Home » Administratie »Analize »Economie »Global / Europa »Macro »Opinie »Sinteze » Citesti:

De ce trebuie să creștem bugetul Uniunii Europene

Siegfried Muresan martie 15, 2018 Administratie, Analize, Economie, Global / Europa, Macro, Opinie, Sinteze
28 comentarii 1,114 Vizualizari

Vrem să sporim securitatea cetățenilor în Europa, să avem granițe mai sigure, să combatem mai eficient migrația ilegală și terorismul? Vrem, totodată, să putem concura cu Statele Unite ale Americii și Asia în domeniul cercetării și inovării tehnologice? Ne dorim ca, în același timp, să păstrăm standardele ridicate în domeniul alimentației, dar fără a crește prețul produselor? Vrem ca Uniunea Europeană (UE) să ofere în continuare fonduri structurale și de coeziune țărilor mai puțin dezvoltate, cum este și cazul României, pentru a putea construi noi spitale și autostrăzi? Nu vom putea avea toate aceste lucruri decât dacă vom cădea de acord că Uniunea Europeană are nevoie de un buget adecvat.

Am votat miercuri la Strasbourg poziția Parlamentului European asupra viitorului Cadru Financiar Multianual (CFM) al Uniunii Europene post-2020. Documentul Parlamentului vine înainte ca proiectul de regulament privind CFM post-2020 să fie publicat de către Comisia Europeană, ceea ce se va întâmpla în data de 2 mai. Prin votul de miercuri am cerut, concret, creșterea contribuțiilor financiare ale statelor membre la bugetul Uniunii Europene, de la 1% din Venitul Național Brut (VNB), la 1,3% din VNB. Numai crescând alocările putem și să păstrăm același nivel al finanțării pentru politicile tradiționale ale UE, precum Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune, și să alocăm resurse financiare noilor provocări europene.

Securitate, inovare, agricultură, coeziune – la care să renunțăm?

Oamenii așteaptă de la Uniunea Europeană să facă mai mult și să răspundă mai eficient la noile provocări cu care se confruntă Europa. Dar, pentru a face față acestor noi provocări, este nevoie și de alocări bugetare adecvate, care se pot realiza fie prin tăierea finanțării celorlalte politici ale UE, în special a politicilor de investiții, fie prin creșterea bugetului european. Și, atunci, se naște întrebarea: ne permitem să tăiem din finanțările pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună? Ne permitem să ne asumăm consecințele acestor tăieri? Politica de Coeziune este garanția că state membre mai noi și mai puțin dezvoltate, precum România, sunt sprijinite cu fonduri nerambursabile pentru a reduce decalajul economic de restul Europei. A fost recuperat acest decalaj? Eu nu cred. De aceea, consider că Europa nu își permite să reducă din bugetul Politicii de Coeziune, și asta pentru mult timp de acum încolo. De cealaltă parte, Politica Agricolă Comună, cea mai veche politică europeană, asigură de mai bine de șase decenii siguranța alimentară pe continent, standarde ridicate ale alimentelor la preț redus, și, totodată, un nivel de trai decent pentru agricultori. Tăind din alocările pentru PAC ar însemna fie alimente de calitate mai slabă, fie mai scumpe, fie falimentul multor fermieri, fie câte puțin din fiecare. Așadar, nu văd o opțiune nici reducerea în acest moment a acestei politici de succes a UE.

Europa trebuie să înceapă să inoveze mai mult

Pe de altă parte, UE are nevoie, pe lângă susținerea politicilor tradiționale, și de o finanțare sporită pentru cercetare și inovare. Trebuie să reducem decalajul de inovare dintre Europa și alte economii, precum Statele Unite ale Americii sau Coreea de Sud. În prezent, UE investește anual doar 2,03% din Produsul Intern Brut (PIB) în cercetare și dezvoltare, în timp ce SUA investesc 2,74% din PIB, pe când Coreea de Sud, 4,29% din PIB. Iar rezultatele se văd. Câți dintre dumneavoastră aveți în buzunar un telefon de marcă europeană? Sau câte aplicații de social media europene folosiți zilnic? Este clar că Europa a rămas în urmă la acest capitol și că nu își permite să nu recupereze acest decalaj. De aceea, propunem o creștere de 50% a alocărilor pentru acest sector al inovării față de nivelul din cadrul financiar precedent.

Trebuie să combatem mai eficient terorismul și migrația ilegală

O altă provocare cu care se confruntă Europa în prezent și la care trebuie să ofere soluții este securitatea cetățeanului. Astfel, UE trebuie să asigure un control mai bun al frontierelor externe, să combată terorismul și să oprească migrația ilegală. În 2013, când a fost aprobat actual Cadru Financiar Multianual 2014 – 2020, continentul nostru nu se confrunta cu astfel de provocări de securitate, de aceea, nici nu au existat alocări financiare solide pentru această componentă, ceea ce s-a văzut în ultimii ani 3 ani când a fost foarte dificil să deblocăm fonduri europene pentru a gestiona probleme de securitate. Acum știm că oamenii se așteaptă să oferim soluții la nivel european pentru problemele de securitate și, pentru a le putea gestiona eficient, trebuie să alocăm resurse financiare adecvate.

Creșterea finanțării pentru programele destinate tinerilor

Pe lângă gestionarea provocărilor de securitate și inovare, considerăm că trebuie să creștem alocările și pentru programele destinate tinerilor. Este nevoie să creștem finanțarea pentru Programul de mobilitate universitară „Erasmus+”, în condițiile în care, la momentul actual, unu din doi tineri europeni care aplică și este eligibil pentru o bursă „Erasmus” este respins din lipsă de finanțare. În plus, am insistat ca noul CFM să finanțeze acordarea unui abonament gratuit de tren tip Interrail valabil timp de o lună în toată Europa pentru fiecare tânăr care împlinește 18 ani. Ca negociator-șef pentru Bugetul UE 2018, am obținut, în premieră, finanțarea acestui program, pentru primul an cu 12 milioane de euro. Vreau să văd că acest program continuă și după anul 2020 și că devine un program permanent al UE, pe modelul „Erasmus”.  Nu în ultimul rând, cerem creșterea alocărilor către Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, un buget majorat pentru măsurile de sprijinire a IMM-uri, precum și pentru Mecanismul „Conectarea Europei”.

