forta care sa impinga spre cele dorite si des afirmate pe aici (digitizarea si debirocratizare).

            Libertatea de a alege a fiecarui cetatean nu mai trebuie sa fie doar mimata de un stat care desi nu mai are o Securitate, are o armata de functionari carora le lucesc ochii de bucurie cand “te prind” ca ai gresit 2 lei la un formular sau la un raport la Ministerul Fondurilor Europene (o alta bazaconie facuta numai ca sa mai ia unii niste bani degeaba).

            Dar prima conditie pentru a face asemenea lucruri este sa intelegem ce sunt ele. Sa intelegem ce e un stat in capitalism. Sa pricepem ca desi capitalismul are bube destule, este cea mai buna oranduire posibila. Sa pricepem ca niciodata nu vom avea un capitalism care sa fie bun pentru toti.

            Dupa aceea ne putem ocupa de digitizare, de educatie samd. Nu-mi spuneti ca “trebuie sa meraga impreuna” . Ca nu vor merge niciodata asa. Digitizarea, reducerea coruptiei si toate celelalte sunt efecte si nu cauze. Si chiar daca vom gasi minunate lanturi de rationamente, nu vom schimba efectul in cauza si nici nu vom face ca un lucru sa fie propria sa cauza.

  5. ion spune:

    conectivitatea e asa de buna, fiindca e subutilizata

    1. Plata cu cardul peste tot. Practic nu poti cumpara bilet RATB cu cardul, chiar daca exista aparat la aeroport, nu l-am vazut sa mearga niciodata, scrie ca e stricat. Eliminat toate platile cash, de la intretinere, restaurant, nu mai zic ca statul ar trebui sa accepte plati doar electronic.

    2. Prea multe hartii, acelas cadastru, daca comparam cu tarile din vest, e o aventura intreaga, si e scump sa-l faci, fata de cost 0 in vest. Nu mai zic de copii dupa pasaport, carte de identitate, certificate de nastere, care ne cer peste tot. Notarii, calculatorul e masina de scris pentru ei. As putea continua cu orele, ce ar trebui sa faca statul in acest domeniu.

    3. Invatamantul, carti electronice? Cum se foloseste acelasi email de scolile din vest si in romania?
    Internetul e folosit ca sa copiezi ceva de pe internet pentru ei.

    4. Medicina, dosar medical electronic, consultarea analizelor electronica, conectat cu farmaciile.

    5. Comertul electronic, destul de primitiv. Firmele mondiale au prezenta foarte slaba in romania, de ce?

    6. Legislatia si fiscul, incercati sa faceti comert electronic in romania, si sa vedeti cate piedici legale si fiscale sunt, unica solutie e sa fugi in tara mai prietenoasa din acest punct de vedere.

    As putea continua, dar deja e de lucru pe vreo 10 ani. De piata software nu mai vorbesc, daca ne uitam in comparatie cu UK, vanzari de software sunt inexistente.

    • Vlad spune:

      Apar niste stegulete cand se folosesc cuvinte din astea ultimative “doar”, “unica”. Problema e simpla daca acum avem mai multe state, chiar daca facem parte dintr-o Uniune si agream niste norme si legislatii dar o piata “unica” asa cum pregateste Uniunea inseamna un singur stat … ceea ce suna a totalitarism. Apoi totalitarismul vine la pachet tot timpul cu restrictii, in totalitarism stim ca lucrurile se fac “doar” intr-un anume fel … orice altfel se persecuta …

      • ion spune:

        Bine, atunci poti iesi din UE. De ce nu iti faci sistemul tau bancar deconectat? De ce nu iti faci procesoarele tale? De ce nu-ti faci sistemul tau de operare, limbajul tau? Am vazut aceasta abordare in comunism deja, functioneaza in continuare in corea de nord.

        Nu e vorba de un singur stat. Apropos un singur stat nu inseamna totalitarism. E vorba sa fie un numitor comun.

    • Dinu B spune:

      @ ion (07/02/2018 la 12:12)
      1. Nu exista “Plata cu cardul peste tot” nici macar in tari ca USA sau Canada care au ca alternative de plata: cash (dupa unele statistici in jur de 50%), prin telefon fix sau cu app pe mobil, direct deposit, Internet (credit card sau paypal)cec.

      2. Actele de vanzare cumparare (pamant, casa etc. ) se fac prin avocati care pentru o taxa (negociata) fac toate operatiile/actele de transfer.

      In Romania nu exista asemenea avocati ?

      Copii dupa pasaport, carte de identitate, certificate de nastere si multe alte acte sunt acceptate de stat/govern daca sunt certificate (ca fiind conforme cu originalul) de ca persoane cu o anumita reputatie in societate: doctori, professional engineers, preoti si multe altele. Acestia o fac voluntar si fara vreo plata; exista pedepse drastice pentru cei care ar indrazni sa ceara vreo recompense materiala sau de alta natura.

