Home » Administratie »Asigurari Sociale »Financiar »Macro » Citesti:

Despre deficit bugetar, promisiuni si… batranete. In SUA, si nu numai

Mircea Modan martie 3, 2018 Administratie, Asigurari Sociale, Financiar, Macro
35 comentarii 2,954 Vizualizari

Cat este deficitul bugetar  american si care sunt prognozele  pe anii care vin? Cum vor afecta  oamenii? Nu doar pe americani, sa nu ne amagim ca la noi lucrurile vor merge altfel!

Suntem corelati cum nici nu ne imaginam,  orice analiza comparativa pe trenduri macro arata ca SUA da tonul, cel putin in ultima suta de ani. De aceea orice analiza pe SUA, ca “directie”, este foarte utila si in estimarea “directiei” noastre, cea fundamentala, peste care se aplica, “buna noastra guvernare”.

Sunt intrebari  care merita atentie atat din perspectiva “istoriei”  cat si din perspectiva promisiunilor, respectate sau nu. Asta la ei, pentru ca la noi analiza e cam de prisos, la halul in care se minte si se ascund date.

Nota. Am scris acest aticol acum ceva vreme (cca 2 saptamani), intre timp au mai aparut date.  Este interesant, voi lasa  datele initiale, dar voi actualiza (prin introducera unor paranteze) acolo unde au aparut modificari.

Sa vedem care sunt promisiunile.

“This year, FY 2018, the federal government in its latest budget has estimated that the deficit will be $440 billion”

Nota.  Anul fiscal (guvernamental)  in SUA incepe in octombrie si se termina in septembrie,  anul care vine.  De exemplu anul fiscal 2018 (FY 2018) incepe in oct. 2017 si se termina in sept 2018.

https://www.usgovernmentdebt.us/us_deficit

Un scurt istoric arata asa:

This year, FY 2018, the federal government in its latest budget has estimated that the deficit will be $440 billion

In FY 2017 the federal deficit was 3.5 percent of GDP.

This year, FY 2018, the federal government in its latest budget has estimated that the deficit will be 2.2 percent of GDP.

(actualizare: acum cateva zile aveam alt text.

In FY 2017 the federal deficit was 3.5 percent of GDP.

This year, FY 2018, the federal government in its latest budget has estimated that the deficit will be 4.2 percent of GDP)

OK, guvernele fac tot felul de promisiuni, sa vedem ce spun altii

https://www.reuters.com/article/fitch-us-tax-plan-will-be-revenue-negati/fitch-us-tax-plan-will-be-revenue-negative-result-in-higher-deficits-idUSFit2kCxZG

7 nov. 2017

(The following statement was released by the rating agency) Link to Fitch Ratings’ Report: United States: Outlook for Public Finances Worsens here NEW YORK, November 07 (Fitch) Fitch Ratings says it expects a version of the tax cuts presented in the Tax Cuts and Jobs Act to pass the US Congress. Such reform would deliver a modest and temporary spur to growth, already reflected in growth forecasts of 2.5% for 2018. However, it will lead to wider fiscal deficits and add significantly to US government debt. As such, Fitch has revised up its medium-term debt forecast. US federal debt was 77% of GDP for this fiscal year. Fitch believes the tax package will be revenue negative, even under generous assumptions about its growth impact. Under a realistic scenario of tax cuts and macro conditions, the federal deficit will reach 4% of GDP by next year, and the US debt/GDP ratio would rise to 120% of GDP by 2027.

(actualizare: Fitch a avut dreptate cu scenariul realistic, iata, avem un 4,2 in loc de …2,2 ptr FY2018, adica anul fiscal in curs)

Cei de la Fitch sunt si mai prapastiosi si explica “pe invers” (fata de explicatiile administratiei Trump) cum sta treaba cu taierile de taxe, care poate or fi bune pentru economie, dar asta nu tine o vesnicie, creste deficitul, asta presupune imprumuturi, dobanzi la imprumuturi etc. Argumentul este ca economia va acoperi aceste taieri de taxe prin permanta mai buna, prin dezvoltare.  Oare?  Basca, faptul ca taxele reale platite  de marile corporatii nu sunt bas ca alea din scriptele pentru fraieri