Care este soluția?

Pentru a ne putea permite toate aceste creșteri de alocări fără a tăia din finanțarea Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune, propunem creșterea contribuțiilor financiare ale statelor membre post-2020, de la 1% din Venitul Național Brut (VNB), la 1,3% din VNB.

Desigur, nu va fi simplu să convingem toate cele 27 de state membre să creștem bugetul multianual al UE cu atât mai mult cu cât trebuie acoperită și gaura din buget cauzată de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, stat net contributor la buget. Există un nucleu dur, format din câteva state net contributoare, printre care Olanda, Austria și Suedia, care au spus clar că nu vor accepta contribuții mai mari în bugetul post-2020.

Dar realitatea este că niciuna dintre prioritățile și provocările prezentate mai sus nu poate fi gestionată mai eficient la nivelul statelor decât la nivelul Uniunii Europene. Atât timp cât vrem să rămânem o piață internă în care guvernează libera circulație a mărfurilor, oamenilor și capitalului, atât timp cât vrem ca cetățenii europeni să poată munci, lucra și locui în orice stat european, avem nevoie și de soluții în domeniul securității la nivel european. La fel, este mai eficient să investești în cercetare și inovare la nivelul întregii Uniuni Europene, decât separat în fiecare stat membru. Nicio țară europeană nu poate concura singură cu SUA în domeniul cercetării și inovării, dar, dacă ne punem resursele la comun, avem puterea să reducem decalajul de inovare.

În concluzie, ca Uniunea Europeană să poată face mai mult, trebuie și un buget adecvat. De aceea, deși înțelegem reținerea unor state membre de a contribui mai mult, am încrederea că și aceste state vor agrea, la finalul negocierilor, că este un preț mic de plătit pentru beneficiile mari pe care le vom primi cu toții, inclusiv cetățenii din țările respective. Evident, vor fi și mai ușor de convins aceste țări net contributoare să crească alocările la bugetul UE dacă vom eficientizarea cheltuielile cu fondurile europene. Și acest lucru trebuie să facă atât Uniunea Europeană, precum și fiecare stat membru în parte: să se asigure că banii europeni sunt bine folosiți, că își ating obiectivul, de asemenea, să aibă rezultate mai bune în prevenirea, combaterea și anchetarea fraudei cu fonduri europene.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "28 comments" on this Article:

  1. Omics spune:

    Sunt foarte încântat de pledoaria din acest articol.

    Însă cred că bugetul U.E. trebuie să aibă cel puțin 10% din PIB-ul european. Iar intrările să fie impozite europene aplicate firmelor, cetățenilor, regiunilor nu contribuții ale statelor.

    Țări ca Olanda, Austria, Suedia vor să imite Elveția. Care profită de potențialul uriașei piețe U.E. dar nu se consideră membră cu obligații a U.E. Vorba cuiva, călătorește în trenul U.E. fără bilet.

    Iar finanțarea europeană a inovării trebuie să crească, dar decalajul față de S.U.A. se datorează în primul rând mecanismului de finanțare, lipsei lui de eficiență. Regatul Unit era laboratorul de cercetare al U.E. în primul rând datorită modului de finanțare adoptat acolo.

    • Kurt spune:

      Văd altfel.

      Elveția plătește contribuții mari în UE, participă la subvențiile nerambursabile pentru Romania. Realitate și impresia personală diferă de realitate. Check, recheck, doublecheck. Cu un clic…

      1) Un budegt mai mare e cerut de E. Macron pentru un cerc mai restrâns ZE. România nu e în ZE. Un budget suplimentar (conceptul francez 2017) la cel al UE.27 de 1% va fi foarte greu de realizat în „unanimitate voturi” ale celor 27 parteneri. Numai 2% budget suplimentar în ZE înseamnă (BIP 10.000 miliarde Euro pe an) 200 miliarde Euro pe an, bani care nu sunt prevăzuți în niciun budget „național” al partenerilor ZE/UE.

      2) Exagerat și irealizabil e cifra de 10 % din BIP (14.000 miliarde Euro pe an în UE.27). Un budget de 1.4000 miliarde Euro pe an e ceva de mărimea SUA (guvernul federal) și nu are șanse în UE. UE nu e un stat, nu e o federație, nu va avea în viitorul apropiat structuri de „stat”.
      3) Realizabil mi se pare într-un viitor mai îndepărtat 2 % BIP ca budget UE. E mult prea puțin pentru rezultate rapide în sud- est- balcani.

      4) Util ar fi 5 % din BIP (700 miliarde Euro pe an) cu țeluri UE bine definite, cu surse bine precizate. Cred că e realizabil. Peste 20 de ani ? 50 de ani? Va fi târziu….

  2. Kurt spune:

    Probeleme UE sunt excelent formulate. Cererile autorului sună frumos. Rămâne problema cu țelurile UE.27 după anul 2020 și noua structură concepută la Paris 2017.

    … „… ne permitem să tăiem din finanțările pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună? Ne permitem să ne asumăm consecințele acestor tăieri? Politica de Coeziune este garanția că state membre mai noi și mai puțin dezvoltate, precum România, sunt sprijinite cu fonduri nerambursabile pentru a reduce decalajul economic de restul Europei. A fost recuperat acest decalaj? Eu nu cred….… „……

    O parte a contribuților britanice vor fi compensate cu contribuții mai mari din Olanda (a asigurat premierul olandez), Germania Federală, Franța , etc.
    O parte a contribuților britanice nu vor fi compensate. Cearta se va duce în privința reducerilor (mărimea) din budgetul agrar și din fondul de coeziune (est). Care sunt prioritățile României la președinția UE 2019? Cu ce sa va prezenta Bucureștiul partenerilor din UE? Care răspuns va primi E. Macron 2019 la invitația sa exprimată la București 2017 în privința participării României în ZE/ UE mai puternic integrată? O orientare fermă PRO-UE sau un naționalism identitar izolaționist, politica traditională pe malurile Dâmboviței 1938-1989-2018?