      3. “Invatamantul, carti electronice?”

      Cartea electronica este produs IT/inginerie.
      Invatamantul tehnic inca este competitiv; invatamantul superior juridic, stiinte politice/de informatii/aparare, filozofie, sociologie, istorie (ca si altele umaniste) sunt specifice unei tari si nu sunt echivalate in altele, din motive evidente.

      4. “Medicina, dosar medical electronic, consultarea analizelor electronica, conectat cu farmaciile.”

      In Romania se porneste de la “inventarea rotii”. Este impus de UE un anumit sistem ? De ce nu se cumpara (sau foloseste experienta altor tari) un sistem deja in functie de ani de zile ?

      5. “Comertul electronic, destul de primitiv. Firmele mondiale au prezenta foarte slaba in romania, de ce?”

      Probabil volum mic de tranzactii dar cu siguranta lipsa infrastructurii care sa permita “delivery same day” pentru distantele din Romania.

      6. “Legislatia si fiscul, incercati sa faceti comert electronic in romania, si sa vedeti cate piedici legale si fiscale sunt, unica solutie e sa fugi in tara mai prietenoasa din acest punct de vedere.”

      Pe langa toate acestea comertul electronic are totusi limite: nu tot ce vezi pe Internet (site-ul companiei) este la fel in realitate. Sotia mea a comandat niste sandale (foarte frumoase in poza, firma italiana celebra) dar slab calitativ (in realitate) iar reuturnarea a costat cam 20% din pretul initial.

      Vorba romaneasca:de castigi sau pagubesti tot negustor te numesti! Ha, ha, ha !

      “As putea continua, dar deja e de lucru pe vreo 10 ani. De piata software nu mai vorbesc, daca ne uitam in comparatie cu UK, vanzari de software sunt inexistente.”

      Puteti continua dar cu aceleasi date la “input” veti obtine acelasi “output” sau altfel spus: garbage IN, garbage OUT.

      • ion spune:

        Pai, in garbage suntem acum. Va tineti cu dintii de avocati si copii xerox. Imi puteti explica de ce se fac copii pe hartie la carte de identitate si pasaport, cand imi schimb pasaportul? Am numarat 3 copii facute de functionar, 60% din timpul lui a fost sa faca copii! Imi puteti explica la ce trebuiesc atatia avocati la cumpararea unei case? Chiar e nevoie?

        “Copii dupa pasaport, carte de identitate, certificate de nastere si multe alte acte sunt acceptate de stat/govern daca sunt certificate (ca fiind conforme cu originalul)”
        Imi puteti explica de ce statul are nevoie de copie? El imi da cartea de identitate, el o are in baza de date, la ce ii trebuie o copie pe hartie? La ce notarul imi cere copie dupa certificatul firmei, si de ce nu verifica el daca firma exista in baza de date europeana de tva? In aceasta baza de date el stie cu siguranta in ce stare e firma, dupa o copie pe hartie el habar nu are. De acea avem atatea falsuri notariale. Eu cand l-am intrebat mi-a spus ca pe el il intereseaza hartia la dosar, nu il intereseaza ce e in realitate.

        Mergeti in america si canada, aproape peste tot poti plati cu cardul, la noi nu poti cumpara bilet la transport public, avem chioscuri ca acum 50 de ani, lumea are aparate unde bagi cardul si iti da bilet, nu mai vorbesc de card unic de transport cu care poti merge pe orice tip de transport urban.

        Se vede ca sunteti un consumator, va precepeti la comert electronic, cum si la invatamant electronic si la restu. Probabil sunteti un pensionar, in orice caz un conservator sunteti, balaciti-va in mocirla inca 20 de ani, lumea se duce inainte, o sa fiti spectator.

        • Dinu B spune:

          @ion (11/02/2018 la 9:37)

          Mea culpa ca nu am precizat ca locuiesc de peste 22 de ani in Canada dar am lucrat si in SUA si cu firme europene.

          Comentariile mele sunt bazate pe experienta (desigur subiectiva) din aceasta tara care nu-i perfecta si exista destul loc si pentru mai bine in lumea (dinamica) de azi.

          Frustarile dvs. trebuie sa le adresati celor care va coduc in Romania care pot si trebuie sa va dea clarificari si sa actionize pentru imbunatatirea lor.

          Eu asa procedez aici: ma adresez prin e-mail sau telefonic “alesului” (consilier local, deputat provincial sau federal) sau agentiei guvernametale si primesc un raspuns pe loc sau in cazuri (mai rare) in cateva zile (pana la 5 zile lucfratoare) un raspuns. In cazul unei solicitari telefonice, daca functionarul (customer service) nu poate raspunde sau nu sunt satisfacut de raspuns, el este obligat la crerea mea sa ma transfere la managerul sau.

