vineri, aprilie 19, 2024

Despre încurcarea descurcării ițelor de la ELI-NP (Laserul de la Măgurele)

România are în prezent trei infrastructuri majore de cercetare: ELI-NP (Laserul de la Măgurele), DANUBIUS-RI (un viitor hub pentru studiul sistemului Dunăre-Deltă-Mare) şi ALFRED (visul unui viitor Reactor Nuclear la Mioveni), Ministerul Cercetării alocând pentru acestea sume importante de bani; cel puțin 300 milioane lei, din care peste 2/3 sunt, sau au fost deja direcționate spre primul obiectiv.

Lăsând la o parte (mai precis pe seama experților din domeniile respective) aspectele științifice ce au dus la desemnarea celor 3 ca purtătoare de stindard pentru cercetarea românească, ne-au atras atenția relatările din presă legate de ELI-NP. După cum se știe deja (inclusiv  din investigația Recorder de aici), există probleme legate de sursa de raze gamma care ar trebui să reprezinte una dintre componentele principale ale ELI-NP, alături de cei doi laseri de mare putere.

În anul 2014 Consorțiul EuroGammaS (EGS) a câștigat licitația pentru această sursă, dar când a venit vremea să o instaleze au apărut problemele.
EGS spune că au făcut teste/măsurători și că structura clădirii ELI-NP nu respectă standardele din contract, motiv pentru care nu pot instala sursa gamma. (mai multe detalii  aici)
Directorul institutului național care găzduiește laserul, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH), spunea că au fost respectate standardele și că instalarea nu trebuie să depindă de clădire, fiind asemănătoare instalării unui pian (sic!). În plus, de ce atâta încredere în expertiza străinilor și nu în cea a corpului științific românesc pentru a stabili dacă e la boloboc șapa sau nu?

Atâta doar că „pianul” s-a „instalat” în instanță. Adica EGS a dat în judecată IFIN-HH. Dacă vreți să urmăriți procesul, căutați pe portal.just.ro dosarul cu nr. 3896/93/2018 aflat pe rol la Tribunalul Ilfov. Aici sunt în joc € 67 milioane în mare parte bani din fonduri europene.
Cum rezolvarea cauzelor în instanță este de durată, ce s-au gândit cei de la IFIN-HH? Hocus POCus! Facem licitație pentru o altă sursă de raze gamma numită VEGA. De unde bani? Păi v-am zis: POCus, că nu prea au cum sa fie aceeași bani ca pentru prima sursă; pentru aceia există un proces în instanță. Au deschis licitația pe SEAP pentru € 49 milioane (detalii aici). (Apropos de POCus și POC-uri, vă recomandăm articolul nostru de blog „Miliardele de lei pompate de UE în cercetarea românească se înfundă într-un POC” de aici)

Doar că a apărut o contestație, accesibilă pe pagina de web a ELI-NP.  Fișierul, parte din arhiva Sistem VEGA, poate fi vizualizat aici. Contestatarul este ușor de intuit chiar dacă are numele redactat, pentru că face referire la faptul că a fost câștigătorul contractului pentru sursa initială de raze gamma. Acesta cere Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor să spună „Stop joc!” apelului pentru sursa VEGA.

Contestația detaliază și motivele pentru care au dat anterior în judecată IFIN-HH: EGS contestă nulitatea declarației unilaterale de rezoluțiune a contractului pentru sursă de raze gamma, cere IFIN-HH să pună la dispoziția lor infrastructurile așa cum scrie în Caietul de Sarcini și Propunerea Tehnică, prelungirea termenelor de livrare pentru date ulterioare momentului în care clădirea va respecta parametri din actele menționate, respectiv returnarea penalităților de întârziere de ~ € 2.3 milioane.

Și mai importantă este însă problema de fond: obiectul celor două proceduri de atribuire, cea din 2013 pentru Gamma Beam și cea din 2019 pentru sistemul VEGA, este același: sistemul VEGA se va instala în clădirea în care trebuia pus inițial sistemul Gamma Beam, energia fasciculelor de fotoni este aceeași pentru cele două sisteme, respectiv 19.5 Mev, specificațiile tehnice ale celor două fascicule sunt aceleași. În aceste condiții, dacă se face un alt sistem ca cel conceput de ei, dosarul nr. 3896/93/2018 rămâne parțial fără obiect, întrucât EGS oricum nu va mai putea obliga IFIN-HH să le pună la dispoziție facilitățile și infrastructura, respectiv nu vor mai avea pentru ce prelungi termenele de livrare (presupunând că vor avea câștig de cauză în instanță). De asemenea contestatarul spune că inițierea procedurii e nelegală pentru că eludează principiul transparenței. Asta pentru că noul sistem e la fel cu cel pentru care s-a făcut deja licitație în 2013, doar că sub un alt nume.