    … „.. Există un nucleu dur, format din câteva state net contributoare, printre care Olanda, Austria și Suedia, care au spus clar că nu vor accepta contribuții mai mari în bugetul post-2020…. „…..

    Mai dificil va fi compromisul dintre conceptul francez al lui E. Macron cu tendințe de „Schuldenunion”/Uniune a datoriilor de stat comunitarizate
    (Frankfurter Allgemeine Zeitung:…… Merkel hatte am Abend in einem Interview gesagt, sie fürchte, Teile der Vorschläge Macrons könnten Richtung Schuldenvergemeinschaftung gehen, was sie nicht wolle. Auf die Frage, ob ihn, Le Drian, diese Worte der Kanzlerin enttäuschten, weicht er aus: Er sehe den Koalitionsvertrag von Union und SPD als Grundlage und, was er dort lese, freue ihn. Deshalb sei er gespannt auf die Gespräche am Freitag. Maas agiert ebenfalls vorsichtig: Auch er verweist auf das Treffen am Freitag und sagt: Man sei in Deutschland froh, dass man endlich konkret mit der Diskussion über die Vorschläge Macrons beginnen könne. Der Koalitionsvertrag lege den Rahmen dar und dieser sei sehr „proeuropäisch“. Deshalb seien seine Gespräche sowie die der Kanzlerin und des Vizekanzlers am Freitag „der Beginn einer Diskussion“. Aber es sei ganz sicher nicht so, „dass wir mit fertigen Positionen nach Paris kommen“…. /…propunerile lui Macron ar putea merge in directia comunizarii datoriilor de stat a spus cancelara A. Merkel, e cea ce nu vreau, nu sustin…..)
    și cel al partenerilor ZE care rămân la conceptul No- bailout (refuzarea preluării datoriilor de stat ale partenerilor din UE.27). Vineri la Paris E. Macron discută tet a tet cu cancelara A. Merkel reorientarea UE.27. Cele mai multe întrebări vor fi ca cele expuse de autor? Soluțiile vor diferi foarte mult de cele ale autorului?
    Bani mai mulți pentru apărarea frontierelor maritime în sud- est se vor găsi. Reducerea budgetului UE pentru agricultură și pentru fondul de coeziune e azi numai o întrebare de mărime. No bailout rămâne poziția unor guverne ZE/UE.

    Cum va arăta compromisul franco- german de la Paris (vineri 16 martie) pentru ZE/UE 2020-2027 (două mandate E. Macron) după consultarea cu ceilalți parteneri în UE.27?

  3. Florin C. spune:

    Problema cu structurile birocratice de conducere este că tind să crească mereu și să înghită tot mai mulți bani. Până acum, toți europenii (și evident nu numai ei) au experimentat chestia asta la nivelul propriului stat. Acum avem UE, care e un strat suplimentar, peste statele deja existente și care nu dau semne că și-ar diminua nevoile bugetare ca urmare a existenței UE, dimpotrivă !
    Iar birocrații UE par să fie tot mai nemulțumiți că gestionează atât de puțini bani în comparație cu birocrații naționali. Așa că trec la atac și ne cer și ei mai mulți bani. Bineînțeles, explicându-ne cu bunăvoință și cu lux de amănunte cum lucrul ăsta este în interesul nostru imediat…
    Desigur, România încă beneficiază net de bani europeni, dar nu cred că asta va mai dura la nesfârșit. Deja sunt europeni nemulțumiți că finanțează țări ca România, iar rezultatul este… și mai mulți români care vin în țările lor. Dacă nu mă credeți, întrebați-i pe britanici.

    • Kurt spune:

      UE are 32.000 angajați la Bruessel pentru 400 milioane locuitori. Bucureștiul are mult mai multi budgetari decât UE. Ceva neclar?

      Toate deciziile UE se iau în consiliul șefilor de state. Nici o decizie nu se ia în UE, în Comisie/ Juncker, președinția UE/ D. Tusk, în Parlamentul European PE, care nu a fost acceptată mai întâi de toți partenerii UE. Deciziile se iau cu consimțământul statelor naționale, nu se iau la Bruessel „de la centru”. Standarde tehnice comunitare sunt un avantaj mare. Piața comună, libera circulație a mărfurilor, a investiților, funcționează de 60 de ani. Nimeni nu vrea să renunțe la avantajele în UE. Nu cred că poate fi vorba de bani. UE are 1% BIP budget pentru 27 parteneri, deci 140 miliarde Euro pe an. E un pic mai mult decât nimic.
      In UE.27 nu e vorba de bani. E vorba de bani mărunți.

      • Dedalus spune:

        Oarecum. Nu subestimati forta birocratiei Comisiei, adica a functionarilor sai.

        Si desi deciziile se iau in Consiliu, forta de negociere conteaza acolo, dupa cum conteaza si multe altele (puterea economica, existenta argumentelor documentate si multe altele).

        Nu numarati doar functionarii UE ca atare. Luati in calcul toate posturile create de existenta UE, fie la Bruxelles, fie in statele membre.

        Totusi, dupa parerea mea, conteaza impactul birocratiei mai mult decat numarul celor implicati. Desigur, e de preferat un umar cat mai mic.

        As spune si ca pana la urma, piata UE conteaza mai mult decat finantarea in sine. Din pacate exact acest avantaj pare sa paleasca in fata obiectevelor sociale sau pretins sociale si in fata formarii unei constiinte a birocratiei UE.

        • Kurt spune:

          Nu înțeleg de ce vorbim de „finanțele „ UE.

          Budgetul de 1 % BIP împărțit la 27 de parteneri nu se mai poate numi finanțe. România are dreptul la solidaritate, are dreptul la subvenții nerambursabile. Ca mărime sunt sume mărunte. O bancă globală are suma de afaceri de peste 1.500 miliarde Euro pe an, deci budgetul UE.27 pe 10 ani. Birocrații de la Bruessel sunt mărunți în raport cu un directorat de bancă globală. UE se bazează pe „principii normative”, pe dreptul comunitar. Aici se pot pune multe întrebări ce trebuie și ce nu trebuie decis în comunitate. Normele tehnice cred că sunt utile.

