joi, aprilie 18, 2024

De ce nu sunt de acord cu alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin

În sfârșit! Probabil că cititorii mai vechi ai ”Inventarului” știu cât am pledat pentru introducerea votului uninominal. Iată, marți a fost adoptată o lege care prevede acest sistem pentru alegerea unor demnitari!… Doar că e vorba de primari, care sunt aleși deja printr-un astfel de sistem, desigur, diferența fiind un tur de alegeri în plus. Dar n-ar trebui să mă surprindă. S-a spus că s-a introdus sistemul de vot uninominal la alegerea parlamentarilor, dar sistemul acela este unul mixt-proporțional și original, în sens rău. S-a spus că s-a introdus la alegerea președinților de CJ, dar nici acolo nu e adevărat, de fapt a fost o trecere de la o alegere indirectă la una directă. Reforma electorală s-a pus în mișcare, într-o mișcare haotică.

Acesta e unul din reproșurile pe care le aduc împotriva legii nou-adoptate. Reproșul ”nu te lega la cap dacă nu te doare”, reproșul ”dacă merge nu încerca să-l repari” etc. Nu e clar care e scopul, beneficiul urmărit de această modificare, mă grăbesc să spun că mă refer doar la cel de interes public. Inițiatorii citează diferența față de alegerea președintelui de CJ – de ce nu au propus alegerea acestuia în 2 tururi de scrutin? Alt motiv ar fi nevoia de economisire, care ar pleda pentru renuntarea la un tur de vot și la costurile asociate lui. Din nou, nu stă în picioare, la fel de bine ar fi putut propune revenirea în cazul președintelui CJ și trecerea, în cazul primarului, la un sistem de vot indirect – alegerea lor de către respectivele Consilii –, care e gratis. Și atunci care e problema cu modul în care erau aleși primarii până acum?

Putem identifica ușor o problemă existentă la nivel local, din pricină că există două instituții care trebuie să colaboreze, primarii și președinții de CJ, respectiv Consiliile Locale și Județene: deși sunt aleși de către același electorat, e posibil ca primarul să aibă altă culoare și program politic decât majoritatea din Consiliul Local. Așa cum remarcă europarlamentarul PDL Cristian Preda, condițiile noii legi vor agrava această problemă. În al doilea tur candidații ar fi motivați pentru formarea unor alianțe politice cu care să obțină majoritatea și în Consiliul local și în rândul alegătorilor. De altfel, sistemul de vot majoritar cu două tururi are această calitate distinctă: indică foarte clar care e majoritatea naturală, în singurul sens corect al termenului, cel care se referă la majoritatea pe care o preferă alegătorii. Ei validează sau nu, la vot, alianțele făcute după primul tur al alegerilor. După părerea mea este o calitate la care s-ar renunța prea ușor de dragul reducerii unor costuri! Căci este o problemă incontestabilă a sistemului politic românesc faptul că se fac alianțe post-electorale conjuncturale și surprinzătoare din punctul de vedere al publicului. Iar asta duce la o problemă de reprezentativitate a alegerilor.

Apropo de reprezentativitate, am văzut des termenul folosit în dezbaterea privind sistemele electorale și l-am vazut folosit interpretat în sensuri foarte ciudate. Un sistem electoral este reprezentativ în măsura în care, atenție la termeni!, rezultatul alegerilor pe baza lui reprezintă alternativa cea mai bună în opinia majorității alegătorilor, și în măsura în care face ca votul acestora să ducă la un rezultat natural și predictibil. Alte definiții, atunci când nu se referă la aceasta, duc la rezultate cât se poate de absurde. De exemplu, numărarea mecanică a voturilor pentru învingător: sistemul majoritar cu un tur ar fi zice-se ”nedemocratic și nereprezentativ” pentru că poate ieși un învingător cu doar 30% din voturi. Dacă aceasta e definiția atunci se deduce imediat care e sistemul cel mai democratic și reprezentativ: cel în care doar reprezentantul unui partid are voie să participe la vot, care este și obligatoriu.

