Home » Administratie »Asigurari Sociale »Economie »Opinie » Citesti:

De ce nu își permite Romania o creștere cu 40% a punctului de pensie

Claudiu Vuta ianuarie 26, 2020 Administratie, Asigurari Sociale, Economie, Opinie
46 comentarii 2,647 Vizualizari

În data de 23 ianuarie 2020, Consiliul Fiscal, a expus public concluziile ce decurg din actuala construcție bugetară, în eventualitatea în care măsuri precum cea a majorării punctului de pensie cu 40% ar fi puse în aplicare.

Membrii Consiliului consideră că “Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum și al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, estimarea CF privind deficitul bugetar din anul următor fiind de peste 6% din PIB (în lipsa unor măsuri compensatorii). Deteriorarea ar continua și în anul 2022, la peste 7% din PIB. În aceste condiții, o corecție către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de autorități în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de ambițioasă, problematică și, totodată, este absolut necesară; este greu de imaginat că piețele financiare ar tolera deficite bugetare de o asemenea magnitudine. “

Consiliul remarcă progresul în direcția transparentizării construcției bugetare aferente anului în curs și dorința guvernului de a reforma ANAF, inclusiv prin informatizarea activității de colectare a veniturilor, reformă ce poate cotribui la consolidarea bugetară (reducerea deficitelor), însă ar fi imprudent ca guvernul să se bazeze pe venituri incerte.

Dacă, în ultimii ani, singurul reper funcțional din perspectiva regulilor fiscale naționale și/sau europene a fost reprezentat de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar efectiv, în prezent și acesta este depășit, iar direcția este de majorare a deviației, existând posibilitatea ca în cazul României să fie declanșată, de către Comisia Europeană, procedura de deficit excesiv.

Bugetul de stat pentru 2019 a fost conceput luând în considerare o creștere economică de 5,5% și un deficit bugetar de 2,76%. Deficitul real a înregistrat 4,4%, adică o diferență de aproximativ 9 miliarde de euro din PIB. Creșterea economică a fost de sub 4%. Deficitul bugetar nu ar fi fost o problemă dacă se situa sub pragul de 3% și se reflecta în majorarea cheltuielilor pentru investiții, în special infrastructură, însă în România nu ne confruntăm cu această situație. Nu am realizat investiții, ci am cheltuit mai mult decât ne-am permis prin stimularea consumului. În loc să efectuăm investiții publice, în România am stimulat consumul, am asigurat creșterea locurilor de muncă în economiile țărilor față de care înregistrăm deficit comercial. Deși România a înregistrat creștere economică și veniturile bugetului de stat au crescut, acestea au fost depășite de majorarea cheltuielilor guvernamentale cum ar fi cele cu asigurările sociale și a salariilor din aparatul administrativ. Concomitent cu majorarea deficitelor bugetar și comercial, a avut de suferit și moneda națională. Dacă în cursul anului 2018, moneda europeană a fluctuat între 4,60 – 4,65 lei/ eur, imediat după adoptarea OUG 114 aceasta a crescut până la 4,76 lei/eur. În prezent este testat nivelul de 4,80 lei/eur. În 23 ianuarie 2020, Banca Națională a cotat moneda europeană la 4,7790 lei/eur.

Efectele negative care planează asupra finanțelor țării sunt un efect al politicilor populiste, promovate începând cu ianuarie 2017. Principalul motor al creșterii economice a fost în ultimii 3 ani consumul privat, sprijinit indirect de reducerile de taxe și majorările salariale din sectorul public și privat. Conform Comisiei Europene, după o perioadă de scădere în 2016, investițiile totale au început din nou să crească în 2017, însă într-un ritm mai lent, datorat în principal scăderii serioase a investițiilor publice pentru al doilea an la rând. Creșterea explozivă a consumului privat a determinat mărirea volumului de importuri, acest lucru făcând ca exporturile nete să acționeze ca o frână în calea creșterii PIB-ului real, în ciuda creșterii relativ puternice a exporturilor pe ansamblu. Deficitul comercial a depășit 16 miliarde de euro în 2019. Inflația a crescut în 2017 cu 1,3%, în 2018 a înregistrat 4,6%, în 2019 cifra înregistrată a fost de 3,8%.

România nu își permite, la momentul actual, majorarea punctului de pensie cu 40%, această măsură va acționa ca un bumerang împotriva României. Costurile de finanțare se vor majora semnificativ. Atât Moody’s, Standard&Poor’s, cât și Fitch au inclus România în categoria țărilor din categoria “Lower Medium grade”, exact deasupra nivelului speculativ (junk), nerecomandat investițiilor. Moody’s a acordat României ratingul Baa3, iar S&P și Fitch au poziționat țara noastră în categoria BBB-, perspectiva in cazul S&P fiind negativă.

Creșterea punctului de pensie cu 40% și majorarea deficitului bugetar la peste 6% din PIB, poate arunca România în rândul țărilor în care investițiile nu sunt recomandate. Țara noastră va deveni o destinație pe care investitorii străini o vor ocoli. De asemenea, costurile de finanțare vor exploda. Punctul de pensie a fost majorat la 1 septembrie 2019 la valoarea de 1265 lei. La 1 septembrie 2020 urmează o nouă majorare, până la nivelul de 1775 lei. Ulterior, începând cu data 1 septembrie 2021 va urma o nouă creștere, până la 1875 lei. Este nesustenabil din punct de vedere economic să majorezi pensiile, în condițiile unei creșteri economice prognozate pentru 2020 de 3,6% și de 3,3% pentru 2021. De asemenea, datoria publică va depăși 40,6% din PIB, conform Comisiei Europene.

Relevant este studiul CFA Society Romania, despre sustenabilitatea sistemului public de pensii, prin care se arată cum valoarea prezentă a obligațiilor pe care statul le are cu plata pensiilor viitoare, atât pentru persoanele aflate la pensie cât și pentru beneficiile acumulate pana în prezent de persoanele aflate în câmpul muncii. Cifrele relevate de către INS sunt semnificative, datoria implicită a statului cu pensiile viitoare, era, la finalul anului 2015 de 1.295 miliarde lei (aproximativ 288 miliarde EUR, la cursul de schimb EUR/RON din anul 2015), sau aproximativ 182% din PIB-ul acelui an.

Ajustând cifrele cu evoluțiile ulterioare si prevăzute de lege, valoarea actualizată a drepturilor de pensie acumulate este estimată a fi 2821 miliarde lei la finalul anului 2021 (aproximativ 590 miliarde EUR la cursul de schimb din prezent), reprezentând 250% din PIB-ul nominal estimat.

