Home » Educatie » Citesti:

Analiza statistica a rezultatelor de la examenul de bacalaureat 2011

Stefan Vlaston iulie 22, 2011 Educatie
68 comentarii 5,961 Vizualizari


Am descoperit cu placere analize statistice ale rezultatelor de la examenul de bacalaureat, realizate de blogeri priceputi in ale statisticii, Diana ComanMircea Popescu, Lucian Ancu.

Adaug la eforturile lor experienta mea de 30 de ani in interiorul sistemului si comisiilor de bacalaureat, cu intentia de a elabora concluzii cat mai aproape de realitatea din teren.

Mai intai histograma notelor medii obtinute de licee, realizata de Diana Coman, calculata dupa  metodologia: “suma notelor obtinute / numar total de note acordate”.

Mircea Popescu isi explica astfel:

“In principiu, orice set de masuratori reale ale unei caracteristici reale a unor indivizi se vor imprastia pe distributia cunoscuta drept curba (sau clopotul) lui Gauss…. Contrar asteptarilor, in locul unei singure cocoase, situata undeva in centrul graficului, situatia reala prezinta doua cocoase : una chiar inainte de nota 5, una putin sub nota sapte. Explicatiile acestei particularitati remarcabile ar putea fi bineinteles multe si nenumarate. Totusi, eu cred ca-i una singura, evidenta si dureroasa….. Pur si simplu privim la doua Romanii, pe de-o parte cei ce (au acces la resurse, au ocazii si oportunitati, au carti in casa, familii functionale etc), pe de alta parte cei ce nu. Curba celor dintii este o gausiana ceva mai larguta centrata pe aproximativ nota 7.125. Curba celor din urma este o gausiana mult mai ingusta, centrata acut pe nota 4.75 (care, intimplator, este si nota traditionala a copiilor ce n-au nici o treaba cu scoala, dar sunt disciplinati la ore).”

Explicatia mai apopiata de realitate rezida, mai degraba, din:

  • existenta unui singur traseu educational, cel liceal;
  • inadecvarea curriculara la tipurile de inteligenta, caracteristici de invatare, motivarea in raport cu insertia in piata muncii;
  • lipsa orientarii scolare si profesionale de calitate;
  • absenta examenului de admitere la liceu ;
  • mentinerea in mentalul colectiv a presupunerii ca trasee liceale pretentioase (mate-informatica), iti asigura un traseu profesional de succes;
  • Mentinerea la disciplina “limba si literatura romana” a unui subiect unic, pentru toate filierele si profilele, desi competentele de comunicare in limba romana sunt cu mult mai importante comparativ cu cunostintele de teorie si istorie literara.

“Cocoasa” din dreptul notei 4,75 are aceasta explicatie simpla: pentru prea multi elevi traseul liceal si curricula parcursa nu reprezinta cadrul necesar dezvoltarii optime a personalitatii, potentialelor si inclinatiilor lor. Dar n-au avut de ales, datorita sistemului prost construit.

Ca sa parafrazez pe autorul mentionat, pur si simplu privim la doua categorii de elevi : cei care se simt bine pe traseul liceal si cei carora li s-ar potrivi, mai degraba, alte trasee, care sa le puna in valoare alte insusiri si potentiale.

Iata acum histograma notelor la limba romana, realizata de Lucian Ancu

“Axa Ox reprezinta notele si are o rezolutie de 0.2. Pe axa Oy regasim numarul de note care se inscriu in intervalul [X,X+0.2]. Ceea ce frapeaza in aceasta imagine este numarul mare de note intre 5.0 si 5.2 si o penurie de note intre 4.2 si 5.0. Din acest grafic putem concluziona ca exista o tendita a corectorilor de a acorda cateva zecimi de punct (pana la jumatate de punct) celor care sunt chiar sub nota de trecere (5)”

In adevar, confirm si eu interpretarea autorului histogramei. Cand un corector aduna notele partiale pe ciorna de catalog si observa ca suma este peste 4,5 are tendinta sa mai verifice incaodata teza, sa vada daca mai poate adauga zecimi de punct la subiectele deja evaluate.  De cele mai multe ori rezultatul revizuirii este o nota finala peste cinci. Mai ales la disciplinele umaniste, acest lucru este relativ usor de realizat si justificat, pentru ca tine si de subiectivismul corectorului. Dar si la matematica, iata histograma, realizata de acelasi autor

Ciudata este histograma notelor de la istorie, unde aproape n-au fost note sun cinci. Au fost subiectele prea usoare, sau s-a copiat? Greu de spus.

In schimb la fizica a fost prapad:

Sunt mai multe sub cinci decat note peste 5,2.  Care sa fie concluzia? Este datoria ministerului sa o gaseasca.

“Intrebare: care este media notelor candidatilor care s-au prezentat la toate materiile? (Legenda: in rosu media finala, in negru media inainte de contestatii.)

“Distributia are doua varfuri. Cel de la nota 5 poate fi inteles din prisma efectului de la nota 5 de care vorbeam in prima postare. Dar varful de la nota 6? Acesta nu cred ca poate fi explicat decat prin un bias similar celui de la nota 5 dar in cazul mediei. Sa fie acesta un semn de re-corectare dupa calcularea mediilor ?” (Lucian Ancu)

Daca varful rosu de la nota sase poate fi explicat prin faptul ca mai multi elevi au avut castig de cauza la contestatii, iar cele cateva zecimi obtinute i-au ajutat sa treaca de media minima sase, varful negru din dreptul notei sase nu pare sa aiba o explicatie logica. De unde sa stie, apriopri, corectorii pe fiecare disciplina, ca media celor trei (patru) note, de la probele scrise, s-ar apropia de sase, astfel incat sa le dea cateva zecimi, sa le impinga media peste sase? Aceasta cosmetizare s-ar fi putut produce doar dupa deschiderea tezelor si calculul, provozoriu, al mediei generale. Totusi, mi-e greu sa cred ca au fost multi amatori care sa se preteze la astfel de malversatiuni cu iz penal. Un singur om nu putea face asa ceva, iar cand sunt mai multi, deja riscul creste proportional.

Iata si ce s-ar putea numi topul “hotiei”. Inclin, mai degraba, sa-l numesc topul exigentei sporite, pentru ca nu-mi imaginez ca in judetele in care nu s-au depistat hotii, ele chiar n-au existat. Este mai degraba un top al “cinstei”.

Mircea Popescu realizeaza si un top al tuturor liceelor,  strict dupa nota medie obtinuta de elevi la bacalaureat.

Autorul a gasit:

LICEE EXCELENTE – Categoria I, Erste Klasse cu coronita :

(Strict virful virfurilor si crema cremei)

    1. Liceul Teoretic ‘Ovidius’, Constanta, CT
    2. Scoala ‘Sf. Iosif’ Alba Iulia, AB

LICEE BUNE – Categoria I, pur si simplu, fara nici o coronita (De la virful virfurilor pina la primul maxim): 401 licee

LICEE MEDIOCRE (De la primul maxim la nota medie 6): 315

LICEE SLABE : (De la nota medie 6 la nota medie 4): 598

LICEE EXECRABILE – care probabil nici nu ar trebui numite licee : (Sub media 4):148

De observat ca licee excelente (2), bune (401) si mediocre-acceptabile (315) insumate inseamna 718, iar slabe si execrabile 746. Adica nici macar la  paritate! Este si acesta un semnal pentru drumul gresit pe care merge sistemul educational romanesc.