Acestea fiind spuse, sistemul majoritar cu un tur are un deficit de reprezentativitate față de cel cu două tururi. Are o problemă (doar) în măsura în care, într-un eventual tur doi alegătorii ar fi schimbat ocupantul primei poziții. Oricum, deficitul acesta e relativ mic dacă îl comparăm cu sisteme de vot care permit pierzătorului dintr-un colegiu să ia mandatul câștigătorului, după o logică și un calcul greu de urmărit. Sau dacă îl comparăm cu sisteme electorale care dau o putere disproporționat de mare unor partide mici. Dacă sistemul majoritar cu un tur ar fi luat locul acestora ar fi fost un pas înainte, din acest punct de vedere. Așa, însă, e un pas înapoi.

În fine, mai există un reproș, legat de primul. Schimbarea sistemului electoral fără un motiv obiectiv și de interes public reprezintă un precedent rău. Ne putem aștepta pe viitor la alte modificări similare. Or, volatilitatea legilor electorale, și a legilor în general, este un minus, e un minus la efort legislativ și la funcționarea instituțiilor afectate de modificări. În cazul legilor electorale e un minus suplimentar, cum spuneam, rezultatul alegerilor trebuie să fie natural și predictibil, or publicul larg nu ține totdeauna pasul cu modificările legislative, iar schimbarea lor face ca rezultatul să poată apărea fabricat. Iar schimbarea alegerilor din motive partizane va face pe viitor foarte greu să se ajungă la o înțelegere care să permită modificarea acestora, atunci când schimbarea e cerută de un interes public.

Distribuie acest articol

29 COMENTARII

  1. Nici eu nu sunt!
    Sunt pentru votul uninominal, dar ceva mai special: daca un partide decide sa sustina un candidat pentru primaria unui oras (nu si la comune) atunci sa fie obligat sa propuna macar doi candidati, tocmai ca sa-si canibalizeze voturile.

    In cazul parlamentului voi sustine mereu votul proportional, intrucat important e sa stim ce orientare doreste electoratul: dreapta, stanga, centru, ecologie, etc.

    Succint:
    executiv – uninominal
    legislativ – proportional

  2. Doc, coabitarea nu este evitata de niciun sistem electoral (primul mandat Basescu, unde majoritatea PSD in consiliu ….). Oare de ce „winner takes all” functioneaza in tarile angl-saxone? noi acuzam pianul cand de fapt muzicantul e afon?

    • Ai dreptate, sistemul de vot cu doua tururi pentru primar nu poate garanta ca primarul si consiliul nu se vor afla in contradictie ulterior, prin propriile decizie. Nu garanteaza nici macar ca alegatorii insisi nu se vor ”contrazice”, in termeni de optiune partizana, de la o alegere la alta!

      Un sistem de vot nu are calitati magice. Poate rezolva sau contribui la rezolvarea unei situatii, nu poate rezolva orice. E bine de stiut asta. Dar, in cazul asta, sistemul cu doua tururi poate contribui macar la alegerea unui primari si al unui consiliu care sa se inteleaga…

      Orice sistem de vot functioneaza, pana la urma :) Functioneaza mai bine sau mai rau decat altul, asta e intrebarea. Or, nu putem spune cum ar functiona in tarile anglo-saxone sistemul cu doua tururi, pentru ca pe durata lunga (uneori pe toata durata existentei lor) aceste state au foslosit FPTP, sistemul cu un tur.

      • doc, nu cumva dezbatem ce ne-ar place noua sa se intample? s-a puricat pe toate fetele un caz care -in noile conditii- s-ar putea sa nu apara. In sistemul de pana azi, se inscriau 3-6 candidati cu speranta ca vor negocia ceva in turul 2. Daca dispare turul 2 se vor mai inscrie tot 3-6 ? mai ales ca pierderea financiara e garantata? your guess is as good as mine! De ce e mai moral (ca pana azi) ca cel cu 48% sa nu ajunga vreodata primar pt. ca 3 cu 17% s-au coalizat in turul 2? Nu pe aceste considerente ne-am procopsit cu Ghise (votat de 2800 persoane intr-un clegiu de 25 000) sau cu Diana Tusa (cu 2300 voturi)???? E mai democratica lipsa lui Ionut Popescu in parlament (de pe locul 1) si prezenta (prin absente) lui Crin de pe locul 2?