Majorarea punctului de pensie cu 40% ar duce valoarea drepturilor de pensie acumulate la peste 300% din PIB (sursa: Studiu CFA Society Romania).

De asemenea, electoratul ar trebui să înțeleagă că în spatele promisiunilor populiste, printre care se află și majorarea punctului de pensie cu 40%, nu se află dorința de a crea mai multă bunăstare în rândul populației, ci câștigarea de voturi, utilizând o retorică ce nu are niciun fel de sustenabilitate economică. Politicienii care fac astfel de promisiuni trebuie să înțeleagă că economia României nu poate fi jucată la ruleta promisiunilor electorale, iar mesajul propagat către electorat este nevoie să fie transmis luând în considerare date economice. O soluție ar putea să fie reprezentată de majorarea pensiilor gradual, conform evoluției economiei, pe o perioadă de 4-5 ani, în primul rând a pensiilor mici, a acelor pensionari ale căror pensii se află la un nivel redus. O creștere de 40% ar trimite România într-un deșert financiar pe o lungă perioadă de timp.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "46 comments" on this Article:

  1. Mircea spune:

    Un articol foarte bine argumentat si perfect indreptatit. Singurul lucru pe care acest articol nu il aduce in fata este latura sociala. Cum explici unui pensionar ca trebuie sa traiasca cu 1500 -2000 pe luna. Aici nu ma refer la cei care nu au vechime completa sau la cei care au muncit pe minim pe economie in ultimii 20 ani, ma refer la persoane care au muncit, in conditiile de dinainte de revolutie cat si dupa, cu vechime, facultate si cu armata facuta. Acelor persoane credeti ca le sunt suficiente aceste argumente? Il intereseaza pe pensionarul de 2000 lei pe luna (asta in cazul fericit) ca ratingul SP scade? Mult succes in explicarea acestor lucruri target ului 65+

  2. Lucian Nicolescu spune:

    Sunt întru totul de acord cu analiza dumneavoastră. Dragnea, Olguța & Co au făcut legea din cel mai sovietic populism. Şi ştim cu toții de ce. Dar vă rog să-mi explicați de ce C.F., INS, Dăianu şi Isărescu nu au explicat pe vremea australopitecului Dragnea că nu e bine să se mărească pensiile cu 40%. Şi pensiile de 1200 lei şi cele de 18000 lei. Sau dânşii sunt finanțişti “de dreapta” şi când e stânga la putere trebuie să facă “ciocul mic”. Mi-e ruşine de ruşinea lor.

    • Constantin spune:

      “de ce C.F., INS, Dăianu şi Isărescu nu au explicat…”

      “Pe vremea australopitecului Dragnea”, la Consiliul Fiscal era profesorul Ionuț Dumitru. Domnia-sa a apărut în repetate rânduri în spațiul public spunând lucruri mai “prăpăstioase” decât zice dl Cîțu astăzi. (De altfel, și eu tind să îi dau crezare d-lui I Dumitru și să cconsider că dl F Cîțu este optimist.)

      INS, în principiu, centralizează raportările și face publice cifrele. Cam atât îi permit atribuțiile, iar explicațiile proprii sunt doar cu privire la metodologie, mai puțin în domeniul politic. Spre deloc… Nici măcar în domeniul politicilor economice. ..Doar statistică și proiecții probabilistice.

      Dl Isărescu a spus cât se poate de clar că BNR și domnia-sa colaborează cu guvernul, oricare ar fi el. Prin urmare…

      (Pentru confirmarea conlucrării apropiate, proiecția pentru aderarea României la Eurozonă anunțată azi de dl FCîțu este fix aceeași comunicată de dl Isărescu… Adică, “acum nu e momentul!”. :-) )

  3. gpav spune:

    The net replacement rate of the German pension ((the percentage of your average salary your pension equates to) is 51%, which is below the OECD average of 63% and the EU average of 71% according to 2016 OECD figures. The German government recently announced plans to reduce this to 48% by 2025,in romania procentul este de cca 30%,celebra majorare l-ar aduce la cca 45%,mai mic decat in aproape toate tarile ue,deci cresterea este un fel de reparatie,toate tarile stau foarte rau la payg(pay as you go),datele sunt impresionante ,dar daca privesti in jur,te poti linistii(e bine da fie explicate,sa nu se creada ca din buget, dam 3 bugete la pensie..)

  4. Ursul Bruno spune:

    Discutia despre pensii nu este compatibila cu votul universal.

    • Ursul Bruno spune:

      Iata si proba, Rares Bogdan declara ca orice partid care va incerca sa se atinge de pensiile si salariile romanilor va fi pulverizat.

  5. ion adrian spune:

    Corect si plastic spus : Desert financiar :)

  6. Hunter spune:

    Romania trebuie sa-si permita sa mareasca pensiile cu 40%, cel putin a pensiilor mai mici de 10.000 lei.
    Guvernul trebuie sa :
    - desfiinteze pensiile speciale
    - desfiinteze indemnizatiile acordate falsilor revolutionari
    - desfiinteze indemnizatiile acordate falsilor academicieni de la falsele academii
    - anuleze sumele acordate asa-zisei case regale
    - anuleze sumele acordate Institutului Tapului Levantin

    • dorin valeriu spune:

      Corect, masuri ce ar trebui luate. Si tot nu ar reusi sa acopere cresterea ! Solutia ar fi o crestere graduala, proportional cu marimea pensiei : Nu-i corect cresterea cu acelasi procentaj la cei cu 1000 sau 10.ooo lei !
      In legatura cu predictiile : pensiile militarilor sunt multe si mari; vre-o 70.000 au iesit atunci cand am intrat in NATO. In mod natural proportia acestora va scadea in urmatorii ani/decenii

    • Liviu spune:

      Sunt de acord cu toate propunerile facute de tine. Eliminarea pensiilor speciale asa cum as vedea-o eu, adica sa ramana toti pensionarii numai cu ceea ce-i revine pe baza de contributivitate, chiar si la militari si politisti se poate face acest calcul dupa modelul tuturor pensionarilor, ca doar in perioada 1978-1989 nu se platea contributie la pensie- cel putin nu aparea pe fluturas (cupon salariu), este o problema pe care n-o s-o rezolve politicienii. Vezi bine, unii vor numai la anumite categorii sa li se taie pensiile speciale. Trombonul ca un drept castigat nu se poate lua, este pentru adormit copii. Constitutia spune clar acest lucru in legatura cu pensiile, dar aceasta inseamna ca nu se poate lua dreptul la pensie, nicidecum ca aceasta trebuie sa ramana aceeasi pe toata viata. Nici nu ramane! Cred ca in aceste momente nu se va putea rezolva problema pensiilor speciale si a pensiilor in general, decat prin IMPOZITARE, asteptandu-se un alt moment (poate mai favorabil) pentru trecerea la calculul acestora numai pe baza de contributivitate. O impozitare dupa urmatoarea schema ( sau alta apropiata) cred ca ar putea fi acceptata. Toate pensiile se pot impozita ( nu numai cele speciale) Si anume:
      -pana la 2000 lei/luna impozit zero
      -intre 2000 si 5000 lei/luna impozit 10% pentru ce depaseste 2000 lei/luna
      -intre 5000 si 7000 lei/luna impozit 20% pentru ce depaseste 5000 de lei/luna
      -intre 7000 si 10 000 lei/luna impozit 30% pentru ce depaseste 7000 lei/luna
      -sumele peste 10 000 lei/luna se impoziteaza cu 80% .
      Un calcul simplu arata ca un pensionar care are acum 10 000 lei/luna ( cati sunt?) va primi 7800 lei/luna in loc de 9 200 lei, iar un pensionar care are acum o pensie de 20 000 lei/luna (magistratii si generalii ) va primi 9 800 lei/luna in loc de 18 200 lei. In aceste conditii se pot mari pensiile cu 40%. Toti “analistii astia economici” vorbesc doar de deficitul care va ajunge la 6% din PIB. Marea nemernicie a lor este ca nu spun de fapt ca deficitul nu este cauzat de pensiile normale . Un deficit de 6% din PIBul Romaniei de 1000 000 000 0000 lei ( o mie de miliarde ) cat se spune ca este, inseamna 60 000 000 000 adica 60 miliarde de lei, ori tot bugetul pentru PENSII SI ASISTENTA SOCIALA pentru anul 2020 este de 87 miliarde de lei. De fapt excrocheria este tocmai acolo ca nu se compara Bugetul de Pensii cu sumele adunate prin CAS. Voi reveni.

    • Liviu spune:

      Dupa ce am vazut ce bataie de joc s-a ales din “legea privind taierea pensiilor speciale (imorale si nesimtite), nu mai fac niciun comentariu bazat pe cifre. Cel putin deocamdata! Va recomand sa cititi urmatoarea fabula:

      FABULA ALBINELE SI URSII.

      (Vreo asemanare cu realitatea? )

      După scurta hibernare,
      urşii, căutând mâncare,
      au pornit spre o stupină
      dintr-o zonă subalpină,
      dar, în stupi, să vezi durere,
      nu era un gram de miere.

      Cei bătrâni, cu influenţă,
      au ţinut sfat de urgenţă
      şi-adunând, apoi, tot natul,
      au citit comunicatul.

      – Azi s-a hotărât, în plen,
      ca, din lipsă de polen,
      albinele lucrătoare
      să plece peste hotare,
      să muncească la străini,
      ca s-avem fagurii plini.

      – Am şi eu o întrebare:
      Dacă nu-i polenizare,
      nu se rupe lanţul trofic?,
      comentă un urs distrofic,
      încât, la noi, prin livezi,
      nici un fruct n-o să mai vezi…

      – Mare pagubă-n ciuperci!
      Azi livezile sunt… terci
      şi nu-i chip de revenire.
      Ştiţi voi… Greaua moştenire!,
      îi răspunse Ursul Brun,
      sprijinit de un gorun.

      Fructe, cu un mic efort,
      o s-aducem din import,
      s-avem pentru fiecare.
      – Stai jos! Altă întrebare!
      – Dar cu trântorii din stup
      ce-o să facem, căci la zdup
      nu-i putem băga pe toţi
      Ei, în primul rând, nu-s hoţi,
      ca să fie pedepsiţi,
      plus că trebuie hrăniţi
      şi-ngrijiţi cum se cuvine,
      iar din mierea de albine
      ce-mi revine, natural,
      nu cedez nici un pocal.

      – Martinel, nu fi cretin!,
      i-a zis Ursul Carpatin
      celui care, din prostie,
      amintea de puşcărie.
      Nu-i închidem nicăieri,
      îi luăm consilieri
      sau îi angajăm, băiete,
      trântori-şefi, la cabinete!

      La aşa vorbe cu tâlc,
      ursuleţul tăcu mâlc
      şi, deşi nu avea şcoală,
      a desprins şi o morală:

      Când mulţimea te votează
      şi deţii toata puterea,
      nici macar nu mai contează
      cum si cine face mierea.

  7. sile1 spune:

    Interesant este cum apar in ultima vreme tot mai multe articole,scrise de economisti declarati ( a caror afiliatie politica n-o cunoastem insa ) care iau atitudine impotriva maririi pensiilor si care prezinta diverse scenarii tulburatoare privind urmarile acestei actiuni. .

    Desigur ,pe fond,problema e pusa corect dar,mergand putin mai departe, sapand putin mai adanc nu pot sa nu ma intreb de ce din 2016 .cand si-a prezentat programul de guvernare PSD-ul si pana astazi nu am auzit voci puternice in spatiul public,nu am vazut mobilizari in strada care sa ceara imperios renuntarea la maririle de pensii.

    Daca s-ar fi intamplat asa poate chiar PSD-ul ar fi fost nevoit sa dea inapoi,sa scoata din programul de guvernare promisiunile privind majorarile astfel incat sa nu se ajunga intro situatie delicata din punct de vedere economic.

    Nu s-a intamplat asa iar astazi cei de la guvernare nu pot sa ia o decizie transanta in aceasta privinta,mai ales intrun an electoral.

    Din acest motiv cred ca cei care ridica problema maririi pensiilor,folosind argumente logice, pot avea insa in vedere si o ” bataie mai lunga” de natura politica si nu neaparat numai economica.

  8. Omics spune:

    Acum pensiile sunt cam 8% din PIB. Dacă cresc cu 40 % ajung la nivelul de 11% din PIB, în condițiile lipsei creșterii economice. Tot procente mai puține decât în Polonia sau Germania.

    https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Ageing_Europe_-_statistics_on_pensions,_income_and_expenditure

    • dorin valeriu spune:

      Doar ca acolo procentul din PIB al banilor intrati in buget e mult mai mare ! Ca si PIB dealtfel. S-ar impune o crestere a impozitelor. Cele pe proprietate, de pilda, sunt – in mod populist, electoral – tinute foarte jos ! Dar despre redevente nu vorbeste nimeni ? La terenuri reprezinta cam a zecea parte din suma ce o ia cel care a inchiriat din ajutoarele europene ! O fi corect ? Citu ii tot da cu politica liberala si favorizarea mediului de afaceri. Corect atunci cand si acesta se comporta corect. Dar de ce, injurand in permanenta “ordonanta” a scutit bancile din Romania – cele mai profitabile din Europa ! – de contributiile datorate la Bugetul Statului Roman ?