          Participarea la budgetul UE mai mare va scinda eventual estul de vest. Chiar dacă Ungaria, Polonoia, Cehia, Slovacia vor refuza un budget peste 1% pentru anii după 2020 nu înseamnă mare lucru. Conceptul francez de la Paris 2017 nu mai ține cont de estul UE. E. Macron vrea o integrare mai rapidă și mai pronunțată pentru un cerc mai restrâns în ZE. România nu e în ZE, nu va profita de un eventual „budget tehnologic de inovații „ (baterii pentru autocare electrice?) după modelul francez. Vineri la Paris A. Merkel va face câteva concesii conceptului francez: bani mai mulți pentru apărarea granițelor maritime, compensarea parțială a contribuțiilor britanice (e sigur), ceva bani pentru investiții (mărime mică de 20 miliarde Euro în loc de 200 miliarde Euro pe an, după conceptul francez). Greu de spus care decizie va fi în favoarea României. In nici un caz atacul asupra statului de drept din partea guvernului PSD/ALDE. Aici există pericolul de aliniere cu nțtionaliștii identitari suveraniști / Vișegrad.

          România europeană?

          • Dedalus spune:

            Va fi, cel mai probabil, si un ministru european al finantelor, sau cum vreti sa ii spuneti.

            • Kurt spune:

              Nu cred că va fi un ministru de finanţe (francez) cu un budget separat ZE (fără ceilalţi) înainte de 2020.

              1) Conceptul francez 2017 nu are nici după un an un răspuns afirmativ pentru un astfel de budget ZE separat (investiţii) din partea celorlalţi. No-bailout a fost deja semnalat de 9 parteneri în ZE, deci refuzul miezului conceptului francez 2017, care prevede „asigurare colectivă“, peste fondul ESM actual şi peste asigurarea bancară. Nu va fi acceptat.

              2) Bundestagul german are suveranitatea asupra budgetului federal. Grundgesetz nu acceptă alt suveran în privinţa budgetului. Nu e posibil ca un „ministru de finanţe“ ZE să fie numit pentru un budget fantomă (un Parlament ZE trebuie să supravegheze acest budget separat, după conceptul francez. PE ales 2019, fracţiunea ZE). De la Berlin s-a semnalat: numai ceva bani pentru investiţii (în cadrul budgetului UE.27). In nici un caz 2% BIP (60 miliarde Euro partea germană). In nici un budget naţional nu e prevăzut 2019 un astfel de budget ZE suplimentar pentru viitor.

              3) Ramâne anul 2020 cu cearta UE cine compensează cât din contribuţia britanică (Olanda, Franţa, Germania vor compensa). Va fi cerată UE pentru reducerea budgetului agrar şi de coeziune (5%). Deci budgetul de 1% BIP pentru anul 2020 nu e clarificat (în Mai 2018 se decide) pentru UE.27.

              4) De unde bani pentru un budget suplimentar separat ZE? Când? Cine participă? România nu e în ZE.

      • mike spune:

        Exista state pentru care anumite avantaje oferite de UE, precum piata unica, taxe, libera circulatie, nu mai reprezinta mare lucru. Ma refer la Polonia, Ungaria, Cehia pentru ca Romania abia se taraie si are nevoie de banii UE ca de aer. In fine, asta daca nu se duc pe la Tel Drum.
        Eu nu vad Ungaria acceptand sa cotizeze si mai mult la bugetul UE, de exemplu. Legat de functionarii europeni, haideti sa nu comparam salariile medii de 3000 EUR din Bruxelles, cu cele de 300 din Romania. Sunt de acord ca nici unii, nici altii nu fac mai nimic, insa atunci cand nu faci nimic pe 5000 EUR parca nu este chiar atat de normal, nu?

  4. Dedalus spune:

    Eu sper din tot sufletul ca bgetul UE sa scada.

    Risipa banului public pe cercetare fara sens, pe “retele” fara alt obiectiv decat raportarea glorioasa, programe “pentru tineri” care ar trebui marcate “pentru birocratie” si cate si mai cate bazaconii.

    Probabil ca sondajele comandate de UE arata ca “oamenii se asteapta ca UE sa faca mai mult”.

    Care oameni, ma intreb eu?

    Cei care traiesc din banul public fosnind trei hartii?

    Da, poate ca oamenii se asteapta ca Europa sa faca mai mult. Dar asta nu inseamna ca se asteapta sa cheltuiasca mai mult.

    ===
    “Securitate, inovare, agricultură, coeziune – la care să renunțăm?”

    La toate, sub forma de acum. Trebuie altfel facute, in orice caz mai ieftin si cu mai mult respect pentru banul public. Nu se pune problema sa luam de la una sa punem la alta – asa ceva denota chiar lipsa de respect pentru taxe si impozite.

    Toate trebuie facute mai ieftin, iar Brexit este o ocazie pentru asa ceva.

    Trebuie schimbat modul in care vedem sprijinirea acestor domenii, nicidecum procentele relative ale cheltuielilor intre aceste aceste domenii.

    Am destui in Romania care imi iau banii prin taxe si impozite si mi-i arunca pe fereastra, nu vreau ca UE sa deschida fereastra si mai larg si sa-si mai cumpere o lopata.

    ===

    Citat:
    ” La fel, este mai eficient să investești în cercetare și inovare la nivelul întregii Uniuni Europene, decât separat în fiecare stat membru. Nicio țară europeană nu poate concura singură cu SUA în domeniul cercetării și inovării, dar, dacă ne punem resursele la comun, avem puterea să reducem decalajul de inovare.”

    Comparatia cu SUA este lipsita de sens. SUA are o modlitate anume de a finanta cercetarea, despre modalitate ar trebui sa vorbim, nu despre sume.

    ===
    “eficientizarea cheltuielile cu fondurile europene.”

    Daca ma uit la Romania, ideea cu “eficientizare” face sa ma umfle rasul. Oricine stie ca orice ai vrea sa faci cu fonduri europene costa de 3-4 ori mai mult decat cu fonduri private si dureaza de 2-3 ori mai mult.

    Pe hartie si in Rapoarte, birocratia europeana a ajuns sa prezinte o realitate distincta, doar a ei.

