Home » Administratie »Justitie/Ordine publica »Reactie rapida » Citesti:

Deciziile Curții Constituționale nu sunt obligatorii pentru toată lumea

Miron Damian iunie 1, 2018 Administratie, Justitie/Ordine publica, Reactie rapida
30 comentarii 7,991 Vizualizari

„Nu există decizie CCR care să nu fie respectată de orice persoană sau autoritate.”
(Tudorel Toader, ministru Justiției și fost judecător constituțional)

Dl Toader se înșală, evident. Există o autoritate a statului român care are un istoric recent și absolut remarcabil în direcția asta. Există o instituție care demonstrează, între altele, o flagrantă și virulentă lipsă de respect față de numeroase decizii ale Curții Constituționale. Care nu se consideră obligată câtuși de puțin de ele, care le ignoră fără vreun obstacol sau opoziție, și fără ca decidenții de acolo să poată fi trași la răspundere în orice fel pentru lipsa de respect astfel demonstrată și pusă în practică.

La cine mă refer? La Curtea Constituțională însăși, desigur.

Nu aceeași instituție a decis, repetat, că sistemul tripartit de numire și revocare a conducerii parchetelor din legea 303/2004 este în deplin acord cu constituția, cu rolul și atribuțiile șefului statului și ale CSM, cu principiul separației și echilibrului puterilor în stat? Decizii făcute toate praf, întâi în februarie anul curent, și apoi în cea de ieri? Nu Curtea Constituțională, în fix aceeași componență, a decis în 2017, citând alte decizii precedente, că atribuția sa se referă exclusiv la conflictele născute direct din textul Constituției, nu dintr-o lege? Decizie de care aceiași judecători și-au bătut joc ieri, când au admis un conflict privind revocarea unui procuror șef, conflict care nu poate să provină de altundeva decât din lege? Nu a statuat într-o decizie din 2013 că „atribuţia Curţii Constituţionale de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice nu a fost concepută de legiuitorul constituant ca o a treia cale distinctă de examinare a constituţionalităţii actelor normative” ? Or, ce anume a făcut ieri altceva decât să dea o decizie de interpretare a art. 54 (4) din legea 303/2004, ca și cum ar fi admis o excepție de neconstituționalitate asupra lui? Nu cumva Curtea Constituțională a insistat în mai multe decizii decât îmi pot aminti că nu se poate transforma în legiuitor pozitiv, doar ca să impună (și) ieri o soluție legislativă particulară? În fine, că veni vorba, nu cumva foștii colegi i-au explicat într-o decizie de anul trecut chiar ministrului Toader că se înșală asupra consecințelor deciziei CCR 405/2016 la care acesta din urmă participase? Și exemple recente ar fi, destule.

Să ne înțelegem, deciziile unei Curți Constituționale se pot schimba în timp, inclusiv în condițiile în care legea fundamentală rămâne aceeași. Vorbim de o evoluție, e normal, e benefic, se întâmplă în democrații autentice, și nu e deloc cazul nostru. Chiar deloc. Spun asta fără să mă refer exclusiv la decizia de ieri, unde avem, nu o evoluție, ci o restaurație. O spun fără să mă limitez la faptul că actuala Curte arată lipsă de respect față de decizii luate de aceiași judecători, și datând cu doar câteva luni în urmă. Sau că le întoarce cu 180 de grade, și ce până mai ieri era alb devine negru. Mă refer în principal la faptul că procedează astfel fără să aibă dorința sau capacitatea să producă un minim de argumentație. Majoritatea din jurul dlui Dorneanu nu vrea sau nu poate să explice de ce consideră că deciziile precedente ale Curții nu (mai) sunt temeinice. Cel mai adesea nu poate sau nu vrea nici măcar să înregistreze faptul, ca atare. Astfel, temeiul deciziilor de acest gen pare să fi fost enunțat succint de Codrin Ștefănescu, acel strălucit izvor de drept constituțional: „facem asta pentru că putem!” Or, dacă ăsta e modul în care se arată respect față de deciziile Curții, nu vreau să știu cum arată lipsa lui.

Pe de altă parte e adevărat, chiar pot face asta, deciziile anterioare nu îi obligă în niciun fel. Dar… posiblitatea merge în ambele direcții temporale. Așa cum Curtea dlui Dorneanu întoarce acum jurisprudența constituțională, cu impunitate și cu imunitate, nu doar la orice argument, ci și la ridicol, pe viitor aceste decizii vor putea fi întoarse la loc, atunci când dl Dorneanu nu va mai reprezenta majoritatea acolo. Doi dintre membrii Curții care au votat decizia de ieri, judecătorii Lăzăroiu și Teodoroiu, își încheie mandatul anul viitor, de exemplu.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: ,



Currently there are "30 comments" on this Article:

  1. somnu' ratiunii naste monstri spune:

    „Nu există decizie CCR care să nu fie respectată de orice persoană sau autoritate.”
    (Tudorel Toader, ministru Justiției și fost judecător constituțional). Nu, nu , nu este asa. Am pe masa, de ceva vreme, o solutie in care se scrie negru pe alb ca instanta de judecata nu trebuia sa aiba in vedere decizia CCR – cel putin, de la momentul publicarii in M.Of. (!). Ba chiar, nici motivele nu produc efecte, … . Fara cuvinte … .

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Despre ce caz e vorba?

      • laurentiu ditmar spune:

        La Bucuresti (curtea de apel), in dos.civ se afla in contencios rezolutia insp.jud./2018 (acu’ 2 sapt) care constata negru pe alba ca deciziile CCR nu produc efecte de la publicare, instantele de judecata deja sesizate cu o cale de atac, dara fara sa fi existat I-ul termen de judecata, neavand in vedere decizia ccr, survenita dupa sesizare, pana la I-ul termen (acordat la 1,5 luni) . Mai mult cele retinute de ccr, in motive, nu produc efecte si nu au autoritate …Din anumite motive, nu va pot da si o decizie i.j., sesizata fiin cu fapta unui magistrat ce a scris intr-o incheiere de sedinta in 2017 ca urmeaza să interpreteze decizia C.C.R. … . Avand in vedere afirmatii dlui. TT de azi, ma gandsc sa i le trimit pe fax , la minister .

      • yvonne spune:

        rezolutia Inspectiei Judiciare-lucrarea nr.1072/IJ/538/DIJ/2018, ce formeaza obiectul d.civ.nr. 4409/2/2018 ; si incheierea de sedinta din 23.06.2017 din dos.civ.nr. 12938/197/2016 (aici chiar s-au emis avertizari ca daca se publica ceva in presa, se va suporta …) .

  2. Hantzy spune:

    Recenta decizie a ccr, care își ignoră (pentru a câta oară?!) propria jurisprudență, o consider total greșită. Independent însă de această părere personală, rețin că arhitectura constituțională s-ar putea construi pe noul fundament principial trasat de ccr: președintele României este transformat în notarul sau grefierul sinistrului de la Justiție.
    Două aspecte:
    1. În text termenul “evoluție” este prezentat antitetic la “restaurație”. Nu se poate oare ca revenirea la un sistem la care am renunțat, deci o restaurație, să fie în aceeași măsură și evoluție? Revenirea la pluripartidism în decembrie 1989 a fost și evoluție sau doar restaurație?
    2. Când a început ccr să își ignore deciziile anterioare? Abia în perioada “majorității lui Dorneanu”? Altfel spus, dacă au existat astfel de decizii contradictorii și înaintea mandatului acestuia, atunci nu fostul pesedist deține inovația arbitrarului în jurisdicția constituțională românească.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      1. Admit exprimarea implicită a unei opinii politice în pasajul respectiv: „evoluție” nu doar în sensul de transformare, ci de transformare în (mai) bine. Asta înseamnă, automat, că nu pot pretinde că ce am spus acolo e „corect”, e o apreciere subiectivă. Pe de altă parte, ca afirmație strict factuală, modificările legislative care au scos procurorii de sub comanda ministrului Justiției și sistemul tripartit de numiri la conducerea parchetelor naționale au fost cerute și au condiționat aderarea noastră la Uniunea Europeană. Fără îndoială, cineva ar putea aprecia subectiv că asta a fost ceva rău, o involuție. Sunt destui care cred asta, pot presupune sincer…
      2. Cazuri excepționale au existat dintotdeauna, așa cum au existat cazuri punctuale în care deciziile CCR au rămas literă moartă. Ce s-a schimbat de vreo doi ani încoace e frecvența cu care se întâmplă asta, caracterul radical al schimbărilor, și incapacitatea/inabilitatea Curții de a argumenta de ce își schimbă jurisprudența. Ca să-ți dau un exemplu, în numeroase decizii Curtea a interpretat expresia constituțională „configurație politică” în organizarea internă a parlamentului ca fiind rezultatul alegerilor. Prin 2011, din câte îmi amintesc, CCR a dat o decizie contrară, admițând că „configurația politică” poate să reflecte compoziția curentă a parlamentului. Însă Curtea a argumentat că este justificată noua interpretare, pe motiv de protejare a mandatului reprezentativ consacrat de constituție, și pentru buna funcționare a instituției. Nu a decretat pur și simplu contrariul la ce spusese anterior, că așa pot.

  3. Constantin spune:

    “…aceste decizii vor putea fi întoarse la loc, atunci când dl Dorneanu nu va mai reprezenta majoritatea acolo. Doi dintre membrii Curții care au votat decizia de ieri, judecătorii Lăzăroiu și Teodoroiu, își încheie mandatul anul viitor, de exemplu.”

    Ei aș! “Pe ce vă bazați?”, aș întreba autorul articolului.
    Este foarte posibil ca cei care-i vor înlocui pe cei doi să fie și mai dedicați instaurării unui regim autoritar și consolidării cleptocrației în România. Spre exemplu, atunci când a fost nominalizat la CCR din partea Președinției dl Lăzăroiu, ne-am făcut speranțe asemănătoare. Doar că dl T Băsescu și-a schimbat radical poziția în timp, devenind din apărător un adversar al independenței justiției.

    Mă tem că autorul nu observă că România se află într-un proces mai amplu de “reducere a democrației”, după cum a declarat prim-ministrul Dăncilă. Cum nu observă că a devenit treptat, după 1990, un stat captiv. Pe de o parte, nu cred că în condițiile actuale vor ajunge la CCR doi judecători onești anul viitor. Pe de alta parte, nu cred că chiar dacă vor fi pozițiile lor și ale celorlalți colegi ai lor nu vor mai fi influențate de ceea ce este cu adevărat “Statul paralel”, pentru menținerea aceleiași tendințe de involuție a democrației în patria noastră.

    Apoi, chiar dacă Moș Crăciun există și face minuni, s-ar putea ca acestea să vină prea târziu, după ce deciziile actuale ale CCR vor fi avut efecte grave.

    • Constantin spune:

      Erată:
      Uff! Rătăcirea a două virgule face textul comentariului meu dificil de înțeles. Împreună cu scuzele mele, transmit cititorilor, dacă vor exista, rugămintea ca în loc de „…nu cred că chiar dacă vor fi pozițiile lor și ale celorlalți colegi ai lor nu vor mai fi influențate…”, să citească „…nu cred că, chiar dacă vor fi, pozițiile lor și ale celorlalți colegi ai lor nu vor mai fi influențate…”.
      Mulțumesc.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      N-am exprimat o certitudine, am spus că deciziile actualei Curți vor putea fi întoarse la loc… o posibilitate, atât. Depinde mult de contextul politic, din păcate. Asta e ce rămâne după episod, Curtea se transformă de fapt într-o instituție politică, un parlament sui-generis.

      Ar trebui să subliniez o chestie, în context: deciziile actualei Curți sunt foarte, foarte inegale. Sunt decizii pe care le-a adoptat Curtea dlui Dorneanu și pe care le apreciez foarte mult, de exemplu cele care încearcă să pună un pic de ordine în „jungla legii”, declarând neconstituționale legile care permit unor acte normative de rang inferior (ordine de ministru, hg etc.) să aibă efecte rezervate legii. Or, când vorbesc de cât de ușor se va putea să fie întoarse deciziile Curții, pe linia pe care merg actualii judecători, mă refer în special la cea recentă, dar în general la… toate. Inclusiv cele care reprezintă categoric o evoluție, și care ar merita cu siguranță păstrate.

  4. cetățeanul turmentat spune:

    ”pe viitor aceste decizii vor putea fi întoarse la loc, atunci când dl Dorneanu nu va mai reprezenta majoritatea acolo.”. Exact aceasta este esența activităților prestate de trupa Red Clowns care este acum condusă de Siminică. După ce Siminică pleacă, trupa va interpreta sub cupola Circului de Stat Constituțional alte scheciuri în alte viziuni regizorale. Ca măgarul lui nenea Iancu din schița ”Ion”, care răgea Carnavalul de Venezia cu variațiuni
    ”- Nu se poate, ma omule, magar, fie cat de-mparatesc si de-nvatat, sa cante din gura… ce? Carnavalul de Venezia si inca cu variatiuni – gandeste si dumneata…”
    Uite că se poate, mai ales atunci cînd drept mulțumire, măgarului i-a fost petrecută după ureche o brățară de aur cu diamanticale…

  5. Susufler0 spune:

    A devenit un lucru de-a dreptul fastidios sa se arunce in carca lui Basescu absolut toate mizeriile facute de altii. Doar explicatiile acestui fapt au capatat pe zi ce trece explicatii diferite, diversitatea neaducand insa si necesara logica. Iata bunaoara cum cum explici tu votul lui Lazaroiu de alaltaieri : Cat timp Basescu a tinut cu justitia Lazaroiu a avut o atitudine corecta. Din momentul in care Marinarul a schimbat macazul l-a schimbat si dl Lazaroiu.

    Interesant acest domn Lazaroiu pe care tu il privesti de parca ar fi o papusa teleghidata de Basescu, singurul care ar avea comenzile asupra lui. Deci, daca, cine stie cum, prin ce minune, Base redevine cel de odinioara, inseamna ca trebuie sa ne asteptam la schimbari benefice de atitudine si crez si din partea d-ui jude constitutional Petrica

    Dar asta nu este decat o judecata gresita, dupa parerea mea !

    PS. Stati sa vedeti cand s-or trezi postacii “imbujorati” la ce o sa se ajunga !

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Sunt foarte sigur că n-am scris nimic de Băsescu în articol, iar singura referire la judecătorul Lăzăroiu este că a participat la luarea deciziei din 30 mai, și că urmează curând să părăsească Curtea. Atât și nimic mai mult.

  6. Omics spune:

    Eu am înțeles că e vorba de un conflict constituțional generat de acest articol din constituție:

    ARTICOLUL 132
    (1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.
    ….

    Sigur interpretarea CCR e discutabilă. Constituția noastră e flexibilă, poate avem republică cvasiprezidențială, poate avem republică parlamentară în care președintele controlează din puncte de vedere foarte largi (ca un rege), actele guvernului, ale ministrului de externe, ale ministrului justiției. Altfel spus el nu se amestecă în acele detalii care sunt motive de dispută, nu se amestecă în ciorovăiala politică.

    Cei care au votat președintele sperând că va face o politică, va urma anumite interese și nu altele, au avut iluzii. Președintele a putut schimba ceva când a avut suficient de mulți parlamentari de partea lui. Să ne concentrăm pe componența parlamentului.

    • Hantzy spune:

      @Omics,
      Doar un articol mai încolo, constituția României spune:
      ARTICOLUL 133
      (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.

      Cum independența procurorilor este necesară pentru ca ei să slujească interesele generale ale societății, conform articolului 131, prin recenta decizie a ccr este practic șuntat csm. Ce rost mai are atunci un aviz, fie el și consultativ, ulterior propunerii ministeriale, dacă președintele poate verifica doar “legalitatea” procedurii inițiate de sinistrul justiției? Iar emitentul avizului este tocmai garantul independenței procurorilor. Păi atunci, cum mai e realizat dezideratul constituțional al reprezentării intereselor generale ale societății, dacă ministrul politic știe că csm nu mai deține niciun rol în procedura de demitere?

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Omics,

      articolul respectiv ar fi putut fi sursa unui conflict juridic de natură constituțională dacă ar fi scris „Președintele își desfărșoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției”. Termenul „direct” nu l-am inventat eu, el apare în toate deciziile pe acest subiect ale Curții („atribuția sa se referă exclusiv la conflictele născute direct din textul Constituției”). Acest conflict nu are cum să rezulte direct din textul legii fundamentale, pentru că – spre deosebire de guvern, de exemplu – numirea și revocarea la vârful parchetelor NU este prevăzută la nivel constituțional. Este prevăzută la nivel de lege. Mai precis articolul 54 aliniatul 4 din legea 303/2004. Or, ca să zic așa, e o absență care sare în ochi în comunicatul Curții (https://www.ccr.ro/noutati/COMUNICAT-DE-PRESA-304) – nu există nicio referire la prevederea respectivă. Niciuna! „Măreția dreptului” este în context echivalentul unei minciuni prin omisiune. Sunt curios dacă și în întreaga motivare vor reuși să ocolească acest fapt, la ce am văzut până acum nici nu m-aș mira.

  7. marcel spune:

    Cand statul face numai ce vrea, incalcandu-si chiar si propriile reguli si oamenii ajung sa faca ce vor, fara sa respecte legea.

  8. Andrei spune:

    Aceeasi Curte refuza sa publice o decizie legata de EDP SA permitand existenta unui fals SA care se ocupa de tiparirea de manuale. Cand vor fi si platite aceste manuale, bani distribuiti ilegal si neconstitutional, vor plati dnii Dorneanu, Dragnea, PLM si altii? Nu cred.

  9. gpavel spune:

    incalcarea unor prevederi(legi,ordonante hotarari….)nu justifica in nici un fel nerespectarea acelor prevederi!

  10. Vlad spune:

    G4 tocmai a aruncat o bomba, Lazaroiu are mandatul expirat, si CCR-ul nu-si respecta propria decizie si nu-l schimba:

    https://www.g4media.ro/subiect-cu-implicatii-majore-curtea-neconstitutionala-a-romaniei-mandatul-unuia-dintre-judecatori-depaseste-limita-stabilita-de-constitutie.html

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Da, obligația de a respecta deciziile Curții, în speță decizia 136/2018, îi revine președintelui KWI, care trebuie să constate într-un decret că cel prin care a fost numit dl Lăzăroiu în 2010 și-a încetat efectele ca urmare a publicării pe 4 mai 2018 a deciziei respective, urmat de unul de numire a unui nou judecător constituțional, pentru a suplini vacanța funcției. În condițiile în care situația e inedită și ar putea afecta funcționarea Curții, în virtutea prerogativelor sale constituționale care îi cer să vegheze la respectarea Constituției și buna funcționare a autorităților statului, președintele ar trebui să convoace întâi conducerea Curții la consultări asupra situației create.

  11. mike spune:

    Si ce propuneti, sa facem o revolutie? De acord, insa cu cine ? 1000-2000 de oameni cati au iesit in strada miercuri? Plus ca, daca facem o revolutie si nu respectam decizia CCR, inseamna anarhie si se creeaza un precedent apoi. Nimic nu se va mai respecta in tara aia, nici o lege sau decizie judecatoreasca. Poporul nu poate sa preia conducerea unui stat pentru ca n-ar fi capabil de asta. Orice stat de drept are in structura sa institutii, bune sau rele, asta este.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      1000-2000 de oameni în stradă nu pot face o revoluție, chit că e foarte bine că sunt acolo. O revoluție în context o pot face 10.000.0000 – 20.000.000 de oameni ieșind la votul pentru alegerile parlamentare, în principal.

  12. contributorsfil spune:

    ART. 90
    Referendumul
    Presedintele Romaniei, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national.
    ART. 2
    Suveranitatea
    (1) Suveranitatea natională apartine poporului roman, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum
    ART.134
    (2)Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de instantă de judecată, prin sectiile sale, in domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor si a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. In aceste situatii, ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casatie si Justitie nu au drept de vot.
    (3) Hotărarile Consiliului Superior al Magistraturii in materie disciplinară pot fi atacate la Inalta Curte de
    Casatie si Justitie.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Un referendum care să anuleze cumva decizia, sau în orice fel împotriva deciziei sau Curții însăși ne-ar pune pe același drum pe care ne-au pus dnii Dorneanu și compania, de dizolvare a autorității instituției, și prin extensie a statului de drept, lăsându-ne pe un teren necunoscut, instabil și foarte periculos. N-am vrea așa ceva.

      Un curs cu totul diferit, și perfect legitim, de acțiune ar fi o inițiativă politică de reviziure a constituției în sensul modificării sau excluderii pasajului care vorbește de „autoritatea ministrului Justiției” asupra activității procurorilor.

  13. Jay spune:

    “Deciziile Curții Constituționale nu sunt obligatorii pentru toată lumea…”. Absolut adevarat, in ultima perioada, in Romania, deciziile nu sunt obligatorii pentru aproape nimeni, indiferent de unde vin, cine si de ce le da. De ce? Simplu: legile, regulamentele si normativele sunt generate si date de diferite foruri legislative sau/si autorizate, in special de Parlament, o institutie hulita, dispretuita si, ca atare, producand legi inutile, proaste si demne de ignorat. Probabil ca cea mai buna solutie, in aceasta parte a Europei, este Strada, care sa faca legi, regulamente etc. prin strigate organizate, in diferite locuri din tara, legi respectate de cine vrea si are chef. Perfect pentru o natiune care, istoric, traieste in dispretul legilor…

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Dacă ar fi cât de cât responsabili, cei nouă judecători s-ar aduna și s-ar întreba cum de a ajuns să se pună public problema nerespectării deciziilor Curții, sau, echivalent, a unor referendumuri prin care ele să fie invalidate. Sunt legați și ei de lege, trebuie uneori să ia decizii nepopulare din cauza asta, și au fost cazuri de genul ăsta în trecut (prin excelență, invalidarea referendumului de demitere din 2012). Dar nici măcar atunci contestarea autorității ei n-a fost atât de vehementă. Cum de s-a ajuns aici?

  14. Dan Plesoianu spune:

    Si toate aastea numai din cauza ca in vestitul sistem de justitie romanesc principiul precedentului este pur si simplu inexistent, pe cind in alte sisteme de justitie este absolut totul. Chiar sistemul civil sa nu poate invata nimic din sistemul comun? Evident, nu ma pricep la principiile de drept prea bine, dar este absurd ca cele doua sisteme sa fie complet separate. Nu stiu nici cum este in alte tari, care practica sistemul civil (Franta, de exemplu), dar cred ca este imperativ ca in Romania sa fie gasita o cale, intr-un fel sau altul, sa se tina seama de cazurile precedente. Fara aplicarea acestui principiu, nu poate exista dreptate.

  15. Cucu spune:

    Este cumva anarhie si noi nu stiam? Trebuie sa fii timpit icit sa nu vezi cum influenta ruseasca e f mare si ungurii devin mari investitori in ardeal iar altii prin alte parti. Ne vom rupe….si apoi sa ne fie tarina usoara..popor de imbecili cum spunea un mare om



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Miron Damian


Miron Damian

Miron Damian scrie analize politice pe forumuri începând cu 2002, sub pseudonimul Doc. A colaborat cu ziarul Cotidianul si cu revistele Dilema Veche si Revista 22. Din 2006 are b... Citeste mai departe


E randul tau

Faptul că 24 de mii de oameni au citit articolul face să merite efortul de a-l fi scris și apoi n...

de: Luminita Marcu

la "Ne mândrim de Centenar cu dr. Paulescu, părintele rasismului ştiinţific şi lider de partid fascist: prostie guvernamentală sau ceva mai grav?"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

decembrie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)