  9. andi spune:

    Ma intreb, oare cand se va deplasa discursul specialistilor romani de la eternul si mioriticul “sa demonstram de ce nu se poate”, la “sa vedem cum facem sa se poata”.

    E diferenta majora intre natiunile sarace si cele prospere.

    • revo spune:

      BRAVO, Andi! De 30 de ani, toate guvernarile s-au gandit doar cum sa-si imbogateasca membrii de partid si clientii fideli. Niciuna nu a gandit un plan pentru mentinerea pe linia de plutire a tarii, nu mai zic de dezvoltarea ei.
      Toti s-au bucurat la milioanele de dolari pe care le-au luat pe fierul vechi recuperat din industrie, caile ferate si navele vandute la recuperatori. Daca nu ar fi fost miliardele de tone de apa din lacurile de acumulare, ar fi furat si fierul beton din baraje (dar mai e timp…). Toti s-au bucurat de terenurile industriale pe care construiesc acum blocuri si mall-uri.
      Toate “planurile”, cate au existat, insignifiante la nivel de tara, au fost gandite pe termen foarte scurt, strict in folosul lui X si Y, scule tari in securitate sau partid, ceva de genul “musca si fugi”. De exemplu, largirea drumului catre Tragoviste pana la Tartasesti, de unde era mama balaoachesa a lui Nastase.

      Putinul care se vede in tara asta a fost facut de investitorii straini, care au avut interesul sa foloseasca resursele, forta de munca si piata de desfacere din Romania. Si aia s-a facut cu mare greutate, cu forta, cu mita, lasandu-i pe bastinasii ajunsi la ciolan sa fure cat vor din fonduri. Chiar si asa, unele investitii cerute, ca drumurile expres sau autostrazi, nu s-au facut si nici ca se vor face vreodata – probabil ca bizonul politic si securist romana nu poate fura destul din fonduri si materiale.

      In final, eu nu cred ca Romania va mai fi in anul 2040 in UE, cand aceasta si-a propus sa devina neutra energetic, de exemplu. Ne vor indeparta, pana la urma, mai ales ca politicul asta isi doreste. Dar si pentru ca, pur si simplu noi, ca natie amestecata cu indieni (nu sariti in sus, populatiile din Nordul Indiei au imigrat aici, masiv, prin secolele X-XI, multe denumiri si nume de persoane sunt de origine indiana – Deva, Vedea, Apa, Cris, Malaia, Brasov (Brasiva), Mitra, Sita), nu putem face planuri de viitor sau sa ne integram in lumea civilizata. Este o problema genetica.

    • Ioan spune:

      Da cam asta este toata contributia unor economisti. Care au fost ipotezele care au fost folosite pentru a ne demonstra ” ca nu se poate”? Ce ar putea fi modificat , cu cat si cum pt a realiza ceea ce se doreste? Este posibil ? Cat? Astea ar fi contributii valoroase ale celor care se numesc economisti pt noi cei profani care cautam explicatii citind aici De exemplu de ce nu se colecteaza? Cel mai prost procent realizat din UE!. (despre asta nu se prea scrie…) Nici asta “nu se poate”! Pai daca nu pot nimic de ce vor la guvernare? Oprirea emigratiei,imbunatatirea sistemului de educatie, a sistemului de sanatate, oprirea investitiilor inutile (jaful din investitiile locale nu numai nationale) cresterea nr de locuri de munca, cresterea productivitatii ( aici nu prea inteleg cum muncitorul roman de la banda de lucru din Romania are un sfert din productivitatea romanului de la banda de lucru din Germania..cum se calculeaza? Sau e de vina profitul externalizat de care iarasi nu scrie nimeni?). Singurele probleme sunt salariul minim si pensiile (pt care s-au platit contributii 35-45 ani! . Nu ca n-ar trebui si astea reformate pt a reflecta cu adevarat si clar separate, contributivitatea si solidaritatea. Deja indicele de corectie aplicat la calcularea punctajului creeaza discrepante ciudate …). Preluarea unor declaratii (si nu analizarea lor) si folosirea lor pt argumentarea unei opinii nu prea e utila…(300 % din PIB te ingrozeste, dar in cat timp? Cat reprezinta in alte tari cu procentaj de pensii in PIB mai mare? ) Nu ne foloseste la nimic celor care nu avem cunostinte in domeniu, pierdem vremea citind si enervandu-ne degeaba! Si noi ramanem tot cu preluarea unor declaratii pt a ne argumenta opiniile… Votam tot in necunostinta de cauza! Din pacate democratia fara educatie si manipulata de politicieni si de mass media isi cam pierde din valoare!
      http://www.insse.ro/cms/ro/content/drepturi-de-pensie-acumulate

  10. Koczka spune:

    Doua observatii cred eu relevante:
    1) Smecheria PSD de a introduce impozitele platite de angajator in salariul brut au facut ca media acestia PE economie sa creasca in prezent LA peste 5000 RON/Luna. Avand in vedere CA in formula punctului de pensie venitul brut mediu PE economie intra in calcul LA numitor, sunt ajustate pensiile celor cu venituri peste medie. Aceasta ajustare nu este sesizabila acum deoarece nu a trecut decat un an de LA aceasta schmecherie. Exemplu: 7/5 > 8/6 deci un punctaj mai mic
    2) Nu este relevanta valoarea punctului de pensie in RON. LA analiza Dvs trebuie sa folositi echivalent RON deoarece cresterea PIB-ului nu tine cont de inflatie si nici de cursul de schimbat EUR/RON dintr-o tara ca Romania unde majoritatea consumului se realizeaza din importutile din zona EUR.

  11. Codruta spune:

    Iotitiii, breee… >:
    ALTU’ care se leaga de cea mai defavorizata dintre categoriile de populatie care chiar a MUNCIT, nu a lenevit, ca altii!! >:
    Da’ sa mareasca salariile bugetarilor si sa mai bage ceva sporuri, si-a PERMIS??! >:
    Mai veniti boi cu goange din astea (menite sa invrajbeasca oamenii sau / si sa-i pregateasca psihologic pe saraci sa devina SI mai saraci) si o sa VADA ei, liberalii, surpriza la “anticipatele” aleaaa…!! :P

    • Codruta spune:

      Rectificare: “veniti si VOI” ;)
      Scuze! scriu pe intuneric si uneori mai confund tastele ;)

  12. Cinicul spune:

    Nu stiu daca aveti dreptate sau nu. Stiu insa ca o pensie medie in Romanai este undeva pe la 1296 lei. Cea sub medie este probabil la vreo 1000 lei sau mai putin. Va sugerez sa mergeti la supermarket de 4 ori si apoi sa platiti intretinerea la bloc.
    Daca nu sunt bani pentru pensie insemna ca trebuie taiat din alte zone, de exemplu in adminstratia centrala, ministere, presedintie, SRI, etc.
    Si acum cate ceva despre sursele pe care le citati. De cate ori vad citat un think tank sau o organizatie profesionala ma intreb cine-i plateste.
    Iata de exemplu una din sursele citate de dvs: “CFA Society Romania is one of the most important local professional organizations bringing together investment professionals from banking, asset management, insurance, private equity, pension funds and other different fields of the investment industry.”
    No more comments.

  13. autoR spune:

    Informatizarea ANAF nu este necesară doar pentru mărirea încasărilor, respectiv pentru o mai eficientă fiscalizare a veniturilor prin taxe și impozite.

    Informatizarea ANAF este necesară, în primul și în primul rând, pentru a avea o imagine clară a celor care beneficiază otova de tot felul de gratuități și majorări de indemnizații în timp ce nivelul veniturilor și gradul de “bogăție” îi situează în afara categoriilor de persoane în “sărăcie”.

    Amestecarea “la grămadă” a tuturor pensionarilor și asistaților social în categoria beneficiarilor de tot felul de gratuități/subvenții este o mare gaură neagră. Sute de miloane (poate miliardul) de euro dispar lunar în acest “sac fără fund”. Există pensionari în capitală și în marile municipii care au pensii cumulate cu tot felul de indemnizații de 9.000-10.000 de lei în ficare lună. Și atenție, nu vorbesc de “pensionari speciali” ci de pensionari contributivi. Există “asistați social” cu venituri din chirii sau alte activități economice care le permit acumularea de proprietăți și care de mult timp ar trebui să treacă în alte categorii sociale, dar care beneficiază la rândul lor de tot felul de ajutoare “din inerție”: să fie primit! Acest lucru nu e rău în sine. Bravo lor. Nu este vorba despre invidie. Mulți pensionari au probleme de sănatate costisitoare și nu cred că-și dorește cineva banii lor la pachet cu bolile de care ajungi să suferi la bătrânețe. Alta e problema: tu, administrație centrală sau locală, le mai dai:

    - gratuitate la transport;
    - subvenție de căldura;
    - 40% în plus la venituri;
    - indemnizații de întrajutorare;
    - reduceri de tot felul;
    - excursii, mese, biciclete și bairamuri etc.

    Tuturor, la grămadă, la fel. Și celor bogați și celor săraci. Și celor sănătoși și celor bolnavi. Ori asta e o formă de imbecilitate de “partid și de stat”.

    Apoi, informatizarea ANAF este necesară pentru că îți oferă un instrument prin care poți aplica diferite politici publice și măsuri de întrajutorare în mod țintit, individualizat. Spre exemplu, poți să încurajezi personalizat economisirea și disciplina, repectiv gradul de conformare. Poți oferi deductibilități pentru cei care sunt activi și produc plusvaloare și să oferi ajutor mult mai consistent celui aflat în nevoie.

    Ori azi ce face ANAF-ul? Sugrumă cu taxe și impozite mai mari “persoanele juridice – sereleurile” că “e patroni, mama lor de ghiaburi!” și dă cu larghețe reduceri la impozit “pensionarului special” cu 20.000 de lei pe lună că “e pensionar, sărăcuțu. N-ai văzut ce păr alb are?” Evident, “sereleurile” intră la grămadă cu multinaționalele și corporațiile, iar pensionarul special scapă pe sub radarul “riscului de sărăcie”. Tare, nu?

  14. Kurt spune:

    Cum arată raportul angajați : pensionari azi? (Franta azi 1,7 : 1)

    Cum va arăta acest raport peste 10 ani dacă emigrarea cu sute de mii de cetățeni pe an continuă, ca în cei 30 de ani trecuți de la eliberarea din naționalcomunismul ceaușist?

  15. victor L spune:

    Iar au ajuns pensionarii un fel de “grea mostenire”
    Daca in anii `90 erau tintuiti pen`ca votau cu “Iliescu si ai lui”, acum altu-i necazul: pensia.
    Se prabuseste bugetul pentru pensia lor.
    In locul acestor grafice artistic colorate, autorul trebuia sa prezinte niste cifre mai seci: citi au pensie de sub 1000 de lei, sub 1500, sub 2000…. ceva palpabil, cu care mergi la soping.
    Ceausescu ii voia relocati la sate, in colonii speciale. Vreo idee?

  16. quovadis spune:

    Este obligatorie o regindire a sistemului actual de acordare a pensiilor ce a devenit inchitabil si nesustenabil ,prin decizie politica ,ce urmarea doar acumularea de voturi si rasplatirea unor categorii cetatenesti in dauna altora . Ca principiu general este corecta teoria contributivitatii ,chiar daca si aici este de discutat . Ipotetica situatie , ce cuprinde posibila marire a pensiilor cu acest procent neverosimil de 40% in luna septembrie a anului 2020 ,tinind cont de spusele tuturor , nu poate fi realizata in totalitate, deodata ,intr-o singura transa . Un cumul de factori ce includ printre altele economii , micsorarea ca numar de persoane , desfintarii de agentii si altele asemenea ce reprezinta ineficient statul ,o mai buna colectare de fonduri executata de ANAF, o accesare de fonduri europene superioara valorilor de pina acum , reducerea TVA-ULUI ca masura ce permite investitii straine imediate , vinzari de active ce produc pagube in zona statala a economiei de felul (Tarom ,s.a. ) , modificarea unor legi ce majoreaza spre nesfirsiit diversele proceduri de achizitii , digitalizarea si transparentizarea formelor statale ce au in componenta decizii importante , etapizarea masurii de marire a pensiilor , majorarea in principal , ca prima etapa , a pensiilor foarte mici , obligatie din care poate decurge trecerea mai rapida in zona euro , respectarea deciziilor referendumului referitor la numarul de parlamentarii si la solutia unicameralismului parlamentar , eliminarea imediata a pensiilor speciale si a tuturor formelor de felul pensii de serviciu , prin metoda impozitarii incepind de la o suma minima in sus cu un procent de peste 90%, toate acestea trebuiesc intr-o forma sau alta realizate (si poate si multe altele ) de un guvern ce va detine o majoritate absoluta in noul parlament rezultat in urma alegerilor fie ele anticipate (de preferat )fie la termen .

  17. hanu spune:

    Problema e ca peste tot ca cine imparte parte isi face. Militia, armata, “justitia” sunt si vor fi mereu unele dintre cele mai confortabile ocupatii, relativ la salarii & pensii. Nu sunt egalitarist, bineinteles ca intr-o societate normala pensiile vor fi diferite bazat pe contributii etc, insa Romania nu e o tara normala, ultimii 30 de ani numai normali nu au fost.
    In consecinta, mi s-ar parea perfect ok de stabilit un plafon maximal pentru pensii DE STAT la un nivel decent. NU mi se pare ok pensie de stat magistrat de 66.701 lei NET! In conditiile in care pensia minima este 600 si ceva de lei. O plafonare a pensiilor la undeva sub 10.000 lei cred ca ar rezolva totul. Daca in romania nu te descurci ca pensionar cu mai mult de 2000 de euro pe luna ai probleme mari.
    Plafonarea pensiilor ar aduce o gramada de fonduri ce pot fi redistribuite celor cu pensii mici. Ar fi si moral in 99% din cazuri, pentru ca stim prea bine care sunt specimenele cu pensii extrem de mari…. oamenii de casa ai regimului neocomunist. Un profesor nu are 50000 lei pensie :)

  18. Ionut spune:

    Argumentația din articol sta în picioare. Mi-aș permite sa încerc schimbarea referentialului .
    În perioada 1989-2018, salariul net mediu a crescut de 8600 de ori.
    Tot între 1989-2018, salariul net al unui guvernator BNR a crescut de 60000 de ori.

    • victor L spune:

      Esti prea cifrat; cum adica?
      Daca nea Vasile a avut in 1989 un salariu de 1000 de lei, acum il are de 8.600.000 de lei.
      Ori Isarescu a crescut de la 1000 la 60.000.000?

  19. Andi spune:

    Ce mi se pare complet aberant e ca se discuta in alocari, cheltuieli si deficite ca procente din PIB, dar nu PIB-ul reprezinta suma pe care o au la dispozitie autoritatile ci incasarile bugetare. in mod clar 3% deficit din PIB reprezinta 10% din incasari in Romania, dar numai 6% in Franta sau tarile nordice. Un deficit de 6-7% ar insemna pentru Romania undeva la 20% din incasarile bugetare. Asemenea utlizari ale unui familial ar insemna in mod clar ruina.

  20. Ursul Bruno spune:

    O calatorie last minute la Wuhan ar rezolva favorabil surplusul de pensionari de care ne tot vaitam.

  21. Un politist spune:

    Pensii dublate artificial

    Sindicaliștii i-au arătat ministrului de interne faptul că sumele enorme plătite pentru pensiile polițiștilor au fost și sunt umflate artificial. ”Peste 60% din bugetul MAI merge la salarii, iar 21% merg la pensii. Banii pentru pensii, care se plătesc din bugetul ministerului, reprezintă o treime din bugetul salariilor polițiștilor. Păi cum să nu fie atât de mult, dacă se umflă pensiile artificial, cu salarii de excelență, cu promovări în funcție de conducere înainte de pensionare, cu oameni care nu au făcut în viața lor sâmbete și duminici și în ultimele șase luni au lucrat doar sâmbăta și duminica?! Potrivit reglementărilor, repartizarea se face proporțional, păi cum să vorbim de proporțional când unul face doar sâmbete și duminici timp de șase luni consecutiv? Când am sesizat într-un caz casa de pensii, au zis că nu e treaba lor. La stabilirea pensiei, polițistul își poate alege orice perioadă de șase luni din ultimii 5 ani de activitate și atunci au timp să își aranjeze salarii de excelență și sâmbete și duminici, pentru a avea o pensie foarte mare. Salariul de excelență le asigură 3.000-4.000 de lei în plus la pensie, iar sâmbetele și dumincile, un plus de 1.000 de lei la pensie”, ne-a mai precizat președintele Sindicatului Polițiștilor ProLex, Vasile Lincu

    Cititi mai mult: https://www.national.ro/news/bugetul-mai-supt-de-functionarii-cu-statut-de-politisti-677831.html/#ixzz6CJNaOset
    National

  22. r2 spune:

    Dezbaterea de pe marginea legii pensiilor imi aduce aminte de experienta cozilor din epoca de aur. N-am apucat prea mult, dar tin minte ca cei carora le venea randul ar fi vrut, normal, sa cumpere cat mai multe tacamuri de pui, in timp ce, speriati ca nu mai “apuca”, alti oameni strigau disperati de la capatul cozii “dati mai putin sa ajunga la toata lumea!” Asta e Pilonul 1 de pensii astazi. O cearta intre cei din fata si cei din spate despre cum e corect si echitabil sa se imparta saracia. Din care saracie bineinteles ca unii mai speciali s-au imbogatit, cum se intampla in lumea a 3-a. Si cu Olguta pe post de vanzatoare care decide cat sa “se dea” de persoana.

    Exista o mare diferenta fata de pensiile private. Pensionarul care detine o pensie privata este un creditor al statului. O parte din economiile lui sunt investite in titluri de stat. Aceste titluri sunt obligatii ferme asumate de guvern, cu dobanda si scandente batute in cuie. Sunt aceleasi titluri pe care le detin si alti creditori externi si interni. Cu alea nu e de gluma. O obligatie asumata ferm si in termeni clari responsabilizeaza pe oricine. Te gandesti de 10 ori inainte sa promiti ceva.

    Pilonul 1 nu e asa. Statul iti ia banii azi si se angajeaza sa iti plateasca candva o pensie pe principiul “mai vedem noi pana atunci”. E o obligatie generala, cu termeni neclari, in care amanuntele sunt permanent negociabile intre alegatori si alesi. Situatia asta ii favorizeaza pe cei iresponsabili si cu obrazul gros de ambele parti. Este un mod facil de a cumpara voturi pentru un partid iresponsabil si va fi un motiv de cearta continua despre cine merita si cine nu merita pensii speciale, cat e pensia medie fata de costul vietii etc.

    Ce vreau sa spun e ca problema e sistemul in sine. In timp ce o pensie privata iti confera statutul de creditor al statului, pilonul 1 te aduce la conditia de milog al statului, vesnic la mana unei Olgute.

    • Cinicul spune:

      Un comentariu bun din care lipseste un element important. Sistemul de pensii de stat se bazează pe principiul solidarității între generații. Cei ce muncesc azi plătesc pensia celor ce-si muncit ieri sau acum 35 ani. Cum acest principiu este pus în discuție de generatii tot mai egoiste și hedoniste este greu sa construiești un consens asupra nivelului just al pensiilor. Daca mai adaugi la asta și un bagaj ideologic (fie de stânga, fie de dreapta) ajungi la un cor al surzilor.

      • r2 spune:

        Nu cred ca generatiile anterioare erau mai altruiste. Le ajuta insa situatia demografica. Ideea solidaritatii intre generatii a aparut pe vremea in care nu costa asa mult, pentru ca existau multi tineri, putini batrani si o speranta de viata mult mai mica. La un raport de 5 salariati la un pensionar se poate asigura un trai decent pentru pensionari fara eforturi prea mari. Cand raportul devine 1 la 1 si continua sa scada, cu 30% CAS nu poti asigura decat subzistenta, iar situatia se va deteriora in continuare. CAS-ul nu poate sa mai creasca fara sa alunge si mai multi angajati si intreprinzatori din tara, iar cresterea varstei de pensionare e nepopulara. Scaderea pensiei nu se poate face nici ea, ca oricum e de mizerie. Iar noi ne facem ca nu vedem lucrurile astea, ca asa e la coada saraciei, fiecare vrea solidaritate, dar cu interesul lui.

        • Liviu spune:

          Raspunsul dat lui Fanel este valabil si pentru tine, mai ales ca niciodata nu vii cu vreo solutie concreta. Sa-ti dau vreo ecuatie diferentiala neliniara cu derivate partiale ? Asta n-o mai stiu rezolva nici aia de predau in zilele noastre matematici in universitati. Noroc cu calculatorul care are in ‘biblioteca sa” diferite tipuri de ecuatii diferentiale si daca macar stii despre ce-i vorba, accesezi programul si obtii solutia. Numeric , evident. Mai trebuie s-o interpretezi si sa tragi concluzii. Aici deja este o problema. Am vazut cazuri in care solutia te ducea “in plopi”, dar nimeni nu s-a sinchisit, nici macare referentii (reviewers). Lucrea-i buna, si mai una si mai una, apoi promovarea pe post superior, evident cu doctorat. Multe plagiate. Asa merge treaba . Ca la noi, la nimeni! De aia copii destepti plecati din tara nu se mai intorc. De aia in toate clasamentele suntem pe ultimele locuri. De aceea toata lumea “bate apa’n piua”, dar solutii concrete-nema. Raportul invocat de tine de 5 contributori la 1 pensionar nu stiu daca a fost vreodata, dar daca a fost atunci acest lucru putea fi inainte de 1990. Dupa 1990 a venit dezastrul. Economia de “fiare vechi” a lui Petre Roman a capotat ( ajutata de unii ca el) si atunci s-a iesit in masa la pensie. In acei ani nu existau nici macar atatia contributori cati pensionari.

      • Prototipescu Fanel spune:

        @Cinicul
        cunoasteti multi tineri care sa nu fie de acord cu aceeasi cota cu care au contribuit generatiile anterioare daca sistemul le-ar garanta venituri echivalente la varsta pensionarii ?
        la aceeasi cota de contributie:
        cand raportul dintre numarul de pensionari si numarul de contributori este scazut, generatia respectiva in fapt beneficiaza de venituri din pensie mai mari decat cheltuielile lor anterioare cu contributiile si viceversa
        deci tinerii au perfecta dreptate sa se planga de inechitatea sistemului, care ii obliga sa contribuie cu mai mult decat urmeaza sa beneficieze;
        deci cei care se plang acum ca pensiile sunt mici ar trebui sa fie fericiti: maine va fi si mai rau

        • Liviu spune:

          Bravos Fanele! Azi fii fericit, caci maine nu vei primi nimic. Inainte de a-ti comenta postarea ta te-as intreba daca tu ai cumva parinti? Daca ai de ce nu vii cu propuneri concrete: ce-i de facut? Evident ca, sa traiesti dintr-o pensie de 30% din salariul pe care l-ai avut pana mai ieri, nu-i o fericire. Culmea este ca nu va deranjeaza de loc -nu am vazut nicio postare-faptul ca unii, care n-au niciun merit mai mare decat un medic, un inginer sau un profesor, iau pensii de zece ori mai mari decat acestea, “laudandu-se” doar ca sunt o putere in stat, si cu asta au rezolvat totul. Modul in care sunt rezolvate problemele de aceste institutii politie/justitie s-a vazut foarte clar in cazul Caracal. Nu-i singurul! Vezi si Colectiv etc. Sigur ca Pilonul I nu ajunge decat sa-ti duci viata de pe o zi pe alta, dar cu toate ca sunt adeptul economisirii, tu poti sa garantezi ca peste 30-40 de ani Pilonul II sau orice alta forma de economisire, inclusiv investitii imobiliare iti va asigura un “trai mai bun”? Sa fiu cinic ( nu ca cel de mai sus) singurul lucru sigur ce-l asigura Pilonul II este ca “mortul” inainte sau imediat dupa ajungerea la pensie isi va primi “partea lui”. Daca nu el, macar familia, in timp ce Pilonul I te lasa “cu ochii in soare”, adica nu “vezi nimic” in aceleasi conditii. De altfel sistemul de pensii alimentat prin Pilonul I se bazeaza pe cateva principii: contributivitate ( toti contribuie, mai putin cei care sunt speciali !!!!), solidaritate sociala (bazata tocmai pe legatura dintre generatii, si nu numai), echitate ( asigurarea tuturor participantilor un tratament nediscriminatoriu ???); caci nu degeaba Legea pensiilor a fost initiata de Ministerul muncii si JUSTITIEI SOCIALE. Si acum sa-ti raspund la unele intrebari puse de tine: tinerii din ziua de azi se ghideaza mult mai mult decat generatiile mai in varsta pe dictonul ” traieste-ti clipa ( viata, caci si viata e o clipa)” si nu se gandesc de loc- n-au niciun fel de empatie – la generatiile mai in varsta-culmea chiar si fata de proprii parinti. Crezi ca acestor generatii care au muncit din greu, iar acum sunt la pensii le-a garantat cineva ca vor primi proportional cu cat au cotizat? Nici povestea cu raportul dintre numarul de contributori si pensionari nu-i adevarat. Daca ai cunoaste bine acea perioada ai constata ca atunci o pensie era 80% din salariul net. E adevarat ca atunci (1978-1990) nu era decat salariul net, toate celelalte contributii inclusiv impozitul se plateau de catre angajator. Exact invers decat acum. Era si un excedent care s-a mostenit pana in 1990, dar odata cu caderea econimiei, cu pensionarea in masa , cu inflatia galopanta, in cativa ani a disparut. Tot din excedent pensionarii primeau bilete de tratament. Evident ca eu atunci eram un tanar -probabil ca si tine acum-si nu mi-am pus niciodata problema de ce tata/mama primeste o pensie-asa cum o primeau sau ca eu de ce sa cotizez ( caci nu cotizam.;pe fluturas nu aprea asa ceva) ca poate nu voi ajunge sa primesc vreo pensie sau o sa primesc mult mai putin decat ar trebui.

          • George Coman spune:

            @ Cinicul, @ Liviu:

            Lipsa de empatie si respect a tinerilor fata de parinti e alimentata exponential de cresterea ponderii Pilonului 2. Pilonul 2 distruge iremediabil datoria copiilor de a-si ingriji parintii, practic le distruge una din cele mai importante surse de rost si de implinire pe care le poate avea un om pe lumea asta. Aceasta distrugere a contractului social al lui Burke (datoria dintre bunici-adulti-copii/copii inca nenascuti) e o catastrofa in the making.

            Sigur ca cresterea pensiilor cu 40% e o bomba sociala plantata de pesedea in societate, dar pe de alta parte cresterea Pilonului 2 e un raspuns la fel de toxic dat de liberali problemei demografice. Practic prin cresterea Pilonului 2 fara cresterea CAS adultii actuali ii taxeaza suplimentar pe proprii copii pentru vina ca acestia din urma nu sunt destul de multi pentru a suporta un anumit nivel de trai al adultilor.

          • Prototipescu Fanel spune:

            @Liviu
            chiar nu vad vreo legatura intre ce am afirmat eu si ce spuneti dvs
            iar matematica e mult mai simpla decat o prezentati dvs
            si nu sunt tinerii vinovati pentru sistemul “de dinainte”
            dupa cum copiii si nepotii nostri n-ar trebui sa empatizeze cu datoriile pe care noi le lasam lor in carca
            civilizatia vestica n-a progresat intr-o generatie, ci prin mosteniri succesive
            civilizatia estica mosteneste deficite

        • Ursul Bruno spune:

          “For ever young” un hit din anii 80, Alphaville si tinerete fara batranate ar fi idealul omenirii la care ravneste de cand exista omul pe pamant.
          Tinerii vor ajunge batrani si n-au decat sa puna cate 50 de lei la ciorapi, bani bine investiti.
          In 1998 o actiune Amazon costa 6,55 EUR astazi 1696 EUR cu 1000 de actiuni Amazon cumparate la momentul oportun nu se mai pune problema la pensie.
          Ce vreau sa spun, investitiile pe term lung sunt cele mai bune pt. ca la pensie sa nu te doara capul.

          • Dan H spune:

            Ursul Bruno (29/01/2020 la 20:26)

            Nu este o garantie ca Amazon va exista atunci cand unii (nu stu si daca dvs.) vor iesi la pensie.

            Doar doua exemple: Pana Am (Aug 1927 – Dec 4, 1991) si Enron (Jul 1985 – Dec 2, 2001)

          • Prototipescu Fanel spune:

            @Bruno
            de acord, noi si copiii nostri ne vom descurca cumva, ca stim sa investim, iar daca stim sa investim vom gasi si surse de venit din munca intelectuala la batranete
            dar nu m-as gandi numai la mine si la intelectuali; norodul are dreptul la garantii pentru ceea ce plateste, indiferent de numarul pilonului, chiar si pentru un virtual pilon 5 care s-ar baza pe investitii directe; ca stiti dvs cum la noi proprietatea e un moft si reglemantarile o gluma;

        • Dan H spune:

          @Prototipescu Fanel (29/01/2020 la 10:01)

          Daca doriti sa stam stramb si sa judecam drept, pe termen lung, va sugerez sa reflectati la cele expuse in continuare.

          @Cinicul spune: “Sistemul de pensii de stat se bazează pe principiul solidarității între generații”.

          Daca acceptati aceasta postulat/principiu si cum tinerii din ziua de azi sunt copii pensionarilor de azi, atunci tinerii de azi ar trebui sa faca doua lucruri:

          1.- sa contribuie la fondul de pensii, asa cum volens-nolens (cum remarca si @r2 “Nu cred ca generatiile anterioare erau mai altruiste”) au facut-o, la randul lor, si parintii si bunicii tinerilor de azi, pentru generatiile anterioare

          si

          2.- chiar daca unii ar avea comentarii legate de drepturile si libertatile omului, tinerii de azi ar trebui sa aiba copil (copii) care, sa contribuie la fondul de pensii al pensionarilor de maine (tinerii de azi) .

          Daca nu acceptati postulatul de mai sus, cu siguranta nu veti avea pensie de stat.

          N.B. Nu mie clar cum, totusi, Romania isi permite sa acorde si sa mareasca “pensille nesimtite” (vorba primului ministru Ludovic Orban) care creaza niste discrepante si mai mari – in acelasi timp – ingheata cele mai mici pensii (fie ele sociale sau pe baza de contributivitate) . Argumentul ca “pensiile nesimtite” sunt putine la numar este ridicol in asemenea situatie.

          • Prototipescu Fanel spune:

            @Dan H
            “se bazează pe principiul solidarității între generații”
            adica pe…. ?
            a) aceeasi cota de contributie care matematic conduce la diminuarea valorii punctului de pensie prin cresterea numarului de pensionari sau scaderea numarului de contribuabili ?
            b) compasiune ?
            c) sustinere financiara subiectiva ?
            d) reformarea sistemului de pensii incat sa fie viabil si pentru urmatoarele generatii ?.
            e) …… ? (adaugati dvs daca e cazul)

  23. ion adrian spune:

    Pai daca mareste CAS isi permite dar vor cei care lucreaza aceasta? :)



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Claudiu Vuta


Claudiu Vuta

Claudiu Vuță este absolvent al Facultății de Științe Economice a Universității de Stat din Craiova (2002) și a unui masterat în "Administrarea Afacerilor în Comerț, Tur... Citeste mai departe


Carte recomandata

E randul tau

@adrian - trebuie neapărat să-ți spun un secret, acum, cât nu ne aude nimeni: numai progresimea ...

de: Harald

la "Din nou, despre sfidarea consensului științific: Cum a fost descoperit craterul de impact Chicxulub și, implicit, extincția non-darwiniană a dinozaurilor și altor specii"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

februarie 2020
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Ian    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
242526272829  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)