        • Prudent,

          sunt foarte sigur ca sistemul de vot cu un tur va duce la inscrierea unui numar mai mic de candidati decat cel cu doua tururi, pentru ca, fiind un singur tur, candidatul care nu are sansa sa fie nici pe locul 2 nu obtine aproape nimic, nici mandat si nici sansa de a negocia cu castigatorii. E acesta un lucru bun? Ca sa ne putem intelege pe un raspuns, este absolut obligatoriu sa ne intelegem pe definitia termenului in acest context. Eu consider ca bun este echivalent cu reprezentativ, aplicat unui sistem de vot, iar acesta e definit asa cum il definesc in articol. Or, in aceste conditii, reducerea candidatilor reprezinta automat si o reducere a posibilitatii ca rezultatul alegerilor sa fie pe placul unui numar cat mai mare de alegatori, deci nu poate constitui o evolutie in bine….

  3. „Un sistem de vot nu are calitati magice”.
    Asta spune autorul postarii.
    In cazul asta il citesc, dar nu il bag in seama, doar am si eu parerea mea.
    Pare ca interesul poarta fesul.
    Adica „alegerea unui primari si al unui consiliu care sa se inteleaga…”
    Vesnicul consens il cerea si Iliescu.

    • Comentariul tau e foarte confuz. Ce anume citesti dar nu bagi in seama? Interesul cui? Fesul cui? Ce legatura are consensul (in sensul iliescian al termenului) cu ce scriu in articol, sau in comentariu?

      • [Doc spune: non-dialog. Daca tot ce puteti spune despre articol e ca nu-l luati in considerare, pe temeiuri confuze, atunci sfatul meu e sa nu imi mai cititi nici articolele si nici comentariile. Ar fi in avantajul dvs, al meu si al cititorilor acestor comentarii, care poate chiar au ceva de spus la subiect.]

  4. De acord, daca se va interzice si migrarea parlamentarilor de la un partid la altul. Daca un primar se muta de la un partid la altul este demis, dar un parlamentar nu.

  5. Nici eu n-as fi fost de acord, daca n-as fi citit un argument de genul: turul doi duce la creearea a tot felul de aliante. La negocieri, desigur, se ofera posturi in administriatie; rezultatul? o politizare excesiva a administratiei.
    Pe de alta parte, cinstit vorbind, daca omul e intr-adevar bun, are sanse mari sa iasa din prima. Nu exista nici o certitudine ca dupa al doilea tur de scrutin ar iesi unul mai bun, ba chiar din contra (vezi aliniatul precedent). In plus, am vaga impresie ca, in majoritatea cazurilor, nici nu conteaza cine iese… Vreau sa spun ca fiecare comunitate isi merita alesul. Cand comunitatea va merita, fiti sigur ca iese cel mai bun… daca nu, Dumnezeu cu mila.

    • Bug,

      „Nici eu n-as fi fost de acord, daca n-as fi citit un argument de genul: turul doi duce la creearea a tot felul de aliante. La negocieri, desigur, se ofera posturi in administriatie; rezultatul? o politizare excesiva a administratiei.”

      nu inteleg argumentul acesta, odata in circumstantele discutiei, si apoi in general. Primarul ORICUM va trebui sa negocieze formarea unei coalitii majoritare in consiliu, nu? Daca vrea ca acesta sa functioneze. Asta se va intampla indiferent cum ar fi ales. Diferenta e ca, daca sunt doua tururi de scrutin, electoratul are ceva de spus despre o alianta sau alta, in timp ce altfel e strict decizia politicienilor, fara ca electoratul sa mai poata spuna ceva. Apoi, in general, nu inteleg reprosul la adresa „politizarii”. Daca e rau sa avem in fruntea institutiilor oameni politici, atunci poate ar trebui sa renuntam definitiv la orice fel de alegeri, desfiintam partidele si punem pe cineva, nu stiu pe cine, sa numeasca pe toti.