“Tax cuts may lead to a short-lived boost to output, but Fitch believes that they will not pay for themselves or lead to a permanently higher growth rate. The cost of capital is already low and corporate profits are elevated. In addition, the effective tax rate paid by large corporations is well below the existing statutory rate. From a macroeconomic perspective, adding to demand at this point in the economic cycle could add to inflationary pressures and lead to additional monetary policy tightening. Fitch expects US economic growth to peak at 2.5% in 2018 before falling back to 2.2% in 2019. The US will enter the next downturn with a general government “structural deficit” (subtracting the impact of the economic cycle) larger than any other ‘AAA’ sovereign, leaving the US more exposed to a downturn than other similarly rated sovereigns. The US is the most indebted ‘AAA’ country and it is running the loosest fiscal stance.”

Pe romaneste  e cam asa:  sa amplifici acum, in faza expansionista a ciclului economic (care poate fi si asta aproape de final),  e o chestie procilcica, care da bine acum,  dar va face caderea mai naspa.

Ei, na, veti zice, pe cine sa crezi?

(actualizare: pe aia de la Fitch, evident,  s-a dovedit ca  estimarea lor a fost mai realista)

Sa punem ceva grafice sa vedem ce s-a intamplat, in fond  nu e nimic nou sub soare, doar memoria noastra e scurta.

Remarcam cu usurinta ca in perioada de criza deficitul creste enorm. Explicabil, veniturile scad dar cheltuielile publice nu au aceeasi dinamica, si atunci diferenta se “transmite” in deficit. Daca ai norocul sa fii presedinte pe perioada de expansiune vei avea incasari mai mari si, teoretic, deficitul va scadea. Daca nu te arunci in alte cheltuieli, si mai mari (noi stim si mai bine cum sta treaba cand “duduie” economia)

Sa vedem pe o perioada mai mare

Aici avem o explicatie care unora n-o sa le placa

“Betwen 1965 and 1990 the federal deficit generally increased, from 0.2 percent GDP in 1965 to 4.4 percent GDP in the aftermath of the 1990-91 recession. The only notable departure was a five year bulge in deficits in the early to mid 1980s due to the Reagan tax-rate cuts and defense buildup”

Hopa! “due to the Reagan tax-rate cuts and defense buildup” sa notam si asta.

“In the 1990s, during the Clinton administration, deficits consistently declined year on year, from a deficit of 3.9 percent of GDP in 1993 to a surplus of 2.3 percent GDP in 2000”

Un fenomen rarisim: excedent bugetar.

(actualizare: apare o alta prognoza

The FY2019 federal budget estimates budget deficits out to 2023. It forecasts deficits just under $1 trillion per year, declining to $800 billion by 2023.

Mda, cum altfel? Toti spun  “uite dom`le, am ratat prognoza pe anul asta si de anul viitor, dar sa vezi cum rupem norii dupa aia!

Chestia naspa e ca se cam confirma trilionul ala…. estimat de  altii)

Ce “zice” mai departe .

“Tax cuts and the 2000-02 recession and the Iraq war caused a return to deficit spending in the early 2000s and the Bush administration, reaching 3.4 percent GDP in 2004. Deficits decline to 1.1 percent GDP in 2007 before ballooning to 9.8 percent GDP in 2009 in the downdraft of the Great Recession. Deficits declined to 2.4 percent GDP by 2015 and are expected to continue above 2 percent GDP through 2020”

Cand SUA (de fapt mai toti) erau pe cai mari, in 2007, deficitul a fost de  “doar” 1,1% (sa notam ca si in cele mai bune momente ale ciclului economic statele – nu doar SUA-, considera normal sa aiba deficit, cu rare exceptii in ultimii 60 de ani, o boala  incurabila , se pare)

(actualizare: si acum SUA e pe cai mari, dar defictul este estimate la 4,2%…de apropae 4 ori mai mare ca in “varful” ciclului economic trecut. Parca ar guverna Tariceanu, zau!)

Apoi  a venit “maciuca” Marii Recesiuni, cu deficite  de aproape 10%!

Daca mergem si mai in urma

Right now the Gross Federal Debt is $20,494,566,890,206.07.

At the end of FY 2017 the debt was $20.24 trillion, or 105.6% GDP.
The highest federal debt in US history was 119.0% GDP in 1946 just after World War II.

At the end of FY 2017 the federal deficit was $666 billion, or 3.5%GDP.
The highest federal deficit in US history was 29.0% GDP in 1943 in World War II.

Si ca sa mergem pana la capat

De remarcat faptul ca excedentele bugetare erau mult mai dese inainte de 1930.

Razboaiele si marile crize sunt cauzele marilor deficite, evident. Chestia naspa e ca defcitele au devenit o regula si in vremuri “normale”. Nimeni (cei cu butoanele) nu pare sa tina cont de defictul structural.

Lipsa unei alternante excedent-deficit, corelata cu ciclul economic (expansiune-recesiune) , adica bani albi pentru zile negre, nu a  fost dintotdeauna o regula, dimpotriva.

Aud adesea “explicatia” cum ca indatorarea continua este o necesitate si ca excedentul, in orice faza a ciclului este o prostie. Se porneste de la premisa ca banii se vor investi inteligent in modernizare, infrastructura, tot ce da bine  in presa, si vor produce dezvoltarea minune,  care va acoperi costul bla, bla.

Nu e musai, de cele mai multe ori banii merg in consum si nu in dezvoltare (noi stim mai bine chiar ca americanii), iar dezvoltarea “de stat” nu acopera, de regula,  costurile.  Aici e buba cea mare!

(actualizare: sa vedem graficul prognozei datoriei publice

Creste? Pai creste, cu toata dezvoltarea prognozata)

OK, pe graficele deficitului   avem si niste “cocoase” mai mici “datorate” politicilor care stimuleaza economia, inclusiv reduceri de taxe, -sa nu ne amagim ca toti banii aia merg   in dezvoltare, o buna parte vor merge in consum (iar daca ala e din import treaba e si mai naspa), pe seama indatorarii.

Chestia e ca datoria tot creste, deci acea dezvoltare nu acopera costul ei, atat nominal cat si ca procent din GDP, nu se cumpara singura, ca sa zic asa.

(actualizare: mai e un aspect, pardaoxal, economia SUA merge bine, se taie  impozite de prea mult bine, dar efectul se vede in principal in profitul marilor corporatii, fonduri de investitii-ex Buffet, “castiga” 29 miliarde  din reducerile de taxe, banii meg, cum altfel, in “repurchase” de actuni, zice uneori, alteori se vaita ca sunt deja prea scumpe. Cumpararea de actiuni scumpe nu duce la dezvoltare, ci la bule. Asta in timp ce deficitul bugetar  se urca la cer!)

Parca au dreptate aia de la Fitch, si in acest caz. Repet ce au zis

“Tax cuts may lead to a short-lived boost to output, but Fitch believes that they will not pay for themselves or lead to a permanently higher growth rate”

Nu sunt chestiuni noi sau de mare stiinta economica, in fond nu e nimic nou sub soare, cum spuneam.

Sen. Bob Corker, R-Tenn., initially opposed the tax bill because of concerns about increasing the national debt. He ultimately voted for it, saying he believed on balance that changes to the corporate tax rate would make the United States more attractive for multinational corporations, and that opportunity “should not be missed.”

Corker also adopted an argument by Trump’s Treasury Department that the tax bill would combine with the effect of reduced regulations and changes to trade and immigration policy that spur the economy.

The danger, MacGuineas said, is if they are wrong and the economy tanks again in the future. A bigger national debt will leave the government with less “fiscal firepower” to respond the way it did in 2008, she said.

“What I wish was happening is that fiscally responsible people would say, ‘Instead of waiving the rules requiring mandatory cuts, let’s replace them with responsible budget cuts or repealing part of the tax cut,’” she said. “Where we are in the business cycle, we should be seeing the deficit shrinking.”

https://www.usatoday.com/story/news/politics/2017/12/20/deficit-could-hit-1-trillion-2018-and-thats-before-full-impact-tax-cuts/969347001/

Se pare ca politicienilor aflati la butoane le este imposibil sa reziste tentatiei de a-si asuma dinamica buna datorata ciclului economic (normal, pana la un punct) dar si de a face praf aceste cresteri amplificand apoi crizele ce vor veni, inevitabil.

In 11 ianuarie 2018,  Bloomberg zice asa

„The U.S. budget deficit is widening on increased spending, just as tax cuts look set to knock the other side of the government’s ledger: revenue.

The U.S. budget gap rose 7 percent to $225 billion in the first quarter of the government’s fiscal year from a year earlier, the Treasury Department reported on Thursday. Spending rose at a slightly higher pace than revenue, increasing 5 percent to $994.5 billion between October and December. Receipts gained 4 percent to $769.5 billion”

https://www.bloomberg.com/news/articles/2018-01-11/u-s-budget-deficit-widening-even-before-tax-cuts-factored-in

Vedeti dvs. lucrurile nu ar sta rau daca estimarile politicienilor s-ar si adeveri. Din pacate, de cele mai multe ori,  sunt pe langa, din tot felul de motive, nu le dezvolt ptr ca alta este tema articolului.

(actualizare: estimarile guvernamentale au fost incorecte in 2017 si s-a ajuns -la inceput de 2018-  la 4,2%….macar nu au bagat gunoiul sub pres, cum se face la noi)

Si bursa a reactionat, dovada fiind corectia pe DJIA,  Trump pare sa nu inteleaga nimic, sau se face ca nu intelege. “Big mistake?” Nu, conteaza mult perceptia “de masa”, un comportament care nu poate fi schimbat ,  si mai putin-conteaza, dar este  ca o armonica mai mica  care se suprapune peste fundamentala reprezentata de ciclul economic- cine e la butoane, o  buna administratie poate, in cel mai fericit caz, sa atenueze ciclul, atat la bine cat si la rau. Una rea face prapad, amplifica ambele faze)

Administratia Obama, mult hulita de Trump, a prins o parte naspa de tot a ciclului economic

BILLION

United States dollars

2017 Estimate

Add to Compare

Donald Trump -2.6% $-443

BILLION

United States dollars

2016

Add to Compare

Barack Obama -3.3% $-552

BILLION

United States dollars

2015

Add to Compare

Barack Obama -2.5% $-399

BILLION

United States dollars

2014

Add to Compare

Barack Obama -2.8% $-447

BILLION

United States dollars

2013

Add to Compare

Barack Obama -4.1% $-637

BILLION

United States dollars

2012

Add to Compare

Barack Obama -6.8% $-1.04

TRILLION

United States dollars

2011

Add to Compare

Barack Obama -8.5% $-1.26

TRILLION

United States dollars

2010

Add to Compare

Barack Obama -8.7% $-1.28

TRILLION

United States dollars

2009

Add to Compare

Barack Obama -9.8% $-1.41

TRILLION

United States dollars

(actulaizare: ultimii 4 ani ai lui Obama sunt sub deficitul de 4,2% al lui Trump, pe FY2018, parca auzeam in campanie critici dure la adresa deficitelor, Trump va face si va derege sa nu se mai repete, bla, bla. Acum suntem la peste 4%, fara nicio criza, in buricul fazei expansioniste! Cat o fi daca vine criza?)

Revenirea din criza nu a fost usoara, dar nici ”iscusinta” lui nu a fost ceva de speriat. 4 ani de deficite peste 1 trilion au crescut mult datoria publica.

(actualizare: nici Trump nu e de “speriat”, ca performer…deficit de 4,2% acum, cand ciclul e pa cai mari? Brrr)

Pe de alta parte atat unele studii cat si etimari guvernamentale dau  cifre care nu “suna”  bine deloc

„ The spending and taxing policies about to be put in place by the Trump administration and the Republican-controlled Congress will balloon the federal deficit to $1 trillion or more every year going forward.

And unlike the four consecutive $1 trillion deficits recorded during the first years of the Obama administration, these trillion dollar annual deficits will be the result of enacted changes in federal spending and taxing rather than on a temporary economic downturn. Some of these changes will be permanent. Others will need to be reapproved annually but are unlikely to be rejected in the future”

https://www.forbes.com/sites/stancollender/2017/10/22/the-trump-budget-legacy-a-permanent-1-trillion-federal-deficit/#46a2a00a7a65

Adica avem de-a face cu modificari structurale, greu de corectat in viitor, nu vorbim de o componenta ciclica care “dispare” de la sine, dupa o anumita perioada de timp. As spune ca exista si cauze obiective, plauzibile, cum vom vedea mai incolo.

Bun, poate “astia” mint, au un dinte impotriva administratiei.

(actualizare: s-a dovedit ca nu mint, adminsitratia a corectat estimarea initiala, cam in rand cu estimarile agentiilor de rating)

Desi graficul cu anii `80, celebra adminstratie Reagan, pare sa confirme cresterile deficitului avand ca suport taierile de taxe, poate prea mari? Sau nu la momentul oportun?, sau cheltuieli prea mari? sau cumulate? care nu compenseaza, asa cum se crede, oricand si oricum,  prin dezvoltare, mai vin si belele cauzate de ciclul economic, vrei-nu-vrei.

Avem ceva prognoze care “suna” si mai rau, din partea unor organisme statale ( CBO)

Percentage of Gross Domestic Product
Spending
Noninterest Spending
Fiscal Year Revenues Social Security Medicarea Medicaid, CHIP, and Marketplace Subsidiesb Other Total Noninterest Spending Net   Interest Total Spending Revenues Minus Total Noninterest Spending Revenues Minus Total Spending
17 17.8 4.9 3.1 2.4 8.9 19.3 1.4 20.7 -1.5 -2.9
18 18.1 5.0 3.0 2.4 8.7 19.0 1.5 20.5 -1.0 -2.4
19 18.1 5.1 3.2 2.4 8.7 19.4 1.6 21.0 -1.3 -2.9
20 18.1 5.2 3.3 2.5 8.5 19.6 1.8 21.3 -1.4 -3.2
21 18.1 5.4 3.4 2.5 8.4 19.8 2.0 21.7 -1.6 -3.6
22 18.1 5.5 3.7 2.6 8.4 20.2 2.1 22.3 -2.0 -4.2
23 18.1 5.6 3.6 2.6 8.2 20.0 2.3 22.3 -1.9 -4.2
24 18.2 5.7 3.6 2.6 7.9 19.9 2.4 22.3 -1.7 -4.1
25 18.2 5.8 3.8 2.7 7.9 20.2 2.5 22.8 -2.0 -4.5
26 18.3 5.9 4.0 2.7 7.9 20.5 2.7 23.1 -2.2 -4.8
27 18.4 6.0 4.2 2.7 7.8 20.7 2.7 23.4 -2.3 -5.0
28 18.5 6.1 4.2 2.7 7.7 20.8 2.8 23.6 -2.3 -5.1
29 18.5 6.1 4.3 2.8 7.7 20.9 2.9 23.9 -2.4 -5.3
30 18.6 6.2 4.5 2.8 7.7 21.1 3.0 24.2 -2.5 -5.6
31 18.7 6.2 4.6 2.8 7.7 21.3 3.2 24.5 -2.7 -5.8
32 18.7 6.3 4.7 2.8 7.7 21.5 3.3 24.7 -2.8 -6.0
33 18.8 6.3 4.8 2.8 7.7 21.6 3.4 25.0 -2.8 -6.3
34 18.8 6.3 4.9 2.9 7.7 21.8 3.6 25.3 -2.9 -6.5
35 18.9 6.4 5.0 2.9 7.7 21.9 3.7 25.7 -3.1 -6.8
36 19.0 6.4 5.1 2.9 7.7 22.1 3.9 26.0 -3.1 -7.0
37 19.0 6.4 5.3 2.9 7.6 22.2 4.0 26.3 -3.2 -7.3
38 19.1 6.4 5.4 3.0 7.6 22.4 4.2 26.6 -3.3 -7.5
39 19.1 6.4 5.5 3.0 7.6 22.5 4.4 26.9 -3.4 -7.8
40 19.2 6.4 5.5 3.0 7.6 22.6 4.6 27.2 -3.4 -8.0
41 19.2 6.4 5.6 3.0 7.6 22.7 4.8 27.5 -3.5 -8.3
42 19.3 6.4 5.7 3.1 7.6 22.8 5.0 27.8 -3.5 -8.5
43 19.4 6.4 5.8 3.1 7.6 22.9 5.2 28.1 -3.5 -8.7
44 19.4 6.4 5.8 3.1 7.6 23.0 5.5 28.4 -3.6 -9.0
45 19.5 6.4 5.9 3.1 7.6 23.0 5.7 28.7 -3.6 -9.3
46 19.5 6.4 6.0 3.2 7.6 23.1 6.0 29.1 -3.6 -9.6
47 19.6 6.3 6.1 3.2 7.6 23.2 6.2 29.4 -3.6 -9.8

Din 2020 deficitele de baza  sar de 3%.

(actualizare: dupa cum se vede au fost ratate deficitele pe 2017 si 2018, adica in loc de -2.9% in 2017 am avut -3,5% iar in 2018 se estimeaza, de fapt, -4,2%  Ca sa stim o treaba, din cate imi aduc aminte Trump batea toba ca o sa reduca defictele  monstruoase ale lui Obama)

OK, prognozele sunt liniare, primo, e ca o lnie de baza care este data de legislatia de la un moment, ala al prognozei , secundo,  nu tin seama de variatiile ciclului economic, tertio, de iscusinta admnistratiei, exista o categorie de cheltuieli-discretionare, care pot influneta un pic, grosul oricum  e altundeva,  dar e bine sa tinem cont,  pot sa reprezinte  o fundamentala peste  care “asezam” ciclicitatile.  Care nu arata deloc bine, perioada expansionista a inceput in aprilie 2009, au trecut 9 ani de atunci , ba 2017 a fost si primul an in care s-a depasit potentialul , mai un an, maxim doi, si este foarte probabila o noua criza.

Evident ca se pot face reglaje, in special pe partea de cheltuieli ( pe partea de venituri mai toti politicieni care ajung la butoane vad cresteri la infinit, datorate lor, normal!) .

Cand se depaseste potentialul nu trebuie sa ne ambalam la cheltuieli care au la baza venituri “sezoniere”, ciclice.

Sunt cam trei categorii importante de cheltuieli

„Mandatory vs. Discretionary Spending

Mandatory spending is federal spending that is spent based on existing laws rather than the budgeting process. This spending is mainly comprised of entitlement programs, such as Social Security and Medicare, whose spending criteria is determined by who is eligible to apply for benefits and not by Congress. Discretionary spending, on the other hand, is the portion of the budget that the president requests and Congress appropriates every year through legislation”

La care se adauga cheltuielile cu datoria publica.

Avem o marja  care depinde de  ponderea cheltuileilor discretionare si de  sarcina datoriei,  dinamica  pare sa fie in defavoara cheltuielilor discretionare (creste sarcina datoriei, ca procent din buget, cresc cheltuileile deja asumate) Deci marja nu e foarte mare, daca esti ingropat in datorii si ai si obligatii legale de respectat.

Daca veniturile structurale scad trebuie sa umblam si la cheltuileile structurale. Lucru mai greu de facut, pentru ca o buna parte din ele sunt cheltuieli de personal sau in sectoare sensibile (sanatate, educatie, armata, functie de tara si legislatie, difera, dar santatea, de ex, nu poate fi lasata la „liber”, chiar daca exista teorii de acest gen-neconfirmate inca la modul practic, orice tara are saracii ei, care nu pot plati etc)

Nu mai povestesc, pun doar niste grafice ale CBO, cu foarte scurte comentarii.

(sunt luate din ultima prognoza pe termen lung)

“Publicul”, contribuabilul va fi incarcat cu o parte mult mai mare a datoriei publice. Care creste, creste.

Al doilea razboi mondial pare un fleac…brrrr!

(actualizare: foarte interesante comentariile -traitorilor in SUA-din subsolul articoleleor care arata cat castiga bogatii  prin TCJA-tax cut and jobs act- si cat merge in dezvoltare, asta in timp ce deficitul se duce dracului de-a dreptul)

Cum stam cu deficitele? Ca astea “incarca” datoria, nu?

De ce cresc deficitele, cel putin ca fundamentala?

(actualizare: a se vedea ponderea corporate income taxes, din total incasari. Prognoza este din 2017, inainte de a intra in vigoare TCJA, acum defictul va fi si mai mare, prin scaderea veniturilor  cele mai mici, oricum. )

Se vede in figura de mai sus: sanatatea si dobanzile, in principal,  restul par sa fie mai putin “crescacioase”

Dobanzile si “nedobanzile”

21% in 2047 fata de 7% in 2017… adica de 3 ori mai mult. Trebuie sa fii dus cu pluta sa nu te ingrijoreze asta, chit ca nu va fi maine! (nici aia 7% nu sunt de colea, ca sa spun drept)

Creste puternic cheltuiala cu sarcina datoriei, raman mai putini bani pentru restul.

Care “restul” va arata altfel, din motive care nu tin de adminstratie, ci de varsta, in principal.

Imbatranim  sper ca nu e o noutate pentru nimeni.

Because of aging, aha!  Si costurile/capita cresc mai repede ca economia (excess cost growth) Baza (albastru inchis) este relativ stabila.

OK, sa zicem ca se fac nu stiu ce reforme in sistemul de asigurari de sanatate, mai scremut dupa cum se vede, Obamacare a fost varza, bla, bla. Posibil, dar ce punem in loc?

(actualizare: astept cu interes noua prognoza pe termen lung, acea baseline care tine cont doar de legislatia in vigoare si nu de cicluri sau iscusinta administatiei,  bazata pe noile legi ale administratiei Trump. Intarzie  dubios de mult, poate e mai greu de “umblat” la cifre, la ei, la noi CNP o aranja de mult ca sa dea bine)

Cert este ca sunt necesari mai multi bani/capita, atat din cauza ca populatia imbatraneste, la batrani bolile sunt mai dese si mai grave, cat si din cauza costurilor mai mari, proceduri si aparate mai sofisticate etc.  Cine va suporta aceste costuri? Ca dezvoltarea se pare ca nu tine pasul, zic graficele!

Poate suporta economia, in general, prin dezvoltare, toate aceste costuri? In particular, modificarile aduse de Trump legislatiei vor produce o prognoza pe termen lung care sa scada deficitul?

Costurile se pot cumpara singure, stimulii aia se “amortizeaza” ?

Pare ca nu.

(actualizare: repet, astept noua prognoza pe termen lung, aia care ia in consideratie TCJA si tot ce se mai ratifica intre timp)

Potentialul de crestere este vazut, in cel mai bun caz, plafonat  Pe legislatia de la vremea respectiva. Si fara a tine cont de ciclicitati.

Cuplat cu nevoile pentru  sanatate. (batranii sunt mai multi, procentual “costa” mai mult- probabil ca si serviciile medicale vor fi mai sofisticate) fie vor creste contributiile de asigurari de sanatate, usurand povara statului, fie  presiunea pe buget se va traduce in noi si mai mari datorii.  Sa nu ne amagim ca va fi altfel. Cineva trebuie sa plateasca. Vor avea oamenii bani pentru taxe mai mari? Chiar si in criza? Cei bogati, poate, dar cei saraci? Sau asta nu se pune? Graficele arata ca se pune…

Concluzie

Politicenii promit multe, cifrele-i  contrazic de cele mai multe ori.

Sa bagam la cap ca nu orice poate fi dirijat, ca oricat de bun ai fi nu poti evita ciclurile economice, le poti atenua, ca indatorarea “merge” mai repede ca productivitatea, ca imbatranim si ca nevoile vor fi din ce in ce mai mari.

Si nevoile vor fi mai mari ca posibilitatile, in structura aceasta de legi, basca intelegerea si modul in care se vor modifica, fara a tine cont de elementele care nu depind de administratie (cand e bine  ni se spune ce grozavi sunt ei, cand  e rau e de vina…criza, cum altfel? De parca crizele astea vin de pe alte planete!)

Si in State si la noi! Dar mai ales la noi…

Concret, sa notam ca si noi suntem  tot pe la 3% (deficit)  in 2017. Dar daca ne gandim ca ala structural este 3,4% (suntem deja peste potential) si ca in 2018 avem un val de cresteri structurale (salarii in special) nu m-as mira sa ajungem si noi tot pe la 4% deficit bugetar ( la ala structural sunt sanse  chiar si mai mari, avand in vedere pozitia in ciclul economic)

SUA, oricum, are multe alte avantaje  pe care noi nu le avem: independenta energetica, moneda majora in care se coteaza petrolul, aurul si cam tot ce misca, educatie de top in universitati de top, inventii si inovatii ca nimeni altul si cate altele.

Noi il avem pe Dragnea, Valcov,  Dancila, Toader, Olguta… analize pe baseline deloc, transparenta zero,  mergem la plezneala carpind dupa ureche!

As vrea sa notam ca exista o metoda de evaluare, de prognoza pe termen lung, care are la baza legislatia economica de la acea vreme. O linie de baza, o fundamentala.  Peste ea se aplica efectele ciclului economic, o armonica peste acea fundamentala, apoi inca una, data de iscusinta administratiei.

Trump are dreptate, pe fond,  sa vrea sa schimbe fundamentala, asta (2017) duce la indatorare masiva si spatiu de manevra extrem de mic. Problema este ca, dupa mine (si dupa Fitch si altii), modificarile nu duc la dezvoltare permanenta care sa “plateasca” costurile mai mari. Dimpotriva, va duce la deficite din ce in ce mai mari, care vor scadea si mai mult marja de manevra. Si vor alimenta o bula pe final de faza expansionista!

La noi  e cam la fel: imbatranim, obligatii asumate din pix, fara calcule riguroase, datorii din ce in ce mai mari. Basca incompetenta, lipsa analizelor a la longue, a scenariilor, avem o puzderie de modificari legislative populiste, nesustenabile, o “topaiala” care nu se mai termina odata - sansele sa administram urmatoarea criza decent sunt aproape nule.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "35 comments" on this Article:

  1. neamtu tiganu spune:

    Noi, nemtii, :) stam bine, datoria pe cap de locuitor e de 23.822 Euroi, scade in fiecare secunda cu 78 euroi. Averea pe cap e insa ca. 50000 deci dubla fata de datorie. (Si diferenta pe landuri e enorma, prietenii nostri bavarezi au datorii practic zero).

    Americanii au, pe cap, o avere de 177.000, deci sunt de trei ori mai bogati decit noi. Dar au o datorie pe cap de 54,418 euroi.

    Considerind datoria pe cap cel mai nasol nu stau grecii, ci japonezii, au 73.844.

    Nici bogatasii elvetieni nu stau prea bine, au 35.879 pa cap.

    Cea mai tare e Hongkong, practic zero datorii.

    Concluzie: nu e nici o concluzie, ca cap de locuitor nu prea ma intereseaza procente din BIP.

    • Mircea Modan MirceaM spune:

      Nemtii se misca bine dpdv al dinamici indatorarii, sunt printre putinii care se uita la deficitul structural.
      Din cate stiu in Japonia grosul datoriei este cumparat de tot de japonezi ( asa pare ca se va intampla si in SUA, ca trend), asta o face cumva mai usor de administrat.
      Dar la ei a fost ani buni deflatie…or, inflatia cam face varza randamentele
      Imi aduca aminte de primul imprumut, la inceputul anilor 90, am luat ceva bani sa-mi cumpar utilaje, de la defuncta Banca Aggricola. dobanda fixa, 10%, doi, trei ani…ceva de genul asta
      Am p