Cum înțelegem noi situația? EGS spune că ei au făcut o sursă care este unică și concepută special pentru ELI. Dacă se face o altă sursă identică cu același scop, ei nu mai au ce să facă cu cea pe care deja au construit-o și pentru care ar trebui să încaseze cei € 67 milioane, adică ei pierd indiferent de rezultatul procesului. De asemenea, o parte dintre echipamente, care se află deja în Măgurele, zic ei, își vor pierde funcționalitatea și valoarea. De aceea ei cer ca până nu dă instanța un verdict în dosarul nr. 3896/93/2018 să fie suspendată procedura de atribuire pentru un sistem similar cu cel făcut de ei. În plus, se înțelege din cerere că ei deja au făcut munca dar nu au fost plătiți și deci prin urmare au dificultăți financiare.

Pentru mai multe detalii aparute pe acest subiect, vă recomandăm și articolul apărut cu câteva săptămâni în revista Nature, de aici.

Câteva puncte din articol:  (i) datorită problemelor legate de sursa de raze gamma și anulării contractului cu EuroGammaS de către partea română, ELI-NP a fost scos de către celelalte țări din viitoarea entitate legală care va superviza proiectul ELI (n.r., partea română fiind una din cele 3 entități ale ELI) și va strânge anual câte €75 milioane necesare pentru funcționare. Este vorba despre un European Research Infrastructure Consortium (ERIC); (ii) Directorul general al ELI spunea: “We believe our Romanian colleagues will be able to resolve the issues and they will have the possibility to join the ERIC at that time.”

Comisia Europeană a încercat să medieze conflictul: (i) s-a agreat în această mediere că anularea contractului trebuie întoarsă, că IFIN-HH ar trebui să modifice clădirea așa cum cere EuroGammaS, iar aceștia să instaleze ulterior sursa. România nu a semnat aceste acte; (ii) EuroGammaS s-au oferit să modifice clădirea pe cheltuiala lor însă IFIN-HH nu acceptă; (iii) cei de la Comisia Europeană și miniștrii francez și italian i-au scris în aprilie ministrului cercetării din România, însă scrisoarea lor a rămas fără răspuns; (iv) Miniștrii fracez și italian au scris că în aceste condiții este dificil pentru cercetătorii din țările lor să continue colaborarea cu ELI-NP; (v) Directorul IFIN-HH ar vrea ca institutul să fie parte a ERIC doar cu laserii și fără sursă de raze gamma, însă șeful laserului din Cehia spune că scopul ELI nu a fost să facă cel mai puternic laser ci să aibă beamlines și arii experimentale. Hmm, să mai tragem o concluzie sugerată?

Cum se va termina toată încurcătură asta și cine sunt vinovații?  Suntem și noi curioși. Sunt mulți bani în joc și cineva va deconta, iar persoanele ce vor fi găsite vinovate vor trebui trase la răspundere. Interesul și curiozitatea noastră sunt cu atât mai mari cu cât finanțarea sistemului românesc de cercetare este în cădere liberă (detalii aici), concomitent cu îndepărtarea de principiul alocării banilor din cercetare prin competiții naționale, preferându-se mai mult alocările directe. Nu contestăm nevoia sau dorința decidenților politici de a avea infrastructuri de cercetare „vârf de lance” în anumite domenii, dar modul în care alegem aceste vârfuri și implementarea ulterioară a proiectelor lasă de dorit.

În loc de Post Scriptum: Sperăm ca în urma acestor probleme să nu ajungem din nou la retorica: străinii, văzând cercetarea remarcabilă care se face în România, ne pun orice piedici pot pentru a ne tăia avântul și a ne fura ideile!

  • Autori: Octavian Micu, Mihai Miclăuș si Lucian Ancu
  • Distribuie acest articol

    18 COMENTARII

    1. „să nu ajungem din nou la retorica: străinii, văzând cercetarea remarcabilă care se face în România, ne pun orice piedici pot pentru a ne tăia avântul și a ne fura ideile!”
      Si dece nu?
      Doar romanii sint aia răii?
      Sigur, par egzamplu, au si nemtii idei originale: falsificarea emisiilor de gaze de esapament.
      Si, la fel de sigur: exista ceva interese sau, cum se zice, joc de glezne din partea autoritarilor romanesti, dar sa nu-i spalam pe straini de pacate doar pentru ca sint straini.
      Ideea ca strainii vin la noi doar pentru ca sa ne ajute, dezinteresati, este copilaroasa.
      Da, aceasta e intrebarea: „Cum se va termina toată încurcătură asta și cine sunt vinovații? Suntem și noi curioși.”

    2. „EuroGammaS s-au oferit să modifice clădirea pe cheltuiala lor însă IFIN-HH nu acceptă”
      Clar, ne blocăm în fudulii miortice! Restul sunt detalii. :|

      • Nu cred că e vorba de ”fudulii mioritice”, mai probabil cineva obstrucționează proiectul și știe exact ce face.

      • De ce nu vorbiți cu Dl. Nicolae Zamfir, director IFIN-HH care v-ar putea explica detaliat si franc despre ce este vorba.

        Datul cu părerea, sportul național al romanilor, nu a rezolvat niciodată nimic, ci a generat numi confuzie, suspiciune si a alimentat cele mai halucinante teorii conspiraționiste.

        Mai întâii informați-vă de la sursele primare si de abia drupa aceea comentați, dacă doriți sa fiți credibili si nu niște colportori de zvonuri false

        • Dle Duliu,

          Apropos de credibilitate și parteneri credibili: dvs. cum vi se pare afirmația directorului IFIN-HH de la min 2:50 de aici, unde spune cu subiect și predicat că implementarea proiectului ELI-NP e la timp (declarația fiind făcută în decembrie 2018)?

          Cu tot respectul, dar dl director ar putea ieși public din proprie inițiativă și să spună „detaliat si franc despre ce este vorba”, nu să lase loc la speculații venite din partea unor „colportori de zvonuri false” și nu numai (a se vedea articolul din Nature de aici). Mai mult, eu cred că are o datorie morală să facă asta, jonglând cu niște sume de bani uriașe prin comparație cu bugetul cercetării din România.

          Numai bine,
          Mihai

        • Domnule Duliu, nu este productiv ca domnul Zamfir sa ofere explicații punctuale fiecărui om in parte. Exact din acest motiv exista conferințele de presă, luările de poziție în mass-media, ieșirile publice.
          As vrea sa mă informez de la „sursele primare”, dar unde sunt aceste „surse primare”? Noi, contribuabilii, luam știrile din mass-media, autorii din articolele științifice samd.
          Nu este munca mea sa caut informații prin ministre, dar este treaba domnului Zamfir sa ofere (și) informațiile și detaliile la problemele ridicate de autori.
          Eu nu am interes să fiu credibil. Dar cred că este interesul/datoria/meseria domnului Zamfir sa fie.

    3. Mai mult ca sigur e vorba destre incompetenta manageriala si cineva nu-si asuma greseala deoarece e tinut in brate de ALTII. (probabil si pentru faptul ca ar fi buni de plata, intr-un final)
      Iata de ce tzin proiectul pe loc – deoarece se tzin unii pe/de altii – probabil si din cauze legate de politic.

    4. In primul rand imi place dezinformarea… Va rog sa luati aminte si sa incercati sa va informati inainte de a publica asemenea informatii cu impact asupra imaginii unei institutii. In al doilea rand, ar trebui sa precizati interventia ministerului asupra IFIN (faptul ca le-au sugerat sa reia contractul cu italienii). Pe de alta parte italienii nu instaleaza pe banii lor, ci pe bani europeni care, daca nu sunt utilizati in cercetare, nu se reporteaza pentru altceva.Ca o ultima precizare, proiectele europene au termen prestabilit, asadar daca proiectele au intarzieri, desi se fac pe fonduri nerambursabile, proiectul se suspenda si beneficiarul plateste. Faptul ca italienii intarzie un proiect prin diverse proceduri si se ofera sa plateasca diverse extinderi nu e intamplator. Italienii vor sa isi faca si ei acelasi sistem inaintea noastra… Nu e vorba numai de bani, asa ca va rog sa fiti adevarati redactori si sa oferiti toate informatiile!

    5. Am citit articolul sperand sa aflu ceva despre reactorul ALFRED si cand colo nimic. La LASER recunosc nu ma pricep si nici nu stiu la ce ar putea fi el folosit. ALFRED insa urma sa produca 120 MW de electricitate in conditii super-eficiente fiind un reactor supra-regenerativ. Daca experimentul ALFRED are succes reactore similare de 600 MW si chiar de 1200 MW ar urma sa fie construite pe principiul validat de ALFRED.

    6. „EGS spune că au făcut teste/măsurători și că structura clădirii ELI-NP nu respectă standardele din contract, motiv pentru care nu pot instala sursa gamma.”
      comentariile nationaliste ( gen ce au aia cu romanii) sunt inutile. Fizica laserelor cere o anumita rigoare, terminati cu prostiile.

      proiectul eli-np nu a avut niciodata plan de control al calitatii pe fiecare tip de lucrare in parte,plan de control calitate integrat , proceduri pentru teste si proceduri de commissioning clare, pur si simplu pentru ca nu a interesat pe nimeni, si in general romanii nu fac asa ceva. la noi inca este valabila sintagma „noi muncim nu gandim”.

      rezolvarea nu este sa vina EGS sa repare, ci sa vina specialisti in commissioning sa rezolve ce trebuie si cum trebuie verificat, sa indice cum se rezolva treaba, sa se faca reparatiile necesare si inainte de receptie sa il implice pe EGS in asa fel incat sa nu se repete inca o data acelasi gen de discutii.

      lasati orgoliile si terminati naibii proiectul asta , fara sa mai faceti hocus -pocus cu „poc”-uri.
      dna sau diicot nu vor dormi la nesfarsit, va veni o vreme cand poate isi vor intoarce privirea si catre „tunurile laser”.

    7. Nu cred ca e vorba de respingere sau fudulii romanesti. Mai degraba e teama de ce chestii ar mai putea constata o echipa ne-agreata in timp ce face modificarile respective…

    8. Laserul si modulul suplimentar esential pentru fizica nucleara necesita conditii extreme pe care cladirea si laboratorul-buncar trebuie sa le indeplineasca (fara vibratii, atmosfera controlata, etc.). Poate ar fi bine de publicat care sunt aceste conditii pentru a vedea daca au fost indeplinite de constructor. Probabil doar cei care au facut echipementele laser care au fost utilizate la detectia gaurilor negre pot sa inteleaga si arbitreze caracteristicile cladirii. Restul ne dam cu parerea, dar realizam ca e grav.

      Mai grav pare articolul din Nature care sugereaza ca tarile europene nu doresc sa finanteze functionarea ELI-NP (fara sursa gama nu se fac experimente de fizica nucleara). Cine asigura banii de functionare curenta pana la rezolvarea situatiei (adica montarea sursei nu terminarea procesului)? Asta implica costuri anuale mari, cam cat or fi?

      • Ei spun si care este problema. Asa cum ati precizat, instalatia din Magurele se numeste ELI-NP chiar pentru acel NP de la Nuclear Physics, adica acea sursa gamma. Instalatia nu a fost conceputa „ca sa avem cel mai mare laser din lume” ci majoritar pentru experimente facute cu sursa de raze gamma si laserii de mare putere. Deci e de inteles ca europenii simt ca in acest moment ar irosi bani.

    9. Pe cand un articol despre manariile de la Danubius? Sau asa ceva e imposibil pentru ca un mic sau un anc este direct implicat? Banuiesc ca tot din acest motiv mesajul acesta va fi cenzurat.

      • Greșești când spui că Mihai Miclăuș (unul din „micii” de la Doi Mici și un Anc) este „direct implicat” în DANUBIUS. El este unul din cei 200+ angajați ai INCSDB, acest institut național fiind vioara 2 din DANUBIUS, prima fiind GEOECOMAR. Cercetările sale sunt în domeniul biologiei moleculare a porumbului (o prezentare TEDx de-a lui este accesibilă aici), departe deci de Deltă-Dunăre-Marea Neagră.

        Iar despre DANUBIUS am vorbit pe blog aici.

        Mai multe nu știm, dar dacă ai informații pe care crezi că ar trebui să le știm scrie-ne, te rugăm, la [email protected].

        • OK – sa vedem daca pe asta o cenzurati. Daca micul in cauza este asa ingrijorat de soarta cercetarii romanesti cu zeci de mii de oameni atunci are trebui sa fie ingrijorat si de institutul din care face parte cu cei 200+ angajati. Deci Danubius: primo, care sunt implicatiile coruptiei care au dus la alegerea bazei la Murighiol in loc de Tulcea sau Sulina, mult mai potrivite logistic (Tulcea) sau operational (Sulina)? Secundo, care sunt implicatiile colonialiste ale selectarii partenerului roman care va asigura doar infrastructura si este neinsemnat in partea de stiinta?

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.

    Autor

    Doi Mici si un Anc
    Doi Mici si un Anc
    Sistemul românesc de cercetare văzut prin ochii a doi doctori în fizică (Lucian și Octavian) și ai unuia în biologie (Mihai). Publicăm, de asemenea, articole pe teme de actualitate din spațiul public, în măsura în care acestea se suprapun sau au tangență cu ariile noastre de expertiză. Articolele sunt însușite de toți cei trei autori sau sunt publicate sub semnătură proprie. O a treia categorie de articole sunt articolele invitate.

    Sprijiniți proiectul Contributors.ro

    Pagini

    Carti noi

     

    Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
    Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

    Carti noi

    În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
    Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

     

    Carti

    După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

     
    „Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
    Cumpara cartea

     

     

    Esential HotNews

    contributors.ro

    Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
    Contact: editor[at]contributors.ro