Histograma de mai sus, realizata de mine, de data asta, ne arata mediocritatea actuala a invatamantului romaneasc.

Iata si date ale bacalaureatului diferentiate pe gen. Pe toate graficele fetele sunt reprezentate prin bare albastre iar baietii prin linia rosie.

La matematica, real

La romana

Adica, la matematica rezultatele sunt aproape la fel, dar la romana fetele au rezultate mai bune decat baietii. Bravo fetelor!

Iata cum arata rezultatele de la un examen de bacalaureat din Polonia, la limba poloneza, la care scorul minim pentru absolvire este 21.

Si un exemplu de rezultate, tot de la bacalaureatul polonez, in care nu exista un scor minim de trecere.

Adica, in cel de al doilea caz, o curba a lui Gauss aproape perfecta.

Ultimele doua histograme sunt preluate din http://www.freakonomics.com

Concluzii.

Analizele prezentate pe blogurile anuntate la inceput sunt mult mai ample si mai complexe. Aici am prezentat ce mi s-a parut mai interesant si relevant.

1.    Are Ministerul Educatiei astfel de analize? Inclin sa cred ca nu. Pentru a ma convinge de contrariul, sa le dea publicitatii. Sunt utile tuturor celor care lucreaza in sistem.

2.    Bacalaureatul 2011 a fost, cat de cat, corect. Dar diferentele de 41 de puncte procentuale intre judete, la rata de promivabilitate, ne arata ca, inca, ceva e putred in evaluarea sistemului. Mai mult, nu vad nicio explicatie la faptul ca judetul Mehedinti s-a prabusit de la 99%, rata de promovare, acum doi ani, la 82% anul trecut si la 27% anul acesta. N-ar fi obligatia, macar a inspectorului general de la Mehedinti, sa explice cetatenilor ce s-a intamplat acolo?

3.    Invataturi pntru viitor. Cand e vorba de sute de mii de subiecti, analiza statistica surprinde, fara posibilitate de tagada, fraudele si furturile produse.

4.    Elevii si parintii au partea lor de vina. Sistemul are si el vina sa. Nu mica. Trasee educationale multe si diferentiate nu exista. Curricula adecvata pietei muncii si tipurilor de inteligenta si invatare nu avem. Pregatirea initiala si continua a profesorilor este in mare suferinta. Evaluare, cinstita, de terta parte, nu exista. Motivarea profesorilor, prin legarea salarizarii de performanta si rezultatele muncii, nu este asigurata de legislatie. Maagement performanr si depolitizat onca nu s-a implementata. Aducerea deciziei la nivelul comunitatii scolare, inca nu.

E drept, noua Lege a Educatiei Nationale prevede toate acestea. Dar, pana nu le vedem puse in practica, tot promisiuni reprezinta.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "68 comments" on this Article:

  1. Loda spune:

    Domnule Vlaston ! Apelez le faptul ca sunteti cunoscut la Bucuresti, presupun ca si la minister ,sa va rog sa pledati,sau ,mai bine, sa cereti imperativ uniformizarea conditiilor de examen la nivel national, adica cu camere video la nivel national ! Nu se poate ca un examen national sa se dea in conditii diferite ,nici macar in Romania ! Stiti foarte bine ca judetele ,,fruntase”, pe primele locuri dupa rezultate, au fost cele in care nu s-au instalat camere video.Va asigur ca, in aceste conditii, nici macar rezultatele din acest an nu se apropie de realitate ,care este mai rea, cata vreme in unele judete s-a putut ,,misca” in sali .Refuz de 7 ani sa particip la farsa numita bacalaureat, dar m-am intalnit cu colegi care au fost (la noi nu au fost, in judet camere video),va asigur ca nimic nu s-a schimbat si rezultatele nu pot fi reale.Sper sa ridicati aceasta problema, cu deosebita stima.

  2. Vlad Ioan spune:

    Ha, ha, ha !

    E buna… Grafice, interpretari si toate alea.

    Pai, exact tipul asta de analiza, statistica, vine din mentalitatea matematizanta care-a pus pe butuci nu numai invatamantul romanesc in particular, ci si lumea-ntreaga, in general !

    De exemplu, celebra criza economica mondiala, de care acelasi St. Vlaston isi da, expert, cu parerea, se trage tot din niste statistici limitate…

    • Adica din ce mentalitate sa vina, a hotiei? Cu matematica nu prea merge sa inseli, asta e supararea…

      • A spune că analiza statistică a stat la baza unei politici educaționale eronate este,
        desigur, exagerat.Spun exagerat, nu eronat, pentru că, din motive independente
        de autorii analizei, rezultatele nu corespund intotdeauna realității și interpretarea
        lor trebuie coroborată cu alte repere. În acest sens, concluziile lui Ștefan Vlaston
        beneficiază de experiența profesională pe care o are în învățământ și ele ar fi
        putut (și au și fost, pe alte site-uri) formulate fără o analiză statistică de detaliu.
        Statistica însă sistematizează datele situației și este o referință necesară.

        Vlad Ioan s-a gândit, probabil, când a menționat criza economică mondială, la
        manipularea științei cifrelor în interesul unei elite/utilizarea matematicii în slujba
        unei mentalități criminale.Nu trebuie confundate știința și tehnica cu modul în
        care sunt folosite (exemple curente ale acestei gândiri sunt ”demonizarea”
        televiziunii și a Internetului).
        În cazul învâțământului românesc, reproșul dumnealui ar viza, corect exprimat,
        o mentalitate birocratică (există o suprapunere,ilicită, între birocrație și documentele statistice în sine, alimentată și de critica abordării, în politicile
        guvernamentele moderne, a persoanei ca simplu număr).

      • Vlad Ioan spune:

        Pentru inca un exemplu, ascultati-l pe TRU colea :

        http://www.europalibera.org/content/article/24273301.html

        (sper ca moderatorii sa nu stearga link-ul…)

  3. Diana Coman spune:

    Imi par foarte interesante observatiile dumneavoastra legate de nepotrivirea intre nevoile elevilor si optiunile oferite de invatamantul actual. Ati putea sa detaliati un pic? De exemplu, o “nepotrivire” imi pare ca e semnalata si de analizele facute de Adrian Mihalcioiu privitor la specializari (in articolul meu, analizele lui sunt mentionate, cu link, la punctul B: Analize ale situației și calității învățământului liceal). Ar fi suficienta revenirea la scoli profesionale de exemplu? Sau sunt nepotrivirile mai profunde de atat/necesita alte schimbari?

    • Diana, ati facut o treaba foarte buna, pentru prima oara in invatamantul romanesc. Treaba asta trebuia facuta de Minister, sper ca de acum incolo.

      Suntem singura tara in care exista un singur traseu educational, post invatamant obligatoriu, cel liceal. Ori nu toti copiii au resurse intelectuale si inclinatii conceptual teoretice necesare si suficiente pentru integrale, derivate, fizica cuantica, teorie literara, etc.

      In plus, in loc sa mearga pe filiere vocationale sau tehnologice, se reped la filiera teoretica, (mate-info), fara sa-si evalueze posiblitatile, profitand de absenta examenlui de admitere.

      Iti propun sa colaboram si sa facem o mini “carte” alba a bacului 2011. Pacat de munca sa n-o finalizam intr-un material mai amplu si structurat.

      • Trandafir spune:

        Asta este esenta intregii discutii pe tema asta, orice altceva este vorbarie goala.

      • Diana Coman spune:

        Cred ca la momentul actual cel mai bine se poate colabora direct prin discutii pe si “intre” bloguri – cum se si intampla acum in fapt. In felul acesta, colaborarea ramane deschisa tuturor si ramane flexibila in sensul ca se pot explora orice directii considera cineva anume de interes, iar toate rezultatele sunt direct vizibile si publice. Deocamdata inca mai sunt analize de facut si date de extras si corelat, inainte de o eventuala sinteza/organizare intr-un document complet, cu o viziune de ansamblu si concluzii globale. Experienta dumneavoastra este desigur binevenita si sper ca veti mai urmari analizele pe masura ce vor aparea si veti oferi eventualele interpretari si/sau sugestii.

        Imi pare ca netul permite cel mai bine (si functioneaza cel mai bine cu) o colaborare organica si mai degraba bottom-up decat top-down (deci vom avea un document final structurat in masura in care vor fi aparut deja bucatelele necesare, mai degraba decat sa apara bucatelele in vederea unui document anume). De aceea, eu zic ca daca aveti in gand o anumita viziune de ansamblu pe care o considerati potrivita, cel mai util ar fi sa o explicati intr-un articol si apoi va fi discutata acolo si in masura in care se gasesc voluntari interesati, se vor realiza diversele analize/interpretari/articole necesare.

    • Am scris mai multe articole pe tema bacului, pe contributors. Le gasesti cu usurinta

  4. Paul spune:

    Cred ca diferenta de la 87% la 21% la Mehedinti de exemplu, se explica prin faptul ca elevii respectivi se asteptau intr-un numar mai mare decat in Iasi de exemplu (diferenta de aprox 10%) sa copieze. Daca ani de zile elevii au aflat ca bacalaureatul se promoveaza copiind, iar examenul de anul acesta a fost mai corect, rezultatul era previzibil.

    Problemele mari vor aparea de fapt dupa admitere.
    In conditiile in care, la multe facultati, nu se vor ocupa locurile fara taxa, cat de corecti cu ei insisi si cu studentii vor putea fi profesorii universitari la examene?

    Cred ca solutia este renuntarea la finantarea per student echivalent si trecerea la finantarea in functie de numarul studentilor din anul I. Pana la urma se doreste calitate sau cantitate???

    PS: Pana la urma este vorba de respectarea unei promisiuni din campania electorala a d. Funeriu preluata apoi si de d. Basescu. Din cate am citit, noua lege a invatamantului permite finantarea in functie de numarul studentilor din anul I.

    Cum efortul bugetar va fi minim, pana la urma este o problema de intelegere a fenomenului si mai ales de vointa!

    • Petronius. spune:

      Am lucrat in invatamantul superior in perioada cand numarul de universitati a crescut aberant. Fiecare orasel s-a dorit atunci centru universitar si din motive de populism li s-a aprobat.

      In perioada respectiva l-am intalnit pe fostul profesor de matematica, care traversa vorbind singur curtea facultatii; nu glumesc :-( . L-am salutat, l-am intrebat daca s-a intamplat ceva, m-a privit cu disperare si mi-a spus: “Au simplificat x patrat pe doi !!! iti dai seama ?! x patrat pe doi !!!” si apoi a adaugat “Din cauza voastra, ca sa nu ramaneti fara studenti, eu trebuie sa ii trec … x patrat pe doi !!!”

      Asadar, observatia Dumneavoastra este corecta: in loc sa creasca nivelul invatamantului, un numar redus de studenti il scadea si mai mult. Solutia corecta ar fi reducerea cifrei de scolarizare, prin inchiderea facultatilor care nu trec de niste bareme de calitate a cadrelor didactice (publicatii, contracte de cercetare etc.)

    • dodu spune:

      “21% la Mehedinti” … ca tot pomenim de Mehedinti, se zvoneste ca procentul a fost ridicat la acest nivel cu ajutorul unei pene de curent: taman cand au inceput examenele curentul a cazut si a revenit subit exact cand s-a incheiat examenul. Asa ca camerele desi au existat n-au functionat! Personal cred ca si cei 27% e mult peste realitate pentru Mehedinti, mai ales ca am onoarea sa lucrez cu niste “exemplare bacalaureate” din zona…

  5. Petronius. spune:

    Ma bucur ca se vorbeste despre rezultatele la bac din perspectiva statistica. As avea cateva observatii:

    1. O ipoteza ignorata de cei care au interpretat forma bimodala a curbelor Gauss este amestecul candidatilor care au copiat cu cei care nu au reusit, date fiind noile conditii. Mi se pare mai plauzibil decat ipoteza Dumneavoastra, Domnule Vlaston, deoarece cele doua populatii propuse de Dumneavoastra nu sunt complet separate, existand multi indivizi care umplu continuu tranzitia dintre cele doua, pe cand in ceea ce ii priveste pe cei care au copiat, situatia din teren vorbeste doar despre “s-a copiat” si “nu s-a copiat”, mai putin despre “s-a cam copiat”.

    2. Se pare ca putin peste 100 de candidati reusiti au picat bacul dupa contestatii in intrega tara. In medie, asta inseamnca cam 2 pe judet. Daca intr-un judet ar fi fost 5, era o variatie acceptabila; daca intr-un judet ar fi fost 10 sau 20, era in continuare discutabil nivelul de smnificatie a abaterii. Poate aveti o explicatie pentru ce in judetul Arad sunt peste 50 de reusiti care au cazut bacul dupa recorectari, adica jumatate din toate cazurile din tara.

    Va multumesc pentru raspuns.

    • Si copiatul acesta e continuu. Unii copiaza doar la 1-2 materii, altii la toate, copiaza doar fragmente de rezolvari (ce “prind” de la colegi) sau integral daca li se da toata rezolvarea.

      Dupa recorectare media se schimba daca diferenta este mai mare de 0.5. Nu stiu de ce nu s-au repartizat oarecum uniform cei cazuti dupa recorectarea contestatiilor. O posibila explicatie pentru Arad, au facut o “tranzactie”, care n-a mai functionat. Sunt toti de la aceeasi scoala?

      • Petronius. spune:

        Nu stiu amanunte despre anomalia situatiei recorectarii de la Arad. Stiu doar ca peste 100 care luasera bacul au picat dupa recorectari si mai stiu ca la Arad sunt peste 50 de asemenea cazuri.

        Poate reusiti Dumneavoastra sa confirmati daca informatia privind Aradul este adevarata (am inteles ca lucrati in zona). Interpretarea anomaliei ramane o speculatie. Cred ca si numai unul sau doi corectori pot produce un asemenea efect (ce i-o fi apucat ?!)

    • fdan spune:

      Distribuții ale notelor de acest tip, cu doua maxime, sunt destul de frecvente. Obișnuiesc sa fac astfel de grafice după aproape fiecare evaluare scrisa a elevilor mei (predau fizica) si constat ca multe clase par rupte in doua, o clasa cu maximul în jur de 7-8, o alta cu maximul 4-5. Si întradevăr , acestea sunt clase neomogene, de altfel clase destul de grele.
      Formarea lor, a unor astfel de clase, am considerat ca se datorează unor probleme de selecție a elevilor. La licee, clasele ar trebui sa fie omogene, deoarece la formarea lor contează, pe lângă opțiunea elevului, un mixt de note, o medie intre mediile generale, note la diverse discipline, etc. Pentru ca fiecare scoală încearcă sa aibă procente de promovare cât mai mari, în zona mediilor de absolvire 6-7 sunt trași toți elevii, atât cei care merita aceasta medie, cât și cei care nu merita note atât de mari. Aceasta “unificare “forțată se “răsfiră” apoi în evaluările corecte gen teste la clasa sau acum la un examen de bac mai puțin afectat de frauda.
      In ceea ce privește notele la fizica, explicația se găsește ușor observând cine au fost obligați sa dea aceasta proba la bac. Este vorba de elevi ai grupurilor școlare industriale, elevi care in nici un caz nu sunt capabili sa susțină probe atât de dificile. Ei au avut rezultate f. slabe la fizica, dar si la matematica, insa media f. mica de la matematica, a fost usor ajutata de media mai buna a elevilor de la alte tipuri de licee (licee teoretice)

      • Petronius. spune:

        Pentru a decide daca o distributie este intr-adevar bimodala trebuie facut un test statistic; acesta ne va da nivelul de incredere cu care poate fi acceptata o anumita ipoteza.

        Concret: daca arunc o moneta de 100 de ori nu voi obtine EXACT de 50 de ori stema, ci cam pe acolo. La fel si cu distributia Gauss; analizand notele dintr-o clasa cu 30 de elevi nu voi obtine o distributie Gauss, ci cam pe acolo. Daca aceasta curba difera semnificativ de repartitia normala, trebuie analizat, dar cu siguranta curba nu va fi EXACT Gauss.

        Cand vorbim despre un numar mare de elevi, cum este cazul candidatilor la nivel national, nivelul de incredere cu care putem accepta ca distributia notelor este bimodala este mare. A gasi care sunt cele doua populatii este mai dificil. Domnul Vlaston crede ca este vorba despre doua categorii de elevi, mai bine si mai slab pregatiti, eu cred ca este vorba de cei care au reusit sa copieze si cei care nu au reusit; adevarul poate fi oricare, sau chiar o a treia varianta, eventual o maniera de corectare diferita.

  6. casandra spune:

    Domnule Vlaston, pentru acest text va multumesc. Multumesc si autorilor amintiti de dumneavoastra ( Diana Coman, Mircea Popescu, Lucian Ancu ). Sunt date utile in textul de azi. Ar fi utila si o analiza calitativa a subiectelor date elevilor si, eventual, ceva corelatii cu manualele utilizate de profesori in liceele bune/liceele slabe. Poate astept prea mult, dar cateva date relevante despre profesorii liceelor bune/slabe si despre admiterea in aceste licee ar fi tare utile.
    Oricum, multumesc pentru informatii. Sunt relevante si se vede ca sunteti “acasa” in subiect.

  7. dan spune:

    Aceasta analiza, desi valida formal, este incorecta iar concluziile evident false. Premisele de la care pleaca sunt gresite: examenul de bacalaureat 2011 in sine este irelevant, conditiile de examen au fost diferite, matematica drept mijloc de analiza a unui fenomen social are o mare doza de probabilitate, capacitatea de analiza a autorilor este limitata…Si apoi, stie toata lumea ca o statistica este ca si un costum de baie – arata ce stiu deja toti si ascunde ce e mai interesant…

    • ioana spune:

      Excelente observatii!!
      In ceea ce priveste noua lege a educatiei, cred ca abia odata cu aplicarea ei vom asista la prabusirea educatiei romanesti prin politizare totala. Este cea mai proasta lege de dupa 1989. Sper sa nu fie aplicata niciodata.

    • Pai ati gresit site-ul…:)))

      • ioana spune:

        Nu inteleg afirmatia dvs. Si nici zambetele de la final. Ceea ce a scris Dan sunt observatii corecte. Cred ca abordarea este autosuficienta si univoca. Discutii, argumente…la ce bun? Dvs. stiti mai bine ce e de facut!…Mult spor la egocentrism!

        • Autorii analizelor statistice au incercat sa demonstreze ceva, cu ajutorul matematicii, unde e mai greu de trisat. Dv si Dan ce doriti sa demonstrati? Ca n-am inteles. Cum e bine, daca legea asta nu e buna, cum era inainte? Cand aveam 80% promovati la bac, salariile curgeau, materia prima pentru fabricile de diplome la fel, toata lumea era fericita, doar viitorul tarii era ingropat. Sau pt. dv. nu conteaza asta, e o notiune prea abstracta? Aveti copii? V-ati gandit in ce lume vor trai?

          • Daniel spune:

            Pai sa va spun cum se vede Romania dupa 21 de ani de bataie de joc unde parintii se gandesc numai cum sa dea spaga ca sa intre copilasul la liceu si sa ia note mari (de ex. 1000 de euro pe luna la Sf. Sava ca sa aiba copilasii note mari (“….ca daca nu dau ii asculta pana nu mai stiu”) va spune ceva??:

            De curand am fost in Romania, tara in care m-am nascut si crescut, in care am cele mai frumoase amintiri cu bunicii mei care nu mai sunt in viata. Era frumos acum 20-30 de ani…mai curat, poate ca eram si copil si totul era mai frumos….pana cand mi-am revazut tara:
            - Bucuresti, capitala este plina de mirosuri, gunoaie si rahat pe toate strazile. Au aparut noi indivizi in Bucuresti needucati care se holbeaza minute in sir la tine cand circuli in Metrou sau autobuz.
            - exista un soi de rautate si invidie pe cei tineri cre vor sa faca ceva.
            - exista niste posturi de televiziune dubioase care exacerbeaza realitatea negativa
            - exista nistre centre de cercetare intr-o stare deplorabila, la inceput am avut impresia ca seamana a azil de batrani: toti cercetatorii peste 70 de ani iar cei tineri indiferenti,

            - In provincie socant, zguduitor si devstator de urat: tot ce era mai frumos a disparut ca un vis, a ramas in urma o mizerie de nedescris, totul este darapanat si alandala, scolile putrede, strazile mizere, ici colo un butic plin cu betivi in ultima faza. Case darapanate si ici colo cate un “castel” de milioane de euro. Paduri taiate fara noima, copii crescuti sa fie capsunari/femei de servici/etc si infractori. Industria la pamant, nimeni nu mai vrea sa munceasca.

            Intrebare: ce ati facut frtilor din tara mea in acesti 21 de ani? Ati mutilat-o!
            Copii olimpici sau f. talentati or sa se tot nasca, nu va mai minunati, dar o sa plece de indata ce viziteaza Vienna, Paris, LA, etc….

            Ce s-a intamplat in Romaina este un cosmar, aud tot felul de vorbe cum ca PSD, PDL, PNL, etc sunt raspunzatori. NU! Este tara voastra si voi ati adus-o in halul acesta prin rautate si invidie si hotie. De cate ori nu vi s-a urcat sangele la cap cand ati auzit ca cineva a facut ceva bun in viata?? Pun pariu ca ultima data s-a intamlat acum…10 secunde! Va mai intrebati de ce pleaca olimpicii frumosi si curati? Ce le oferiti in afara de mizerie generalizata, blesteme si rautate? Ce????????? O sa mai dureze inca 21 de ani ca sa se curete tara de naparci si tradatori…

            Ma opresc aici …

          • Cactus spune:

            “Aveti copii? V-ati gandit in ce lume vor trai?”
            Domnule Vlaston, aici ati pus punctul pe “I”.
            Daca pe langa asta mai puneti si: “Copiii sefilor nostri vor fi sefii copiilor nostri” …

            • Asa este. Dar nu e obligatoriu sa se intample asa. Daca toti vom contribui sa lamurim populatia ce e bine si ce e rau. Dar oare, noi stim????

  8. Fluieratorul spune:

    D-le Vlaston, buna treaba… Am luat aminte, si cu asta am avut si o “revelatie”: incepind eu sa ies pe-”afara” pe la inceputul anilor ’90 chiar destul de mult, si fiind vorbitor fluent de trei limbi si traducator/insotitor pentru grupuri de tot felul prin tara, am avut ocazia sa intilnesc liceeni occidentali chiar multi, si pe teren propriu si in deplasare. Fata de liceenii romani de la acea ora si fata de colegii mei de liceu, strainii mi s-au parut simpatici, “deschisi” si cu gura pina la urechi, frizind retardul, inculti, inceti la gindire, in tot, cam imbeciluti. cehii, polonezii si ungurii erau exact ca noi, nemtii erau dubios de lenti, iar francezii, si in special olandezii si suedezii pareau retarzi. Americanii adaugau la culoarea locala si zimbetul timp. De englezi. numai de bine: bautori profesionisti de la 13-14 ani. Mult timp am crezut ca am avut eu ghinion sa cunosc numai retarzi, si s-a dovedit in timp ca asta era mijlocul clopotului lui Gauss. Ai nostri de-acum sint mai rau, nu sint numai redusi, in majoritate, ci si constienti de mijloace de fake-uire a realitatii, lipsiti de scrupule de mici si cu asteptari de recunoastere sky-high, numai pentru ca s-au nascut.

    In toata lumea, generatiile june invata pe minima rezistenta, pentru 5, nu pentru 10, nu ca sa stie (acestea sint exceptii, daca sint 5% e si mult), si invata de mici “networking”-ul, care le va folosi cu brio mai tirziu. Un exemplu clasic de networking primitiv: fratiile. Exemplu de networking evoluat: indicele de impact ISI. In nici un caz nu conteaza valoarea mai mult decit aparteneta la un grup. Lumea noastra se uita la un viitor de aur. Se si vede. Nu mai zburam in cosmos, si dam afara de la NASA. Nu de la Burger King.

    • Gamer spune:

      Ha ha… buna asta. Oricum, pana si astronautii trebuie sa pape :) Pana la urma decizia administratiei americane poate fi interpretata in cheia pragmatismului. Aceeasi administratie a avut insa alte decizii aberante. Si sunt f.multe, din pacate.
      Paralela facand: in ro se-nchid scoli si se construiesc besearici, probabil pt “hrana” spirituala. Cand vine insa vb despre papica, un profesor/medic/functionar-public debutant afla ca are salariul cam cat norma de hrana a militianului.

  9. Lucian Ancu spune:

    Dle Vlaston,

    cred ca e bine ca ati popularizat analizele facute de noi.

    Totusi in cazul efectului de la nota 6 cred ca ati pierdut toate nuantele pe care le-am prezentat in postarea mea. Acolo am prezentat distributia in cazul a doua judete si cel putin in cazul judetului B este greu de crezut ca 200 de medii ( din 7164, adica 3% din numarul total de participanti) imediat peste 6 sunt doar o fluctuatie statistica. Acest efect l-am vazut in cazul a aproximativ 10 judete. Este cu atat mai greu de crezut ca avem de-a face cu fluctuatii similare, independete in 25% din judetele din Romania.

    Sper sa fie doar o intamplare efectul asta de la 6! Dar efectul de la 5 nu e intamplare … e o discriminare fata de cei care au nota peste 5 pe bune, iar corectorii ar trebui sa fie constienti de aceasta treaba.

    • Ati vazut ca si la polonezi functioneaza efectul scorului de trecere. Pana la un punct e de inteles.

      Cu efectul notei 6: am fost in zeci de comisii de bac si este f. putin probabil ca dupa deschiderea tezelor si calculul provizoriu al mediei, sa se apuce comisia, cel putin 4-5 membri, sa modifice notele scrise deja pe teze. Ca lasa urme. Nu stiu exact cum sa interpretam.

      Limitele de spatiu ale unui articol de acest tip m-a obligat sa fac selectii.

      Am propus Dianei si va propun si dv. sa finalizati totul intr-o lucrare structurata. Eu ma ofer sa va ajut la interpretare si comentarii, ca unul care ma ocup de problematica de multi ani. Daca comparam cu situatia din anii trecuti, cu atat mai bine.

      Felicitari pentru rezultatele si munca depusa.

      • el profesor spune:

        Alo, dom` profesor si director, atentie la cacofonii si dezacorduri, pai mai putem fi lideri de opinie asa?(“Daca comparam”, “rezultatele si munca depusa”) Vai de noi…

        • lol spune:

          Si cum ar fi trebuit sa fie, “rezultatele si munca depuse”? Fiindca numai munca a fost depusa, rezultatele nu, deci adjectivul e corect la singular, maestre. Cacofonia putea evitata usor folosind un “vom” intre cele doua cuvinte, e drept.

      • fLoreign spune:

        Oricum efectul cu pricina este relativ minor. Insa exista o modalitate garantata, zic eu, de a-l dovedi (si ma refer la varful de dinainte de corectare, cel de dupa e trivial). Anume, macar unii au stiut notele pe masura ce ele au fost centralizate la comisii. Inainte de trecerea notei finale deja se stia care e nota minima a candidatilor (cu minim 5 la fiecare proba) pentru a trece bacul cu media 6. Ei bine, ipoteza mea testabila este ca la ultima disciplina s-a “miscat” (mult mai usor/nedetectabil e sa corectezi indulgent o lucrare necorectata inca decat sa modifici note date deja). Daca indemnul de a ridica nota a venit inainte de corectare, nu putem decat sa conchidem ca notele au fost date lejer, insa daca lucrurile s-au miscat dupa corectare, atunci aceste lucrari sunt extrem de susceptibile la a indica elemente de frauda. Efectul este mic si pentru ca poate doar ultima dintre corecturi a mai putut fi schimbata (iar diferenta dintre notele date de corectori nu poate depasi un punct).

        Ceea ce spun aici ar merge mana in mana cu profilul ultimei probe, unde notarea a fost in general mai supusa subiectivismului. Daca in schimb s-ar da bacalaureatul astfel incat ultima proba sa fie matematica ori fizica, probabil ca situatia s-ar schimba.

        Un minister cu cojones nu ar avea vreo problema in a cere toate lucrarile elevilor cu mediile intre 6 si 6.20 pentru verificarea lor fizica. Pentru testarea unor ipoteze precum cele pe care le avansez ar fi insa suficienta baza de date cu note la diferitele probe. Ipoteza de nul: distributiile statistice ale tuturor probe sunt identice. Ipoteza specifica: distributia statistica a ultimei probe este semnificativ diferita de a celorlalte. Un z=1.96 (presupunand ca K-S da unda verde) ar confirma ipoteza.

        • Art.68 – (1) Dupa încheierea, de catre ambii profesori, a actiunii de evaluare, borderourile întocmite si semnate de fiecare profesor evaluator sunt predate presedintelui comisiei, odata cu lucrarile evaluate. Dupa ce presedintele comisiei se asigura ca între notele acordate de cei doi profesori evaluatori este o diferenta de cel
          mult un punct, notele obtinute se trec, pe fiecare lucrare în parte, cu cerneala rosie, de catre profesorii evaluatori, dupa ce este verificata concordanta cu borderourile individuale, si se semneaza de acestia. Media finala se trece pe lucrare, în prezenta profesorilor evaluatori, de catre presedintele comisiei. Presedintele comisiei calculeaza
          media finala, ca medie aritmetica cu doua zecimale a notelor acordate de evaluatori, fara rotunjire, si semneaza.
          (2) În cazul în care se constata o diferenta mai mare de 1 punct între notele acordate de cei doi evaluatori, presedintele repartizeaza lucrarea spre reevaluare unui alt profesor de specialitate, care, în prezenta profesorilor evaluatori initiali, stabileste nota finala a lucrarii. Nota rezultata în urma reevaluarii este nota care se trece pe
          lucrare; sub nota vor semna cei trei evaluatori si presedintele comisiei. Numarul pachetului si numarul de ordine al lucrarilor care necesita a treia evaluare sunt consemnate într-un proces-verbal, semnat de cei amintiti anterior.
          Art.69 – (1) Dupa ce toate lucrarile scrise la o disciplina au fost evaluate si notate,
          acestea se deschid, în prezenta presedintelui, a vicepresedintelui, a secretarului, a
          membrilor comisiei din centrul zonal de evaluare si a profesorilor evaluatori, iar notele
          finale se înregistreaza imediat în catalogul electronic.
          (2) Catalogul electronic, în forma tiparita, se preda de la centrul zonal de evaluare la centrul de examen. Predarea-primirea se face între presedinti/vicepresedinti/membrii comisiilor. Forma tiparita a catalogului electronic complet, în doua exemplare, cu notele de la probele scrise si cu media generala, stampilat si semnat de profesorii evaluatori, la rubrica prevazuta în acest scop, si de presedintele, vicepresedintele si secretarul comisiei din centrul zonal de evaluare, se preda, cu proces-verbal, presedintelui si celui de-al doilea delegat al comisiei din centrul de examen.
          Art.70 – (1) Dupa încheierea probelor din cadrul examenului de bacalaureat si dupa evaluarea si notarea tuturor lucrarilor scrise, se comunica rezultatele finale pentru toti candidatii.
          (2) Pentru fiecare candidat care a obtinut cel putin nota 5 (cinci) la toate probele scrise de examen, se calculeaza media generala de bacalaureat ca medie aritmetica, cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele obtinute la respectivele probe.
          (3) Nu se calculeaza media generala de bacalaureat pentru candidatii care nu au promovat una sau mai multe probe, care nu s-au prezentat la toate probele sau care au fost eliminati de la o proba.

    • Gamer spune:

      N-ar fi singurele nuante pe care le pierde dl.Vlaston.

      Eliminarea subiectivismului se poate face f.simplu prin sustinerea examenelor (capacitate/bac/admitere/sesiuni/etc) pe computere. Iar profeso/rii/arele care se cred cel putin semizei/te (mai ales ce/i/le de la disciplinele “importante”) ar face bine sa se ocupe de elaborarea grilelor. Se va reduce astfel potentialul coruptiei. Unde esti tu reforma oare? Balsam ai fi pe capul spart al dreptatii.

      • Si la computere poate sta cineva in spatele elevilor. Mai simplu, subiecte grila, personalizate, similare dar nu identice, generate de aplicaatii informatice in dimineata examenului, cu corectare informatica.

        • Gamer spune:

          Subiectele se extrag aleator dintr-o baza de date comuna. Cu cat mai mare este baza cu atat mai putine sanse de frauda. Iar in spatele elevilor pot sta profesori de alta specialitate. Dupa cum se-ntampla si acum. ‘aideti ca-ncepem sa vb aceeasi limba :)

    • Petronius. spune:

      Domnule Ancu, felicitari pentru analiza.

      Avand in vedere ca aveti acces la datele originale, va propun sa gasiti analitic care sunt cele doua curbe Gauss care au fost amestecate si au condus la distributia bimodala. Nu uitati sa analizati care este nivelul de incredere pentru coeficientii celor doua curbe; poate este doar o fluctuatie statistica. Oricum, daca nu este asa, trebuie sa spuneti cu ce nivel de incredere puteti face aceasta afirmatie.

      Exemplu de concluzii:
      - se poate afirma cu un nivel de incredere de 98% ca reprtitia nu este una normala.
      - ipoteza amestecului a doua populatii de rezultate (repartitie bimodala) poate fi acceptata cu o probabilitate de agresi de 2%
      - cele doua populatii au urmatorii parametrii statistici: m1 +/- dm1, s1 +/-ds1, m2 +/- dm2, s2 +/- ds2 cu un nivel de incredere de 98%
      - daca intervalele de confidenta pentru cele doua medii se intersecteaza, atunci oare mai poate fi acceptata ipoteza m1 diferit de m2 ?
      - daca se poate accepta s1 = s2 atunci ce rezulta din asta ?
      - care este volumul populatiei 1 si al populatiei 2
      - in sfarsit, se tot vorbeste despre o repartitie Gauss a notelor, dar in general aceasta CHIAR este o repartitie Gauss ? nu cumva exista o asimetrie ? (semnificativa, desigur).

      Atunci cand avem suficient de multe date, o analiza statistica de detaliu, condusa sub un risc de a gresi rezonabil (dar calculat) poate conduce la rezultate interesante.

      Astept continuarea analizei si publicarea interpretarii. Multumesc.

      • @Petronius, Diana a pus la dispozitie datele brute. Daca aveti timp contribuiti cu analizele acestea, ajutam in felul asta Romania. Ni stiu de ce asta nu e o miza pentru noi toti…Fiecare asteapta ca altii sa ne rezolve problemele.

  10. Ion Gatej spune:

    Si tot asa! Priviti copii ca pe niste dusmani. Nu sint copii nostri!?!? Sinteti portocaliu din cap pina in picioare.Ati terminat cu pensionarii ,cu judecatorii, cu militarii, cu profesorii, acum cu copii. AU MAI RAMAS POPII. Stiu ca nu voi aparea. Numai cine va lauda apare.

  11. MihailMarcu spune:

    acum am vazut si eu datele extrase de diana coman – multumiri.

    Cred ca discutia pe note la modul general nu are rost: dezastrul este clar intr-o singura specializare – cea de “tehnician”, acolo sunt problemele.

    Restul de specializari au rate de promovabilitate comparabile cu anii trecuti.

    Observ si o anomalie pe sexe, 60% din admisi sunt fete, 60% din respinsi sunt baieti :) .

    • Interesanta observatia. Iar la tehnician, e clar. Cei aflati ACUM pe filiera tehnologica, nu au resurse de tip conceptual teoretice. Daca ar fi obligati sa mearga la facultati de acelasi profil cu filiera urmata in liceu, s-ar schimba situatia. Odata cu infiintarea scolilor profesionale, o buna parte din cei aflati acum in filiera tehnologica ar putea alege scoala profesionala, eventual cu un bac profesional, fara drept de acces la facultate.

    • Diferența de performanță școlară în favoarea fetelor a fost observată și în Marea Britanie, SUA, India și (surpriză) în Orientul Mijlociu (aria geografică este poate mai mare, nu am făcut o cercetare).

      • Gamer spune:

        Diferenta de “performanta scolara” in favoarea majoritatii feminine a populatiei se observa cu precadere in sistemele axate pe reproducerea cunostintelor, asa cum este si cel din ro. Fara sa par misogin dar realitatea in care traim impune o violenta schimbare a “filosofiei” si centrarea pe “combinarea” informatiilor. Sigur ca n-ai cum sa infaptuiesti aceasta adevarata reforma pe baza mult-laudatei noi legi a educatiei nationale si nici macar cu actualii dascali.
        Pentru exemplificare o sa iau un exemplu din manualele ase-ului de stat la care s-au inghesuit cohorte de noi absolventi/e ai super/mega/extra//ultra exigentului bac din anul de gratie 2011. Vor invata din manualele “performantei” academii si de la “emeritii” profesori despre consolidarea deficitului bugetar care se face prin preschimbarea ratelor scadente la imprumuturile pe termen scurt cu noi imprumuturi pe termen mai lung si cu dobanda mai mica. Adica exact “filosofia” care a bagat PIIGS (plus multe altele) in faliment.

        • @Gamer, nu se pot schimba toate odata. Dar de undeva trebuia inceput. Directia data de legea educatiei nationale este buna. Dar urmarile a 45 de ani de comunism si inca 21 de ce-o fi fost, nu dispar peste noapte. Uite ca mai sunt si oameni care gandesc si explica si celorlalti.

          http://www.evz.ro/detalii/stiri/ce-rezolvam-ajutand-grecia-939047.html

          • Gamer spune:

            Da daaa… este buna “directia len” pt ca apuca taurul de coada… in cel mai pur raspar al logicii si fault al principiilor.
            Adevarata reforma (in oricare domaniu) trebuie mai intai sa rezolve ineficacitatea sistemului. Abia apoi se poate vb despre eficienta. Pentru ca sa puteti intelege in cazul concret al invatamantului eficacitate inseamna sa formeze oameni care sa faca fata actualelor provocari nationale si mondiale. Adica sa apuce “taurul” de coarne. Deocamdata “reforma” actualilor “manageri” ai ro vizeaza doar eficientizarea. V-am mai spus ca e risipa de resurse adica un act demn de vreun articol din codul penal (vezi cazul ceausescu). In plan pragmatic te poti alege cu niste copite in fata/piept, fie de la taurul-media fie de la taurul-societate.

            • Oamenii nu se pot forma, pur si simplu, trecandu-i prin scoala ca printr-un aparat. Concura mult mai multi factori la aceasta formare: familia, societatea, anturajul, contextul economic, media, etc. Ar fi bine ca scoala sa functioneze ca un computer programabil, iar la iesire sa furnizeze rezultatele asteptate. Din pacate (sau din fericire?), nu se poate.

              Pe urma, sistemele educationale si de formare sunt inertiale si conservative. E si bine, e si rau. Bine pt. ca nu plonjeaza in aventuri cu final necunoscut. Rau, pentru ca la o adica, atunci cand este nevoie de schimbare, opun o rezistenta puternica.

          • Gamer spune:

            Ba se poate. Scoala (precum oricare alt sistem) nu are rolul exclusiv al patului lui Procust. Ala era valabil in religia comunista. Pentru ca sa-ntelegeti ceea ce spun va rog sa-mi spuneti ce este mai util sa se studieze-n scoala: religia ortodoxa + icoane ortodoxe pe pereti sau istoria religiilor (cu accent pe comparatii) + steagul ro ori condul civil/penal + harta ro?

            • Cred ca problema nu este ori, ori. Trebuie ca fiecare elev sa-si gaseasca la scoala ce se potriveste mai vine propriior aspiratii, inclinatii, potentiale. Daca nu se face asa, abia atunci scoala devina patul lui Procust.

          • Gamer spune:

            App de “plonjatul in necunoscut” si mentinand “linia” de mai sus… v-as da multe exemple de bancheri care au decis sa sustina ceea ce societatea din epoca respectiva cataloga drept “aberatii”. Din pacate printre acele nume nu se regaseste niciun roman. La beneficiari gasim in schimb numele unui Coanda. Pana si Einstein a fost sustinut financiar. Ideea exprimata de mine se rezuma astfel: reinventam roata si redescoperim focul? sau cautam noi modalitati de a le pune-n valoare? Oricum nu mi-ati raspuns la intrebarea precedenta. Va sfatuiesc sa nu cautati raspunsul in len pt ca nu exista.

          • Gamer spune:

            Ori va prefaceti ca nu intelegeti de dragul noii len, ceea ce e reprobabil ori chiar nu pricepeti, ceea ce e si mai grav. Adica va pozitionati pe aceeasi treapta inferioara cu actualul gubern care se lauda ca face reforme dar da la trantori 1/2 din buget si taie celor care. de bine de rau, muncesc. Pana la urma s-ar accepta sacrificiul dar cand amanetezi viitorul copiilor prin imprumuturi pt a pastra si largi (vezi pensia minima garatata) “bazinul electoral” parca nu mai e chiar fair. Sigur ca noilor absolventi de licee si/sau facultati le-nchizi temporar gura cu ajutorul de somaj desi clamezi principiul contributivitatii. Sigur ca-n spiritul aceluiasi principiu inchizi spitale pt ca nu-ti ajung banii din contributiile a 5 mil ca sa oferi asistenta medicala gratuita pt 2o mil. Daca pdsr a nascocit sute de taxe pt a plati cele peste 2oo de tipuri de pomeni, pdl le-a dezvoltat “multilateral” pastrand impozitarea excesiva a muncii si majorand tva.

            • Dv aveti ce aveti cu LEN. Haideti sa nu politizam. Fara politica, ce-ar trebui facut? Si eu am criticat lipsa corelarii salariului cu performanta si rezultatele muncii, care nu tine de LEN. Si multe altele. Dar haideti sa fim constructivi si sa vorbim pe sleau.

          • Gamer spune:

            … si da este mult mai nuantata. Fie formezi reproducatori de cunostinte in proportie de 99% si dai nota 10 celor care spun “ca pe apa”: a-patrat egal cu b-patrat plus c-patrat dar scosi la tabla rup creta intre degete, fie dai o sansa celor care au calitati native si-n fata unui triunghi oarecare isi duc singuri inaltimea pt a forma doua triunghiuri dreptunghice. Calea de mijloc e pt cei/cele care pot recita “ca pe apa” Luceafarul dar habar n-au despre intelesul termenului “opera dramatica” si cu atat mai putin ce-nseamna “demiurg”.

        • Si chinezii sunt buni in testele PISA, dar doar cand e vorba de carari batute. La inovatie, creativitate si imaginatie, nu.

  12. MihailMarcu spune:

    La filologie, stiinte sociale sau matematica ratele de promovare medii sunt peste 70%.

    La tehnicieni ratele de trecere sunt 20% in medie. In acest caz, refuz sa gandesc bacul ca esec al unei generatii, ci mai curand ca un esec de adecvare al subiectelor. Nu am niciun dubiu ca si in anii trecuti ratele de promovabilitate ar fi trebuit sa fie identice.

    E buna ideea cu un “bac” profesional.

    Statistic, o fata din Iasi, la filologie are 90% sa promoveze bacalaureatul; baiat, locuind in Caras-Severin, liceu tehnologic – sanse 10%.

    Cifrele detaliate de care vorbesc mai sus sunt la http://goo.gl/fb/byoMJ

    • Da, acum am vazut site-ul lui Mihail Marcu. Pot gasi multe explicatii. Cei de la Stiinte ale naturii au dat, cred, la fizica sau chimie, (biologie), cu subiecte grele. Cei de la filo, nu. Inca odata, haideti sa reunim eforturi complementare si sa tragem niste concluzii stiintifice. Lucram online, voi aveti pregatire statistica, eu lucrez de o viata in invatamant, in filiera tehnologica, am fost director vreo 18 ani, am fost sau chiar am condus comisii de examen, stiu cum se deruleaza lucrurile acolo. Cu recomandari finale. Doar SAR a mai facut astfel de analize, dar nu in domeniul asta, al examenelor. Ce ziceti?

  13. Gamer spune:

    D-le profesor,
    n-as fi avut nimic cu len daca ar fi fost cladita pe principii rationale. Nici mie nu-mi place sa “politizez” dar amatorismul, gaunosenia si ipocrizia actualilor imi determina reactiile. Asta nu inseamna ca-i sustin pe predecesori. Doar ca, prin comparatie, respectivii par a fi fost de-a dreptul inteligenti.
    Stiu c-ati criticat deprofesionalizarea determinata de taierea inutila a salariilor. Dar va implor repetati-o pana le intra-n cap ca nu se poate face reforma cu suplinitori/pensionari, nici macar aceea pornita de la coada la cap. Si nici oferind noilor intrati in sistem salariul minim pe economie, echivalentul normei de hrana a unui sergent major. Pana si tiganii din sect V au venitul minim ganratat mai mare decat salariul unui invatator sau educatoare.
    Nu intamplator am pomenit de anomaliile din manualele ase-ului. Daca veti incerca sa lamuriti vreunul dintre doftorii in ieconomie ca “filosofia” lor e profund gresita si falimentara cu siguranta va veti alege cu capul spart. Fluieriului care se da zmeu cu absolventii dar cocoloseste anomaliile din sistem inca nu i s-a spart capu’. I s-a pomenit doar despre .u.e. Sunt convins ca nici taurul-societate nu i-ar mai fi tras copite daca apuca problemele sistemului de cap. Altfel spus daca a acceptat ca loazele sa intre-n bac prin promovarea pe alte criterii decat utilizarea cunostintelor e bataie de joc sa le tuflesti acum cu exigenta. Mai ales ca generatii intregi si pana si ejaculatul si-au luat bacu’. Sunt sigur ca cel putin 1/2 dintre cei picati acum la bac sunt cu mult mai bine pregatiti decat cel care este. Dupa cum sunt la fel de convins ca le sunt net superiori cohortelor de absolventi ai “universitatii” fane babanu’.
    Asadar, n-o sa mai critic “reformele” decat atunci cand vor trata corect cauzele din societatea romaneasca. Pt ca principial vb, sa tai din salariu adica din retributia unei munci si sa lasi neatinse pomenile pt trantori cu greu poate fi acceptata ca reforma de catre oameni cu o minima inteligenta si bun simt. Ca sa nu mai reiau tema fiscalizarii muncii precum o marfa de lux in tarile civilizate iar “reforma” sa se ocupe de codul muncii. App, oricare ciontabel-posesor-de-crion-chimic-la-ureche va poate face urmatoarea adunare: 16% impozit pe profit plus 10% impozit pe dividente, adica 26%, aprox 1/2 din fiscalizarea romaneasca a muncii. Spuneti-mi acum ce “batron” e atat de filotim incat isi imparte profitul cu vreun nou angajat? Mai ales in conditiile-n care un angajat il costa dublu. Si nu mi-ati spus daca sunteti de acord cu plata ajutorului de somaj pt noii absolventi.

    • Nu stiu ce sa zic apropo de ajutorul de somaj pentru noii absolventi. Sunt principii generale de protectie temporara a acelora care nu-si gaseasc, 9 luni, un job. Se aplica si la ei.

      • Gamer spune:

        Pai, parca musiu prim se lauda ca aplica principiul contributivitatii. Probabil a uitat sa mentioneze ca aplicarea e selectiva. Daca nu stiati plata ajutoarelor de somaj pt proaspetii absolventi s-a introdus in guvernarea de trista amintire din initiativa mult-laudatului ministru al muncii sarbu. pdsr-ul a dorit sa-si consolideze organizatiile de tineret-mandria-tarii. Pensionarii ii votau oricum. Pt a putea sustine aberatia politicianista din bugetul subrezit horror sarbu a “nivelat” cuantumul ajutorului de somaj la aceeasi valoare indiferent de contributie, curat cripto-comunist. La fel a procedat si la “nivelarea” indemnizatiei pt mame cu scopul de a da pomeni si celor care n-au muncit/contribuit vreodata. Principial nu pot accepta nici daca bugetul ar permite.

        • Tudor spune:

          Ceea ce nu prea înțelege lumea în minunata noastră țară este că trebuie să-ți alegi bine luptele. “Cel care apără tot nu apără nimic” spunea la un moment dat Frederic al II-lea. Majoritatea acestei populații este defectă din prea multe puncte de vedere pentru a le enumera. Este inutil să încerci să ataci toate problemele simultan pentru că vei fi strivit de greutatea prostimii. Este la fel de inutil să aștepți liderul perfect pe un cal alb care să aducă soluțiile perfecte. Animalul acela nu există. Singura soluție este ca ori de câte ori vedem o soluție, chiar și parțială, care are ceva sprijin politic să ne aruncăm cu toții greutatea în spatele ei, chiar dacă asta înseamnă să facem un pic de propagandă mincinoasă. Altfel, noi vom rămâne perfect curați iar țara perfect distrusă.

          Noua lege a educației naționale nu e perfectă, dar rezolvă unele probleme față de cea veche. Nu pare să creeze probleme noi. E deci suficient pentru a fi susținută.

  14. culita tarata trita fanita spune:

    Eu zic sa cititi si acest articol, care prezinta o teorie (sustinuta de date) total diferita de ceea ce s-a vehiculat prin presa saptamanile astea:
    http://blog.bogdanvoicu.ro/2011/07/rezultatele-la-bac-oare-asa-sa-fie.html



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Stefan Vlaston


Stefan Vlaston

Candidat din partea ARD la Camera Deputatilor la alegerile din decembrie 2012 Profesor de liceu, director de liceu in perioada 1990-2008, Presedintele asociatiei EDU CER- Educat... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)