      „Nu exista nici o certitudine ca dupa al doilea tur de scrutin ar iesi unul mai bun, ba chiar din contra”

      Rolul unui sistem electoral este sa puna in fruntea institutiilor statului (cele cu caracter politic) oameni reprezentativi, asa cum am definit termenul in articol. Nu oameni „buni”, oricum ar fi definit termenul. Niciun sistem electoral nu poate face asta.

      • 1. Vorbeam de politizarea EXCESIVA.
        2. E clar ca negocierile de dinaintea alegerii nu sunt aceleasi cu cele de dupa (se fac de pe alte pozitii). In plus, dupa alegeri este posibil sa nu mai fie necesar sa aiba loc negocieri.
        3. Nu cred ca rolul este de a pune in fruntea oamenilor oameni reprezentativi (adica oameni ce sa fie „reprezentativi”, ci oameni care sa le reprezinte interesele – o diferenta de nuanta). Ca sa fiu mai clar, dau un exemplu mai mult sau mai putin ipotetic: intr-o comunitate in care 80% din populatie este foarte saraca, un primar „reprezentativ” ar fi un primar sarac. Un primar care sa le reprezinta interesele este unul care sa se lupte ca acei oameni saraci sa o duca mai bine. Din acest motiv, un primar „bun” ar putea fi, de exemplu, unul foarte bogat, desi acesta nu este deloc reprezentativ pentru comunitate.

        Parerea mea ramane insa aceea ca, de fapt, in momentul de fata, in marea majoritate a localitatilor din Romania primarii ar putea fi alesi la fel de bine dintre candidati prin tragere la sorti – nu ar fi prea mare diferenta. Macar nu ne-am imbata cu apa rece si am face ceva economie. Desigur, acest lucru nu se poate, alegerile sunt o scoala de civism. Din pacate, romanilor nu le prea place scoala. Si nici civismul nu ii da afar din casa…

        • Bug,

          1. Nu stiu exact ce anume ar fi o politizare si de ce ar fi un lucru rau. Prin urmare, mi-e greu sa ma pronunt asupra politizarii excesive…
          2. Diferenta este ca, daca e un tur de alegeri in plus, negocierile sunt validate la vot. E posibil sa nu fie negocieri, nu stiu daca asta e un lucru rau, stiu in schimb ca daca avem un consiliu si un primar care se blocheaza permanent, atunci e un lucru rau…
          3. Nu. N-am scris nicaieri ca un sistem trebuie sa fie reprezentativ, in sensul ca trebuie sa duca la alegerea unor demnitari similari, social, educational economic etc., cu comunitatea care i-a ales. Nu inteleg de ce contra-argumentezi referindu-te la o definitie a termenului ”reprezentativitate” alta decat cea data de mine in articol! Un primar reprezentativ poate fi unul foarte bogat intr-o comunitate saraca, sau foarte sarac intr-una bogata sau orice alta combinatie – cu conditia ca el sa fie cel preferat de un numar cat mai mare de membri ai acelei comunitati.

  6. Reproșul ”nu te lega la cap dacă nu te doare”, reproșul ”dacă merge nu încerca să-l repari” etc.

    Ai mare dreptate. Nici eu nu am inteles de ce a trebuit facuta modifcarea asta.

    „Nu e clar care e scopul, beneficiul urmărit de această modificare”

    Singurii pe care-i vad oarecum beneficiari ai acestui nou sistem sunt cei de la UDMR.
    Altfel PDL-ul presupun ca si-o va fura rau de tot la urmatoarele alegeri locale, oricum PSD era campion pana acum la primarii alesi din primul tur, acum USL – daca va incheia protocoale clare si la locale – va fi mult mai mult decat atat.

    • Cod,

      asa cum am scris in articol, ma refer strict la interesul public. Interesul partizan este si unul privat, se refera strict la membri si sprijinitorii unui partid sau altul… E irelevant in raport cu celelalte.