          Am observant ca multi romani isi doresc “o tara ca afara” si sunt total de accord cu acest deziderat insa majoritatea se refera doar la salarii si sosele, scoli, spitale etc. (intr-un cuvant beneficii) dar nu si la taxe care aici sunt exponentiale in raport de venitul anual (nu salariu). Pensii si salarii speciale – subiectde fierbinti in tara – dar sunt cunoscute/accesibile la orice biblioteca publica (sunt publicatii ale guvernului).

          Dupa opinia mea miscarile de protest care s-au desfasurat si se mai desfasoara ar fi bine sa includa si aceste cereri de acces (rapid si direct la institutiile statului).

          Cat priveste sfatul “Mergeti in america si canada” (apud original) ce sa spun: sunt aici de ceva vreme si incercam sa va informez din aceasta postura.

          In alta orine de idei, cuantumul cartilor de credit si imprumuturilor de la banci (pentru casa, masina, studii la colegiu, univeristate, master, doctorat care nu-s gratis etc.) este bazat pe “istoria de credit” cat si a venitului permanent sau a “assets” (casa, casa de vacanta, firme, masina nu eintra in aceasta categorie). Orice intarziere la plata chiar si unei facturi sau amenzi (pe langa dobanda pe care o platesti) se penalizeaza cu “puncta negre” in istoria de credit (de fapt o baza de date la care acces orice institutie de creditare).

          Oricum multumesc pentru siguranta cu care ma caracterizati in finalul raspunsului dvs.: consumator, priceput la toate (la acest capitol m-ati intrecut), pensionar (nu inca), conservator (poate doar daca DURA LEX SED LEX nu se aplica) cat si prezicerii “balaciti-va in mocirla inca 20 de ani”.

          Recunosc ca nu ma pricep la fel de bine ca dvs. (teoretic) dar (practic) traiesc in aceste realitati.

          As ruga moderatorul sa permita publicarea acestui mesaj luand in considerare nevoia de comunicare intre oameni (cel putin din partea mea) cu diferite abordari bazate pe experienta si intelegerea fiecaruia. Suntem in democratie Ichiar in tari diferite) si avem libertatea de exprimare.

  6. Kurt spune:

    Învătământul trebuie să primească azi prioritate la budget. Invăţarea limbilor europene (două cel puţin cere E. Macron) pe lângă engleza înlesneşte conectarea cu vecinii (nu fiecare bulgar, sârb, etc. vorbeşte engleza). Comerţul şi transportul cu vecinii va creşte. Vecinii vor fi şi peste 100 de ani vecini. Tinerii din era digitală sunt conectaţi cu patrimoniul universal în tehnică, software, ştiinţă, norme, standarde etc. Tinerii americani învaţă programare la şcoala primară.

    … „… Educaţie. În mod tradiţional, lumea priveşte educaţia ca făcând parte din prima parte a vieţii unui om. Este greşit. Viteza cu care evoluează acum societatea vine cu conceptul de „life-long learning”. Şi copiii, şi tinerii, dar şi adulţii trebuie să înveţe noi concepte pentru a fi bine integraţi în societate. Când părinţii noştri au terminat şcoala, lumea digitală nu exista. … „….

    Inovaţia, invenţiile, noile programe internet- software trebuie însuşite permanent, o viaţă întreagă. Lucrez la „Smart Home“ cu proiectanţii electrice şi instalaţii la cel mai nou nivel. Am învăţat tot timpul de la facultate până azi. Nu am probleme cu PC sau internet, îi ajut pe proiectanţi la faţa locului în execuţie. Practic exeperienţa la proiecte e calea obişnuită după facultate. Aici se învaţă cea ce trebuie zi de zi.

    Industria 4.0 nu asteaptă până când budgetarii dâmboviteni întroduc în învăţământul universitar cele mai noi tehnologii. Cercetătorii află la patente ce e nou, Inovaţiile se găsesc în minţile oamenilor, mai puţin în bliblioteci, fie chiar digitale. Standardele tehnice, ştiinţifice (metrul din Iridiu al secolului 19 e înlocuit azi ca standard cu timpul măsurat, Max Planck) comune în UE sunt un avantaj pentru toţi 27 parteneri.

    Fără bani mai mulţi în învăţământ (în loc de pensii speciale) nu se poate face conectarea la industria 4.0. La centenar tinerii români părăsesc ţara. Brain drain ….

    • Dedalus spune:

      Daca tot bugetul de stat al Romaniei ar merge in invatamant, nu s-ar schimba nimic.

      Educatia este la fel ca inainte de 89. Nu pentru ca nu are bani. Ci pentru ca piata saraca, putin diversificata, tinuta pe loc de stat asta face: recompenseaza lipsa de efort.

      Intrebarea este de ce face asta, Raspunsul meu este: pentru ca asa este conceputa. Si ramane asa prost conceptuta din 2 motive:
      a) vrem sa inventam un capitalism care sa fie bun pentru absolut toata lumea, indiferent de efort (evident, imposibil)
      b) vrem sa apara un capitalsim minunat fara ca noi sa suferim si fara se depunem alt efort decat de a scrie niste legi (vagi si fara impact, dar de la care asteptam o minune).

      Asa ca nu de lipsa banilor in educatie e vorba. SA ne imaginam ca platim un profesor universitar cu 10.000 de eur pe luna. Si ca ii punem la dispozitie un laborator dotat de 100 milioane de euro. Credeti ca va avea rezultate mai bune decat unul platit cu 2000 lei intr-un laborator dotat de 100.000 lei?

      Credeti ca studentii primului vor fi macar cu 5% mai buni decat studentii celui de-al doilea?

      Credeti ca daca infiintati un ARACIS de 10 ori mai potent decat cel actual, acela va face din profesorul platit cu 100.000 de euiro pe luna in laoratorul de 100 milioane de euro unul de talie internationala?

      Sau daca aduceti cele mai grozave masnuale din SUA gratis in Romania, studentii le vor folosi sa invete pentru examene?

      • Dedalus spune:

        Profesorii nu predau si elevii nu invata nu pentru ca nu sunt bani. Ci pentru ca nu au nici un motiv sa o faca.

  7. Dedalus spune:

    Este ceva absolut normal. Nu vad de ce se mira lumea de efectele pietei.

    Romania are o economie de piata. In care, pe scurt, nimeni nu cere calitate sau eficienta. Pentru ca:
    a) veniturile din afaceri cu statul sunt cu mult mai mari decat cele din B2B (in mare parte a cazurillor, evident nu in toate)
    b) salariile la stat chiar daca nu sunt mai mari decat la privat, sunt oricum mai usor de luat.

    Ori, digitizarea reprezinta pana la urma un avantaj competitiv. Daca nimeni nu are nevoie de asa ceva, de ce s-ar zbate?!

    Romania are cel mai mic numar de intreprinderi la mia de locuitori din Europa (dupa noi mai e doar Serbia) cum citeam pe Start-up Cafe mai devreme.

    Pai daca nu ai sector de afaceri si statul traieste doar pentru el, de ce ar mai fi nevoie de digitizare?!

    Este rezultatul obsesiei nationale pentru “ce face guvernul?”. Pana si articolul de fata, bine structurat si informat, tot pe ideea asta “ce sa facem?” merge.

    Cand obsesia nationala va fi “Ce sa nu mai faca guvernul?” vom avea si calitatea vietii (nu e acelasi lucru cu nivelul de trai) si digitizare, si coruptie mai mica. Si tot ce ne dorim.

    Pana atunci, televizoare cu diagonala mare, bere ieftina, mici cu carne de oaie si vaiatatul pe la colturi de cat de rau ne merge cand de fapt ne merge cu mult mai bine decat meritam. Cum vor observa mai tarziu chiar copiii nostri.

  8. lili spune:

    Ca sa NU vedem cum ajung BANII publici in buzunarele politicienilor si ale clientelei politice!
    Un sistem Informatizat ar permite ca Cetateanul sa VADA in orice moment cum sunt CHELTUITI Banii publici!
    Or asta ar incurca socotelile hotilor din politica romaneasca, majoritatea cu Averi Uriase din salariile de bugetari de-o viata!
    Cum explicati ca dna Sevil Shaidehh este din anul 2000 Presedinte al Asociatiei Informaticienilor din Administratia publica si NU a facut mai nimic, iar la Ghiseele Institutiilor publice vedem Registrul si PIXul dintotdeauna si COZI Rusinoase care te trimit la N’spe Ghisee ca sa platesti un CASS?!
    SIMPLU: cu Registru si cu PIX Romanii NU pot VEDEA Hotiile, altfel usor de VAZUT in sistem Informatizat!
    Cu cat e mai multa CEATA, cu atat FURA Banii publici mai usor hotii din politica!

  9. Gore' spune:

    D-le Mihaiu, faceti citire dintr-o sursa europeana. Nu s-a inteles clar ca EU/CE dezinformeaza? Cand al 2-lea si al 3-lea in Stat spun asta, nu mai este loc de dubii.
    Exista un raspuns simplu la intrebarea din titlu: digitalizarea nu a facut parte din nici o strategie de guvernare, de tara etc., in Romania ultimilor ani. Ultima strategie care ne-a fost servita este: ajungem la guvernare, marim salariile votantilor & oamenilor de influenta pe care ii plasam (sau i-am pasat deja) in functii publice, dam legi sa scapam de dosarele penale, dam legi sa putem fura in continuare si sa nu ne mai deschida alte dosare penale. Probabil ca se vede acum si de pe luna aceasta strategie. A devenit atat de evidenta incat beat sa fi si nu poti sa ratezi intelegerea.
    Pentru cine are curiozitatea, am parcurs intamplator Digital Economy Act si recomand lectura. Este parte din strategia de dezvoltare UK – termen mediu/lung. Proiect demarat in urma cu peste 10 ani. Exista similar si la alte state. Pentru “inteligentii” care ne conduc, ideal ar fi sa le explice cineva (folosind carti de colorat, sa fim siguri ca nu ratam obiectivul) ca omenirea traverseaza in acest moment ceea ce se numeste “4th industrial revolution”, o chestie cu calculatoare, software, acces internet, inteligenta artificiala etc.

  10. Dedalus spune:

    Hai sa vedem cum facem un stat liberal (nu are legatura cu partidul liberal!).

    Adica, sa vedem ce nu trebuie sa faca, sa vedem de unde trebuie sa se retraga.

    REzultatul va fi reducerea roului sau, avand drept consecinta reducerea fluxului de informatii necesar si scaderea personalului.

    Scazands fluxul de inforamtii, scazand persoanlul si crescand presiunea sectorului de afaceri (prin cresterea numarului si puterii sale), va scadea si birocratia.

    Scaderea birocratiei va antrena si informatizarea si tocarea hartiilor.

    ===

    Dupa cum vedeti, eu cred ca digitizarea si reducerea birocrittiei sunt consecinte ale statului liberal, nu premise ale sale.

    Iar digitizarea trebuie impusa, dupa mine, de forta sectorului de afaceri ce ar creste odata cu statul liberal, nu invers (adica, debirocratizarea si digitizarea nu vor aparea nicodata plecand din afministratia centrala – ar fi ca un fel de auto-amputare :-)).

    • Radu Mihaiu Radu Mihaiu spune:

      Aveți perfectă dreptate, în sensul că este mai importantă simplificarea și reducerea birocrației decât digitalizarea proceselor. Trebuie însă să ținem cont că, în lumea de azi, cele 2 merg mână în mână.
      Totuși, ce încerc eu să subliniez în acest articol este că digitalizarea nu este doar responsabilitatea statului, ci și a mediului de afaceri și, nu în ultimul rând, a cetățenilor.
      Alfabetizarea digitală a unei părți mai importante a populației va genera
      a. nevoie de produse digitale, drept urmare business,
      b. contactul cu alți oameni, alte culturi, alte țări, drept urmare educație,
      c. presiune pe autorități să rezolve procesele digital, drept urmare e-guvernare.

      • Dedalus spune:

        Cat timp exista “cerere de birocratizare” va exista si “oferta” respectiva. Cererea este data de rolul exacerbat al statului, de dorinta de a controla totul “de la centru”, de dorinta de “a face”, de a prelua in responsabilitate totul. Problema e natura statului, nu exprimarea sa administrativa. Cattimp natura statului va ramane ca in prezent, va dainui si birocratia si dispretul digitzarii etc.

        Iar educatia nu apare daca nimeni nu are nevoie de ea. Educatia nu poate fi impusa “de la centru”. Nu poti obliga oamenii “sa invete”. Vei sfarsi prin a-i obliga sa isi cumpere diplome…

      • George Petrineanu spune:

        @Radu Mihaiu
        “Alfabetizarea digitală …”
        Excelent exprimat, punctul pe i! Daca imi permiteti, cred ca este nevoie de pornit alfabetizarea cu de dinaintea digitalului. Administratiile eficiente (de exemplu cea suedeza) au functionat eficient si in spiritul servirii publicului de dinainte de digitalizare. Fara insusirea acestei constiinte de catre public si specialisti digitalizarea in sine nu poate aduce nimic. “Nevoia” pe care o mentionati este mai adinca. Trebuie sparta paradigma in care administratia urma (in România continua sa o faca) doctrina comform careia proteja satul respectiv administratia lui de cetateni, acestia vazati ca o potentiala amenintare de destabilizare a sistemului, a ordinii publice. Administratia era blindata cu mecanisme de protectie, interconexiuni sofisticate ca sa reziste “atacului”. De exemplu, unui român care doreste sa se inscrie la o scoala militara i se cer copii dupa actele ID ale parintilor, ceeace este o limitare serioasa a limitarii individului.
        Publicul, cel care da tarii copii ce prin instructie vor deveni viitorii functionari de stat, gindeste tot in acest spirit si apara aceste percepte.
        Ce trebuie sa fie administratia? Strictul necesar pentru a asigura functionarea infrastructurii publice si a sprjini cetatenii strict cu ceeace au nevoie, respectindu-i ca pe cei care au dat mandat administratiei publice.
        Alfabetizerea se face cu materiale informative si exemple.
        In ce ma priveste am in vedere traducerea unui manual indrumar de drept administrativ suedez, o carte pline de exemple edificatoare, care da si o explicatie de ce se comporta functionarii suedezi asa cum se comporta si ca atitudinea lor exemplara nu e un rezultat al bunului plac sau al bunei inspiratii.
        Cea mai eficienta alfabetizare se face prin imersarea in mediul care se doreste a se introduce. Dar asta e din pacate aproape imposibil.

  11. man of war spune:

    domnule, ca sa va dau un raspuns simplu si concis : in tara hotilor, prostilor si putorilor bugetare, digitalizarea reprezinta un pericol. reduceti rolul statului, concediati 4/5 (patru cincimi) din birocratii si taietorii de hirtii, si apoi putem vorbi de solutii. ce sa vorbim de digitalizare in tara olgutzei, lui dragnea si oprisan sustinuti de putorile “sa ni se dea” ? nu poti pune carul in fata boilor. prima “strategie” este dezinfectia si dezinsectia, sa igienizezi locul stimate domn, si abia mai apoi poti gindi sa construiesti ceva durabil. de ce n au facut asta Ciolos si echipa lui, daca oricum urmau sa fie schimbati ?

    • Dedalus spune:

      “reduceti rolul statului”

      Asta spun si eu, accentuand ca de fapt nu trebuie vizata doar o reducere in termeni aritmetici, ci o reconfigurare a relatiei dintre stat si societate.

      Adica formarea unui stat liberal.

      Misiunea de baza a unei drepte care nu exista deocamdata in Romania. Dar dreapta la putere nu creeaza prin doar preluarea puterii in stat, un stat liberal. Este necesar ca formarea statului liberal sa fie un obiectiv al dreptei, unul dintre cele majore, daca nu cel principal.

      ===

      M-am caznit mult si eu sa vad cum ar trebui facut, in special in educatie. Apoi si in cercetare.

      Am ajuns la concluzia ca imbunatatirea “pe bucati” e imposibila. Statul socialist, mai bine spus relatiile de tip socialist, mentalitatea dirijista si acaparatoare a administratiei statului sunt de netrecut. Orice stat se conserva si rezista schimbarii. Altfel ar disparea cu totul, nu?

      Trebuie reformat statul. Este o necesitate daca vrem sa imbunatatim realmente ceva. Altfel, dam cu vopsea peste rugina, si chiar si asa, rugina iese mereu la suprafata.

      Da, trebuie redusa coruptia. Dar e zadarnic daca nu se reformeaza statul. Lupta anticoruptie este intotdeuna blocata de forta statului, nu o spun eu si nu e o noutate. Coruptia renaste, daca statul ramane la fel ca inainte de inceperea luptei cu coruptia.

  12. George Petrineanu spune:

    As mai comenta.

    “Administraţie digitală/ e-guvernare”
    Se porneste cu crearea unei doctrine a administratiei publice. Nu e rocket science, exista de copiat. Acolo se arata de exemplu lucruri pragmatice, independente de culoarea politica: cine e mai tare in tara, administratia sau cetateanul? Cine cui traseaza misiuni de indeplinit? Cetateanul administratiei sau invers? Last but not least: inainte ca echipa lui Bil Gheata sa inceapa sa codifice, se ia din scratch: de ce avem nevoie de aministratie electronica? Ce functii indeplineste? E un scop in sine?

    Cu doctrina odata facuta (copiata de la cei de pe Locul 2, care o au cea mai buna) se trece la aruncarea la gunoi a Legii Administratiei, curatarea Codului Civil de articole care isi au locul in legea administratiei si punerea in locul ei a unei legi bazate pe doctrina de mai sus, in mare, tot copy&paste. Legea va contine prevederi pragmatice, care de exemplu descriu modul cum isi indeplinesc misunea functionarii din administratie. De exemplu ca au obligatia sa nu lase niciun client sa plece neservit, chiar daca acesta s-a adresat gresit, obligatia de a formula deciziile in limbaj-client, continind obligatoriu o motivare a deciziei etc.

    Fara cele de mai sus, va fi un atac in bezna efectuat de un TaskForce al IT-stilor.
    Daca se poate, un organism inamovibil echidistant, un comandament al digitalizarii in care sa intre discipline ca Human Computer Interaction, Administratie Publica, Socio-psiho-antropologie vor coordona si transpune in solutii doctrina si sarcinile date de guvern.
    Se pune la invechit 18-20 de ani.

    • George Petrineanu spune:

      Si o referinta, ca ilustrare a unei parti din comentariul meu.

      The Digitalisation Council

      Sweden has an objective to be the best in the world at utilising the opportunities created by digitisation. The Council’s undertaking is to promote the implementation of the government’s digitisation policy…

      The Digitalisation strategy: … eGovernment issues, i.e. using IT to make the activities of government agencies more efficient and simplify the general public’s contacts with them ..

      http://www.digitaliseringsradet.se/en

  13. cinic spune:

    dlor, definim vulpea descriind coada?
    digitalizarea administratiei inseamna de fapt sa se inceapa cu SPECIFICATII.
    Care administratie doreste sa defineasca proceduri?
    a. ca sa dispara arbitrariul fata de cetatean?
    b. sa dispara scuza: “a zis seful ca…” ?
    c. sa se elimine neclaritatile ce nasc “nevoia de bunavointa = pretext de spaga” ?
    d. sa scada fondul de salarii prin eliminarea de posturi pt plimbat hartii?
    e. sa dispara analfabetii speriati la vederea unei tastaturi
    f. sa dispara dictatura micilor sefi: “fuck procedura, tu faci cum zic eu”

    Pare incredibil? Uitati-va la ANAF !

  14. Raspuns: pentru ca cineva trebuie sa fie si pe ultimul loc. spune:

    Nu ar fi mai simplu sa inventariem domeniile in care Romania NU e pe ultimul loc in UE, in caz ca exista astfel de domenii?

    Sa fie, oare, romanii responsabili de starea natiunii si de pozitionarea tarii in coada UE?

  15. Vlad spune:

    Cred ca un sistem de administrare digital trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici esentiale:

    1. Sa poata fi oprit complet de la un buton de un operator uman.
    2. Sa aiba posibilitatea de a audita accesul la datele publicate de cetateni. Cine le-a accesat si sub ce motiv ? Cu posibilitatea de a vedea si fluxul de date care a determinat accesarea: este cel care acceseaza datele parte din Flux si este Fluxul o cerere valida care indreptateste accesul ?
    3. Posibilitatea de a opta pentru partitionarea sistemului de guvernare sa nu fie un singur sistem monolit care sa asigure un singur guvern ci posibilitatea de a avea guverne separate.
    4. Cheile de criptografie generate trebuie sa fie supuse unui control multi partit in asa fel incat sa garanteze fara urma de dubiu ca ele nu sunt folosite pentru accesarea datelor in scopuri contrare cu politica de securitate.
    5. Sistemele de operare si software-urile folosite sa fie compatibile cu licenta GNU.
    6. Sa existe proceduri de urgenta care sa faca posibila efectuarea operatiunilor fara accesul in sistem in cazuri de forta majora, ma gandesc de exemplu la sistemul de sanatate publica.
    7. Sa fie disponibil un plan de urgenta atat pentru administratie cat si pentru fiecare cetatean in cazul in care sistemul este oprit.

    • Gheorghe Petrineanu spune:

      Vlad, poate fi foarte interesant. Dar mai pe româneste, te rog. De exemplu punctul 2. Ce inseamna a audita (vine de la “a auzi” dar in engleza are alt sens, in romaneste exista cel putin un alt termen). Cine pe cine auditeaza?

      Vorbesti despre detalii de design si implementare. Care sint facilitatile, exprimate in “metalimbaj” pe care le urmaresti? Ce vrei sa faca sau sa nu faca cei care acceseaza sistemul?

      • Vlad spune:

        Prin auditare inteleg jurnalizarea activitatii cu posibilitatea de a fi consultat independent de cei care genereaza inregistrarile jurnalizate, adica activitatea jurnalizata sa poata fi supusa unui control al accesului care sa nu permita accesul celor care genereaza inregistrarile jurnalizate decat in baza unui flux de cerere supus unui control cel putin tripartit justificat si transparent. De asemenea cetateanul trebuie sa aiba posibilitatea sa vada cine a facut interogari pe contul lui, in ce cautari apare, cine a cautat, ca functionar, ce rol are functionarul si care este fluxul care a determinat cautarea care l-a avut in vedere.

        In esenta “facilitatile” presupun prevenirea abuzului, adica asimilarea controlului asupra platformei de catre un singur om sau un grup de oameni care sa o foloseasca in scop propriu, prevenirea vendor lock-in-ului, garantarea posibilitatii de a avea acces la codul sursa pentru a propune modificari sau a efectua modificari si a preveni in felul acest introducerea de back-door-uri sau de BLOB-uri cu cod inchis. Adica in general pentru a preveni abuzul. Un alt aspect este prevenirea unui monolit tehnologic care sa genereze un blocaj ca in genul multor scenarii din filme SF in care calculatorul a acaparat tot ce se putea si fie nu mai poate fi controlat de oameni fie functioneaza independent ( ca in Odiseea Spatiala 2001) si astfel genereaza efecte contrare decat cele dorite, in loc sa lucreze pentru beneficiari ajunge sa le pericliteze existenta.

        • George Petrineanu spune:

          Multumesc mult, Vlad!

          > activitatea jurnalizata sa poata fi supusa unui control al accesului care sa nu permita accesul celor care genereaza inregistrarile jurnalizate
          As vrea sa comentez la asta, desi ne aflam pe un grad de generalizare care ingreuneaza o parere.
          Din experienta, mea (configurarea serviciilor administrative suedeze) este ca la implementarea sistemelor digitale administrative au stat la baza specificatii care prevad din start ca circulatia datelor personale sa fie limitata in primul rind la cite o singura agentie pe rind. Deci Fiscul suedez nu are acces, prin implementare, la datele unui cetatean X din registrul politiei, asigurarilor sociale, sanatatii etc.
          Daca inteleg bine, un sistem care e construit la polul opus, permitind oricarei autoritati acces la tot setul de date al fiecarui cetatean, competitia risca sa fie pierduta pentru ca se merge prea departe in defavoarea cetateanului.
          Autoritatile primesc din partea cetateanului (si nu invers) mandat ca acestea sa dispuna in confidentialitate de setul minim de informatii ale persoanei pentru a indeplini o anumita functiune administrativa in folosul beneficiarului sau al beneficiarilor (suma cetatenilor). Asa ca nu se pune problema ca toate autoritatile sa aiba acces la tot setul de date al unui cetatean (proprietar al setului de date personal este insusi cetateanul, care in favoarea lui consimte folosirea lor cu stricte limitari).
          Aceasta nu exclude ca un sistem sa permita schimburi de date trans-autoritate, ori in situatii adecvate ori in situatii in care cetateanul bifeaza un anumit accept in deplina cunostinta si in avantajul sau (pentru simplificare).
          Privit astfel lucrurile, ar exista un mecanism apriori, intrinsec care ar impiedica abuzul accesarii neautorizate de date de catre un agent al administratiei. Este foarte salutar si necesar ca cetateanul sa aiba un jurnal asupra solicitarilor de date care s-au facut asupra persoanei sale. Dar in multe situatii operationale administrative, e de ales ca cetateanul insusi sa initieze un astfel de transfer trans-autoritate de date. De exemplu, daca face o cerere de inscriere la o scoala de piloti, sa bifeze ca datele sale medicale (foarte probabil cu limitari, nu oriec), studiile sale si cazierul judiciar sa poata fi accesate de respectiva scoala de piloti. Ca aceasta scoala de piloti (in exemplul meu) chiar daca ea e un organism de stat, sa poata sa isi extraga singura aceasta informatie contravine doctrinei pe care am schitat-o mai sus.
          Discutia e foarte intresanta in ce priveste “regulile jocului”. Din fericire, solutiile de implementare nu cred ca reprezinta o problema si acestea ramin la latitudinea celor care au primit misiunea sa dezvolte sistemul.

          • Vlad spune:

            Doar stabilirea accesului nu garantează că funcția sau facilitatea nu este abuzată de către persoane care nu sunt mandatate decât și nici măcăr așa dacă factorii de autentificare se bazează pe caracteristici biometrice ale celui care le accesează (aspect pe care eu unul nu-l agreez). E nevoie de un sistem de jurnalizare al cărui acces la funcțiile jurnalizate să nu fie disponibil celor care inițiază cererile de acces dar disponibil celor care au făcut obiectul cererilor de acces, adica administrația să nu poată să-l acceseze fără un control riguros și care să fie disponibil fiecărui cetățean.

            Fluxul de jurnalizare previne abuzul pentru că se poate determina ce a generat accesul aspect care în esență e unul predictibil și determinist de cele mai multe ori fiind inițiat de cetățean.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Radu Mihaiu


Radu Mihaiu

A terminat facultatea de Matematică, specializarea Informatică, în anul 2000. Antreprenor, din 2000 până în 2018, cu o scurtă pauză în 2016 când am făcut parte din Guver... Citeste mai departe


În memoria Regelui Mihai

În memoria Regelui Mihai - Bach: Ricercar a 6 (din Ofranda Muzicală) - Andrei Vieru

E randul tau

Ptr.poporul ăsta urgentă e doar la UPU.Luciditatea e înlocuită cu neîncrederea, lehamitea si li...

de: Ana Hanes

la "Defăimarea naţiunii - despre un anume viitor"

Cauta articole

aprilie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mar    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)