    Eu cred ca, dimpotriva, cetatenii se asteapta ca Europa sa faca mult mai putin, dar mult mai bine si mai ieftin. Mai cred si ca Europa ar trebui sa fie mult mai atenta la climatul de afaceri, sa nu creada ca existenta UE este existenta birocratiei sale.

    Si eu cred ca viitorul este al UE. Dar al unei UE mai simple, mai ieftine, mai eficiente, care are ca obiectiv diversificarea si consolidarea pietei sale si implicarea in piata globala. Al unei UE cu un buget cel mult 50% din cel actual.

    Nu vad de ce ar trebui sa creasca finantarea la politica de coesziune si la cea agricola comuna. Ca sa creasca si chelteuilile birocratiei? Ca sa favorizam cetatenii care se specializeaza in cheltuirea fara sens a banilor din taxe si impozite?

    Eu nu vreau mancare ieftina, vreau mancare de calitate, rosii pentru care fermerul nu doarme noaptea gandindu-se cum sa le faca mai bune si mai ieftine, nu la care fermierul se gandeste cum sa convinga UE sa subventioneze mai mult. Nu am chef de autostrazi “finantate din bani europeani” la Sfantu’ Asteapta, nici de “blocuri reabilitate termic” din care se scurge polistirenul expandat pentru ambalaje.

    ====

    In rest, imi pare rau sa o spun, dar astfel de articole incep sa sune a neo-marxism. Cel putin in ceea ce priveste tonul.

  5. mike spune:

    Cu alte cuvinte, Brexitul nu trebuie sa afecteze deloc “dolce vita” europeana. Credeti ca se vor schimba lucrurile daca vom creste bugetul UE? Pana acum UE nu a avut un buget suficient pentru toate politicile sale? Si la ce i-a folosit? Intr-adevar, daca cu actualul buget alocat UE recuperam decalajul intre UE si SUA in ce priveste tehnologiile, daca statele estice se apropiau din ce in ce mai mult de cele din vest, daca problema migratiei si securitatii era rezolvata pana acum, daca erau alocati mai multi bani pentru Erasmus, as fi fost de acord sa crestem bugetul si sa avansam si mai repede. Insa contributiile si mai mari la bugetul UE nu cred ca vor rezolva nici o problema din cele mentionate. Macar sa pastram bugetul la nivelul actual, tot ar fi o realizare.

  6. Omics spune:

    Nimeni nu observă faptul că poate să scadă fiscalizarea în general, o dată cu creșterea fiscalizării europene și scăderea celei naționale. Adică să fie fiscalizat 20% din PIB, în loc de 30%, dar 10% să meargă la U.E. Acum e fiscalizat 30% din PIB și merge 1% la U.E.

    • Kurt spune:

      Telul e bun, drumul va fi foarte lung. Cred că lipsesc etapele intermediare necesare pentru un budget UE substanțial.

      1) Nu există un „suveran“, nu există un „popor“ în UE.27. Uniunea nu e un stat, nu e o federație, se bazează pe „principii normative“, pe dreptul comunitar.

      2) Lipseste o „opinie publică UE comunitară“. Lipseşte conectarea opiniilor publice din cele 27 de state. Limbile „naționale“ sunt o barieră prea mare pentru o opinie publică a Uniunii, cum se vede după 60 de ani. E. Macron a cerut 2017 învățarea a două limbi europene, învățarea limbilor vecinilor (ce s-a întâmplat un secol cu limbile locale în regiunile istorice Bucovina, Banat, Transilvania? O singură limbă administrativă de stat până azi?), a partenerilor în UE.

      3) Un budget UE substanțial trebuie supravegheat de un parlament PE cu împuterniciri mult mai mari decât azi. NU se va realiza 2017-2027 pentru UE.27 în cele două mandate E. Macron. Conceptul francez 2017 se referă la un cerc restrâns în ZE. România nu e în ZE.
      4) Etapele spre un budget UE substanțial încep 2020 cu compensarea parțială a contribuțiilor britanice (12 miliarde Euro pe an). Aceste sume mărunte sunt refuzate azi de o parte a statelor „naționale“ în UE.27. Cu cât mai greu va fi acceptat un budget modest de 2% din BIP. Probabil după 2027 se va ajunge la un consens pentru cei 27 în UE.
      5) Conceptul francez cu integrare mai profundă în ZE nu va fi realizat în felul cum e conceput la Paris şi cerut de E. Macron 2018. NO-bailout e pozitia a 9 state în ZE (refuzarea asigurării datoriilor de stat ale partenerilor ZE). Sunt două concepte diferite care se exclud în unele privințe. Tandemul franco- german caută azi un compromis la Paris, la prima întâlnire E. Macron cu noua cancelară A. Merkel (a fost aleasă în Bundestag a patra oară ca cancelar). Compromisul anunțat deja la Berlin exclude „Schuldenunion“, exclude conceptul francez de asigurare reciprocă în ZE, peste fondul ESM existent.

      6) Un budget de 5 % ar fi o soluție pe care o văd într-un viitor mai îndepărtat, peste 20 de ani, cu o UE mult extinsă în sud-est (vestbalcani), eventual cu Moldova, Ucraina, Gerogia, etc.
      Azi nici un guvern în UE.27 nu câştigă alegeri „naționale“ cu un asemenea concept anuntat electoratului „national“. Statul național integrat mai puternic într-o Uniune europeană (asigurări sociale, datorii publice, armată UE) e refuzat la Bratislava 2016. Scindarea UE.27 est- vest e punctul de plecare spre un budget UE mai mare. Vom vedea ce va realiza E. Macron 2018-2027 în ZE, în privința unui budget separat, numai pentru cei care participă la proiectul francez.