  7. Dle Damiam
    principial inclin sa-ti dau dreptate.
    Intr-o tara/societate cu reguli normale si de bun simt si cu vechime in exercitiul democratic actuala modificare a legii electorale poate fi privita ca o restrangere/limitare a unor elemente pe baza carora se construieste edificiul democratic.
    Numai ca, in situatia concreta in care ne aflam sunt doua aspecte majore:
    1.halul de „reprezentativitate” introdus de un guvern minoritar (chipurile santajat de pdsr dar de fapt in buna intelegere) prin care un pres cj ales cu 15% din 30% prezenta poate impune anumite restrictii bugetare unui primar (de municipiu) ales din doua tururi cu 80% din 70% prezenta si.. atentie… cu un nr. mai mare de voturi.
    2.cheltuiala suplimentara.
    Stiu ca pare mercantil… darrrrr…
    costurile cu hartia pt turul doi sunt infime fata de injumatatirea indemnizatiilor primite de tot felul de bagatori de seama numiti in comisiile din sectii/birouri locale/judetene

    De ordin subiectiv, dar il adaug pe lista argumentelor
    f.putine persoane chiar stiu ce e acela un consiliu local/judetean si care le sunt atributiile.
    si da… pt ca traim in ro (si asta ne ocupa tot timpul) al doilea tur da nastere unor aberatii generate de intelegerile pe sub masa. Electoratul le poate valida prin votul din turul doi… dar habar nu are despre costurile aferente.

    • Gamer,

      relatia dintre CJ si primariile locale este un cu totul alt subiect de discutie… :-)

      Da, sunt de acord ca argumentul privind cheltuiala cu turul 2 este unul valid – nu sunt de acord ca asta ar fi avut in vedere initiatorii, dar asta e altceva. Insa eu cred ca avantajele unui tur suplimentar de vot sunt mai mari decat dezavantajele. E aprecierea mea, asa cum o spun inca din titlu, imi argumentez in articol o optiune politica personala.

      • relatia dintre CJ si primariile locale este un cu totul alt subiect de discutie
        Nu sunt de acord cu asta. Nu este un alt subiect pt ca de fapt este vorba de administratia locala in ansamblul sau. Primarul unei comune este „la pixul” unui pres cj. Au fost si sunt f multe cazuri de primari care si-au schimbat „crezul politic” pt a obtine banii necesari unor proiecte sau chiar pt sumele necesare platii salariilor (de mizerie) ale celor cativa angajati. Stiu ca asemenea aberatii se pot corecta prin legea finantelor publice locale, in sensul ca taxele si impozitele directe (sau chiar si indirecte) platite de o anumita persoana sa fie redistribuite in bugetul localitatii de domiciliu si nu in bugetul localitatii in care isi are sediul societatea la care munceste. Dar horror actual gubern are treaba cu „reforme” de fatada… si se mai si lauda cu asta, precum in zicala cu fudulia.
        Peste asta am putea suprapune relativ recenta „reincalzire a supei” reorganizarii ad-tiv-teritorial-bugetare care va insemna (printre altele) desfiintarea cj-urilor…. insa… va mai curge apa pe Dunare, vor mai fi ploi, florile vor ierbi…

        … optiune poilitica personala … i-am replicat o alta.
        Ma bucur ca suntem de acord asupra cheltuielilor. Cred ca ro va avea pb cu bugetul inca multi ani.

  8. Domnul Damian,

    Daca din cauza lipsei turului 2 se fac aliantele inainte de primul tur? Si vor veni cu un singur candidat.
    Aliantele inainte de primul tur ar avea sansa sa fie si gandite pe criterii de afinitati politice nu doar pe baza: eu sunt pe 2 si tu esti pe 3 si matematic procentele noastre adunate il depasesc pe cel de pe locul unu plus eventuale mizillicuri de la locul 4 incolo.
    S-ar crea astfel mai multe aliante in jurul unor idei decat cele impotriva unor oameni (cum sunt in general cele dintre tururi).

    • Liviu M,
      „Aliantele inainte de primul tur ar avea sansa sa fie si gandite pe criterii de afinitati politice nu doar pe baza: eu sunt pe 2 si tu esti pe 3 si matematic procentele noastre adunate il depasesc pe cel de pe locul unu plus eventuale mizillicuri de la locul 4 incolo.”

      Intr-o alianta (implicit o negociere, un proces in care cedezi ceva) te indeamna dorinta de-a invinge pe unul mai puternic (un primar sigur de victorie, sau un partid in aceasta situatie, nu vad de ce s-ar alia cu altul). Vedeti USL, D.A. , CD.

      Ideea ar fi ca pana la urma ei se vor uni cumva, interesele spre asta ii mana, dar votantului i se reduce paleta de optiuni … si vorbim de o societate care si asa nu se dovedeste prea dornica sa mearga la vot.

    • Liviu M,

      problema existentei unui singur tur de scrutin nu e imposibilitatea aliantelor. Acestea sunt posibile teoretic, desi practic nevoia de alianta e exceptionala. Problema existentei unui singur tur in loc de doua e ca electoratul nu mai poate valida aliantele respective. Nu mai poate folosi un tur ca sa voteze un partid si al doilea tur ca sa voteze, eventual, pentru sau impotriva unei aliante.

  9. Ca să par mai mulţi :D. După cum ziceam şi pe blogul tău, faptul că PDL şi Traian Băsescu susţin alegerea primarilor într-un singur tur este perfect coerent cu modul în care s-au raportat în ultima vreme la sistemul electora, favorizând în mod clar orice sistem care scade numărul actorilor polici şi le oferă şanse mai mari în asigurarea de majorităţi.
    Pe de altă parte, dintr-o perspectivă strict obiectivă, un astfel de sistem este mai puţin reprezentativ pentru opţiunile electoratului. Până una alta, transferul de voturi între candidaţii din turul doi nu se face exclusiv ca urmare a înţelegerilor dintre candidaţi Un exemplu recent şi elocvent este dat de ultimele alegeri prezindeţiale unde, dacă am fi păstrat logica din spatele argumentelor pentru adoptarea noii legi, Traian Băsescu ar fi trebuit să piardă alegerile, pentru că procentele adunate ale lui Antonescu şi Geoană i-ar fi asigurat majoritatea celui din urmă.
    Pe de altă parte, cred că sistemul acordă avantaje primarilor în funcţie pentru că ei beneficiază de notorietate mai mare şi acces mai bun la resurse decât eventualii contracandidaţi. Acum, că or exista şi excepţii, e drept, dar cam asta e regula. Iar PDL este cât se poate de interesat să îşi conserve un număr cât mai mare de primari pentru a avea, astfel, şanse mai bune la viitoarele alegeri parlamentare.

    • Observatiile tale mi se par corecte si de bun simt, ba chiar sunt si logice, mai ales prin prisma enteresului pdl. Din pacate adunatura aflata acum in jilturile decizionale nu cunoaste alta logica. N-as merge chiar pana la a crede ca nu poate desi limita a fost depasita in numeroase randuri.
      Dar… perspectiva strict obiectiva se cam frange in „lehamitea” fata de politica. Nu cred ca exista vreo solutie miraculoasa prin care „reprezentativitatea” invocata drept argument sa fie valabila in conditiile unei prezente la vot in medie de 3o%. Iar perspectiva e sumbra. Obiectiv vorbind.

    • Nu reiau si aici discutia despre reprezentativitate. Fara indoiala ca PDL sustine sistemul pentru ca considera ca ii acorda un avantaj, asa cum si PSD credea asta pana sa intre in alianta cu PNL – dovada ca au sustinut sistemul la momentul respectiv, si asa cum e probabil ca PNL il respinge doar pentru ca nu-i acorda un avantaj. As putea adauga aici ca eu personal consider ca PDL se pripeste, as putea chiar argumenta asta, dar e inafara subiectului. Articolul discuta argumentele pentru care modificarea n-ar fi buna din interes public. Partidele insa sunt organizatii private.

      • Dle Damian
        nu e necesara o reluare a discutiei despre reprezentativitate. Principiile invocate sunt corecte si de bun simt. Doar ca aplicarea acestora, desi ar trebui, nu este unitara.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Miron Damian
Miron Damian
Miron Damian scrie analize politice pe forumuri începând cu 2002, sub pseudonimul Doc. A colaborat cu ziarul Cotidianul si cu revistele Dilema Veche si Revista 22. Din 2006 are blogul propriu în cadrul Hotnews, "Inventarul Stricăciunilor Politice"

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro