vineri, martie 29, 2024

După 12 ani. Acum vor să ne schimbe numele…

Transilvania a rămas pentru mulți trăitori din București o problemă culturală. Nu știu cum s-o abordeze, ce să facă cu ea, cum să se raporteze la ea. Este privită cu suspiciune sau cu ură, este invidiată sau admirată în secret. Puține atitudini și percepții sunt normale, firești, fără excese emoționale. Puțini înțeleg firescul locuirii interetnice din Transilvania, cu bune și cu rele. Cei mai mulți politicieni și falși strategi de la București nu înțeleg mare lucru și, dacă tot nu înțeleg, se îngrijorează suplimentar. Se îngrijorează sau mai degrabă folosesc simularea îngrijorării pentru a ține totul sub control. Un control iluzoriu, o formă a amăgirii.

Discuția despre reorganizarea administrativă a fost deturnată foarte repede spre mize și rațiuni false: de la fonduri europene și până la distrugerea baronilor locali. Dar, cel mai ușor este să vorbești despre poftele lui Tokes sau ale băieților de la UDMR. Este cea mai bună perspectivă pentru ca să blochezi autostrăzile care ar duce la Budapesta (fără să vedem că ele, în fapt, duc și la București). Este absurd să păstrezi mereu UDMR la guvernare, dar să te prevalezi de pericolul unguresc atunci când este vorba de descentralizare sau învestiții în Transilvania. Dar asta este o discuție mai lungă …

Acum am fost șocat de proiectul de a numi actuala regiune de dezvoltare cu centrul la Cluj ”Crișana”, în loc de Transilvania de Nord sau Transilvania de Nord Vest. Această regiune conține și Crișana, o parte destul de mică, dar generic este Transilvania de Nord. Și regiunea dennumita ”Centru” este de fapt ”Transilvania de Centru”.
De ce le este frică guvernanților de cuvântul Transilvania? Cum își poate închipui vreun politruc că ardelenii de pe Someș vor accepta o etichetă falsă, adică minciuna că trăiesc pe Crișuri? Ce minte mică se mai sperie că o regiune numită Transilvania, cu 80% dintre locuitori de naționalitate română, va fi luată sub braț de cineva și va fugi cu ea la Budapesta sau la Viena. Vrem prin asta să arătăm lumii că a dispărut Transivania și că nu mai avem nici o dispută cu ungurii?
A te juca cu cuvintele și numele este o tehnică veche. Confucius spunea că dacă ar fi pentru o singură zi împărat ar schimba numele lucrurilor și ar putea să stăpânească mai ușor. Orwell miza pe manipularea pe care o poți face punând etichetă contradictorie cu conținutul.
Cuvintele pot schimba realități, dar nici în așa hal! Au trecut două decenii de la Revoluție sau ce o fi fost lovitura aia de stat cu un public care murea eroic de gloanțe adevărate crezând că dacă moare vom fi liberi. Regăsesc un articol pe care l-am scris acum 12 ani și constat că nu s-a schimbat nimic, mergem în cerc.
Dar să ne schimbați numele este, totuși, prea mult. Nu cred că mai putem accepta, băieți!
Îl redau mai jos:

Transilvania, patria mea de hârtie şi celuloid

Despre Transilvania există multe discursuri: poetice, istorice, revendicative şi identitare. Ele îşi au originea la Bucureşti sau Budapesta, niciunul nu este produs de către ardelenii care văd, în fiecare dimineaţă, soarele răsărind de după dealurile transilvane.
De la Bucureşti, Transilvania este un teritoriu unde se bea palincă, se mănâncă slană şi se vorbeşte lent sau ungureşte. Pentru un bucureştean, Ardealul este o provincie un pic mai evoluată, de care îşi aduce aminte de pe vremea în care mergea cu bilet de sindicat la băi. Un loc despre care poţi să-ţi aduci aminte în serile ploioase de toamnă. Ardelenii ajunşi în Capitală sunt absorbiţi repede şi nu îi mai interesează micile afaceri regionale. Cad dealurile peste sate, regiuni întregi sunt inundate, mândria ardelenilor e călcată în picioare când ei refuză ceva şi li se bagă pe gât vreo sentinţă. Toate guvernele vorbesc de Transilvania ca despre un loc simbolic, ireal. Un loc simbolic faţă de care eşti dator doar cu iubire şi veneraţie, dar care nu trebuie să-ţi mai încarce bugetul.
Văzut de la Budapesta, Ardealul este o zonă frumoasă, locuită de maghiari şi o armată de valahi primitivi care, la începutul modernităţii, au coborât din păduri şi s-au înmulţit ca iepurii stricând echilibrul etnic. Un loc care trebuie menţinut în conservare până la o viitoare oportunitate istorică. Orice ardelean român este considerat automat un naţionalist extremist pornit la luptă cu ungurii. Nici ardelenii unguri nu contează prea mult pentru puterea de la Budapesta. Ei sunt nişte rude sărace care ar putea veni în Ungaria să lucreze mai ieftin. Unii sugerează chiar că sunt ţigani. Şi pentru ei Transilvania este tot un loc simbolic, o miză electorală, pe seama ei vegetând aleşi ai poporului în ambele parlamente.
De zece ani, presa încearcă să construiască o altă Transilvanie. Transilvania a devenit tot mai mult un teritoriu de hârtie şi celuloid. Vineri, 11 iunie 1999, în presa scrisă din SUA au apărut în jur de treizeci de articole despre „problema” Transilvania, în timp ce aici, în Ardeal, nu s-a întâmplat nimic special. A trecut un preşedinte în scădere de popularitate şi a aruncat nişte vorbe negândite despre o ameninţare care nu exista, iar un frustrat posesor de fundaţie a luat ideea din zbor.
În general, în presa românească, Transilvania este un teritoriu de handicapaţi şi realităţi bizare. Care sunt personalităţile Transilvaniei cu cea mai mare reprezentare în presa românească şi internaţională? Să facem o mică incursiune, o simplă analiză de frecvenţă a celor mai mediatizate personalităţi. Gheorghe Funar, un politician modest, dar abil în folosirea pe gratis a mediei naţionale, pentru nişte fapte care ar trebui ignorate cu indulgenţa pe care o datorăm celor mai puţin dotaţi. Degeaba se întreabă lumea cum se face că este votat din primul tur la o primărie într un oraş universitar. Notorietatea naţională şi internaţională conferită de media este responsabilă pentru aceasta. Degeaba se miră bucureştenii că în Cluj se vând foarte prost ziarele centrale. Ioan Gavra, fost jurnalist şi activist comunist, pentru care coerenţa gândirii, logica şi morala sunt trufandale inaccesibile. László Tökés, pastor cu mintea rătăcită în labirintul urii primitive. Ioan Stoica, un ţigan semianalfabet care, sub ochii indulgenţi ai autorităţilor, a escrocat o ţară întreagă, aducând şi la noi o logică de factură fanariotă. Sever Mureşan, transfug cu delegaţie, care, cu calitatea de consul onorific, dată de Bucureşti, a reuşit să devalizeze cea mai reuşită afacere privată din domeniul financiar, Dacia Felix.
Cititorul de ziare şi privitorul la televizor din ţară şi străinătate nu ştie despre noi mai mult decât atât. Nu are în memorie scriitori ardeleni, nici oameni de ştiinţă, doar o trupă de cântăreţi ce îngână „Tu, Ardeal” de sărbători. Nu cunoaşte nimeni un patron ardelean cinstit, deşi există mii de cazuri. Revistele literare ale Ardealului au murit din cauza lipsei financiare. Bugetul Ministerului Culturii n a găsit bani pentru reviste care apar de aproape o sută de ani. Până şi echipele de fotbal ale Ardealului retrogradează (şi) din cauza aranjamentelor din campionatul naţional. Senzaţia de nedreptate nu poate fi uşor reprimată mai ales tinerilor ardeleni. Nu cred în strategii şi conspiraţii, dar analiza faptelor converge spre existenţa unor programe de decapitare culturală şi dezindividualizare a Transilvaniei, campanie care ar conveni ambelor capitale. Evenimentul Zilei l-a creat pe Funar încă de la primul număr. Presa centrală comandă zilnic corespondenţilor articole despre starurile derizoriului (amintite anterior). Şi despre subiecte care n au legătură cu realitatea noastră: homosexualii din Cluj îşi fac partid, taţii îşi violează fiicele, mamele îşi prostituează fetele. O realitate halucinantă ia locul celei cotidiene. O Transilvanie a obsesiilor de jurnalist paranoic se suprapune peste blânda noastră realitate. Încet, încet, Transilvania cea adevărată dispare după perdeaua de fum pe care o construieşte cercul vicios al politicului şi mass media.
Tot ceea ce ar fi putut reprezenta Ardealul a căzut în derizoriu sau a fost bagatelizat de presă. De câte ori un intelectual serios pune o problemă, este luat în şuturi de unguri sau de românii din Capitală. Ungurii se tem să nu devină un adversar ideologic, iar bucureştenii să nu devină o personalitate care să-i concureze. Este luat deoparte şi i se spune că nu este momentul, că este periculos să se vorbească despre Transilvania. Singurii care au legitimitatea discursului despre Transilvania sunt politicienii paranoici (selecţionaţi tot de Bucureşti să ne reprezinte) şi istoricii care dezvoltă de o sută de ani un discurs legitimator care nu mai interesează pe nimeni.
În tot acest timp, în Transilvania cea reală trăiesc oamenii – români şi unguri, saşi şi ucraineni, ţigani maghiarizaţi şi ţigani românizaţi. S-au uitat un pic spre cer după Revoluţie, dar văzând că nu cade nimic, s-au apucat de lucru. Etniile de aici nu trăiesc într o armonie idilică, dar nici nu se urăsc ca în viziunile lui Tökés ori ale lui Vadim. Uneori se înjură, la beţie se mai şi bat, dar nu s-ar extermina unii pe alţii ca în fosta Iugoslavie. Nimeni nu-i ascultă, dar ei suduie politica la fiecare pahar de palincă. Tinerii mai curajoşi şi fetele mai iubeţe se mai căsătoresc cu „duşmani” din cealaltă etnie. Se supără puţin familia, apoi le trece. Viaţa curge ca un râu liniştit, speranţele mor, alte iluzii le iau locul şi nimic nu prevesteşte marele pericol care se abate peste noi. Doar că unii ardeleni devin tot mai trişti când se vorbeşte despre politica făcută la Bucureşti. Nici ungurii nu se mai entuziasmează de emisarii Budapestei. O vreme, în timpul Revoluţiei, unii vecini n-au vorbit, o prăpastie s-a căscat între ei, o clipă au crezut că istoria va face tot felul de tumbe. Ruşinaţi, s-au reunit în faţa sticlei de palincă, s-au îmbătat şi acum nu mai vorbesc despre asta. Câteodată se gândesc că nimic nu mai e ca înainte, dar viaţa a revenit în cursul ei firesc, între malurile lui ieri şi mâine. Despre Revoluţie şi evenimentele ei nici nu se mai vorbeşte, pentru că toţi au să şi reproşeze câte ceva. Un gând, o înjurătură, un vis scăpat să rătăcească pe străzi. Oamenii citesc presa, se uită la televizor şi observă că Transilvania lor a fost înlocuită cu o fantomă. Proiecte diferite dau acelaşi rezultat: un teritoriu al vieţii şi culturii este substituit cu o copie folosită la negocieri diplomatice.
Ardelenii nu s-au săturat de România, s-au săturat să fie o miză politică, un subiect electoral care nu mai e interesant după ce politicienii şi au văzut sacii în căruţă. S au săturat să populeze un loc simbolic, la care unii se închină şi pe care alţii îl profanează ca să i enerveze pe primii. Suntem locuitorii unui ţinut al oamenilor, nu ai unei scheme didactice, construite pentru orele de istorie. Ar trebui să fim luaţi în serios, proiectele trebuie discutate înainte de a fi respinse şi ar trebui să aveţi încredere în iubirea noastră. Nu ne obligaţi să semnăm prea des declaraţii şi adeziuni pentru că suntem parte din sufletul neamului care i-a dat pe Eminescu şi Caragiale. Câteodată poate îl iubim exagerat pe Caragiale, dar îl iubim pentru că vorbeşte despre noi toţi. Pentru că ne face uneori să ne fie ruşine de faptele noastre, că ne ajută să ne cunoaştem mai bine.

Şi mai ales, nu înlocuiţi regiunea noastră cu o copie de hârtie sau celuloid. Ne am săturat să fim un loc simbolic faţă de care eşti dator doar cu iubire şi veneraţie, dar care trebuie înlocuit cu o copie pentru a nu-l fura ungurii.

18 iunie 1999

Distribuie acest articol

98 COMENTARII

  1. Mmmmm.
    Imi pare rau ca nu am citit articolul atunci in 1999.
    Dar am o intrebare:
    Ati constatat ca lucrurile stau la fel. Ati intrezarit vre-o posibila solutie ca lucrurile sa se schimbe?
    Astfel de articole trec nebagate in seama. Daca ar fi doar putin mai mult mediatizate, poate ca multi romani si unguri ar pica pe ganduri.
    Cu stima.

  2. Nu pot sa ma idententific deloc cu acest tip de mesaj legat de Transilvania si nu pot sa ii inteleg ratiunea politica contemporana. Cand intreaga stanga incearca sa construiasca forme de asociere/comunitate bazate pe democratie participatica in si in afara aparatelor de stat, cand incercam sa imaginam si sa realizam la scala locala forme post-statiste si post-capitaliste in interiorul modernitatii, acest text si acest proiect poltic vede Transilvania cu ochii intelectualilor de dreapta din sec. XIX care vor o identitate locala. Preluarea pe Contributors mi se pare relevanta. Acestui proiect i se dedica un efort consistent: de ex. ideea de mass media regionala….in aceeasi paradigma a comunicarii de la un centru catre populatie pentru a produce „comunitati imaginate” regionale, sa folosesc expresia lui Benedict Anderson. In plus, ca ideea de mass-media regionala sa functioneze este nevoie de capital si investitii care sunt facute in parteneriate cu antreprenori locali care au incercat sa impuna o viziune de dezvoltare prin care in mod consistent au privatizat spatiul public din orasul Cluj.

  3. Ar trebui ca cele trei entitati istorice -Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca- sa capete autonomie administrativa, sa aiba parlamente regionale, cu desfiintarea judetelor si transferarea la primarii a tuturor competentelor consiliului judetean actual, sa-si colecteze singure taxele si impozitele care sa ramina la nivel local, toate veniturile. Un anumit procent clar stabilit sa mearga apoi la guvernul central pentru armata, politica externa si ce-o mai fi. Atunci romanii si ungurii din Ardeal nu ar mai avea pentru ce sa se suspecteze, cei din Bucuresti nu ar mai avea nici un cuvint de spus in administrarea Transilvaniei si ar disparea dracului proclamarea oficiala a Tinutului Secuiesc, a Tarii Motilor sau a Maramuresului de sub Munte etc. Pentru ca ce ar conta cu adevarat ar fi in primul rind primaria locala si vag parlamentul regional unde ar fi oricum numai transilvaneni. Apai ca o parte se vor numi Ion, Gheorghe, Viorica si o alta parte Janos, Gyorgy sau Ibolya nici nu mai conteaza, mai ales daca vor fi votati individual…

    • Pe cat se poate de clar. Din pacate ne lipseste increderea in noi preocuparea in acest sens, ca am putea avea o asemenea regiune Transilvania, de la Carpati incoace. Bun articol.

  4. Domnule Dincu, jos palaria pentru text. De mult nu am mai citit ceva atit de frumos scris de un politician.
    Insa o intrebare nu-mi da pace: o buna bucata de vreme ati fost si dvs. printre politicienii de la Bucuresti, si inca pe cai mari.

  5. Trecand peste tonul plangacios si complexat al autorului, sustin denumirea celor doua regiuni ca Transilvania de Sud si de Nord.

    Transilvania e un brand de care trebuie sa ne folosim. Atat in tara cat si in strainatate.

    Regiunea de sud est ar trebui numita Dunarea de Jos.

    Oricum denumirile regiunilor nu sunt batute in cuie. Nu e cazul sa elucubram pe o propunere a unei singure persoane (Ioan Oltean?).

  6. Stimate Domnule Dancu,

    Am un mare respect pt dvs. dar nu sunt de acord cu multe lucruri din articolul dvs.

    Nu voi comenta problema ungurimii pentru ca nu o cunosc insa problema Ardeal vs. Bucuresti este o problema complet falsa.. Dimpotriva in Bucuresti ardelenii sunt in general priviti cu admiratie si respect si sunt considerati „ai mai cinstiti si mai civilizati”spre deosebire de moldoveni care isi iau toate suturile de ai impresia ca pensionare violate, oameni prosti, betivi si neciopliti sunt numai in Moldova. De unde si expresia „ce-ai ba, esti moldovean” (esti batut in cap, esti mitocan etc)

    Am locuit o perioada in Ardeal si pot spune ca m-a surprins cu cata inversunare mi se repeta acelasi lucru ca bucurestenii nu vor Ardealul, ca la Bucuresti se fac tot felul de masinatiuni ca sa tina Ardealul si ardelenii in jos, ca la bucuresteni le e frica ca Ardealul o sa devina mai important decat ei etc cand eu ca om nascut, crescut si locuitor de 30 de ani al Bucurestilor n-am vazut/auzit niciodata lucrurile astea. Cel putin nu la bucurestenii de rand, ce fac politicienii din diverse regiuni ale tarii pe la televizor este cu totul alta poveste.

    In opinia mea aceste probleme exista pur si simplu pentru a pune paie pe foc. Dau bine la popor, starnesc comentarii interminabile pe forumuri si certuri la televizor, ocazie pentru diversi sa se bata cu pumnul in piept ca e dintr-o regiune cu mai mult sau mai putin mot.

    Un bucurestean get-beget.

    • Am o mare rugăminte să faci deosebirea dintre oamenii obișnuiți și tot felul de șefuleți propulsați din Dorobanți („Atlas de mitocănie urbană”) direct în „funcții de răspundere pentru țară”, dintre oamenii cu initiativă obișnuiți și aceia din București care au pus mâna pe industria românească și au falimentat-o cu competența lor. Nu ar fi datoria ardelenilor să vă arate cu cine conviețuiți, cum din cauza economie bucureștene, economia României devine din timp în timp nesustenabilă și non-durabilă.

      La un moment dat Bucureștiul nu a mai votat ca Ardealul. L-a preferat pe Vanghelie.

      • Si daca tot ne referim la „oameni” obisnuiti, sa inteleg ca Dl.Dancu face parte dintre ei? Foarte probabil, nu contest.Este insa prea obisnuit ca sa-i dau dreptate in ceea ce scrie.Si eu sunt un om obisnuit si normal nici Domnia Sa nu este de acord cu ceea ce postez eu pe aici.

      • Tocmai ca exact acest tip de deosebire doresc sa si fac, dl Dancu spune lucruri de genul: „pentru un bucureştean, Ardealul este o provincie un pic mai evoluată, de care îşi aduce aminte de pe vremea în care mergea cu bilet de sindicat la băi” iar eu am rugamintea sa nu ma mai asocieze pe mine cu toti imbecilii de la conducere pe care i-a votat o tara intreaga si au aterizat la mine in oras.

        Sincer sa-i ia cine doreste, eu m-am saturat de ei. Cu ocazia asta poate mai salvam niste case boieresti de la demolare in locul carora vor sa-si puna ei cladirile de birouri.

    • Numai un bucurestean poate sa gandeasca astfel despre moldoveni.
      Asta pentru ca bucurestenii e „destepti”
      Daca ai avea minte n-ai generaliza si daca ai avea un pic de cultura ai vedea ca Moldova cea proasta si baututa in cap a dat pe Eminescu,Creanga,Enescu,Iorga,Sadoveanu etc.
      Dar de unde nu e nici Dumnezeu nu cere.

      • Salut Vasile,

        M-ai inteles gresit, nu am sustinut ca moldovenii ar fi asa ci doar ca ei ar avea dreptul sa se planga caci intr-adevar impresia despre moldoveni in Bucuresti este un proasta. Nu as putea sa-ti spun de unde isi are radacinile dar este o realitate trista.

        Insa o problema Bucuresti/Moldova nu este prezentata la televizor in schimb urla forumurile ca bucurestenii iau de la ardeleni sa le dea moldovenilor.

        Ce ma deranjeaza pe mine in toata treaba asta este ca aceste povesti sunt folosite de catre politicieni ca sa atate spiritele (divide et impera, nu?) si din pacate sunt destui care sa le si cada in plasa. Si cu atat mai mult ma deranjeaza ca acesti politicieni din toate colturile tarii sunt identificati cu Bucurestiul. Ca deh aici isi au sediul

        In momentul in care o sa ne dam seama potentialul pe care il avem impreuna ardeleni cu modloveni olteni munteni unguri machidoni turci si tatari, de imensa diversitate culturala si toate oportunitatile pe care tarisoara asta le ofera de la somes la prut la dunare si marea neagra poate atunci ne vom decide sa nu mai lasam mizeriile astea de oameni sa ne conduca.

        • @Dan din pacate aici in Transilvania, impresia generala despre Bucuresti este foarte proasta.Culmea daca intrebi vreun ardelean de ce are impresia asta habar nu are, a auzit-o si el de la altul sau in cel mai bun caz a ajuns in Bucuresti cu treburi de servici sau nu prea si l-a capiat agitatia marelui oras.Ei nu au stat, nu au trait in Bucuresti pentru a putea face o comparatie dar iau de bune toate „vorbele” care le aud.ce este peste munti este prost, dar crede-ma ca si aici sunt lucruri pe care in sud nu le mai intalnesti demult, dar si lucruri bune.Ca peste tot in tara asta frumoasa.

          • am fost de multe ori un ardelean nauc pe strazile capitalei…putine lucruri erau ca acasa, asa ca de la un moment incepeam sa circotesc…astazi, asa taran cum sint, simt ca soarele pentru romani la Bucuresti trebue sa rasara…cei care nu cred in asta nu au nici minte nici suflet!!! Sa fie luati si plimbati prin cimitirele soldatilor morti in cele doua razboaie!

        • Impresia bucuresteanului sau a altuia despre moldoveni este indusa de asemenea indivizi ca dumneata ,care au tinut cu tot dinadinsul sa arate cat de valorosi si fudui sunt ei fata de blandul si harnicul moldovean care a muncit mai peste tot in Romania,umilit de „impresia”puturosilor de pe margine…De ce nu ne plangem noi,ca Moldovei nu i se dirijeaza nici o investitie,toate mergand catre Ardeal,catre galagiosii si plangaretii de la Cluj…De ce?Pentru ca avem bunul simt pe care unii nu-l au,pentru ca avem rabdare pana vom pune si noi piciorul in prag…Crizele acestea existentiale ardelenesti sunt cele care intretin in restul tarii dorinta sincera a celorlalti romani de a fi pe faza si a-i ajuta pe fratii de peste munti,dar ati inceput sa ne agasati cu”m-am saturat”-urile vostre de la Sabin incoace..Induceti nationalismul radicalizat in restul tarii,dar apoi nu aveti nevoie de”asistenta”…De fapt ce vreti? ..Cat despre moldovenii mei,nu ne mai purtati de grija…Saracia noastra de dupa unire nu o reprosam nimanui,asa cum ne-o reproseaza mereu ardelenii desi ei se ling pe degete de miere…

    • Ce aveti, stimate domn, cu moldovenii??? Daca nu era moldoveanul Alexandru Ioan Cuza, pe care l-au ales la 1859 de domnitor si muntenii dumneavoastra, mai vorbeam de Bucuresti doar in calitatea de resedinta a domnului Tarii Romanesti. Iar acel Cuza v-a dat statutul de capitala cu care va tot „impaunati” de atunci, adesea pe nedrept, din considerente geopolitice, deoarece Bucurestii erau mai departe de „bolnavul Europei” (Imperiul otoman) decat erau Iasii de „balaurul continental” (Rusia tarista). Daca tot nu va plac moldovenii si Moldova, ia sa ne dati noua, moldovenilor, TOATE BANCNOTELE pe care apar figuri de moldoveni (si sunt vreo 3, din cele 7 tiparite de BNR!). La fel, stati in imbacseala aceea ce Bucuresti si nu mai calcati nici pe la Cuvioasa Parascheva, la Slanic Moldova, manastirile din Neamt si Bucovina, la Vatra Dornei sau Durau!
      In alta ordine de idei, domnul Dancu are dreptate si o confirma un ardelean (cu radacini de peste trei secole in Transilvania), care, insa, de jumatate de viata (adica 20 de ani) s-a stabilit, fiindca i-au placut Moldova si moldovenii, in „dulsele targ al Iesilor”!
      In consecinta, mai usor cu etichetarile, mai ales ca, in acest, caz, sunt complet gratuite!
      Scuze pentru absenta diacriticelor, dar de data asta imi joaca feste calculatorul :(

      • @Paganel

        Asa cum i-am scris si lui Vasile, m-ai inteles gresit. Nu am absolut nimic cu moldovenii ci dimpotriva deplang faptul ca acestia au o imagine proasta n Bucuresti. Este gresit.

        La fel, cum spunea si skyradio, imaginea bucurestenilor este foarte proasta in Ardeal. Ca sa nu mai vorbim de imaginea oltenilor in Banat. Sau a moldovenilor de peste Prut in toata Romania.

        Toate acestea sunt gresite si duc la certuri inutile spre satisfactia celor „de sus” care probabil acum isi freaca mainile de bucurie.

  7. dle,
    pina mai ieri erati speriati ca va fura ungurii Ardealul.
    Acum o dadurati pe fratie cu fostul dusman si va pregatiti de lupta impotriva dictatorului Basescu.
    „Ardelenii nu s-au săturat de România”
    Ba, tocmai de la Cluj a fost un dobitoc ce a spus „m-am saturat de Romania”.

  8. Stimate Dl.Dincu
    Nu inteleg de ce ati republicat acest articol.Nu inteleg de ce l-ati publicat nici in 1999.
    Hai ca in 1999 va intelegeam, Bucurestiul era un „terra nova” pentru domnia voastra si drumul cu trenul va obosea.
    Dupa ce ati devenit mare senator, Bucuresti a devenit altceva.Daca erati mare senator si acum (se poate intampla) Bucurestiul se vedea altfel.Insa de cand nu mai sunteti senator, Transilvania a devenit strict marea iubire, si Clujul sufocant dar verde si plin de intelepciune.
    Si nu generalizati cum se vede Transilvania din toate colturile Romaniei sau aiurea.Vedem si noi, avem darul de a vedea si fara ajutorul domniei voastre.Pina cind va voi vedea mare senator la Bucuresti ocupati-va de Institutul dumneavoastra, si eventual intrebati pe prietenul dvs. dl Rus daca are vreun leasing avantajos.Recent a primit noi modele de autoturisme de lux care s-ar putea sa va satisfaca.
    Cu Stima,

    P.S. Culmea e ca „regiunea” dvs e inlocuita tot de un ardelean la fel de verde.Dl.BOC, La fel de mult ii place si domniei sale Bucurestiul.
    Luati-va baietii acasa!!!!

    • Daca sunteti asa de suparati pe ardeleni, haideti sa federalizam Romania. Sa avem si noi ardelenii parlamentul nostru, sa avem autonomie reala. Nu ar fi o catastrofa pentru Romania. Si Germania este federala si o duce foarte bine. Sunt convins ca majoritatea ardelenilor ar vota acest lucru. Si mai sunt convins ca in 20 de ani in care ne vom decidem singuri destinul vom progresa mult mai mult decat in cei 20 de ani in care destinul nostru a fost decis de la Bucuresti.

        • Nu mor caii cand vor cainii, daca vrei iti traduc si in germana.Poti sa stai in „federala” Germanie.Ai inteles total gresit ceea ce am spus stimabile „federal”,Crezi ca ce spune Dl.Dancu fost ministru al „comunicarii” parca este bun pentru mine sau pentru voi „ardelenii”?.Eu sunt roman nu ardelean.Attila din Sf.Gheorghe este roman.Asa ca daca esti roman care vrei autonomie esti liber sa o faci la tine in casa sau aiurea.Nu pe strada.Afara pe strada este Romania.

          • Din pacate, Romania este si in casa omului, si in farfuria muncitorului cu salar de 700 lei pe luna. Tocmaui asta este problema. Romania din acea farfurie a fost „construita” cu Bucurestiul in frunte. Stiu ca pe unii Bucuresteni ii doare atunci cand li se pune realitatea in fata. Cu toate astea, vor pe mai departe „dragoste cu forta” cu ardelenii. Insa vor ca tot ei sa ramana „masculul dominant”. Asta este o manifestere a „democratiei originale” din Romania.

          • nu ne mai dai un link cu „farfuria” sau cu cosul zilnic al amaratului cu „salar” (salariu) de 700 ron? Sincer ca o persoana decenta nu-mi bag nasul in farfuriile altora si nu ma intereseaza ce face fiecare in casa lui.Asa cred ca este corect.Insa ma intereseaza cei ca tine care ies cu farfuriile in strada si care au impresia ca le pica ceva peste ce au in casa.Si care cred ca vor minca friptura zi de zi „ametiti” de aromele pe care le simt de pe la colturile strazii (gen Dancu) sau de pe marele bulevard (gen Germania).Pentru cei ca tine nu exista decat doua posibilitati.Cantina Sociala sau MUNCA, in Romania sau in afara.Eu am ales munca in ROMANIA fara arome si fara granite. Un „bucurestean” din Transilvania.

          • Ai inteles gresit. Nu eu sunt cel cu salariul de 700 lei. Insa ii compatimesc pe acei oameni. Spre deosebire de tine.
            Se pare insa ca in capul tau este o mare confuzie. Nu se poate discuta argumentat cu tine. La argumente rationale ai replici patriotarde („Eu sunt roman nu ardelean”) sau infantile de genul „Pentru cei ca tine nu exista decat doua posibilitati: Cantina Sociala sau MUNCA”. Mai stiu si eu o „zicere” a lui Hitler: „Arbeit macht frei”. Ce zici de asta ?
            Nu are sens sa continui discutia cu tine deoarece pe tine nu te intereseaza adevarul sustinut de argumente. Postarile tale sunt un mod de a lupta cu complexele pe care le ai. Dau ca exemplu o postare a ta anterioara:
            „Si daca tot ne referim la oameni obisnuiti, sa inteleg ca Dl.Dancu face parte dintre ei? Foarte probabil, nu contest. Este insa prea obisnuit ca sa-i dau dreptate in ceea ce scrie. Si eu sunt un om obisnuit si normal si nici Domnia Sa nu este de acord cu ceea ce postez eu pe aici”.
            Cred ca Dl.Dancu nu va mai putea dormi noaptea gandindu-se ce replica sa iti dea a doua zi.

      • ohoho, ce boierie ar fi pentru noi federalizarea, dar iti dai seama ca ar crapa de saracie, in cativa ani, aproape tot restul Romaniei? asta e motivul pt. care ni se tot flutura pericolul unguresc in caz de federalizare, anume frica regatenilor de a fi nevoiti sa traiasca doar din marfa lor, fara a mai avea parte de „ajutoare” din Ardeal si Banat!

  9. Draga frate ardelean,
    Din pacate pentru noi, cele scrise mai sus sunt dureroase, rupte din realitate si din pacate am senzatia ca noi ardelenii rulam in pustiu, ca si ciini la luna. Eu sunt jumatate roman, jumatate ungur, ca parintii mei sunt unul ungur si celalalt roman. Dar ceea ce pot eu sa spun cu certitudine este ca de cind ma stiu, desi i-am vazut citeodata ciorovaindu-se, faptul ca unul a fost roman si celalat ungur nu a avut niciodata relevanta. Nici macar nu a fost adus in discutie. Un bun prieten de-al meu, maghiar din tirgu mures imi spunea: un bun ardelean vorbeste 3 limbi: romana, maghiara si germana. Si crede-ma frate ardelean, avea si are dreptate. Numai vorbind limba celuilalt ajungi sa il cunosti pe el si tot ceea ce il reprezinta. Pararazindu-l pe Patrascanu, eu inainte de a fi roman, sunt Ardelean. M-am nascut in Ardeal, am crescut si m-am educat in Ardeal, am facut mereu 2 Pasti, si am fost la udat si la unguroaice si la romance iar de craciun cintam colinzi si in ungureste si in romaneste si nu aveam nici o problema cu asta. Dimpotriva, mi se parea si mi se pare ceva minunat. Chiar si cind lucram la Bucuresti sarbatoream 2 Pasti. Si nu mi-am pierdut nici acum accentul si dulceata limbii romane vorbite de ardeleni. Din pacate Ardealul si ardelenii au fost mereu pentru asazisii politicieni subiecte de campanie electorala si vaca de muls pentru nevoile personale. Chiar si acum, nu vad de ce trebuie sparta tara in atitea bucati (regiuni) Asa cum este organizata acum (in judete) este clar ca este un dezastru. Insa cred ca mult mai eficient ar fi o organizare pragmatica care tine cont exclusiv de afinitatile capacitatea de adaptare si cooperare si capacitatea de dezvoltare a zonelor. Continuarea in comentariul urmator din lipsa de spatiu.

  10. Ca si ungur m-am saturat de idila luata parca din lumea imaginara a lui Hitler prezentata in cartea lui Mein Kampf. Ungurii nu sunt o problema, sunt parteneri si vecini si prieteni care tin la limba si cultura lor si respecta tara in care traiesc si romanii care acum sunt majoritari. Asa au fost in totdeauna si asa vor fi cat o sa fie unguri in transilvania. Si o sa fie inca multa vreme.

  11. Am sa incep din nord si cred ca mult mai logic si realist am putea avea:
    1. Crisana, Satmarul si Maramures – capitala la Oradea (BH, SM, MM)
    2. Ardealul – capitala la Cluj Napoca (SJ, CJ, BN, AB, MS, SB, BV, CV)
    3. Banatul si Carasul – capitala la Timisoara (AR, TM, CS, HD)
    4. Oltenia – Capitala la Craiova (GJ, VL, DJ, OT)
    5. Muntenia – Capitala la Targoviste (AG, DB, PH, TR, GR, CL, IL, BZ, BR)
    6. Ilfov – capitala la Bucuresti
    7. Dobrogea – Capitala la Constanta (TL, CT)
    8 Moldova – Capitala la Iasi (GL, VR, VS, BC, IS, NT, BT, SV)
    Sper ca nu am uitat pe cineva. Cred ca o asemenea impartire administrativa, care respecta atit istoria, cit si diferitele afinitati si capabilitati economice ale zonelor ar fi mult mai logica si mai realista. Ca sa nu mai spun ca e mult mai eficienta din punt de vedere economic si administrativ. Gidila intr-un mod placut si orgoliul si buzunarul.
    Doamne ajuta!

      • Scuzele mele. Le-am scris din memorie. Cred ca lipseste MH-ul. Inca o data scuze. Tara nu o impart eu cum vreau. S-a impartit singura de ceva timp. Toata problema consta in a pune aceasta impartire naturala si fireasca intr-un cadru legal care sa ajute administratia. Atit. O zi frumoasa!

    • esti departe si pe langa acest subiect.Orice nene crede ca detine cheia succesului.La fotbal,politica-regionalizari-toti se pricep…

      • Stimate domn,
        Cred ca putina decenta si chibzuinta nu v-ar strica. Trebuia sa cititi tot comentariul meu nu doar finalul lui. Era nevoie doar sa va uitati 2 comentarii mai sus pe lista. Spre deosebire de Dumneavoastra, care aveti certitudini si ati facut aprecieri la adresa mea, eu am emis o parere, fundamentata si logica asupra subiectului in discutie. NU ma pricep nici la fotbal, politica nu imi place, iar la sapa am dat indeeajuns de mult incit sa stiu niscaiva agricultura. Insa nu imi permit sa fac aprecieri fara sa cunosc perosana sau subiectul. O zi buna si…mai multa decenta si bun simt nu v-ar strica…Doamne ajuta!

  12. Importanta denumiriii unei regiuni sau alta imi pare redusa.
    Apoi, ce sa alegi intre Crisana,Somes si Maramures? Nici legatura Maramuresului cu Transilvania nu pare atat de puternica.
    Schimbarea impartirii administrative era un lucru de facut de acum zece poate; s-ar fi putut face si acum cincisprezece ani. Ea poate aduce o reducere substantiala a birocratiei (directii judetene de tot felul, inspectorate asemenea etc.) si inca vreo cateva avantaje majore (printre care si posibilitatea intocmirii de proiecte regionale de dimensiuni mai mari – fara amestecul direct al guvernului – iar asta are o bataie dincolo de fondurile europene).
    Numele in schimb acestor regiuni sau departamente … Ele s-ar putea numi la fel ca regiunile de dezvoltare sau ar putea fi numerotate, colorate. Nu crieriul istoric primeaza aici; modernizarea (pentru ca asta este) nu schimba perspectiva istorica (sau pe cea etnica) ci se conformeaza in primul rand cerintei economice, apoi celei geografice si la sfarsit celei istorice. Oricum autoritatile (alese) locale pastreaza o mare putere de decizie in zona corespunzatoare. Cineva care traieste pe Somes intr-o zona arondata regiunii 4 (sau rosu sau Crisana sau Transilvania 1 sau Crisana-Somes sau Nord-Vest) ar trebui sa se planga pentru faptul ca regiunea nu are un alt nume? In fapt numele poate fi ales printr-un mic referendum regional.
    Ma simt ciudat sa citesc in articolul de mai sus cum autorul este socat sa afle ca regiunea care include Somesul se numeste Crisana. De unde vine socul?
    Interesante pot fi mai degraba discutiile legate de echilibrul economic al unei regiuni sau alteia, de armonizarea geografica; de exemplu Buzau nu ar intra mai bine in regiunea Muntenia la schimb cu jumatate din Ilfov plus Calarasi? Se poate observa ca unele dintre zone sunt mai slab industrializate; dar asta nu poate fi schimbat din cauza asezarii geografice nefavorabile. Oricum o discutie in sensul asta ar fi mai utila.
    Daca sa fie 8 regiuni sau mai multe? Eu cred ca ar trebui sa fie mai putine 6 sau 7.

  13. Fals! Variatiuni pe aceiasi tema.O trancanela tot articolul.Meditatii retorice. In primul rand subiectul denumiri de asa zise judete mari nu-si are locul in acest moment ,dar probabil ca erati in pneurie de teme si trebuia inventat ceva.Cat despre problema magiara pe mine ca ardelean singurul lucru care ma agaseaza este faptul ca este luta in discutie.Ignorati subiectul domnilor si atunci va voi fi recunoscator.

  14. Frumos textul din ’99. Subscriu la el 100%, ca ardelean. Si asta nu dintr-un patriotism local, ci datorita obiectivitatii din articol. Pe vremea aia eram student in Bucuresti si detestam orasul asta. Acum il iubesc, cu bune si rele, dar tot mi-e dor de Ardeal.

  15. Bucurestiul asta (sau bucurestenii) pe care il tot pomeniti in articol, si de la care vad ca se trage tot raul, sunt de fapt alesii nostrii ai tuturor, inclusiv ai ardelenilor. Ei nu sunt nici bucuresteni (in cea mai mare parte), nici nu reprezinta orasul asta, nici nu-l iubesc… nimic. Legatura multora cu Bucurestiul este ca vin aici la „munca”. Atat.
    Dar toti avem nevoie de un inamic, si vad ca in Transilvania (a unora cel putin) inamicul public numarul 1 este Bucurestiul. Ce o fi insemand mai exact Bucurestiul in mintea fiecaruia, nu stiu.

    • Bucurestiul nu este „inamicul public numarul 1 ” pentru ardeleni. Va supraestimati. Dar nici nu se poate nega faptul ca Bucurestiul a refuzat sa faca descentralizare reala, ceea ce a fost in avantajul lui si in dezavantajul Transilvaniei. Nu conteaza faptul ca politicienii nu sunt bucuresteni. Majoritatea lor si-au urmarit interesele personale si nu interesele celor care i-au ales. Bucurestiul reprezinta pentru ardeleni „patria” politicienilor corupti si a politicii „pe sub masa”. Ne macina o intrebare: oare cum ar fi aratat Transilvania dupa 20 de ani de la Revolutie, daca ne decideam singuri soarta ?

      • Gandeste-te ca orice diviziune poate cunoaste diviziuni mai mici. Daca esti din Salaj sau Hunedoara, probabil timisorenii si clujenii se uitau stramb la tine si ar fi zis ca ei n-au chef sa munceasca pentru un judet sarac. Ungurii nu ar fi investit nimic in afara de cele 2 judete care ii intereseaza (de teama sa nu-i fure romanii). Smecherasi si cocalari are si Ardealul cat cuprinde (ohooo!!). Plus ca nu exista iesire la mare, nu exista nici un rau navigabil… Nu te mai gandi mult, vremurile alea cu sasii gospodari si cu austriecii care construiau cetati Vauban sunt istorie. Realitatea e cu totul alta.

      • 1. Nu exista padure fara uscaturi. Importanta este proportia „uscaturilor” din totalul populatiei. Si calitatea (si mentalitatea) celor care nu intra in categoria „uscaturi”. Cred ca din acest punct de vedere, Transilvania sta bine.
        2. Iesire la mare si rauri navigabile nu are nici Elvetia, si cu toate astea, este printre tarile cele mai prospere din lume.
        3. „Sasii gospodari” au plecat insa au lasat urme. Au influentat pozitiv mentalitatea ardelenilor.
        4. Sunt convins ca o Transilvanie care isi poate decide singura soarta (intr-o Romanie federala) ar amplifica mult optimismul si sperantele ardelenilor. Ar fi ceva similar cu ceea ce au simtit la Revolutie. Aceste trairi ar accentua patriotismul regional. Ar avea un efect de coeziune intre diferitele subdiviziuni administrative ale Transilvaniei.
        Concluzie: toate acestea ar duce la o dezvoltare economica si sociala accelerata a Transilvaniei.

        • 1. Nu cred ca sta mult mai bine.
          2. Nu compara Transilvania cu Elvetia ca nu are nici o noima. Totul e diferit intre ele.
          3. Da, au influentat mentalitatea bunicilor mei, care au murit. In schimb, generatia parintilor nostri, de 50-60 de ani, a fost crescuta sub comunism, care a sters cu buretele peste toti sasii.
          4. E foarte periculoasa convingerea ta, motiv pentru care ar fi bine sa o pastrezi pentru tine.

        • 1. Cred ca sta mult mai bine.
          2. Nu compar ci argumentez ca lipsa iesirii la mare si a raurilor navigabile nu este un obstacol in calea dezvoltarii .
          3. „Mentalitatea bunicilor” s-a transmis copiilor si nepotilor. Tocmai aceasta mentalitate i-a protejat pe multi de indoctrinarea comunista.
          3. Argumentatia mea incepe cu sintagma „sunt convins”. Romania este o tara democratica care garanteaza libertatea de exprimare. Am profitat de aceasta libertate si mi-am exprimat o convingere. Nu vad nimic periculos in asta. Periculoase sunt tensiunile care se acumuleaza prin suprimarea dialogului.

  16. Tokes nu e extremist. Nu are nimic de a face cu extrema dreapta, reprezinta niste interese a unei comunitati si cam atat. Nu are nimic cu romanii, nu indeamna la ura impotriva romanilor, nu are nici o legatura cu oeganizatii extremiste. Nici macar nu a jignit vreodata romanii intr-o declaratie. Daca presa centrala il prezinta parca ar extremist – minte, creeaza o imagine negativa falsa, fara vreo baza in realitate. Cam la fel cum l-as numi eu pe regele mihai sau pe basescu extremist si ticnit. Din Bucuresti fuecare musca pare a fi balena.

  17. E plină lumea de idioţi care cred că dacă bordelul nu funcţionează, trebuie schimbate paturile, nu curvele. Ce rezolvă apariţia Transilvaniei de Nord, de Sud, de Roza Vânturilor? Nimic! Ardelenii îşi dau măsura incapacităţii administrative, români şi maghiari într-o caragialescă înfrăţire, prin guvernul Boc, plin de „competenţe” ardelene, una mai competentă decât cealaltă! Igaş, Dâncule!
    O fi România prea mare, şi ei nu ştiu să administreze decât pe spaţii mici…
    Ia uitaţi-vă ce bine administrează „secuii” „Ţinutul” lor! Îţi rupi dracului maşina prin gropi, Tuşnadul şi Borsecul au dat colţul, ca staţiuni balneare, industria e moartă şi îngropată, dar ei o ţin tot în parade şi marşuri marţiale! La mai multe!
    Domnu’ Dâncu şi colegii au avut timp două decenii să ne umilească pe noi, regăţenii, cu priceperea lor întru ale guvernării, ieşită din coasta Imperiului Austro-Ungar. Cel mult ne-au umilit cu aroganţa lor.
    Vreţi „autonomie” pentru Ardeal? Din partea mea, liber! Pa, şi s-auzim de bine! Deşi nu prea văd de unde binele…

    • PIB-ul provinciilor istorice:
      1. Transilvania cu 32,96 % din populatie produce 32.57 % din PIB.
      2. Toata tara fara Bucuresti si fara Transilvania, cu 58.28 % din populatie produce 44.26 % din PIB.
      (Crisana si Banatul fac parte din Transilvania)

      Concluzie: Transilvania contribuie la PIB proportional cu procentul populatiei, spre deosebire de restul tarii (in afara de Bucuresti).

      Observatie: Problema este ca Bucurestiul a dictat totul in Romania si nu a facut o descentralizare adevarata, dimpotriva, si-a „tras” partea leului. Rezultatul:
      „Cu un venit de 28.300 euro calculat la paritatea puterilor de cumparare … bucurestenii au ajuns la 113% din media UE27. Astfel, Capitala a egalat regiunea care include Atena, a depasit Lisabona (109%) sau Manchester (102%) si s-a situat peste cea mai bogata regiune a Sloveniei.
      Prin contrast, sase din celelalte sapte regiuni ale Romaniei … s-au situat sub limita de 50% din PIB-ul mediu european pe locuitor, iar regiunea vest s-a aflat doar putin peste aceasta limita (51%)”.
      http://www.money.ro/paradoxul-oficial-al-romaniei–bucurestiul-prc-e2prc-80prc-93-cu-pib-ul-pe-locuitor-mai-mare-decat-media-din-ue–cinci-regiuni_870271.html
      De asemenea, „avem un coeficient de inegalitate sociala cu 40% mai mare decat media europeana”.
      http://cursdeguvernare.ro/agenda-2020-avem-un-coeficient-de-inegalitate-sociala-cu-40-mai-mare-decat-media-europeana.html
      Acest coeficient este asa de mare tot datorita diferentei dintre Bucuresti si „provincie”:
      Salariu mediu net, aprilie 2010:
      Bucuresti – 1987 lei
      Timis – 1452 lei
      Cluj – 1451 lei

      Calarasi – 992 lei
      http://www.evz.ro/detalii/stiri/cele-mai-bune-salarii-in-bucuresti-ilfov-si-sibiu-899182.html

      Atunci cand esti raspunzator de nivelul de trai scazut al unor regiuni datorita centralizarii deciziei, resurselor si al sediilor de colectare al spagilor (avantaje care au atras si investitorii straini), ar trebui sa ai macar bunul simt sa nu te lauzi cu „performantele” tale economice.

      • @ardeleanul. Gata ai stabilit tu cu doua linkuri care e mai tare in parcare.Daca intrebi un banatean daca Timisoara este „Transilvania” spune la fel ca si mine ca nu le ai cu geografia patriei.Si e adevarat.Iar salarizarea la nivel regional nu are de a face cu ce si-a tras Bucurestiul.
        Parca esti ca (H)ancu in gandire.

          • Bunicii mei sint din Banat. In Banat „ardelean” inseamna un om bleg sau care pricepe greu si uita repede. Un fel de natang inofensiv.

            Banetenii nu se cosidera ardeleni iar argumentul este f solid.

          • Eu am vorbit despre Transilvania cand am vorbit despre PIB. Am si eu prieteni banateni, si ei au aceeasi viziune ca si mine care sunt aradean. Judetul Arad „cuprinde teritorii din Crisana si din Banat”.
            http://ro.wikipedia.org/wiki/Judetul_Arad
            Si intre unii aradeni si timisoreni exista rivalitate insa atunci cand vine vorba despre Transilvania vs. restul tarii, au puncte de vedere comune.
            In ceea ce priveste apartenenta Banatului la Transilvania:
            „Uneori, Transilvaniei i se da un sens foarte larg, aceasta desemnand teritoriul romanesc de la vest de Carpatii Orientali si nord de Carpatii Meridionali, astfel incluzand si Banatul. Caracterul fluctuant al continutului termenului se explica prin evolutia complexa, istorico-politica, a regiunii din epoca postromana pana in timpurile moderne.
            http://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvania#Pozi.C8.9Bia_geografic.C4.83._Terminologia
            Mentalitatea banatenilor este mult mai apropiata de mentalitatea ardelenilor decat de cea a restului tarii. De aceea Banatul face parte in mod natural din Transilvania si nu din Regat.
            http://ro.wikipedia.org/wiki/Reg%C4%83%C8%9Beni

          • Imi lipseau link-urile dvs. edificatoare pentru acest articol.cat despre concluzia („De aceea Banatul face parte in mod natural din Transilvania si nu din Regat.”) am ramas uluit.Nu stiam asta.Va multumesc ca m-ati luminat. Nu stiam ca Banatul nu face parte din Regat.A naibii Geografia Romaniei!

      • PIB-ul bucurestiului include venitul multor companii si regii care au doar sediul acolo da fabricile imprastiate prin toata tara.

      • Ardelene,
        hai sa-ti dau o problema: sa presupunem ca doi frati isi fac o firma de gradinarie si se ofera sa tunda iarba. Pentru ca nu au destui bani de investitii cumpara doar un tractoras utilitar, care taie, strange si baloteaza iarba. Unul din frati si-l adjudeca, iar celalalt se multumeste cu o coasa. Desigur, randamentul celui cu tractoras nu poate fi atins nici in vis de cel cu coasa. Inseamna ca este mai lenes? Sau ca celalalt daca s-ar hotari sa se desparta de partener, ar fi corect sa-si ia tractorul?

        • Uite cum vad eu problema: Bucurestiul este cel care si-a „adjudecat” tractorul. Transilvania renunta la „tractor” numai ca sa scape de „fratele” hraparet. Deoarece procentul din PIB al Transilvaniei este egal cu procentul populatiei ei (raportat la populatia Romaniei), Transilvania nu pleaca din „firma” cu bunurile „fratilor”. Asa ca analogia ta este valabila cu Bucurestiul in rolul „fratelui” rau si nu cu Transilvania.

          • Asa ar fi fost, daca n-ai fi uitat un lucru: ciobanasul Bucur era de fapt cel de-al treilea frate. Cel care a hotarat ce se cumpara cu banii celorlalti doi frati. Si cine primeste tractorul! Iar celuilalt i-a spus sa-l ajute pe primul sa schimbe uleiul, rotile, sa monteze parbrizul etc. Adica sa se urce pe marfar, sa fie atent la sârme, dar sa mearga sa-si ajute fratele. Nu era nici Bucur prost: decisese astfel pentru ca avea casa mai la est, iar vecinul, amator de vutca si tabacioc putea oricand sa si-o insuseasca. Ca si-a tras si Bucur partea cea mai mare din profit, asta e alta poveste.

            Lasand comparatiile la o parte, cert e ca, dupa al doilea razboi mondial, romanii au investit masiv in vestul tarii, adica in Ardeal si Oltenia. Industrie grea, produse finite. Abia dupa 1965 s-au facut timide investitii si in est, dar in principal industrie usoara, normalizate sau subcomponente pentru industria din vest. Se dorea sistarea importurilor de rulmenti si suruburi pentru tramvaiele de la Timisoara, pentru strungurile si vagoanele de la Arad, pentru camioanele si tractoarele de la Brasov, pentru locomotivele si avioanele de la Craiova, pentru bibiurile de la Pitesti s.a.m.d.
            E simplu sa compari doar PIB-ul din diverse regiuni si sa faci uitata diferenta dintre investitiile de care au beneficiat respectivele regiuni, dar nu cred ca e drept.

          • Nu ai nimerit-o nici de data asta. Mai incearca, poate reusesti pana la urma sa creezi un scenariu defavorabil Transilvaniei.
            Investitiile facute de comunisti in vestul tarii au fost o piedica si nu un avantaj pentru dezvoltarea Transilvaniei dupa Revolutie. Mamutii industriali comunisti s-au inchis, lasand in somaj sute de mii de oameni. Voi da niste exemple din judetul Arad: Strungul, Combinatul chimic, Teba, Tricoul rosu, Fabrica de mobila etc. In ceea ce priveste vagoanele la care te-ai referit, „Uzina de vagoane” din Arad a fost fondata in anul 1891 sub denumirea de „Fabrica de Vagoane si Motoare – John Weitzer”.
            Comunistii nu au ajutat Transilvania ci i-au franat progresul.

        • contraexemplu: in anii lui Ceasca s-au construit enorm de multe fabrici in zone fara traditie muncitoreasca (ex. Botosani); rezultatul? faliment total in conditii de piata! nu are rost sa investesti acolo unde samanta ajunge pe bolovani, asta s-a vazut clar dupa 1970.

          • Stai rau de tot cu „inflamarea”.In afara de Mittel Europa, Arbeit macht Frei, Deutsch Traum.Iti renegi pina si „federalii” tai ardeleni de la Bucuresti.Cuvinte ca lepre, jigodii,jeg et,c le-am mai auzit de la specimene ca tine.Cel mai bine ar fi sa-ti urmezi tratamentul.Si ia o harta cu Deutschland über alles si fa pe micul Obersturmführer in cada cu ratustele de plastic.

    • problema e ca, sub conducere regateneasca, sefii din Ardeal sunt alesi doar dintre leprele care se aseamana mafiotilor regateni! nu Boc, Igas, Oltean sau Falca ne reprezinta pe noi, ca sa te lamuresc! ei reprezinta bucurestenismul, Fanarul, cum vrei, dar nu Siebenbuergen-ul! alte nedumeriri?

  18. transilvania, o problema culturala pentru traitorii in bucuresti ? o aberatie psihanalizabila. eu si prietenii mei bucuresteni suntem plictisiti de persistenta subiectului. nu ne intereseaza nene dancu. la cluj si la timisoara am intalnit aceleasi gunoaie, aceleasi constructii hidoase si ilegale, aceeasi nepasare, nesimtire si coruptie, aceleasi veceuri urat mirositare ca la craiova, galati sau bucuresti. romanii se aseamana teribil chiar daca au accente diferite. acum , faptul ca ardelenii se mandresc cu asezarile ridicate de sasi si de unguri, asezari in care isi aveau locul la periferie dupa acelasi tipar dezlanat care se intalneste si in muntenia si in moldova, nu e decat o biata tulburare de identitate.
    in fine, dancu vasile da impresia unui politician paranoic. pe el tot „bucurestiul l-a selectat” se reprezinte transilvania ? cu ce se deosebeste dancu de funar ? si el , ca si funar, crede ca intelectualul ardelean veritabil e contrat de unguri si de bucuresti, numai ca el nu a fost votat niciodata de clujeni cu atata convingere precum funar.
    va sa zica, pe loc repaos dancu vasile. esti expirat.

    • tocmai aici e problema, ca zona asta a fost civilizata pana ati venit voi, regatenii, cu jegul si coruptia voastre! daca aici s-ar aplica regulile Mittel Europa nu cele sudiste altfel ar fi totul.

  19. Transilvania, problema culturala pentru politicienii din Bucuresti??
    Dar Boc si Ioan Oltean de unde sunt de loc, nu din Cluj? Nu e Igas din Sibiu? Basescu din Constanta? Udrea din Buzau? Sulfina Barbu din Targu-Neamt? Ialomitianu din Bran? Vasile Blaga din Bihor?
    Unul nu-i din Bucuresti, dar tot Bucurestiul e de vina ca nu intelege Transilvania!

  20. Iata un exemplu care ilustreaza perfect opinia celor din Bucuresti despre Transilvania: nu sunt maghiar, nu vorbesc cu accent insa in urma unei discutii cu o persoana din Bucuresti in care rezumam problemele Romaniei ca fiind in parte legate de nomenclatura socialist/comunista si in general de ideea unui stat centralizat care inca exista foarte bine mi s-a rapsuns „bozghor imputit”. Nu este prima oara. Diferenta dintre Bucuresti si Transilvania e una in principal de viziune politico-economica, In timp ce Bucurestiul a ramas ancorat in gandirea comunista si in general in nevoia de stat centralizat care permite venit fara productie reala, Transilvania este, inca, majoritar impotriva etatismului care in mintea confuza a amicei din Bucuresti se asociaza cu maghiarii. Celebra distinctie „miticii vs. ardelenii” are in fond o baza reala, Cu adevarat sudul Romaniei si in general Moldova sunt zonele unde se intreprinde cel mai putin si se consuma cel mai mult iar singura explicatie a motivului pentru care Bucurestiul are un venit superior restului tarii este acest centralism. Din regionalizarea Romaniei vor avea de castigat in principal cei care au initiativa. Aviza prietenilor de etnie maghiarilor, daca doriti bunastare..

    • @kiki Cred ca persoana care te-a apelat cu „XXXXXXXXXXXX” nu era bucurestean.era un om ajuns in Bucuresti si care se integra in marele oras.In Bucuresti este loc pentru oricine.Nu Bucurestiul a ramas ancorat in epoca de care o amintesti, cred ca anumite zone au ramas ancorate intr-o gandire fixa, usor desueta.Amintirea unei civilizatii de tip „imperiu industrializat” este total falsa, Daca stai sa te gandesti ca pina la 1918 anumite minoritati „neetatiste” erau la nivel de „iobagi”.Trebuie sa gandesti liber, insa nu ramane „ancorat” (sa te citez).

      • Ai o mica problema: cunosti o istorie foarte diferita de aceea din documente. De exemplu, in Ardeal iobagia nu era exclusiv o stare sociala a românilor, ci pur si simplu o stare sociala – iobagi erau si romani si unguri si ruteni si sarbi si slovaci. In al doilea rand, in Ardeal iobagia a fost desfiintata la 1848, in vreme ce la est si la sud de Carpati, taranii legati de glie au trebuit sa mai astepte inca un deceniu si jumatate eliberarea. In al treilea rand, Dieta Transilvaniei care a votat in 1865 unirea Marelui Principat al Transilvaniei cu Regatul Ungariei era formata majoritar din deputati de limba materna romana, da, din etnici romani.

        Toate astea nu apar in manualele noastre de istorie, pentru ca manualele noastre sunt ancorate intr-un nationalism de inceput de secol XX. In schimb, gasesti informatii bogate in cartile unor istorici ca Sorin Mitu (de exemplu in „Transilvania mea” sau in „Geneza identitatii nationale la romanii ardeleni”), Lucian Boia („Mit si istorie in constiinta romaneasca”) sau Irina Livezeanu („Cultura si nationalism in Romania Mare”).

        Este cu mult mai bine pentru noi toti daca, atunci cand vorbim de romani, unguri, Ardeal, Romania, maghiarizare, romanizare (despre care nu se prea vorbeste), vorbim in cunostinta de cauza. Asadar iti urez spor la citit.

        • @iobagia asa este in manualele voastre.insa manualele de la 1848 la Blaj s-a dorit asta.S-au adunat in piata si au vorbit fiecare in cunostinta de cauza.Insa iobagia s-a abolit in Transilvania la 1918.Totusi invata istorie.

          • Stimate domn, informatiile pe care le-am dat mai sus nu se gasesc in manualele de istorie pe care le cunosc eu. Nu inteleg la care „manuale ale voastre” va referiti dvs. Din interventia dvs., inteleg ca cele cateva referinte bibliografice pe care le-am dat mai sus va sunt necunoscute. Va felicit pentru interesul pe care il manifestati fata de istoria Transilvaniei si nu-mi ramane decat sa sper ca acest interes va va determina sa va largiti orizontul de cunoastere. In cazul in care interesul pentru acest subiect se va inteti pe masura ce cititi, puteti continua cu bibliografia cuprinsa in cartile la care am trimis. Spor la lectura!

  21. Ziua buna Domnule Dancu,

    Am o intrebare si o nedumerire in acelasi timp:

    USL au si ei un program de regionalizare. Ma asteptam sa aflu parerea dumneavoastra despre acest program, la care banuiesc ca dumneavoastra ati participat, si despre toponimia regiunilor ulterior.

  22. Rivalitatea Ardeal-Bucuresti este una alimentata de politicieni din interese meschine. Este usor pentru conducerea unei tari sa impuna decizii nepopulare atunci cand poporul este divizat si framantat de false probleme.

    Adevarul este ca majoritatea bucurestenilor ii respecta pe ardeleni. Multi ardeleni sunt intoxicati din pacate cu ura impotriva Bucurestiului. Este usor sa accepti un „dusman” vinovat pentru toate relele care ti se intampla, mai ales cand „dusmanul” este departe si este greu sa constati cu ochii tai adevarul – acela ca bucurestenii sunt la fel de preocupati de grija zilei de maine ca si ardelenii.

    Spunea cineva mai sus de aversiunea bucurestenilor fata de moldoveni – partial adevarat. Insa nu este vorba de ura, am multi prieteni si prietene moldoveni pe care ii respect. Este mai degraba o imagine proasta pe care au facut-o unii moldoveni (si mai ales moldovence) in Bucuresti, cam ca imaginea pe care o fac tiganii pentru romani in Occident.

    Trist este ca acest spirit de turma este promovat de catre oameni ca si autorul acestui articol si mai trist este ca si prinde la o parte din public.

    Sper ca in cele din urma inteligenta si intelepciunea ardelenilor, a bucurestenilor si a moldovenilor sa primeze si toti cei care promoveaza ura intre diverse categorii de romani sa primeasca ceea ce merita.

    Un alt bucuresten.

    • Am analizat de ce nu au succes românii în capitalism, cu toată conjunctura cea mai favorabilă pentru a se impune în lume din ultimul mileniu, mileniu și jumătate (oricând există suficient capital în U.E. care să migreze într-un an în România, dacă ar găsi condiții propice). Concluzia mea este că singura soluție este regionalizarea/federalizarea. Dacă vom depinde de București, vom continua să riscăm mereu creșteri non-durabile și nesustenabile. Bucureștiul trebuie să fie o regiune ca oricare a României. Ca să aibă un rol de adevărată locomotivă ar trebui să se schimbe prea mult și prea brusc. Inevitabil va trebui să treacă mai întâi prin condiția de una dintre cele mai problematice regiuni ale României.

      Ca să faci regionalizare serioasă trebui să respecți criteriile culturale și economice, deci trebui neapărat să le faci regiune și secuilor și să dai multă autonomie tuturor regiunilor.

      De aceea, dacă secuii nu reușesc se duce naibii șandramua numită România. O spun ca român căruia nu îi e indiferent acest destin. Bucureștenii nu sunt „patrioți”, sunt adepți ai centralismului parazitar ascuns sub o găunoasă dragoste de nație. Ura față de unguri îi ajută să-i țină sub papuc pe românii ardeleni și pe alții. Dar situația nu mai durează mult.

  23. Am o fantezie mai veche si m-am sfiit sa o impartasesc public. Inaintea oricarei reorganizari teritoriale, ar trebui mutata capitala administrativa a tarii chiar in Transilvania, in mijlocul Romaniei, undeva in zona Sighisoarei. Argumentele mele sunt urmatoarele:
    -Bucurestiul este supradezvoltat in raport cu celelalte zone, aglomerat si cu un nivel al coruptiei peste media nationala;
    -in Podisul Transilvaniei s-ar putea construi o capitala cu totul noua(dupa modelul anilor ’60 al Braziliei), pe teren viran, cu o infrastructura de mileniul al III-lea. Asta ar contribui la dezvoltarea atat a zonei locuite de secui, cat si a Moldovei vecine, ambele sarace si lasate de izbeliste de catre toti guvernantii;
    -noua capitala ar prelua de la Bucuresti tot ce este legat de administrarea tarii- parlament, guvern, ministere si agentii, ambasade si consulate… Evident nu ar prelua, cel putin in prima faza, sobolanii si cainii vagabonzi, cersetorii si smenarii, iar pe Caragiale l-ar lasa putin in umbra.
    Stiu ca au mai existat discutii pe subiectul mutarii capitalei, stiu si ca ideea mea poate fi catalogata in fel si chip, mai ales in deradere, dar, ca ardelean, din judetul care are pe teritoriul sau doua capitale ale Daciei, cred ca mutarea capitalei in TRANSILVANIA ar fi si o reparatie istorica.
    Ca aparator al patriei din elicopter, pot afirma ca Romania nu-i o tara atat de frumoasa pe cat se spune de catre cei care o viziteaza terestru. Vazuta din aer este cu mult mai frumoasa. Mi-e teama ca vazuta de prea multi arabi din elicopter, vom incepe sa scriem de la stanga la dreapta…

    • @elicopter iti produce multe fantezii.da fie ca tine facem capitala acolo dar ramai fara bani de plimbari cu elicopterul ca aparator al patriei.asa ca vei ramane la sol si vei apara capitala cea noua cu bulanul.ce preferi?

  24. Propun sa bage si severinul la regiunea vest si sa se numeasca oltenia de vest; cu capitala la timisoara. Atat timp cat se recunoaste Constanta ca si capitala a moldovei, poate fi si timisoara capitala olteniei

  25. Despre unguri : „Unii sugerează chiar că sunt ţigani” :)) . Te-ai gandit tu asa , dupa ce europa te-a declarat tigan :) .

  26. citesc si ma crucesc. toate idealurile pentru care au luptat si au mizat Ioan-Inocentiu Micu-Klein, Samuil Vulcan, si toti corifeii scolii ardelene, se pierd intr-un neant bastisto-hunorist, care ar da fiori chiar si separatistilor ceceni. e mai mult decat penibil. problema e ca nimeni nu face nimic. scriem cu totii pe blog-uri, si ne plangem ca babele bocitoare prin cimitire. nu este posibil ca Transilvania, pamantul nostru, sa devina doar o amintire mai mult sau mai putin frumoasa. noi suntem transilvaneni – nu suntem nici unguri dar nici romani. priviti ragatenii si veti vedea ce diferenta de cultura si civilizatie este intre ei si noi. TRANSILVANIA LIBERA! atat fata de cei de de la Budapesta, cat si fata de cei de la Bucuresti, care, din pacate, ne decid soarta.

    • @Titian – Ardelenii se impart in mai multe categorii: unii care sustin un regionalism moderat, asa cum este cazul domnului Dancu, care mi se pare rezonabil. Si altii, ale caror comentarii le vad pe forumuri care spun direct ca ei vor INDEPENDENTA Transilvaniei, ca nu sunt romani ci DOAR ardeleni. Acestia din urma sunt talibanii regionalizarii cu care nu pot fi de acord. Si eu sunt pentru regionalizarea Romaniei dar asta nu exclude unitatea nationala. Practic, acesti talibani ai transilvanismului, prin radicalismul unor mesaje ca cel de mai sus, compromit ideea corecta a regionalizarii. Romania este un stat prea centralizat dar sa nu cadem in extrema cealalta. Din fericire exista doar o minoritate extremista in Ardeal, majoritatea sunt oameni rationali, cu toate prejudecatile pe care le-or mai avea unii dintre ei.

      • talibanii aia is unguri mafioti ,cu fonduri de la UDMR,suparati ca nu mai pot taia lemne,ca-n vremea buna.Vor sa scape de tirania DNA de la Bucuresti,care ii asupreste :)),ura ,libertate!

      • Oare la baza Românie stau tot felul de minciuni „istorice”, dacomane, tot felul imperative ca cetățenii să se supună (desigur imperativele nu vin din cer, ci de niște monștri ahtiați de putere, care se adună în capitală)? Sau la baza României stă voința liber consimțită, deci părtașă la dialoguri? Dacă România se bazează numai pe închinăciune la icoane, nu se va regionaliza, dar nici nu va supraviețui.

  27. Domnule Vasile Dancu, tin sa spun ca va apreciez ca figura publica – daca am fi avut mai multi politicieni ca dvs. in Romania ar fi fost mai bine. In legatura cu subiectul articolului insa nu cred ca e cazul sa fiti socat – a fost doar o discutie a unor parlamentari ardeleni despre denumirea viitorului judet din regiunea nord-vest, deci nici vorba de ceva oficial impus de la Bucuresti peste capul ardelenilor. Oricum, actuala putere este preponderent ardeleana (PDL+UDMR) deci nu este corect sa-i reprosam lui Popescu din Bucuresti ca ar influenta cu ceva mersul lucrurilor. Adevarul este ca acest centralism exagerat a fost sustinut de politicienii din toate zonele tarii care sunt interesati doar de propriile interese. Deci presiunea societatii pentru descentralizare si regionalizare ar trebui sa fie orientata asupra politicienilor, care de altfel au si puterea sa initieze vreo schimbare, nu asupra bucurestenilor/regatenilor care sunt simpli cetateni fara putere de decizie ca si orice ardelean. Fiindca sunteti sociolog si cred ca v-ar fi placut sa contribuiti la acest proiect de reorganizare administrativ-teritoriala facut parca pe picior, va recomand un studiu facut de un centru de excelenta al Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi de la care cred eu ca ar fi trebuit sa porneasca orice proiect de descentralizare si regionalizare. Culmea, proiectul este pe site-ul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului dar politicienii nostrii sunt prea superficiali ca sa pornesca de la ceva serios. Iata, spre exemplu un model probabilistic de interactiune spatiala, care arata destul de clar sfera de influenta a principalelor orase din Romania si de care ar trebui sa se tina cont in trasarea noilor unitati administrativ-teritoriale: http://www.mdrl.ro/_documente/atlas/a_asezari.htm

    • Mă mir că un sociolog nu înțelege că „Bucureștiul” este un cuvânt utilizat cu sensul de „piesa esențială a centralismului parazitar”. Dacă s-ar muta capitala în altă parte și sistemul ar rămâne, critica s-ar orienta spre noua capitală.

      Normal că sunt destui oameni de treabă și în București. Este o simplă diversiune, în sensul „liniștii” lui Ion Iliescu, a-i invoca pe acești oameni când dezbaterea este despre centralismul patologic, despre percepția țării în mass-media din capitală

  28. Ardelean spune:
    18/06/2011 la 10:28

    Nu ai nimerit-o nici de data asta. Mai incearca, poate reusesti pana la urma sa creezi un scenariu defavorabil Transilvaniei.

    M-ai inteles gresit si te-ai inflamat degeaba. Nu un scenariu defavorabil Transilvaniei urmaream, ci evitarea inducerii de catre ‘mneata a ideii ca unii sunt mai harnici decat altii. Era prima intrebare pe care ti-am adresat-o si la care ai evitat sa raspunzi.
    Comunismul i-a franat pe toti, nu doar pe unii. Uzina Nicolina din Iasi, fondata si ea in 1982, a fost, de exemplu, reprofilata pentru a furniza boghiuri fostei URSS. Din alea cu ecartament specific, imposibil de a le vinde pe alta piata. Sau Letea Bacau, fabrica de hartie speciala, careia i s-a schimbat denumirea in Steagul Rosu si astfel produsele sale au fost refuzate de partenerii traditionali, a juns sa faca doar caiete scolare si hartie igienica.
    Mamutii care au capotat erau poate singurele platforme care, rentabilizate ce-i drept, ar fi putut supravietui pe piata de profil. Faptul ca au fost demontate si vandute cu bucata, cu subpret sau la fier vechi insa tot a insemnat ca s-au realizat active, ce au putut fi folosite pentru noi afaceri. E ca si cum fratele cu tractor il vinde si-si cumpara doua masini de tuns iarba. Cel cu coasa, ce sa vanda?
    Nu e greu sa remarce cineva asiduitatea pe care o depui cand doresti sa arati ca Transilvania a fost trasa inapoi de comunism, dar eviti a aminiti si de influenta pozitiva a imperiului habsburg sau a regatului austro-ungar. Sansa pe care restul tarii n-a avut-o!

    clujean spune:
    18/06/2011 la 12:14

    contraexemplu: in anii lui Ceasca s-au construit enorm de multe fabrici in zone fara traditie muncitoreasca (ex. Botosani)

    Intr-un comentariu precedent recunosteam ac in vremea lui Ceausescu au inceput si investitii timide in aceasta parte a tarii. Aberatia construirii unor fabrici, doar cu scopul de a ocupa forta de munca, eliberata prin industrializarea agriculturii de stat, n-avea sanse de rusita, mai ales cand infrastructura era, dpdv strategic-militar, complet nemodernizata (nici o cale ferata rapida si nici o sosea importanta la est de E85), iar fabricile respective nu produceau, asa cum spuneam, produse finite. Macar „Lastunul” sa se fi produs la Botosani. Insa zonele alea fara de cultura muncitoreasca alimentau cu strungari mastodontii din vest. Iar azi contribuie si neculturalizatii aia la venitul cu care se mandresc ardelenii.

    • Iar incerci sa ne duci in eroare. Ai spus: „Faptul ca au fost demontate si vandute cu bucata, cu subpret sau la fier vechi insa tot a insemnat ca s-au realizat active, ce au putut fi folosite pentru noi afaceri”. Este fals. „Combinatul chimic” este tot acolo si astazi si este in ruine. Insa in urma lui a ramas terenul poluat care necesita investitii serioase pentru depoluare. „Fabrica de mobila” si „Tricoul rosu” sunt astazi terenuri virane. Si exemplele pot continua. In general, singurele active de valoare a acestor fantome ale comunismului sunt terenurile de sub ele. Acestea insa nu au aparut ca urmare a „investitiilor comuniste”. Au fost acolo de cand lumea. Asa ca am avut dreptate cand am spus ca te tot straduiesti sa creezi scenarii defavorabile Transilvaniei.

  29. Ce ma enerveaza pe mine rau, la voi politicieni intelectualii astia care sunteti voi…doar CONSTATATI, OBSERVATI, ADUCETI LA CUNOSTINTA, SEMNALATI si atat!!! Nu faceti nimic!!! scrieti pe forumuri, apoi stat si va admirati opera si cata lume comenteaza…

    Dancule, psd-istule, comunistule si usl-istule, de cate ori ai avut tupeu sa-l contrezi pe Iliescu si pe Adrian Nastase???? 15 ani ati fost in fruntea tarii, cu aliante sau nu, dar tot timpul ati fost la guvernare. Da, si tu si altii, ati fost ocupati sa va claditi firme mari si puternice, sa iasa banu’, familia ta sa fie fericita, ca noua, romanilor, ne scrii articole pe forumuri.

    Sa ma ierti Domnule Intelectual, dar intre Vasile Dancu si Marean Vanghelie, il prefer pe Vanghelie! cel putin Marean, asa needucat cum e el, E BARBAT!

  30. 1) articolul d-nului Dancu demonstreaza ca problema Transilvaniei este una culturala, prin intreg continutul sau:; deci concluzia sa este gresita; e gresita poate, fiindca politizeaza sociologia;
    2) Romania in 1918, confruntandu-se cu problema culturala a Transilvaniei a incercat sa realizeze omogenizare tarii printr-o politica centralizatoar e care era necesara , dovada fiind faptul ca toate incercarile de regionalizare au esuat;
    3) acum s-ar putea incerca o regionalizare,( care insa nu inseamna federalizare sau autonomie) ci transferarea unor atribubutii de la centru sau de la structurile deconcentratelor c
    entrului catre regiuni;
    4) reducerea numarului de functionari ai statului prin regionalizare nu survine automat si nu trebuie sa fie un scop in sine ci trebuie sa aiba in vedere o organizare a statului si a unitatilor administrativ-teritoriale care sa fie eficienta;
    5) astfel Romania are prea multi bugetari raportati la numarul total al salariatilor si nu la intreaga populatie a tarii; deci, daca s-ar mari nr. salariatilor din domeniul privat, am putea avea mai multi bugetari(incluzand medici, profesori), fara a fi o povara si un stat mai eficient

  31. taranii in ardeal au devenit liberi deja dupa razboiul lui horea, closca, crisan de la 1784-1785 si care a stat si la baza revolutiei franceze atat a fost de insemnat acest razboi a lui horea, closca, crisan. deci dupa razboiul lui horea, closca, crisan iosif al II al imperiului austriac da ordin desfiiintarea legarii de pamant a taranilor in transilvania. astfel incat acum taranii puteau sa se duca sa munceasca la cine doreau ei si nu mai aveau obligatia de a ramane doar pe mosie. asa incat acum proprietarii de pamant erau obligati sa plateasca pe tarani asa cum se cuvine prin bunuri din recolta sau prin bani. alt lucru care a adus razboiul lui horea, closca, crisan a fost dreptul taranilor de a invata meserii. pe urma unii romani au fost primiti sa munceasca in institutii la birouri. asa ca in transilvania legarea de pamant a fost desfiintata prin razboiul lui horea, closca, crisan in august 1785 pe cand in galitia(ucraina), slovacia legarea de glie nu a fost stearsa deoarece ei nu au avut curajul sa se ridice la lupta ca si vitejii romani ardeleni. iar in croatia legarea de pamant a fost stearsa doar din mila de iosif II nu prin meritul croatilor. iar in 1848 romanii ardeleni s-au ridicat cu zecile de mii impotriva austriecilor si ungurilor. austriecii nu au indraznit sa trimita oameni afland de numarul foarte mare a romanilor si cunoscand precedentele infrangeri ale austriecilor in fata lui horea, closca, crisan. si acum la blaj romanii condusi de avram iancu erau si mai multi. de trei ori chiar mai multi. in a treia adunare de la blaj au fost 60000 deci de 3 ori mai multi ca pe timpul lui horea, closca, crisan cand rasculatii erau 20000 in prima faza a razboiului. avram iancu era mereu langa el cu 5000 de oameni inarmati multi dintre ei cu pusti si pistoale la adunarea de la blaj. pe urma au urmat razboaiele cu ungurii. romanii ardeleni i-au invins pe unguri in mai multe lupte si chiar si cand ungurii au venit ajutati de legiuni austriece si secui. si atfel in fata acestei mari izbanzi romanii ardeleni si-au recapatat pamanturile. iar intre 1860-1867 romanii ardeleni au avut chiar si autonomie fata de austrieci iar ardealul a fost administrat de romani nu de austrieci ceea ce sarbii din voivodina, croatii, slovacii, ucrainienii nu obtinusera deoarece aceste natii nu au luptat precum romanii ardeleni cu vitejie. deci voi miticilor din bucuresti, buzau, ploiesti lasati vrajeala si deveniti seriosi daca mai doriti sa locuim impreuna. invata ma aldea istoria. nu vorbi doar pe crezute ca nu ai dreptate. iobagia la 1918 nu mai exista in ardeal. ea era desfiintata in transilvania de mult timp. dupa razboiul lui horea, closca, crisan legarea de pamant si dobandirea pamanturilor de catre tarani in urma razboiului condus de avram iancu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro