Home » Administratie »Analize »Justitie/Ordine publica » Citesti:

Despre descentralizarea și demisia ratată a dlui Dragnea

Miron Damian februarie 14, 2014 Administratie, Analize, Justitie/Ordine publica
20 comentarii 2,578 Vizualizari

Documentul în care Curtea Constituțională motivează blocarea proiectului legii de descentralizare este echivalentul în plan politic și administrativ al unui rechizitoriu la adresa demnitarului responsabil. În virtutea lui, dl Dragnea ar trebui să plece rapid din fruntea ministerului Dezvoltării regionale și Administrației, ar trebui să dispară imediat și din guvern, ar trebui să uite de conducerea CJ Teleorman, de vreun mandat de primar sau de orice post care presupune o minimă putere de decizie politică și/sau competență administrativă. Motivarea îl arată într-atât de incompetent în această privință încât mă îndoiesc că s-ar descurca onorabil ca administrator de bloc.

I. Prostia e constituțională, însă până la un punct

Nu fac afirmația asta pe baza unui argument de autoritate, în acest caz al Curții Constituționale. Consider acest tip de argument ca fiind extrem de slab, îl evit în general și din principiu. În particular, nu consider argumentele celor nouă judecători constituționali ca literă de Evanghelie, de necercetat, adevărul absolut și deasupra oricărei posibilități de critică. Din contră, am scris destule articole în care am arătat că instituția însăși a avut raționamente discutabile sau de-a dreptul greșite, că a făcut erori sau chiar abuzuri. În special, am arătat că această Curte, la fel ca oricare alta, trebuie să ia decizii pe baze legale, nu decizii de tip politic. O decizie politică este una bazată pe aprecierea autorilor ei asupra la ce anume e oportun. Or, CCR e obligată să țină cont exclusiv și strict de Constituție. Trebuie să accepte o lege în acord cu Constituția, indiferent cât de proastă o consideră, poate chiar foarte temeinic; la fel cum e obligată să respingă prevederi neconstituționale, indiferent cât de oportune și benefice le par din orice alte puncte de vedere și oricât de temeinic.

Face de data asta Curtea un abuz de acest fel? Nu, din contră, judecătorii resping sec toate argumentele de acest tip aduse de autorii sesizării, motivând că: ”Aspectele de oportunitate a măsurilor legislative propuse de Guvern în materia regionalizării/ descentralizării excedează însă competenţei Curţii Constituţionale.” Nu e doar asigurarea asta, ci efectiv, citind argumentele Curții, nu văd niciunul care să vizeze explicit sau implicit (in)oportunitatea prevederilor legii. Punctele din motivație privesc exclusiv și strict neconstituționalitatea proiectului. Asta nu înseamnă că dincolo de acest aspect legea e bună. Bun este, eventual, scopul urmărit de ea; în schimb mijlocul, legea în sine nu e deloc bună, e proastă – mai precis este într-atât de proastă încât ajunge să încalce Constituția. O contra-performanță rară.

II. Cum a reușit Legiuitorul să încalce legea

A doua clarificare necesară este asupra motivelor de neconstituționalitate publicate de Curte și preluate de presă în formă rezumată astfel: ”legea descentralizării e neconstituțională pentru că nu respectă legea X.” Și aici pare să avem un abuz al Curții, am să explic mai jos în ce ar consta el și de ce în realitate Curtea nu-l face în acest caz.

O lege nu poate fi ilegală. Constituția prevede că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare, în condițiile supremației legii fundamentale. Asta înseamnă că, înafara Constituției așa cum e interpretată imperativ de Curte, Parlamentul nu poate fi cenzurat de absolut nicio altă instituție și în niciun fel asupra legilor pe care le adoptă. În particular, un parlament nu poate fi ”legat” în acest fel de o lege anterioară. De exemplu, una care s-ar fixa pe sine cu prevederea ”această lege nu poate fi abrogată” ar fi neconstituțională în sine și inaplicabilă. La fel și orice lege care ar impune parlamentului să (nu) adopte anumite prevederi sau tipuri de prevederi legale, să le adopte într-un anumit interval șamd.

Bun, și atunci cum se explică faptul că unul din motivele de neconstituționalitate publicat de presă a fost faptul că ”proiectul dlui Dragnea nu respectă legea cadru a descentralizării, 195/2006”? Nu e un abuz? Nu, pentru că, dacă citim atent, Curtea nu se referă la proiectul de lege în sine, ci la adoptarea lui – în condițiile în care, conform legii 195, descentralizarea trebuia să presupună analize de impact și faze pilot, care nu s-au realizat. Nu CE conține legea dlui Dragnea este deci ilegal, ci CUM a fost ea adoptată. Sunt două lucruri diferite. Procesul, nu conținutul proiectului este cel care încalcă legea, și de asta finalizarea lui prin promulgare și intrare în vigoare ar reprezenta o ilegalitate, imposibil de conciliat cu Constituția. Altfel explicat, ca să fie clar de ce nu e un abuz: dacă în prealabil sau chiar prin proiect în sine s-ar fi realizat o derogare sau s-ar fi abrogat legea cadru, acest temei de neconstituționalitate ar fi dispărut. Ar fi fost o măsură extrem de stupidă și inoportună din partea parlamentului, dar Curtea nu poate da decizii în temeiuri de oportunitate.

III. O lege care nu se respectă

Acesta e însă un caz mai degrabă excepțional. În majoritatea celorlalte cazuri, Curtea se referă nu la proces ci chiar la conținutul proiectului dlui Dragnea raportat la alte prevederi legale și, găsindu-le incompatibile, decide că proiectul e neconstituțional. Nici aici nu e un abuz? Nu. Haide să vă dau un exemplu lămuritor. Să zicem că există o lege care spune ”pietonii pot traversa strada la semafor pe verde, le e interzisă traversarea pe roșu”. Întrebarea e, are voie parlamentul să adopte o lege care să zică invers, că pietonii pot trece pe roșu dar nu pe verde? Răspunsul este da, faptul că legea anterioară spune invers nu contează, cum arătam mai sus – legea respectivă poate fi abrogată sau modificată. De fapt, trebuie abrogată sau modificată. Gândiți-vă ce ar însemna rămânerea în vigoare a ambelor legi, eventual completate de una care permite pietonilor să treacă la semafor, cu condiția s-o facă în dans. Poate că se poate trece strada pe orice culoare, sau poate, din contră, nu mai avem voie să trecem la semafor deloc. Poate putem trece pe roșu dansând, și pe verde în mers normal. Dar cine stabilește ce anume e un ”dans”? Șamd. Constituția spune că toți subiecții ei, cetățeni și instituții, sunt obligați să respecte legea. Or, asta presupune că ansamblul legal este de asemenea natură încât să poată fi respectat, să fie predictibil și accesibil. Constituția impune să fie îndeajuns de clar și fără echivoc ce anume înseamnă respectarea legii și ce conduită ar fi împotriva ei. Prin urmare, o lege care este prost redactată, greșită (în raport cu situația de fapt), confuză sau incoerentă, fie în sine, fie în raport cu alte legi aflate în vigoare, este una automat neconstituțională, pentru că face imposibilă respectarea principiului constituțional.

Or, acesta e cazul proiectului dlui Dragnea. Asta e problema lui particulară de neconstituționalitate: este într-atât de prost scris încât n-ar putea fi respectat. Nu se respectă pe sine. Sunt duzini întregi de motive de acest tip identificate de Curte și sancționate ca atare. Redactări greșite, confuze, incoerente, imposibil de conciliat cu legi aflate (și păstrate) în vigoare. Vă spun sincer că n-aș fi crezut că pot izbucni în râs citind un document atât de sobru ca o motivație CCR, dar n-am putut rezista: într-un loc Curtea constată că proiectul trece instituții ale statului în domeniul public(!) și remarcă perplexă că doar bunurile lor ar putea fi obiectul unei asemenea prevederi. Ceva mai încolo, judecătorii remarcă aceeași prostie confuză, dar cu semn contrar: o anexă listează bunuri care se reorganizează ”în subordinea”(!) Consiliilor. Chiar aș fi vrut să văd cum poate un președinte de CJ să dea ordine unei clădiri. Și asta e doar o mică parte din această catastrofă de proiect. Se fac confuzii între dreptul de administrare și proprietate. Se transferă competența administrativă, nu și cea financiară. Se legiferează proceduri paralele de transfer de proprietate. Se fac confuzii terminologice, legea conține termeni și expresii pe care nu le explică. De exemplu, judecătorii citează crearea de centre de diagnostic sau tratament ”pe lângă” direcțiile județene, fără ca legea să explice ce reprezintă acest ”pe lângă”. Sunt transferate bunuri fără a fi identificate. Sunt transferate autorităților locale bunuri care sunt în proprietate privată(!) Și așa mai departe, preț de zeci de pagini la rând, proiectul este desființat. Sunt atât de multe probleme de acest tip încât Curtea nu vede posibilă o corectare a lor, și prin urmare declară neconstituțional întreg proiectul, cu concluzia:

În consecinţă, având în vedere că legea criticată a fost constatată ca fiind neconstituţională în ansamblul său, Curtea reţine că procedura parlamentară cu privire la aceasta a încetat în mod definitiv. De aceea, pentru a reglementa din nou în materia descentralizării, Guvernul sau senatorii şi deputaţii, după caz, trebuie să iniţieze un nou proiect, respectiv propunere legislativă în acest sens.

IV. Să nu se revizuiască, primesc…

Pot spera doar că, dacă acest guvern persistă în ideea descentralizării, să dea această sarcină altcuiva decât actualului (vai!) titular al subdezvoltării regionale și lipsei de administrație. Cuiva mai competent – în teorie, ținând cont de nivelul extrem de scăzut, n-ar trebui să fie greu. Practic însă am motive de scepticism, căci vicepremierul din partea PSD nu reprezintă deloc un caz singular – de exemplu un proiect la fel de catastrofal, și mult mai grav prin ”greutatea” și consecințele sale, este cel de revizuire a Constituției, dirijat de Crin Antonescu. Chiar și procesul de adoptare e similar, la fel ca în cazul descentralizării dlui Dragnea, revizuirea dlui Antonescu e făcută în grabă, pe genunchi și ascunsă pe cât posibil dezbaterii publice. Păstrez speranța că judecătorii constituționali îl vor bloca și pe acesta.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , ,



Currently there are "20 comments" on this Article:

  1. Luke spune:

    Nu prea sunt eu adeptul teoriei conspiratiei dar parerea mea era ca n-avea nici dragnea si compania vre-un dubiu ca ar putea trece. CC in unanimitate…a mai fost vre-un precedent? Asa ca ce sa mai vorbim de demisii ratate, nu si-au dat nici un interes s-o faca ca lumea ci doar praf in ochi si bani tocati, au muscat mai mult decat puteau sa inghita si au stiut asta de la bun inceput. Pacat ca traim in tara in care te poti faulta singur in asemenea hal si sa ramai tot pe cai mari.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Decizii luate în unanimitate au mai fost, dar nu-mi amintesc niciuna care să fi desființat o lege în acest fel. Nu știu să existe vreuna în care să fie atât de multe încălcări punctuale ale Constituției încât judecătorii să decidă, nu doar că proiectul e neconstituțional, dar că e și peste putință de corectat, într-atât de prost e scris. E fără precedent.

  2. Telu Chelu spune:

    Ce e ingrijorator e ca nicaieri in actul CCR nu apare ca o astfel de descentralizare e in conflict cu notiunea de “stat-unitar” asa cum e definit statul roman in Constitutie.Basescu a atras atentia dar asta nu apare si in motivatia CCR.

    E posibila o descentralizare intr-un stat unitar insa doar daca puterile locale sunt “delegate”, adica daca ramane posibilitatea ca autoritatea centrala sa revoce, sa anuleze sau sa modifice, deciziile locale in caz le considera in conflict cu interesul national.
    Fara acesta prevedere avem federalizare nu descentralizare.

    • Harald spune:

      Interpretarea dvs.e mai mult decât forțată. Pentru a vorbi de federalizare, e nevoie de organe legislative (parlamente) locale, ceea ce nu e cazul. Separat de asta, descentralizarea stabilește niște de limite de competență pentru autoritățile locale. De exemplu, se pot stabili impozite pe clădiri și terenuri în regiunea X diferite de regiunea Y, dar nu se poate stabili o altă cotă de TVA în regiunea X, comparativ cu regiunea Y.

      Validarea pe care o vreți dvs.din partea autorităților centrale elimină practic orice descentralizare, interpretarea unui ”conflict cu interesul național” fiind adesea ezoterică. Să-i întrebăm pe Funar sau pe Ghișe ce intră în conflict cu interesul național? :P

      În condiții normale, se stabilesc prin lege competențele autorității locale, există contenciosul administrativ și în prezent, deci nu trebuie găsite soluții originale. Franța e un stat cât se poate de unitar și totuși autoritățile locale au acolo un grad considerabil mai mare de autonomie decât în RO. Nu e nevoie ca România să reinventeze roata, deși se pare că asta e plăcerea maximă la români, de a ignora tot ce aplică alții și a inventa soluții originale (și adesea aiuritoare) pentru orice.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Nu :-) Ești aproape de definiție, dar interpretezi rău termenul ”delegat”. In orice stat, federal sau unitar, există o singură posibilitate de anulare la nivel central a deciziilor luate la nivel local, și anume pe calea justiției, dacă ele contravin legilor federale / naționale. În niciun stat, federal sau unitar, autoritățile politice centrale nu au voie să revoce, anuleze sau să modifice pe temei politic decizii luate la nivel local. O astfel de cenzură ar fi incompatibilă, inclusiv la noi, cu principiul constituțional al autonomiei locale.

  3. alexandru spune:

    Dar domnul procuror-jurist-doctor în drept Victor Vorel Ponta nu a citit acest proiect împreună cu vărul Cazanciuc? Dragnea nu e jurist şi proiectul, realizat de o echipă condusă de acest impostor, trebuia să primească nişte avize şi să fie aprobat de guvern înainte de a fi trimis în parlament, mai ales că GUVERNUL PONTA ŞI-A ASUMAT RĂSPUNDEREA PE ACEST PROIECT !! aşa că eu mai adaug că şi cuplul PONTA-CAZANCIUC TREBUIE SĂ NE LASE ŞI SĂ PLECE ÎMPREUNĂ CU DRAGNEA.UNDE? NU ŞTIU, PROBABIL CĂ DOAR ÎN RUSIA PE LA SOCI SĂ-I MAI PRIMEASCĂ CINEVA.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Ai dreptate, dar în primul rând responsabilitatea stă în sarcina ministrului titular.

    • LM spune:

      Din pacate, exista antecedente pentru legi neconstitutionale adoptate prin asumare raspunderii de guvernele Boc – care nici ele nu au plecat cand CCR a decis ca respectivele legi si Constitutia nu se pupa unele cu alta.
      Iata un bun exemplu pentru care exista sintagma “precedent periculos”.

      • Doctorul Calafat spune:

        Este o mare diferenta intre legile Guvernului Boc, declarate ca fiind neconstitutionale, si legile usl, declarate neconstitutionale.
        In Constitutie nu scrie nicaieri explicit, de exemplu, ca pensiile nu pot fi reduse.
        Daca ar fi scris asa ceva, iar o lege data de Guvernul Boc ar fi prevazut reducerea pensiilor, era foarte grav. Anumiti judecatori ai CCR au apreciat, strict subiectiv, ca anumite texte din Constitutie (de exemplu, ca “statul sprijina familiile cu multi copii”), ar intra in conflict cu legea propusa. Acele decizii ale CCR au fost strict politice, judecatorii cinstiti au spus ca legea este constitutionala, iar cei corupti, propusi de usl, au spus ca este neconstitutionala.

  4. Chioru' spune:

    Ca sa iti dai demisia de onoare, trebuie sa ai onoare. Ca sa ai onoare iti trebuie caracter. Gasim asa ceva la cei in discutie?

  5. Horia spune:

    Cate luni de leafa plătită de noi, pentru nesimțirea de a ocupa niște posturi, doar ca sa tai frunza la câini !Rusine sa-ti fie domnule Dragnea, dumitale si celor care va inchipuiti ca nu vedem cât de goi si de neispraviti sunteți. Cine plătește banii pe care i-ați risipit ticluind niște proiecte neconstituționale? Cine ne da timpul pierdut înapoi, timp in care așteptăm scarbiti , sa terminati a va sterge balegarul de pe bocanci pe fiecare zi din viața noastră ?Netrebnici ce sunteți, voi si cei care v-au asezat acolo unde sunteți!

    • Liviu spune:

      Dragnea, daca era un om competent si cinstit, le spunea colegilor de partid sa se potoleasca, sa nu incerce sa fraudeze, sa nu participe la referendum, pentru ca nu este legal si constitutional.
      Dragnea, daca era un om competent si cinstit, le spunea colegilor de partid ca Presedintele nu a incalcat in niciun fel constitutia, deci nu poate fi suspendat si nu poate fi organizat, in mod legal si constitutional, un referendum pe aceasta tema.
      De ce s-a pretat Dragnea la fraudarea masiva a alegerilor si referendumului, de ce s-a pretat la aceasta grava infractiune, riscind sa-si petreaca batrinetile in puscarie ?
      Pentru ca se stia corupt, stia ca justitia va ajunge curind si la el.
      De aceea, s-au coalizat cei mai mari hoti, cei mai mari corupti, cei mai mari infractori si cei mai mari banditi impotriva Presedintelui.
      Ca sa scape de puscarie.
      Nu vor scapa.

      • Horia spune:

        Si eu sunt convins, chiar dacă acum pare ca e vremea lor! Se-ntoarce roata si-o sa-i usture!
        In viața trebuie sa ai răbdare sa astepti!

  6. Mihai Popa spune:

    ”Cum a reușit Legiuitorul să încalce legea ?”
    Această întrebare chiar este O Contribuție ! Cu condiția să dăm legii importanța cuvenită: cea de nume propriu – Lege.

    De ce este atât de importantă întrebarea ? Pentru că ne pune în față cea mai importantă Căutare a Omului:
    -Cum să fac să fie Bine ?
    Încercând diferite răspunsuri Omul a aflat că există Legea.
    După fiecare eșec, individul – cel care a rămas în viață după dezastru – și-a pus adevărata întrebare: ”-Unde am greșit ?”
    Atunci când a reușit să formuleze Răspunsul corect acel individ a obținut O Lege. Urmașii lui s-au descurcat mult mai bine respectând Legea aceea.

    Supraviețuiesc cu adevărat nu cei care descoperă Legile ci cei care le respectă.

    Dar Marea Taină a supraviețuirii Umanității NU este capacitatea ei de a respecta Legi ci capacitatea celui care a descoperit Legea de a da urmași capabili de Respectarea acestei Legi precum și cu instincte sănătoase de a descoperi Celelalte Legi.

    Au trecut ani, secole și milenii peste nenumăratele greșeli ale indivizilor, ale comunităților, ale conducătorilor acestora. Fiecare eroare de apreciere a realității a produs consecințe mai grave sau mai puțin grave (o adevărată Consecință este cea care produce distrugerea comunității, fie ea un sat, un popor sau o Civilizație – Istoria Omenirii a consemnat nenumărate astfel de dispariții și colapsuri ale civilizațiilor).

    Iată, suntem în pragul mileniului al III-lea, cel supranumit al Informației. Am supraviețuit până astăzi, noi Oamenii, dar se pare că încă nu am înțeles Principala Lege: să dam urmași capabili de Respectarea Legii și să descoperim neîncetat Celelalte Legi.

    Dimpotrivă, există Indivizi care odată ajunși în poziții de Conducători caută să anuleze Legi înlocuindu-le cu Eșecuri ale Istoriei.

    ”-Dăm o lege care anulează Legea ! Doar avem majoritate !”.
    ”-lege, Eu te-am făcut deci tu trebuie să mă servești pe Mine !”

    Nici o clipă acești trădători ai Umanității nu-și pun întrebarea: ”-Oare nu fac o Mare Greșeală ?”

    Probabil că este adevărată concluzia autorului acestui articol: ”Acesta e cazul proiectului dlui Dragnea”. Adică un proiect foarte periculos care pune bazele unui Eșec.
    Este o concluzie bazată pe analize proprii dar și pe analizele unei Instituții a Statului, acea instituție care răspunde de corectitudinea Legilor: Curtea Constituțională a României.

    Dacă o Comunitate sau Societate intenționează să supraviețuiască atunci ea trebuie să mențină la o cotă înaltă vigilența și trebuie să bareze accesul indivizilor incompetenți la nivelele sale de decizie INAINTE CA EROAREA SĂ DEVINĂ DEZASTRU !

  7. Mihai Popa spune:

    Cele 10 legi ale lui Murphy
    (și câteva comentarii)

    1. Dacă ceva rău se poate întâmpla, se va întâmpla cu siguranță.

    2. Nimic nu e niciodată atât de simplu cum pare la prima vedere.

    3. Totul îți ia, mereu, mai mult timp decât te aștepți.

    4. Dacă există posibilitatea ca mai multe lucruri să meargă prost, primul care va merge rău va fi cel care va produce cele mai multe stricăciuni.

    5. Lăsate în voia lor, toate treburile vor merge din rău în mai rău. După asta, ciclul se va repeta.

    6. Dacă te joci de-ajuns de mult cu un obiect, preocupat fiind să nu-l strici, îl vei strica, si încă foarte repede.

    7. Dacă totul pare să meargă bine, cu siguranță s-a omis ceva.

    8. Dacă se cunosc trei posibilități prin care poate eșua o acțiune și toate trei sunt evitate, va apărea imediat o a patra posibilitate, neprevăzută.

    9. Natura este întotdeauna de partea defectelor ascunse.

    10. Natura mamă e foarte parșivă.

    11. Dacă s-a cheltuit foarte mult timp, de către specialiști, căutându-se răspuns unei probleme, eșecul fiind unicul rezultat, răspunsul cel bun va apare imediat si absolut evident pentru prima persoană necalificată.

  8. cinic spune:

    doc, inainte de a discuta CCR, o intrebare si o constatare: ce stat “socialist” a fost vreodata descentralizat, adica puterea nu apartinea unui grup extrem de restrans?
    Principiul centralismului democratic [fie el si rebotezat; dictatura parlamentara] a fost VREODATA repudiat de PSD?
    Asa ca orice lege initiata de PSD va contine contradictia esentiala: cum sa dai putere baronilor locali si in acelasi timp sa o si pastrezi DISCRETIONAR [chiar daca discretionarul inseamna in primul rand distributie bugetara].

    • iosiP spune:

      Baronii locali au inceput sa simta ca-i cam trege curentul pe la picioare, si-atunci vor garantia ca vor ramane intangibili indiferent de compozitia “organelor centrale”.

      Morala? Descentralizam, dupa care negociem dupa bunul plac cu locatariul de la Cotroceni si cu cei din Casa Boborului/Piata Victoriei… indiferent cine vor fi acestia!

  9. Esecul descentralizarii pare o simpla pierdere de imagine pentru USL, dar costurile sale economice si sociale sint imense, deoarece era unicul ,,motor de crestere economica” nationala.
    Numai astfel, primarii si administrativii locali, se confruntau cu raspunderea pentru succesul sau esecul economic si social local.Grevele si protestele se mutau de la Bucuresti (unde protestatarii au constat doar neputinta politica si economica generala a Guvernului), in PROVINCIE, la sediile de partid si prefecturi!
    De aceea, odata cu analiza esecului structural al legii descentralizarii, este necesara si incercarea identificarii unora din cauzele acestuia.
    1.Una din cauze ar fi lipsa oricaror incercari de reformare de ansamblu al unor domenii bugetare sau administrative in ultimii 25 de ani, lipsind un colectiv si o experienta analitica, economica, administrativa si juridica, care sa evite lipsa de coerenta si logica juridica, in constructia legilor de asemenea anvergura.
    Fata de aceasta situatie, probabil ca elaborarea legislativa va trebui realizata in ,,trepte”, respectiv o lege-cadru, apoi separate de ,,legea cadru”,normative de aplicare rezultate din inventarierea problematicii pe care o presupune aplicarea legii.
    Este vorba de ceeace spunea autorul, adica de statutul bunurilor transferate, de analize de impact, de transferul de atributii si resurse catre zona locala, etc.
    2.Defectul ,,genetic” al legii, imi pare a fi acela al lipsei unui ,,proiect economic national”, ca indicator economic si reper pentru ,,analize de impact si faze pilot”,
    Daca Premierul cuprindea in programul de guvernare promisiunea cresterii economice de 3-4 la suta pe an, reperul care permitea analize de impact exista.Putea fi evaluat corect potentialul fiecarei ,,zone economice” – in conditiile actuale (de delasare si iresponsabilitate locala pentru dezvoltare), comparativ cu impactul pozitiv al regionalizarii, asupra atingerii indicilor obligatorii de realizat in zona locala – ca parte a celei asumate (3-4 la suta pe an) de guvern.Fara un proiect economic de ,,reconstructie economica si industriala”, regionalizarea este lipsita de orice indicator sau reper economic, ca ,,fond informativ economic” la care sa se poate raporta o analiza nationala sau regionala/locala de impact.
    3.Lipsa de viziune si proiecte economice nationale, postintegrare in directia dezvoltarii economice, face ca la rindul lor, demersurile si legile elaborate sa fie lipsite de substanta economica si sociala, de acelasi ,,minus” urmind a suferi si viitoarea Constitutie. In cazul regionalizarii, substratul actiunii este pur politic, acela de a asigura ,,linistea” guvernamentala, transferind raspunderea pentru esecul economic si protestele contra Guvernului, in zona locala. Dupa cum se vede, lipsesc orice repere economice care sa o motiveze economic si social, care sa permita atit analize de impact, cit si ,,fazele pilot”.Rostul fazelor pilot era sa ,,experimenteze” pe viu si in timp real, dimensiunea financiara si economica a imbunatatirii functionalitatii politice, economice, administrative, organizatorice, fiscale, etc. in conditiile concrete, ale noii organizari economico-administrative.
    Unde legiferarea nu pleaca de la considerente economice si de dezvoltare, lipseste acea logica juridica, care sa imprime functionalitate si performanta unei societati economice,

  10. Mihai Valeriu spune:

    Lipsa de predictibilitate, de claritate si echivocul sunt motive fundamentale de neconstitutionalitate care sunt intrate relativ recent in practica CCR. Aceasta practica trebuie nu numai consolidata, ci si cultivata astfel incat orice cetatean interesat sa stie ca are dreptul la legi clare, predictibile si neechivoce si ca acest drept este protejat de Constitutie. Iar cei ce se mai apuca sa faca legi dupa cum le trazneste prin cap sa stie ca au trecut vremurile alea.
    Iata si un articol de specialitate pe acesta tema:
    http://www.juridice.ro/307141/avem-dreptul-la-o-lege-clara-si-previzibila.html

  11. Miron Damian Miron Damian spune:

    Foarte bun articolul. Eu am explicat problema de neclaritate și echivoc legal ceva mai … băbește, cu semafoare și culori – pentru publicul larg. Aș adăuga că fiind în mod evident un drept, e datoria Avocatului Poporului să fie proactiv în această privință. Fiecare proiect de lege cu problema asta, care ajunge să fie promulgat fără ca AvP să intervină, reprezintă un eșec al instituției.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Miron Damian


Miron Damian

Miron Damian scrie analize politice pe forumuri începând cu 2002, sub pseudonimul Doc. A colaborat cu ziarul Cotidianul si cu revistele Dilema Veche si Revista 22. Din 2006 are b... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)