  7. Mircea Modan MirceaM spune:

    Argumentatia e slaba, pe bune. Si ma enerveaza de mor! :P
    Basca “tonul’, inodor, incolor….afirmatii fara snagă, lipseste un zvîc, o ‘sinceritate” care sa te convinga, sa te faca sa citesti cu placere, sa percutezi, sa cuplezi cu ce ai gandit si tu, “particularul”, dar nu ai bagat de seama, sa fii parte din proiect. Nici vorba…
    OK, sa va spun de ce, mai la concret, poate va schimbati mesajul (si articolul dinainte tot asa a fost, nu stiu cine va consiliaza pe partea de PR, mesajul e sterp, aici aveti citiori destepti, nu merge cu șușu-mușu, zău!)
    1.”Securitate, inovare, agricultură, coeziune – la care să renunțăm?”
    De ce trebuie sa renuntam? Trebuie sa prioritizam si sa eficientizam.
    Dvs ziceti:
    “…pentru a face față acestor noi provocări, este nevoie și de alocări bugetare adecvate, care se pot realiza fie prin tăierea finanțării celorlalte politici ale UE, în special a politicilor de investiții, fie prin creșterea bugetului european. Și, atunci, se naște întrebarea: ne permitem să tăiem din finanțările pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună? ” bla, bla
    Nu, injcetati cu treaba asta, aratati batul de parca e musai sa si fie asa, conteaza rezultatele, in principal, nu marimea alocarilor. Putem aloca triplu, asta nu garanteza ca rezultatele se vor tripla. Dupa cum putem aloca mai putin, (ca aici e buba, brexitul face o mica gauirica) dar prioritizam acolo unde doare si cheltuim mcar mai cu cap acolo unde se risipisete. In tot aricolul nu aveti nimic, nicio referinta la eficienta banilor alocati vs altii, SUA, in special…chiar credeti ca treaba merge atat de simplu? Dvs spuneti si noi punem botu`?
    2″.Europa trebuie să înceapă să inoveze mai mult”
    Da trebuie. Taxele mai mari vor duce “automat” la inovare mai multa? Cine face , de fapt, inovare, “privatii” sau nu`s ce institute platite din bani publici? Intrebara e retorica..
    Te uiti pe orice site care analizeaza inovarea in SUA si in lume si ce vezi? Care sunt driverii inovarii? Fondurile publice? Alocarile de stat, federale sau nu stiu ce? NU.
    Primul exemplu, la o simpla cautare ( cu un motor american, normal) ma duce aici
    https://www.thecapitalideas.com/innovation-nation/?cid=ps_ggl_354760128625&s_kwcid=AL!5214!3!232299847898!b!!g!!%2Busa%20%2Binnovation&ef_id=VveZKgAAARWamQhS:20180315172713:s
    Despre ce vorbim?
    “39 Out of the Top 100 Global lnnovative Universities Are in theUnited States” Universitati private, da?
    “Many countries have well-educated people, but not all have an entrepreneurial climate that rewwards big thinking” Nu nu stiu ce taxe mari administrate de guverne pline de speculaisti celebri…
    “The United States Leads the World in Venture Capital (VC) Investment” Adica vorbimde “venture capital”, care e “a type of private equity, a form of financing that is provided by firms or funds to small, early-stage, emerging firms that are deemed to have high growth potential, or which have demonstrated high growth”, aici e esenta, private equity, asta baga banu privat in inovare, nu ala public, din taxari mai mari amboulea

    ” 38 Out of the Top 100 Global Innovators Are in the United States”
    De ce? Ptr ca taxele sunt mai mari si banii publici merg in nu stiu ce proiecte federale? NU
    Si tot asa, nu mai continui ca mi se face rau….
    “Trebuie să combatem mai eficient terorismul și migrația ilegală”
    De acord. primul lucru este sa nu mai primim migranti asa de usor.
    Al doilea, la prima “calcare” pe bec, la prima incalcare , oricat de mica a legii, aia primiti foarte usor si aiurea, acum, trebuie sa zboare urgent din UE. Asta nu costa nimic, trebuie doar reglemntat.printr-o lege simpla. Nu trebuie sa ajunga sa viloeze sau sa calce cu masina oameni, zboara urgent daca trec pe rosu, daca arunca un chistoc pe strada. Punct.
    “Creșterea finanțării pentru programele destinate tinerilor”
    OK, nu ma pricep.. Dar stiu ca fi-miu a fost in state, cam in anul 2 de faculta, prin work and travel si a venit , practic , alt om. Fara nu stiu ce cheltulieli. Cuplezi munca, nu aia garantata, trebuie sa-ti cauti jobul chiar tu, la privati, schimbi in nestire pana gasesti ceva potrivit, asta e scoala adevarata, cu sansa de a studia la o unversitate mare. Dar si cu distractia, cu calatoria, cu aventura. Asta nu costa foarte mult, doar drumul si ceva bani ptr primele luni.
    Sunt convins ca exista solutii. articulate pe orice program, tinerii sunt mult mai flexibili, mai inovativi is mai receptivi. Trebuie doar sa le oferi sansa, nu sa le bagi banii in buzunar;;;asta o vor face singuri, in no time…
    Nu ati pomenit nimic de armata aia comuna…poate cel mai important lucru.
    Din doua motive
    Ne va da si sentimentul ca suntem uniti, ca avem ceva important in comun, din multele lucruri care sunt altfel, securitatea uneste, de cele mai multe ori.
    Se poate accelera si eficientiza inovarea aia mult visata, se pot da teme clare de cercetare si dezvoltare care sa fie finalizare prin comenzi care justifica chletuieli importante, care altfel, la comenzi mici, nu s-ar justifica. “Privatii” se vor uni, se vor asocia, vor face pe dracu`n patru sa castige acele contracte, fara sa marim taxele.
    Crearea unui cadru stimultaiv, concurential, la liber, este mult mai importanta ca un bir mai mare, cheltuit “planificat”, centralizat…noi o stim poate mai bine ca oricine!

    • ion spune:

      Bravo! Foarte bine.

      Eu chiar as incuraja tinerii sa lucreze de pe la 14 ani legal, nu ar trebui sa fie platite taxe in aceasta perioada pana pe la 18 ani. Ar fi bine tinerii sa fie incurajati sa mearga in alt stat mai departe de parinti la studii lucru, in loc de excursii platite de parinti in care nu invata nimic de fapt. Eu chiar as reduce scoala pana la 16 ani, observ ca statul mareste din ce in ce mai mult varsta cand stau pe capul parintilor, daca compar ce invatam noi la 16 ani si ce invata ei la 18 observ ca e acelasi lucru, la ce e sa-i tii in scoala pana la 18 ani? Cu cat mai devreme devin mai independenti cu atat e mai bine pentru ei in primul rand. Studiu teoretic fara practica nu inseamna nimic, din primul an trebuie sa fie 50% practica.

      As mari si varsta pensionarii si i-as incuraja sa lucreze cat vor si pana la 100 de ani, as pedepsi drastic pe cineva care face descriminare de varsta. As scade si impozitele pentru ei, sa fie mai convenabili la angajare, oricum e mai bine decat sa le platesti pensia si restul fara sa faca nimic.

      Armata si politia ar trebui sa lucreze mult mai strans, acum fiecare e cam de capul lui. Ar trebui armonizata si legislatia rutiera.

      Ar trebui redus pretul energiei, in tarile cu care suntem in competitie pretul e mult mai mic. De asemenea taxarea, ca sa nu mai fie nevoie de scheme sau imigrare.

      • WD spune:

        @ ion (16/03/2018 la 11:52)

        Propunerile dvs. sunt foarte pozitive dar nu stiu cum s-ar aplica in Romania care are mai mult de 3 milioane de romani care lucreaza in Europa si care – se zice – ca au plecat din lipsa locurilor de munca ( si/ori din salariul oferit).

        Daca nu stiati, in North America, toti studentii isi cauta “summer jobs” pentru lunile de vacanta (mai – sept). Aceasta activitate poate cont si ca experienta profesionala.

        Unii mai lucreaza si in timpul anului, dat fiind ca exista flexibilitate in a-si da examenele.

        De la varsta de 16 ani, (legal) tinerii sunt considerati independenti financiar de parinti si-si intocmesc “income tax” anual.

        Cat privesti pensionarea, nu exista discriminare de sex (65 de ani). In Canada, amanarea platii pensiei de stat (din contributie) se “premieaza” cu un 0.8% pe luna, pana la varsta de 70 de ani (max. 42%). Similar se aplica acelasi procent pentru pensionarea in avans (la min.55 de ani).

        Bugetarii sunt pensionati automat la 65 de ani, insa pot lucra in continuare dar nu la stat sau ca alesi (parlament, consilieri locali).

        Varsta de pensionare se va mari la 67 de ani din 2023 dupa cate stiu eu.

        Taxele se platesc la VENIT (si nu sunt 16 % ci progresive) si iau in considerare orice venit (chiar si pensia primita din alta tara) dar exista un prag de venit – pentru toata lumea – de la care se aplica taxarea: deci poti avea cate joburi cate vrei si, la fel, lucra pana la ce varsta doresti.

        N.B. : La angajare, salariul este oferit/acceptat (ex: 100.000 pe an sau 45 pe ora). Nu exista nici un spor (vechime, doctorat etc.) exceptand spor de noapte sau de overtime.

    • Dedalus spune:

      Domnule , dar ce rabdare aveti! O spun fara urma de ironie.

      Subscriu in toatalitate.

    • Dedalus spune:

      As spune doar ca dupa parerea mea s-a exagerat cu emigrantii.

  8. ion spune:

    Pentru a avea inovare, cercetare, industrie, trebuie modificata legislatia si abordarea, redusa birocratia, automatizat administratia, sa fie cat mai putini oameni, create conditii convenabile pentru firme. Abia dupa puteti mari bugetul de sustinere pentru a amplifica rezultatul.

    Statele omoara firmele si oamenii care doresc sa munceasca cu birocratie si taxe.

    • Kurt spune:

      Finlanda a avut 2017 un start (colonie rusească, suedeză) în suveranitate asemănător cu România. Finlanda a suferit invazia sovietică 1940 (Basarabia 1940). Finlanda e după un secol un stat prosper cu cetăţeni pe primele locuri în lume după „sentimentul de fericire“. Finlanda are azi un învăţământ de excelenţă, are o economie sprijinită pe inovaţie şi cercetare.

      Elveţia are patru limbi oficiale de stat şi e pe primul loc în lume după inovaţii pe cap de locuitor.
      Singapur a ajuns sub un regim autocrat un stat- oras prosper în timp foarte scurt.
      Correa de Sud a ajuns de la un nivel african /Sudan un stat industrializat în timp record.

      De ce România e altfel?

      • Dedalus spune:

        Pentru ca a ramas socialista.

        Aparenta e una, fondul e altceva.

        Romania va scapa de socialism cand va fi suferit indestul. Deocamdata, ne imprumutam de la copiii si de la nepoti si irosim totul.

        • Kurt spune:

          Imprumutul de la copii și nepoți e o amenințare reală în țara și în UE (Grecia, Italia). La un moment dat vraja falsă PSD/ALDE dispare ca o ceată densă care a învăluit malurile Dâmboviței. Istorici contemporani 2018 pun mitologia (imaginația, narațiunea, povestea) „națională” la un nivel cu „știința istorică adevarată”. Cât timp mai țin minciunile politice naționaliste, mitologia balcanică? Cât timp mai întunecă vederea?

          Dobânzi crescătoare vor afecta imediat costul datoriilor de stat. Imprumutul de la copii și nepoți e un pericol dezastruos în viitor. Cum se va rezolva? Cine plătește datoriile de stat după 8 ani Dragnea & penalii săi?
          Anii 1982-1989 mai sunt în amintirea unora? Frig, întuneric, foame?

          • Dedalus spune:

            Problema nu e valoarea imprumutului. Ci imposibilitatea de a-l inapoia fara dureri.

            Si, chiar daca nu am imprumuta de la nepoti, nu stiu nici o tara in care socialismul sa fi triumfat.

            Si in nici un caz tarile nordice nu sunt socialiste, cum multi cred bazandu-se pe protectia sociala ridicata in acele tari. Au protectie sociala ridicata, dar asta ceva cu totul diferit de socialism.

            Credinta naiva ca daca UE va cheltui mai mult vom trai mai bine face parte din aceasta panoplie a amagirilor socialiste.

            Pentru a avea o forta pe plan international, UE trebuie sa cheltuiasca mai putin. Si sa puna un accent mult mai puternic pe fortele pietei, pe contributia IMM, pe de-regularizare si responsabilizare individuala (nu pe supra-protectie handicapanata spre care se indreapta acum).

            Pentru noi calea pietei a UE e mai importanta decat pentru democratiile capitaliste vestice, pentru ca noi am putea trece mai repede la capitalism intr-un bloc orientat asa. Pe cand statele vestice se descurca oricum, indiferent de tendinta politica a UE.

            Din pacate noi avem un obiectiv fix pe dos: cresterea protectiai sociale in UE si reducerea influentei pietei. Adica vrem cumva sa-i tragem si pe altii in … nostru.

            • Kurt spune:

              Asigurările sociale în vest diferă de la țară la țară (Suedia, Finlanda, Olanda, Danemarca, Austria, etc). Baza este o economie de piață cu intreprinderi private performante. Sectorul de stat în economie e foarte redus (excepție Franța). Am văzut comunicatul de presă recent E. Macron cu A. Merkel la Paris. Diferențele sunt esențiale. Franța are o economie mai puțin performantă, puternic influențată de stat. Vorbele pompoase de la Versailles 2017 ale lui E. Macron privind relansarea UE sunt până azi numai vorbe. A. Merkel nu sprijină „Schuldenunion”, țelul din sud-est (Franța, Italia, Grecia, etc) de mult timp (F. Hollande a încercat un „complot” împotriva A.M). Suedia, Austria etc refuză deja 2018 mărirea budgetului UE de 1 % BIP. După 2020 vom vedea cum va arată PE și UE.

              Estul eliberat 1989 nu are aceași bază economică ca vestul UE. In est în socialism a dispărut „clasa de mijloc”, a dispărut „burghezia”, au dispărut intreprinderile mijlocii private care în vest sunt motorul inovației. Aderearea la UE 2007 asigură o piatț internă mare pentru comerțul României. Cele mai bune condiții din istoria țării ar trebui să ducă la rezultate vizibile pentru locuitori. După un secol nu s-a ajuns la un nivel de trai asemănător cu cel occidental. A rămas mult de realizat.

      • WD spune:

        @ Kurt (16/03/2018 la 14:24)

        Singapore ca si Correa de Sud au ajuns unde sunt acuma ca in tot atatia ani cat sunt de la Revloutie (din Romania), ambele avand regimuri autoritare/dictatura militara si nu prea multi “investitori straini” sau fonduri nerambursabile de la vreo uniune (ne-europeana ?)

        • Kurt spune:

          Nici o dicatură sau regim autocrat nu are suportul locuitorilor pe termen lung.

          … „… . În acest an, “top 10” al clasamentului fericirii include aceleași state ca anul trecut, pozițiile fiind în unele cazuri schimbate. De exemplu, relevantă este rocada de la vârf, anul acesta Finlanda este pe primul loc și Norvegia pe locul al doilea, după ce în anul 2017, Norvegia se afla în frunte. Iată însă și continuarea primelor zece locuri, după Finlanda și Norvegia se află Danemarca, Islanda, Elveția, Olanda, Canada, Noua Zeelandă, Suedia și Australia. România se află pe locul 52 din 156 de țări incluse în clasament.. „.. presa recenta.

          Singapur ale locuitori de origini diferite cu disciplină impusă în momentul eliberării. La început a fost un autocrat Lee Kuan Yew, (… … Er hatte aus der rückständigen und rohstoffarmen Insel innerhalb weniger Jahrzehnte ein blühendes Finanzzentrum mit einem der höchsten Lebensstandards der Welt gemacht…. …«Lees Verdienste um die Entwicklung Singapurs sind beispiellos», meinte Rupert Abbott von der Amnesty International. «Aber es gibt auch eine dunkle Seite: Zu oft sind Grund- und Menschenrechte dem Wirtschaftswachstum geopfert worden…. …. Liebe oder hasse ich den Mann, der uns so viel Wohlstand aber so wenig Freiheit bescherte?», schrieb der Kolumnist Carlton Tan vor dem Tod Lees. «Ich hoffe, wir werden ihn ehren, indem wir harte Fragen stellen, harte Entscheidungen treffen und uns ein anderes Singapur vorstellen. Aus Lees Schatten zu treten ist nicht einfach, aber der Zeitpunkt könnte nicht besser sein.»
          Disziplin war dem Juristen stets wichtiger als Demokratie, wie er sagte. Mit eiserner Hand dirigierte er das Volk und führte sie aus der Kolonialabhängigkeit. 31 Jahre lang blieb er an der Spitze der Regierung – bis 1990. ….. /…atât de multă bunăstare și atât de puțină libertate…), nu a creat o dinastie.

          Coreea de Sua s-a reconstruit după războiul cu Coreea de Nord cu ajutor masiv american și export în zona americană a lumii.

  9. Jean - Paul spune:

    D-le Muresan
    Argumentatia dvs in favoarea cresterii bugetului UE este solida, pertinenta si dovedeste profunzime. Eu, ca roman, convins de atatia ani de ineficienta guvernarii psd(in parteneriat cand cu pnl, cand cu unpr, sau cu alde, ca in aceasta legislatura)ma intreb in ce masura va fi benefica pentru Romania cresterea bugetului european daca suntem impotenti in atragerea fondurilor alocate?
    Suntem in 2018 si as vrea sa stiu daca in aceasta legislatura reusim sa atragem fondurile europene sau vom fi si mai ineficienti decat in perioada 2007-2013?
    D-le Muresan, va intreb cu toata increderea daca puteti sa-mi furnizati o informatie privind gradul de absorbtie al fondurilor europene de catre Romania, fiindca nu am incredere in statisticile oferite de guvernul actual.
    Daca va creste cota de participare de la 1% la 1,3%, e posibil,din cauzal impotentei guvernantilor ca Romania sa se transforme din beneficiara, in contribuitoare, adica din cauza neputintei si indiferentei celor insarcinati cu derularea programelor de dezvoltare regionala, sa contribuim cu mai multe miliarde de euro la buget decat vom fi in stare sa absorbim?
    Va multumesc anticipat



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Siegfried Muresan


Siegfried Muresan

Economist, master în Științe Economie și Management la Universitatea Humboldt din Berlin. Din 2006 a fost consilier al președintelui Comisiei pentru afaceri europene a Parlame... Citeste mai departe


Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

octombrie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Sep    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)