Home » Analize »Educatie » Citesti:

Anti-Robin Hood: O demonstraţie matematică a practicilor salariale corupte din universitățile românești de stat

Vasile Cernat ianuarie 31, 2013 Analize, Educatie
52 comentarii 5,102 Vizualizari

Majoritatea celor care suntem parte a sistemului universitar din România știm că acesta este profund corupt. Problema este că ceea ce știm contează mult mai puțin decât ceea ce putem demonstra, iar corupția este, prin definiție, un fenomen greu de dovedit cu mijloace credibile, fiind evaluat, cel mai adesea, prin măsurători ale percepției sociale a faptelor de corupție. Totuși, în cele ce urmează, vreau să arăt că, cel puțin o parte a practicilor corupte din sistemul universitar românesc, în speţă cele salariale, pot fi dovedite matematic printr-o analiză care cuplează declarațiile de avere solicitate anual personalului didactic și administrativ din universitățile românești cu reducerea salarială de 25% impusă de guvernul Boc şi alte categorii de informaţii.

ANI a strâns de-a lungul anilor de funcționare un număr imens de declarații de avere care ne oferă informații despre salariul anual al unei persoane, funcția sa de conducere etc. Ce au de-a face însă aceste date cu corupția? În sine, nu par foarte utile. Faptul că un profesor universitar câştigă foarte mult în comparaţie cu media poate fi imoral într-o ţară aşa de săracă precum a noastră, dar nu intră automat la categoria faptelor de corupţie. Dimpotrivă, despre corupţie putem vorbi doar atunci când cineva cu o funcţie de conducere abuzează de puterea sa în interes personal. În acest sens, dacă luăm în calcul reducerea salarială de 25% impusă de guvern din a doua jumătate a lui 2010 şi comparăm acest an cu cel precedent, lucrurile devin mult mai interesante, deoarece caracterul excepţional al anului 2010 face posibilă testarea practicilor salariale corupte la nivel de sistem.

Să mă explic. Această reducere a afectat semnificativ cheltuielile de personal ale universităților românești de stat. Pe baza datelor trimise de universităţi la UEFISCDI am calculat că, la nivel naţional, acest capitol bugetar a fost cu 9,3% mai mic în 2010 comparativ cu anul precedent. În acelaști timp, numărul de angajați ai universităţilor de stat a scăzut cu doar 1,91%. Cu alte cuvinte, în 2010 universitățile românești de stat au avut fonduri salariale mult mai mici decât în anul precedent, în condițiile în care volumul personalului a rămas aproximativ același. Întrebarea cheie este cum a fost distribuită această reducere? Dacă sistemul universitar este curat şi cei cu funcţii de conducere îşi fac treaba ca la carte, atunci pierderea trebuie să fie distribuită uniform, cum ar fi şi normal. În schimb, dacă sistemul este corupt şi cei aflați în poziții de putere au abuzat de mecanismele salariale pe care le controlează (e.g., nivelul salariului de încadrare, plata cu ora, diferitele bonusuri salariale, proiectele implementate în universitate ş.a.m.d.) pentru a-şi proteja propriile venituri, mărimea pierderii va fi invers proporțională cu importanța funcției deținute.

Pentru a verifica cum stau lucrurile, am analizat un număr de 866 de declarații de avere (433 au fost pentru anul 2009 iar celelalte 433 pentru 2010) colectate de pe site-urile a opt universități de stat (UBB, ASE, Politehnică Timișoara, SNSPA, UMF Târgu Mureș, Lucian Blaga, 1 Decembrie și Ștefan cel Mare) care au luat cât de cât în serios prevederile legale în vigoare (multe universități nu publică aceste declarații sau nu țin o arhivă care să facă posibile analize longitudinale). Eşantionul nu este probabilistic doarece se bazează pe actori care au respectat legea şi îi exclude pe cei care nu au respectat-o. Oricum, în acest caz riscul nu este să demaşti ceva ce nu există ci să nu demaşti ceva ce există. Din alte puncte de vedere, structura eşantionului este acceptabilă. La nivel naţional, universităţile de top angajează 47% din totalul personalului academic, universităţile de categorie B angajează 40% iar cele din ultima categorie valoarică doar 13%. În cazul eşantionului nostru cifrele corespunzătoare sunt 51%/33%/16%, deci nu se poate spune că am exagerat introducând prea multe cazuri dintr-o anumită categorie valorică. Ca volum, cei 433 de indivizi incluşi în analize nu trebuei raportaţi la totalul de 44.000 de angaţi ai universităţilor de stat ci la totalul celor cu funcţii de conducere, care este de 10 ori mai redus. Deci şi din acest punct de vedere eşantionul este decent.

Ce fel de informaţii am inclus în analize? În primul rând, venitul universitar anual net. Din păcate, doar 1.8% dintre oficialii incluşi în analize au declarat detaliat cât au câştigat de la universitatea lor, cum prevede legea. Restul au trecut doar suma anuală netă. Aceasta este suficientă pentru a testa ipoteza corupţiei, singurul neajuns fiind că nu putem determina care au fost mecanimsele la care au apelat persoanele cu funcţii de conducere (e.g., salariu de încadrare, plata cu ora, gradaţii de merit şi alte sporuri, participări la granturi etc.). În al doilea rând, au fost funcțiile de conducere, pe care le-am împărțit în trei categorii, atât pentru personalul academic cât și pentru cel administrativ: superioare (e.g., rector, pro-rector/ director administrativ, secretară șefă), medii (e.g., decan, pro-decan/ secretar de facultate) și inferioare (e.g., secretar științific/ bibliotecar, diverse poziții tehnice). Am mai luat în calcul gradul didactic, clasificarea universității, clasificarea domeniului în care activează persoana care a depus declarația, sexul acesteia și dacă are soțul/soția angat(ă) la aceeași universitate. În fine, am inclus în calcul și date din Cartea Albă a Cercetării Românești, mai exact dacă persona care a depus declarația de avere are sau nu are publicate studii în reviste internaționale de prestigiu. Asta deoarece în cele mai puternice universități din lume salariul este determinat în mare parte de performanța științifică: cu cât munca ta are un impact mai mare în domeniul în care publici cu atât ești plătit mai bine. E interesant de verificat dacă aceată regulă salarială fundamentală se aplică și la noi, și în ce măsură.

Analizele au confirmat ipoteza corupției: importanţa funcţiei de conducere a fost singurul predictor longitudinal semnificativ al modificării venitului anual pe perioada 2009-2010 (în limbaj statistic, F(5,427) = 5.29, p < .001, η2 = .06). După cum se poate observa și în figura de mai jos, cu cât funcția de conducere a unui individ a fost mai mare cu atât mai puțin probabil a fost ca reducerea obligatorie  a salariului să-i afecteze, în realitate, veniturile anuale obţinute la universitate. De fapt, persoanele din top au înregistrat creșteri substanţiale, în condiţiile în care aceştia câștigau oricum mult mai mult decât celelalte categorii. În timp ce veniturile anuale de top incluse în analize au depășit 200.000$ PPP, cele de la coada clasamentului au fost de până la 40 de ori mai mici. Ce înseamnă acest lucru? Haiducie pe invers: câtă vreme bugetele de personal au scăzut în 2010 comaprativ cu 2009, calmarea angoasele salariale ale celor puţini, puternici şi cu venituri grase nu se putea face decât pe seama celor mulţi, slabi şi amărâţi.

Fig.1

Figura 1. Schimbarea procentuală a venitului universitar anual net în 2010 faţă de 2009, pentru personalul academic (stânga) şi administrativ (dreapta), în funcţie de nivelul funcţiei de conducere. Mărimea sferelor reprezintă venitul anual mediu din 2009. Cea mai mare reprezintă 100.851 de dolari PPP iar cea mai mică 17.737 de dolari PPP.

În fine, deși nu au avut efecte longitudinale semnificative, atât performanța științifică cât și nepotismul au prezis nivelul veniturilor anuale la nivel transversal, pentru ambii ani luați în calcul. Mai exact, performanța științifică a prezis negativ (!) nivelul salarial iar nepotismul pozitiv. Cu alte cuvinte, dacă muncești și publici universitatea te recompensează cu un venit mai mic, dar dacă ai soțul sau soția lângă tine eşti pedepsit cu sume mai mari pe fluturaş.

În concluzie, la o analiză obiectivă, mediul universitar românesc nu arată prea bine: performerii ştiinţifici sunt marginalizaţi, nepotismul e în floare iar cei aflaţi în poziţii de conducere nu ezită să-şi umfle câştigurile personale pe seama angajaţilor majoritari, cu venituri mizerabile.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "52 comments" on this Article:

  1. Consonant spune:

    Va rog frumos sa schimbati titlul. Este aberant sa spuneti ca aveti o demonstratie matematica. As sugera ceva de genul “un argument statitstic”.

    • Adrian Muresan Adrian spune:

      Statistica e o ramura a matematicii. Cheia se afla in portiunea asta de text: “în limbaj statistic, F(5,427) = 5.29, p < .001, η2 = .06". p<0.001 banuiesc ca inseamna asta: probabilitatea ca distributia pe care o prezinta autorul sa fie un accident statistic e mai mica decat 0.001, adica 0.1%. Asadar ipoteza coruptiei are o probablitate de 99.9% sa fie adevarata. Poate autorul clarifica ceilalti parametri, sau corecteaza cele spuse de mine.

      • Gogu Bosorogu spune:

        Nu e chiar asa: “Statistics is the study of the collection, organization, analysis, interpretation and presentation of data”. Atat si nimic mai mult.
        Statistica matematica e o ramura a matematicii, si nu e chiar identica cu statistica pur si simplu

      • Consonant spune:

        Domule draga, statistica nu este o ramura a matematicii, doar “statistica matematica”, ceea ce este altceva decat statistica, este o ramura a matematicii. Nu are sens sa deschidem o polemica pe tema asta. Pe de alta parte, ceea ce am spus eu nu trebuie luat in sens negativ, ci doar o clarificare: nu exista demonstratii statistice, cu statistica nu se poate demonstra (in sens matematic) nimic, se pot doar aduce argumente pro sau contra. Sunt laudabile initiativa si efortul depuse de autor, care aduce la lumina aspecte din lumea academica tinute in mod deliberat in umbra.

      • sile spune:

        Prea complicat. Eu o luam de-a dreptul: sistem care declara ca o lucrare facuta 33% cu copy/paste nu e plagiat? Sistem corupt!

      • Vasile Cernat Vasile spune:

        Corect si multumesc!

    • Vasile Cernat Vasile spune:

      N-as vrea sa despic firul in patru pe tema titlului. E doar un titlu. Am putea sa-l redenumim “Natura moarta cu universitari romani” si asta nu schimba cu nimic esenta articolului.

      In aceeasi logica, un istoric suparat mi-ar putea reprosa ca nu exista dovezi istorice in favoarea ipotezei ca Robin Hood ar fi dat ceva la saraci si deci sa schimb titlul folosind numele unui haiduc cu CV ireprosabil. Normal ca termenul de demonstratie matematica poate fi interpretat in sens restrans, pur matematic, sau in sens larg, care include si folosirea metodelor matematice pentru verificarea unor ipoteze din diverse domenii. Putem discuta oricat despre acest subiect, dar nu aici este esenta. Vorba aceea, “Don’t bite my finger, look at where I’m pointing!”.

      • Consonant spune:

        Observatia mea era doar o incercare de a va atrage atentia ca trebuie sa fim foarte atenti cu cuvintele. Este alegerea dumneavoastra sa puneti ce titlu vreti, insa pe acest forum umbla oameni scoliti, in general, care sunt foarte sensibili la rigoare in exprimare si argumentare. Din pacate, exista o grava confuzie in utilizarea cuvantului “demonstratie” sau a sintagmei “demonstratie matematica”. Din punctul meu de vedere, este pacat ca un efort considerabil pe care l-ati facut in a aduce la lumina aspecte urate ale vietii academice, este umbrit de o exprimare nu prea inspirata. Atat si nimic mai mult.

        • pehash spune:

          Sa fim atenti cu cuvintele? Da, dar probabil in sens invers. Titlul ar fi trebuit sa fie mai clar: “Dovada ca profesorii universitari cu functii de conducere sunt niste hoti ordinari”.

  2. Alexandru Evanghelidis spune:

    Aceste practici au in unele cazuri si un efect secundar foarte distructiv asupra programelor educationale, care ajung sa fie niste amestecuri eclectice de cursuri, seminarii si laboratoare organizate nu dupa o directie bine stabilita ci dupa imparteala normelor.

    Astfel, un student mediocru este ametit si nu invata nici macar unele lucruri de baza, iar un student bun nu poate aprofunda nimic fara mult studiu individual, asta daca ii ramane timp dupa zecile de referate si “proiecte” necesare pentru promovarea zecilor de cursuri introductive.

    Iar profesorii se plang in continuare de calitatea studentilor si isi aduc aminte ce scoala se facea pe vremea lor…

  3. DanielT spune:

    Enfin, după mult timp un articol relevant la corupţie.
    La un moment dat intenţionam să verific acelaşi tip de ipoteză în cadrul poliţiei române, ca urmare a publicării salariilor şefilor de direcţii judeţene pe econtext, ipoteza era cu cât corupţia era mai tolerată în interiorul direcţiei judeţene, cu atât rata criminalităţii era mai mare şi salariile şefilor mai mari(datorită închiderii ochilor şi mecanismelor de colectare indirectă a banilor …ca şi în filiera naşilor de la CFR).

    Era o sinteză econtext care oferea datele respective. Ba mai mult, unii şefi ca şi cel de la Olt- (cine nu a auzit de clanurile de ţigani, de reţelele de criminalitate exportate în Occident cărţi de debit , prostituţie) şi pe plan personal recentul acuzat în scandalul Renghea…nici măcar nu şi-au îndeplinit obligaţiile în faţa legii, de a produce declaraţia de avere…fără să fie penalizat la vremea respectivă ceea ce denotă în opinia mea, certitudinea lui că nu va avea urmări la nivelul funcţiei(legături puternice cu oamenii politici locali şi naţionali, cu superiorii)-u fel de şi aşa nu păţesc nimic…Poate nu întâmplător şi fraudele la referendum s-au petrecut tocmai în acele judeţe..scăpate de sub controlul legii.

    • Vasile Cernat Vasile spune:

      O astfel de intiativa ar fi salutara. Sunt convins ca analiza declaratiilor de avere ar putea releva lucruri foarte interesante in multe alte domenii. E pacat ca datele alea sa zaca nefolosite.

  4. Celia spune:

    De ce nu se sesizeaza nimeni despre “relaxarea conditiilor de avansare” hotarate de Guvern chiar inainte de Craciun? Daca tot vorbiti de coruptie si nepotism acesta ar trebui sa fie primul aspect analizat: cum avanseaza unii ca au venit “ai nostri” si au schimbat conditiile de avansare si cum sunt altii marginalizati ca au putut sa avanseze in conditiile prevazute de lege…

    • Andrei George spune:

      Dragă Celia, relaxarea era necesară pentru că condițiile erau imbecile- și acest aspect e știut de toată lumea. Eu ți-o spun ca om care am 15 ISI-uri și nici unul din ele nu e în ”Revista de Metalurgie”. Nu poți face ISI-uri la comandă- și ideea de a scoate n ISI-uri pe an e contraproductivă inclusiv din punct de vedere științific- pentru că profesorul sau cercetătorul respectiv nu va mai ține seama de calitate ci de necesitatea de a scoate din joben câți mai mulți iepurași în cel mai scurt timp. Și atunci îți mai re-copiezi unele comunicări, mai schimbi un titlu, etc. Asta pentru marea masă- care e târâtă într-un exercițiu de scamatorii pe marginea bunului simț științific- șmecherii- alde Miclea, David și alții având un culoar liber- strâmt dar liber- pentru a scoate câți mai mulți iepurași. Pentru că dacă în domeniul mecanicii fine- de exemplu- e o concurență ca pe vremuri la Medicină la admitere- în domeniul psihologiei abisale sau a ce prostie cercetează dnii.Miclea și compania nu e nici naiba. Totul e să ai idei la început. Cunosc o preadistinsă fostă pro-rector- în realitate de o prostie cruntă- care a inventat econofizica.Care e la fel de mare prostie- dar sună bine și pe lângă dumneaei o mai cercetează și chinezii. Acuma cu niște bani dați unde trebuie scoți o revistă cotată ISI de Econofizică și poți publica cel puțin 12 numere/an – de unde să ai anual minim 12 ISI-uri. Din fericire, doamna respectivă nu mai e pro-rector și revista mai întârzie- dar nu pentru mult timp.Rezumând, era normal ca să relaxezi condițiile de promovare și pentru oameni onești.

      • Daniel Pele spune:

        Stimate Domnule Andrei George,
        Poate nu ar strica o minimă documentare despre econofizică, fie și pe Wikipedia: http://en.wikipedia.org/wiki/Econophysics.
        Astfel ați vedea că nu o studiază doar doamna cu pricina și ”niște chinezi”, ci e un domeniu cît se poate de serios și de respectabil.
        Vă recomand acum un singur nume: Didier Sornette!
        Restul e…tăcere!

  5. Peter Manu spune:

    Felicitari, Domnule Cernat, pentru analiza empirica a unei slabiciuni structurale al universitatilor din Romania. Ar fi utila, desigur, si o incursiune in cauzele “generale” ale acestor nedreptati.

    Vreau doar sa corectez impresia dumneavoastra ca productivitatea stiintifica (numarul de publicatii in reviste prestigioase) influenteaza nivelul de salarizare la universitatile din Statele Unite. Lucrez in acest sistem de 32 de ani si pot sa va asigur ca aceasta corelatie nu exista si nici nu poate fi negociata cu seful departamentului sau cu decanul facultatii dupa angajare.

    Prof. P. Manu
    Hofstra University
    Hempstead, New York

    • Vasile Cernat Vasile spune:

      Va multumesc! Ma preocupa si analiza cauzelor generale. Cand voi avea timp voi spune mai multe si pe aceasta tema.

      Cat despre afirmatia cu legatura dintre salarii si performanta stiintifica nu e o impresie. Am facut-o dupa ce am consultat mai multe lucrari stiintifice (neffind vorba despre un articol stiintific ci despre un rezumat extins adresat unui public larg nu am trecut bibliografia) Va ofer doua titluri relevante, unul mai vechi si altul mai recent (au mai fost si altele ,dar astea imi sunt la indemana acum):

      Hamermesh, D. S., Johnson, G. E., & Weisbrod, B. A. (1982). Scholarship, citations and salaries: Economic rewards in economics. Southern Economic Journal, 49, 472-481.

      Melguizo, T., & Strober, M. H. (2007). Faculty salaries and the maximization of prestige. Research in Higher Education, 48, 633-668.

      Experienta mea in State este mult mai limitata. Am petrecut doar un an acolo. Intr-adevar am auzit povesti de groaza despre oameni cu impact imens dar ca nu erau luati in calcul pentru tenure. Pe de alta parte, majoritatea lucrarilor stiintifice pe care le-am consultat sustin contrariul. De aceea am mers pe ultima varianta.

    • eu****** spune:

      Domnule Profesor Manu,

      Poate o analiza, un articol, cu ceea ce vreti Dvs. sa sustineti ar putea sa fie extrem de interesanta. Din cate am observat Contributors.ro incurajeaza dezbaterile, articolele care sunt ancorate in argumente.

      Va multumesc.

  6. kinn spune:

    Da, un articol relevant! Felicitari!

  7. SC spune:

    Din pacate, nu ati demonstrat decat o corelatie intre cat de putin a scazut venitul si functia ocupata de persoanele respective. Nu este sub nicio forma o demonstratie de coruptie.

    Veniturile care au scazut cu 25% au fost cele de la bugetul de stat pentru salarii (salarii care oricum sunt mici). Veniturile din proiecte (proiecte facute de persoane competente) nu au fost afectate de scaderea de 25%. Deci e logic ca persoanele in cauza, care ajung ca urmare a competentei in functii de conducere, sa aiba venituri neafectate semnificativ de reducerea bugetara.

    • Vasile Cernat Vasile spune:

      Ma bucur ca ati ridicat aceasta problema! Este primul contra-argument la care m-am gandit si eu cand mi-a venit ideea acestui studiu. Dar am aflat un lucru important: salariul primit printr-un proiect se regaseste in bugetul universitatii. Cand castigi un proiect si incasezi bani de acolo, tot ca angajat al universitatii ii incasezi. Atata doar ca iti faci un contract pe perioada determinata sau alta forma de angajare si banii iti intra dintr-un cont separat. Insa tot universitatea gestioneaza banii si-i inregistreaza la buget.

      Deci, daca universitatile ar fi atras mai multi bani prin proiecte lucrul acesta ar fi trebuit sa se vada in bugetele lor.Tocmai de aceea, inainte de a aduna atatea declaratii de avere am verificat cum au evoluat bugetele de personal (si numarul angajatilor, pentru ca un alt contraargument ar putea spune ca universiatile au dat afara multi oameni). Mi-a luat ceva timp sa gasesc aceste informatii, pentru ca multe universitati nu sunt transparente in aceasta privinta. Pana la urma am gasit toate aceste informatii la nivel central, la UEFISCDI. Iar situatia este clara: bugetele au scazut semnificativ, deci universitatile nu au compensat aceasta reducere atragand mai mult fonduri.

      • SC spune:

        Va aflati in eroare. Nu-mi dau seama daca gresiti intentionat sau nu, dar corelarea nu implica cauzalitate. De asemenea, e normal ca bugetul total al universitatii sa scada usor. Si salariile au scazut, dar cu suma mica venita de la bugetul de stat. Sumele de salariu din proiecte au ramas la fel.

        • Vasile Cernat Vasile spune:

          Daca sunteti familiarizat cu statistica, e usor sa va dati seama ca acest studiu nu este un simplu studiu corelationar. Cand studiezi doar doua variabile si masori coerlatia dintre ele te poti insela, intr-adevar, grav. De pilda se observa o corelatie puternica intre consumul de inghetata si numarul de decese prin inec. In acest caz, daca vrei sa judeci relatia in termeni de cauzalitate o dai in bara rau de tot, iar motivul principal este ca ignori o a treia variabila, cruciala – temperatura care, de fapt, explica ambele varabile.

          In consecinta, un studiu serios trebuie sa controleze analizele pentru principalii factori care ar putea interfera semnificativ cu variabilele studiate. Tocmai de aceea am introdus in analize atatea alte variabile, ca sa putem exclude explicatiile alternative. Rezultatul final trebuie citit in felul urmator: functia are un efect longitudinal semnificativ asupra venitului anual in conditiile in care analiza este controlata pentru: performanta stiintifica, grad didactic, ierarhizarea universitatii, s.a.m.d. Deci analiza exclude, printre altele, intepretarea conform careia cei din conducere sunt mai performanti din punct de vedere stiintific si de aceea castiga mai mult. De fapt, lucrurile stau chiar invers. Trebuie amintit ca, mult timp, proiectele de cercetare din Romanai au fost castigate pe ochi frumosi si nu pe baza de competenta (din cate se pare ne vom reintoarce la acele vremuri). Relevanta in acest sens este analiza unui profesor de la Babes Bolyai care a studiat, acum cativa ani, relatia dintre performanta stiintifica a celor care au semnat propuneri de proiecte si scorul efectiv obtinut de proiecte. Desi performanta trebuia sa conteze enorm in scorul final, corelatia obtinuta a fost nula, chiar usor negativa, daca nu ma insel.

  8. Roman spune:

    Un articol foarte clar si care demonstreaza foarte bine ceva ce toata lumea stia, dar dificil de expus si demonstrat. Metodologia folosita de autor se poate regasi in orice articol dintr-un jurnal academic de renume mondial.
    Pentru cei care nu sunt familiari cu metodele statistice poate parea irelevant, insa d-ul Adrian explica foarte bine ce inseamna punctul de significanta statistica.
    Felicitari pentru idee si articol :)

  9. Andrei George spune:

    Stimate domnule Cernat,

    Analiza dvs. este o aiureală- dintr-un motiv foarte simplu. Marea majoritate a profesorilor universitari din universitățile citate de dvs:

    1. Fie că au fost implicați în cel puțin 1 proiect structural- și dacă ați luat în calcul cadre didactice de top din universități- ele au pentru un astfel de proiect un salariu mai mare de 6000 lei/lună- deci salariul lor s-a îmbunătățit în mod evident (precizăm faptul că 2010 a fost un an foarte deschis către câștigarea proiectelor structurale- orientate spre învățământul superior);
    2. Fie că predau și la univeristățile particulare- în acest sens nu mai este o informație confidențială faptul că cei de la ASE predau- de exemplu- la Româno-Americană. Universitățile particulare n-au redus salariile iar cei care fac declarația trebuie să includă și aceste date.

    • Vasile Cernat Vasile spune:

      La prima observatie am raspuns mai sus. Probabil nu ati observat datorita decalajului dintre scrierea comentariilor si aprobarea lor. La a doua trebuie sa subliniez ca am luat in calcul doar veniturile obtinute de oficial de la universitatea unde e angajat. Venuturile din alte surse sunt trecute separat in declaratia de avere si, normal, nu le-am luat in calcul.

      • Andrei George spune:

        Stimate domnule Cernat,

        Mergând pe ideea pe care ați enunțat-o dvs.- aceea că nu toată lumea și-a detaliat declarația de avere- haideți să ne uităm un pic la declarațiile de la ASE- unde numai echipa de conducere- adică 6-7 oameni a declară veniturile. la http://www.ase.ro/ase/management/pdf/Declaratii_avere_2012.
        Uitându-ne la rector, dl.Năstase vedem că domnia sa câștigă 339.420 lei din proiecte POSDRU- deci ceva mai puțin de 30.000 lei/lunar- și 73.813 lei din activitatea didactică. Ar putea fi discutate foarte multe aici despre modul în care sunt înțelese proiectele POSDRU- dar nu avem nici un fel de dovadă despre ”corupția” celor din vârf. Iar diferența ar trebui să șocheze pe undeva pentru că dna. prorector Țâgu câștigă nici mai mult nici mai puțin decât 151927 lei din activitatea didactică și de cercetare (să fie și POSDRU aici ?) , deci cam de 2 ori mai mult decât dl. rector sau 12660 lei/lună. Acuma, la banii ăștia, evident că toată lumea și-ar dori să fie profesor universitar deși avem o oarece îndoială că ștatele de salarii ale ASE-ului cuprind astfel de sume pentru cei care nu sunt rectori sau pro-rectori. De exemplu, dl. profesor L., de la Cibernetică, căruia am avut plăcerea să-i fiu asistent în 1996-1997, preda și la Spiru Haret (i-am fost asistent și acolo). Și nu există declarația domniei sale de avere. Cam toți profesorii de la Cibernetică sunt în aceeași situație- și nu trebuie să-i acuzăm pentru acest lucru- pentru că mai fac oamenii un ban. Și nu văd unde ar fi problema cu corupția. QED. Această mică demonstrație acoperă faptul că pentru Facultatea de Cibernetică , etc. a ASE-ului nu este valabilă teoria dvs. pentru faptul că nu aveți nici un fel de date- nu pentru că nu este posibil să existe corupție. Idem pentru orice facultate unde nu aveți date- și dacă ASE-ul nu vi le-a dat (pentru că și celelalte facultăți din ASE sunt la fel- fără declarații de avere la profesori ) înseamnă că multe universități (pentru că discutăm statistică aici nu mă pot hazarda să spun majoritatea) i-au urmat exemplul.

        • Vasile Cernat Vasile spune:

          Pe siteul ASE sunt disponibile nu 6-7 declaratii de avere ci cateva sute. Iar eu lucrez cu sute de declaratii si nu cu 2-3 tocmai pentru ca sa pot efectua niste analize statistice relevante pentru intregul sistem. Daca la cativa oficiali cu functii ridicate din esantion le scad veniturile in 2010 fata de 2009 nu inseamna nimic. Importante sunt regularitatile generale, caci despre asta vorbesc aici. Nu sunt detectiv particular care sa vaneze pe cineva anume.

          Dvs. ati afirmat ca anul 2010 “a fost un an foarte deschis către câștigarea proiectelor structurale- orientate spre învățământul superior”. Va rog sa aduceti date care sa sprijine aceasta afirmatie. Ceea ce afirm eu poate fi verificat de catre oricine acceseaza linkul din articol catre siteul UEFISDCI. Daca si dvs. aveti date verificabile care va sprijine afirmatiile atunci avem un subiect serios de discutie.

          • Andrei George spune:

            Stimate domnule Cernat,

            Sunt și eu extrem de curios unde ați găsit CELELALTE declarații de avere- și aștept cu interes link-ul. N-am reușit să găsesc decât declarația de avere a managementului.
            Referitor la 2010- ca om care a aplicat în anul respectiv și a câștigat câte ceva- vă invit să vă uitați pe ofertele lansate de POSDRU- acolo unde era și învățământul- cât și pe lista proiectelor câștigate- tot POSDRU. 2011 a fost anul în care s-au închis porțile, au fost lansate câteva competiții- oricum nesemnificative- și s-au introdus ordonanțele prin care s-a tot micșorat avansul- de la 30% la 10%.

            • Vasile Cernat Vasile spune:

              Celalalte declaratii sunt tot acolo. In partea stanga exista un link – Arhiva declaratii de avere iar sub el un chenar colorat, ca sa atraga atentia, cu anii inclusi in arhiva.

              Nu va avantajeaza sa insistati pe proiectele POSDRU. Daca ati castigat vreun astfel de proiect stiti prea bine ca universitatea face cea mai mare parte a cheltuieilor din fonduri proprii. Banii vin mult mai tarziu – tocmai de aceea multe universitati erau sa dea ortu popii, deoarece au facut cheltuile absolut stupide doar pentru niste salarii uriase si apoi au riscat falimentul. Ca sa-si plateasca aceste salarii uriase, managerii universiatilor au luat adesea din ceea ce ar fi putut merge la alti angajati sau au indatorat unviersitatile la banci, cost pe care tot angajatii de rand il suporta (vezi cazul mult mediatizat de la Al. I Cuza).

    • pehash spune:

      Stimate inestimabil, trebuie sa fii aiurit (a se citi ipocrit) sa numesti aiureala o analiza bazata pe declaratii publice de venit. Daca respectivii stimabili care au scris declaratiile nu aveau nimic de ascuns, si-ar fi detaliat veniturile, nu credeti?

    • Pinno spune:

      @Andrei George

      Daca tot ati fost asistentul unui prof. de la Cibernetica probabil ca stiti ceva statistica. De ce nu faceti dvs. un studiu care sa nu fie o aiureala? Unul bine fundamentat stiintific asa cum se obisnuieste la Universitatea Spiru Haret!
      Astept cu nerabdare!

      • Andrei George spune:

        Dragă domnule Pinno, reveniți vă rog la obiect. De ce aș face eu un studiu ??? Premisa de pornire e falsă- aceea că ar exista o corupție generalizată. În realitate, orice om care are posibilitatea (vezi dl.rector ASE) vrea să câștige cât mai mulți bani. Lucrul în programe POSDRU nu este corupție și nici predatul în mai multe locuri. Discutăm deocamdată despre acest studiu- care, dacă e să facem un exercițiu statistic și să generalizăm constatările făcute la ASE- care dă numai datele conducerii și are un număr foarte mare de cursanți- ne arată faptul că autorul nu are date statistice semnificative pentru a formula o concluzie viabilă. Dacă acest lucru vă deranjează, îmi pare rău pentru dvs. Altfel, este ca și cum mi-ați spune că dacă nu-mi plac avioanele Boeing să fac eu altele.

  10. Ciobanu spune:

    Domnule Cernat, am incercat si eu sa gasesc pe site-ul Universitatii Politehnice Bucuresti declaratiile de avere ale profesorilor. Nu reusesc sa gasesc nimic. Imi puteti da vreo indicatie, cum sa caut?

  11. Un profesor spune:

    Buna ziua,
    As dori sa introduceti o analiza a modului cum se castigau banii si in invatamantul preuniversitar. Mai precis, as dori sa faceti o analiza a fondului de 2% din fondul salarial care era la dispozitia unitatii scolare. Ma refer la felul cum a fost folosit acest fond de catre conducerile unitatilor scolare atunci cand acest fond exista. El a fost eliminat de catre premierul Boc. Marea majoritate a profesorilor (peste 90%) nu au beneficiat de acest fond niciodata. Desi scopul lui a fost acela de a premia o data la trei luni profesorii performanti din sistem, sau salariati care se implicau in activitatile scolare si extrascolare, in realitate acesti bani ajungeau de cele mai multe ori doar la anumite persoane din unitatea scolara, aceleasi de fiecare data. Profesorilor li se spunea ca nu sunt bani, si ca acest fond nu se mai da. Zvonurile printre noi profesorii sunt ca acest fond reprezenta un fel de taxa de protectie pe care unii directori o plateau la inspectori pentru a nu fi controlati sau pentru a nu li se face inspectii sau pentru a fi anuntati atunci cand are loc un control. Se pare ca acei directori, din acea perioada, care au incercat sa distribuie fondul de 2% corect in unitatea scolara pe criterii clare, cunoscute de catre colegii lor din cancelarie, si care nu au sifonat banii si in alta parte, nu ramanea in functie si urmatorul an.

  12. Jane Skimmer spune:

    Mediul universitar e corupt fiindca, STATISTIC, numarul incompetentilor si impostorilor e 99% si in crestere. Toti oamenii de stiinta si tehnologie capabili au plecat si pleaca, in Vest sau in privat, si tinerii cu potential la fel.

    Universitarii nu-si merita salariile si sper ca sistemul sa se prabuseasca repede. Miscarea anti-taxe a inceput:

    http://capitalismpepaine.wordpress.com/2013/01/31/miscarea-antitaxe/

  13. de bun simt spune:

    Din pacate ANI si DNA nu sunt interesate de putregaiul si hotia din invatamantul superior. Recolta ar fi mare, dar ei nu sunt interesati deloc. Intrebarea ramane – de ce ?

  14. vitansandu spune:

    Premise eronate: a, cheltuielile universitatilor nu s-au redus prin diminuarea salariilor cu 25%, acestea fiind obligate sa vireze la buget diferenta. b. Multi universitari castiga din proiecte (in special POSDRU) mai mult decat salariul. Faceti o analiza corecta, nu veniti cu aproximari si estimari, matematica este ceva mai mult de atata.

  15. lucid spune:

    Intr-adevar, putreziciunea sistemului universitar din rrrrominika depaseste orice limita a bunului simtz. Cei care critica articolul d-lui Cernat n-au citit in viatza lor o declaratie de avere a unui universitar, in care veniturile sunt puse pe capitole: salariu didactic la stat si separat la privat, contracte de cercetare, activitati editoriale inclusiv cartzi, expertize, etc. Este o hotzie de neinchipuit. Iar cauza e evidenta: 90% din asa-zisii profunivi si confunivi sunt balast, ca sa nu zic garbage. Si pestele de la cap se impute: madam Andronescu, care raporteaza acelasi articol – si el facut de altii – la mai multe proiecte-contracte cu buget separat, tribul mang-litorilor de la Oradea (a “plecat” puscariasul cu suspendare Th. Maghiar dar i-a ramas progenitura), celebrul Adrian Gorun “rector” la Tg Jiul lui Ponta, fost suplinitor satesc in anii 90. De actualii ministri s-au speriat universitatile din vest vazandu-le sivi-ul si listele de lucrari. Un secretar de stat la “educatzie” e specialist in….cazane cu…aburi! iar altul, un oarecare gigel, e specialist in….masini agricole! (dupa ce am vandut Semanatoarea si Tractorul !!!!). Si aici avem doi demni reprezentatnti ai garbage-ul universitar al rrrominichii; pe Andrei George, cica specialist in Ciibernetica-ASE si pe @SC care e convins ca numai competentza i-a adus in functii de conducere pe hahalerele de care am vorbit mai sus. Macar pe vremea lui ceuasescu ASE-ul avea decenta sa-si numeasca facultatea de Cibernetica ECONOMICA. producand contabili care stiau sa incacce date pe batranele calculatoare felix sau olivetti. Dar acum, cand in nici o universitate economica din lume nu exista o facultate de cibernetica, ASE-ul are tupeul sa -i declare pe contabilii care invatza sa foloseasca bazele de date (la ora actuale TOTI comtabilii trebuie sa faca asta) drept ….ciberneticieni.
    Drama rrrominichii este ca cei peste 90% de “garbage” sunt alcatuiti din imensa majoritate a inginerilor (cu mica exceptie a specialistilor in computere, mai totzi viitori emigrantzi), practic toti “ase”-istii, juristii, senesepaistii, “comunicatzionistii”, in general palavragiii necunoscatori de nici o limba straina pentru care o discutie cu un coleg strain e o adevarata mucenicie. Degeaba mai exista cateva sute – din ce in ce mai putine – de specialisti in stiintele exacte si in medicina, ei sunt pe cale de disparitie fie prin emigrare fie prin absenta doritorilor de studentie. Suntem o populatie sinucigasa.

  16. o situatie clara de coruptie spune:

    Exista o situatie clara care reflecta coruptia conducerii multor universitati si pe care nimeni nu doreste sa o dezbata. Ma refer la examenele de re-examinare organizate de multe universitati, in general atunci cand acestea dispun de o cifra impresionanta (benefica doar ptr conducere) de scolarizare. Merita sa va uitati si la persoanele cu functii de conducere care dispun aceste examene. Stim cu totii ca examenle legale ptr un student sunt doua pe an – acelea ptr care studentul nu plateste (examinarea normala si restanta).
    In dorinta de a se imbogati , conducerile multor universitati – interpretand dupa dorinta lor legea – obliga cadrele didactice la re-examinari (uneori foarte multe) suplimentare in timpul anului. Ptr aceste examene studentii platesc. Banii intra in visteria universitatilor iar conducatorii acestora ii folosesc dupa bunul plac, evident. Cadrele didactice care organizeaza re-examinarile ( formuleaza subiecte, supravegheaza, corecteaza) nu sunt platite ptr munca suplimentara (nici nu ar trebui ptr ca in cazul in care ar fi platite si-ar putea dezvolta o afacere din picatul studentilor – categoric aceste re-examinari platite sunt ilegale si au legatura cu mita). Mai mult, daca un cadru didactic are “tupeul” sa comenteze atunci i se spune sec ca aceasta activitate intra in fisa postului. Fisa postului – dupa legea Funeriu – este la discretia conducatorilor universitatilor, dar nici anterior lui Funeriu nu era greu sa obligi un cadru didactic la munca suplimentara neplatita. Este vorba exact de exploatarea omului de catre om. Interesant este cum nimeni pana acum nu a contestat cu adevarat aceasta practica a rectorilor-vatafi din universitatile din Romania. Va garantez ca declaratiile de avere a acestor rector-vatafi sunt cele mai”interesante” si ar trebui analizate cu atentie. ANI ar trebui sa analizeze conflictul de interese clar si la vedere si care dureaza de ani de zile. Dar ANI are alte preocupari…mai politice… Probabil ca si DNA ar trebui sa intervina, dar dumnealor se tem sa nu gaseasca rectori-vatafi bine infipti politic. Asa ca… tacem si inghitim, nu-i asa ? Iar vatafii nostri se imbogatesc pe zi ce trece…

  17. Jane Skimmer spune:

    Ca fosta cadru didactic universitar, pot sa zic ca ai dreptate dar situatia e muuuult mai grava. Practic, doar solutia mexicana, adica toti afara, apoi trecuti prin abilitare, dar cu comisii din strainatate serioase, mai poate asana mediul academic romanesc. Oricum, acuma huzuresc pe banii din taxele firmelor private sau imprumutati de la FMI mase de impostori, muuulti !! vezi noul meu hobby mai jos, vanatoarea de impostori, in limita timpului….

    Lista impostori academici cunoscuti la 1 febr. 2013

    Impostori academici = plagiatori, persoane cu CV-uri trucate, persoane care
    nu si-au facut ele articolele sau tezele ci doar au fost puse coautori sau chiar autori unici,
    persoane care au avansat in alte domenii decat cele pentru care au calificare si la
    alta comisie CNATDCU decat cea corespunzatoare specializarii lor.

    Toti indivizii de mai jos au fosti dovediti si “ispravile” lor pot fi vazute la o simpla
    cautare pe Google. In paranteza sunt functiile ocupate acum sau in trecut.

    Cerem:

    1. Eliminarea definitiva din educatie si cercetare a acestor impostori.
    2. Inapoierea banilor primiti pe nedrept de la stat.
    3. Retragerea dreptului de a conduce si a valida doctorate si grade academice
    pentru persoanele care au indrumat sau validat doctoratele respective sau avansarile
    bazate pe doctorate plagiate, articole plagiate, articole facute la comanda. Inclusiv a
    membrilor din CNATDCU si Consiliul de Etica care i-au validat sau i-au “albit”. Inclusiv eliminarea definitiva din sistem a spagarilor din aceste comisii si a indrumatorilor de doctorate care vand titluri de doctori pe bani.

    1. Victor Ponta (ministru)

    2. Ioan Mang si sotia (ministru)

    3. Corina Dumitrescu (ministru)

    4. Rovana Plumb (ministru)

    5. Ramona Lile, rector Aurel Vlaicu (Arad)

    6. Mircea Beuran (ministru)

    7. Constantin Copotoiu (rector, UMF, Targu Mures)

    8. Klara Branzaniuc (prorector, UMF, Targu Mures)

    9. Ecaterina Andronescu (ministru)

    10. Liviu Andrei (prefect de Gorj si profesor la Aurel Vlaicu, Arad)

    11. Gheorghe V. Lepadatu (profesor, Dimitrie Cantemir)

    12. Ionel Sinescu (rector, UMF Carol Davila)

    13. Nicolae Jitea (medic, spitalul Coltea, Bucuresti)

    14. Olguta Vasilescu (primar, Craiova)

    15. Sorin Frunzaverde (ministru si mason)

    16. Alin Popoviciu (parlamentar)

  18. eu****** spune:

    Felicitari Jane!

    Mult spor la treaba mai departe!

  19. Cristian Ducu spune:

    Domnule Cernat,
    Intrucat editorii contributors.ro folosesc o dubla masura in publicarea materialelor pe platforma web (nu are rost sa intru in amanunte), sunt nevoit sa va semnalez la comentarii un articol critic la adresa textului dumneavoastra: http://lapunkt.ro/2013/02/02/despre-moralitate-si-imoralitate-oricum/

    • Vasile Cernat Vasile spune:

      V-am citit textul. Din pacate, se pare ca dvs nu l-ati citit pe al meu.

      Va intrebati, cu inocenta: “Oare chiar este imoral faptul că un cadru didactic câştigă mai bine decât altul?”. Daca ati fi citit cu atentie textul ati fi observat ca raportul intre salariul maxim si cel minim este de aproximativ 40 la 1, asta in conditiile in care in sistemele universitare din alte tari acesta este mult mai redus . De asemenea, daca ati fi citit textul cu atentie, ati fi observat ca salariile despre care vorbesc se apropie ca valoare sau chiar le depasesc pe cele din tarile dezvoltate. Asta in conditiile in care Romania are un PIB/cap de locuitor mult mai mic iar universitatile noastre nu se regasesc in nici un top international, fie el oricat de extins. E nevoie de foarte, foarte multa miopie (sau rea intentie) ca, in aceste conditii, sa va creasca tensiunea la vederea cuvantului “imoral” si sa ma acuzati de o agenda egalitarista.

      In alt loc afirmati: “A doua chestiune care îmi dă bătăi de cap este distincţia între fapta imorală şi fapta de corupţie pe care o regăsim în primul citat. Nu am înţeles ce anume le distinge. Oare fapta de corupţie nu este totodată şi o faptă imorală? ”

      Serios? Un director de centru de studii “avansate” in etica aplicata poate sa ridice o astfel de intrebare? In citatul incriminat de dvs. afirm: “Faptul că un profesor universitar câştigă foarte mult în comparaţie cu media poate fi imoral într-o ţară aşa de săracă precum a noastră, dar nu intră automat la categoria faptelor de corupţie”. Deci eu pornesc de la premisa, de altfel corecta, ca nu orice fapta imorala este si o fapta de coruptie dar dvs inversati complet perspectiva, creand un caz perfect de “the straw man fallacy”. Astfel de artificii ieftine si dezonorante nu au ce cauta intr-o dezbatere serioasa!

      • Cristian Ducu spune:

        Am avut impresia ca voi da peste o dezbatere de idei, ca veti veni cu argumente serioase, nu ca veti intra in logica “sunt acuzat, raspund” sau “nu ati citit ce am scris”. Dezbatere, domnule, dezbatere!

        Le iau pe rand: spuneti ca “raportul intre salariul maxim si cel minim este de aproximativ 40 la 1″ iar acest lucru este imoral. Pai de ce nu ar fi imoral si cand diferenta este de doar 2 la 1 sau 10 la 1?! Eu va puneam sub semnul intrebarii presupozitiile, dar se pare ca nu va prindeti. Faptul ca Romania este o tara saraca sau ca in alte parti, in alte sisteme universitare, diferenta este mai mica nu reprezinta argumente suficiente pentru a sustine imoralitatea faptei respective. Nici macar faptul ca universitatile din Romania nu se regasesc in topuri internationale nu este suficient. Imoralitatea nu se judeca in functie de astfel de elemente accidentale.

        Eu nu va acuz de o agenda egalitarista, ci doar argumentez cum limbajul folosit in textul de pe contributors.ro sustineti o perspectiva egalitarista. De la a fi tributarul unei viziuni egalitariste si pana la o agenda egalitarista e o diferenta mare. Dar probabil nu aveati contra-argumente pentru a dovedi in cele din urma contrariul afirmatiilor mele.

        Daca as fi vrut sa va acuz de o agenda egalitarista as fi putut, de exemplu, sa ma leg de faptul ca inclusiv titlul trimite la asa ceva. “Anti-Robin Hood” nu face altceva decat sa transmita ideea ca, in universitatile romanesti, comportamentul este contrar celui avut de Robin Hood, personaj pozitiv in folclor. Adica nu are loc o redistribuire a resurselor catre cei multi (prin jecmaneala si hotie, dupa cum spune legenda, sau prin alte mijloace), ci un comportament corupt, menit sa “calmeze angoasele salariale ale celor putini, puternici si cu venituri grase”.

        Cat priveste a treia remarca, imi dau seama ca habar nu aveti despre ce vorbiti. Nici macar in materie de logica propozitionala. Eu spuneam ca nu vad diferenta intre fapta imorala si fapta de coruptie pentru ca orice fapta de coruptie este si o fapta imorala, reciproca nefiind adevarata. Insa imi raspundeti ca “nu orice fapta imorala este si o fapta de coruptie”. Deci la ce anume va referiti?! Cum ar fi sa va invit sa parcurgeti manualul de clasa a IX-a de Logica, cel al lui Bieltz si Gheorghiu?!

        Dar nu acesta era argumentul, ci ca dumneavoastra vedeti o diferenta calitativa intre cele doua de parca faptele de coruptie nu ar fi imorale. La asta faceam referire in articolul meu, nu la o presupusa eroare de logica.

        Mi se pare aiurea sa faceti trimitere la pozitia pe care o ocup la momentul actual. E ca si cum eu m-as intreba cum este posibil ca un cadru didactic universitar sa faca o astfel de eroare metodologica si sa deduca din informatii partiale (8 universitati din 100 – sic!) ca “mediul universitar românesc nu arata prea bine”. Care este marja de eroare?! Ce studiu longitudinal ati realizat in 2 ani de zile?! Asta ca sa vorbim despre competenta.

        • Vasile Cernat Vasile spune:

          Îmi demonstrați, încă o dată, că ați citit textul meu pe diagonală. În primul rând, e trist că nu ați băgat de seamă că studiul vizează doar universitățile de stat. Sau dvs credeți că sunt 100 de universități de stat în România? O fi ca în bancurile acelea cu Chuck Norris: în România există atâtea universități de stat câte vrea Cristian Ducu. În al doilea rând, ar trebui să știți că în afară de Doamne-Doamne, care știe tot și nu e interesat de cercetare, toți cei care facem cercetare științifică ne folosim de informații parțiale pentru a ne verifica ipotezele. Cum să faci din asta un reproș? Și câteva cuvinte despre reprezentativitate, ca să vă fie mai clar. Dacă ai învățat despre metodologia cercetării sociale de la TV e normal să faci o legătură automată între dimesiunea eșantionului și reprezentativitate. În realitate, lucrurile sunt ceva mai complicate. Vedeți dvs., în joc intervine nu numai mărimea eșantionului ci și mărimea populației țintă și uniformitatea variabilelor studiate. Să presupunem că 99% dintre bucureșteni cred în Dumnezeu și că 50% cred în extratereștrii. Din punct de vedere strict statistic, dacă la o populatie de 1 milion de indivizi extrag un eșantion impecabil de 100 de persoane cărora le pun prima întrebare, marja de eroare e mai mică (plus minus 1,95) decât în cazul în care, la aceeasi populatie, construiesc un eșantion de 1000 de persoane cărora le pun a doua întrebare (plus minus 3,1%). Înțelegeți cât de prost puneți problema? .

          Revin la principala dvs critica. Ce afirm eu și e îngroșat de dvs? „Faptul că un profesor universitar câştigă foarte mult în comparaţie cu media poate fi imoral într-o ţară aşa de săracă precum a noastră, dar nu intră automat la categoria faptelor de corupţie”. Cum intrepretați dvs. această afirmație? Spuneți: „Prima frază citată ne spune explicit că dacă un profesor universitar câştigă mai mult decât media cadrelor didactice din învăţământul superior, atunci acest lucru este imoral”. Unde am spus eu așa ceva? În primul rând, de unde știți că m-am referit la media cadrelor didactice și nu la media salarială la nivel național? În al doilea rând, eu am afirmat că un salariu foarte mare POATE fi imoral. Cum sa vă scape așa ceva? Forțați intrepretarea într-un mod grosolan, inadmisibil. Și chiar dacă aș fi afirmat ca e imoral, este un non sequitur evident să concluzionezi ca în spatele unor astfel de afirmații ar sta o viziune egalitaristă. Dacă spun că nu îmi place Marx nu înseamnă că sunt capitalist, dacă spun că îmi place albul nu înseamnă că îmi displace negrul ș.a.m.d. La fel, afirmați despre mine că văd „o diferenta calitativa intre cele doua [coruptie si imoralitate] de parca faptele de coruptie nu ar fi imorale”. Unde anume spun sau sugerez eu asa ceva? Nicăieri! E o altă proiecție de-a dvs. pe care o camuflați în uniformă de observație atentă. Se pare ca cineva nu a citit manualul de logica pe care il recomanda cu atata patos!

          Deci, daca doriti să fiți luat în serios, vă rog să cititi textul cu atentie si sa faceti observatii pertinente, nu să însăilați o serie de judecăți care nu au legătură cu afirmațiile mele.

          • Cristian Ducu spune:

            Trebuie sa recunosc ca am ras cu foc la ultimul comentariu pe care mi l-ati lasat. Realizez acum de ce nu merita sa continuam aceasta comunicare: va simtiti precum un animal bagat in colt si care da cu capul in orice numai sa scape. Va inteleg disperarea. E aiurea sa vina cineva si sa incerce sa iti demonteze rand pe rand presupozitiile. Ce ati putea face? Pai sa veniti cu acuza ca nu am citit decat pe diagonala sau ca nu am fost atent la ce ati scris sau ca pun prost problema. Este cazul tipic pentru orice individ care nu are apetit pentru dialog, pentru dezbatere. Il vad atat de des in Romania, si mai ales printre cei ca dumneavoastra, i.e., cadre didactice universitare frustrate de mediul competitiv in care se afla, incat mi se face lehamite.

            Eu v-am propus sa discutam presupozitiile, nu esantionul. Presupozitiile erau miza, nu competenta dumneavoastra in materie de metode sociologice. Acea remarca era tocmai un raspuns la modul cum ati inteles sa comentati in prima instanta: “Serios? Un director de centru de studii “avansate” in etica aplicata poate sa ridice o astfel de intrebare?” De parca aceasta calitate are ceva special care il face pe cel care o detine sa argumenteze mai bine sau mai prost.

            Eu nu doresc sa fiu luat in serios. Dumneavoastra cersiti acest lucru atunci cand scrieti un text fara nici un fel de sustinere si comentati agresiv ca celalalt este de vina ca se intelege altceva decat ati intentionat. Nu doar eu am remarcat acest lucru. Cititi si comentariile de mai sus, ale altor lectori “infideli”.

  20. Bradut Bolos Bradut Bolos spune:

    Felicitari, articolul este incitant, documentat, argumentat, cu concluzii bazate pe aplicarea metodelor de cercetare alese.

    Este evident faptul ca esenta societatii noastre este “haiducia inversa”, denumita in breasla economistilor “crony capitalism”.

    Managerii universitatilor au inteles corect ce li se cere, au reusit sa aplice cu suces directivele primite, iar ceea ce observati dumneavoastra este dimensiunea recompensei din partea “patronatului”. Este aplicarea la nivel universitar a managementului tipic de criza, prin redistribuirea pierderilor catre cei cu putere redusa de decizie, si a profiturilor pentru cei care care au putere de decizie sau influenta semnificativa.

    Exista si forme de capitalism (si management) mai performante, dar mai avem cale lunga pana la ele.

  21. Marius spune:

    Interesant articolul, si mai interesante comentarile.

    Clar este nevoie de actiune pentru a combate astfel de practici. Ceva trebuie facut, urgent. Nu se va face. De ce? Este suficient sa ne uitam la comentarile de mai sus. Se pierde in totalitate esenta articolului si lumea se concentreaza doar pe elemente din articol care vor sa le comabata, cum ar fi titlul.
    Daca aici pe contributors, unde se aduna persoane cu o educatie peste medie, exista o astfel de atitudine fata de un fenomen de coruptie grav, ce pretentii sa emitam la nivel de intreaga societate?

    Putem face o paralela la articolul scris de nature, cu privire la plagiatul din teza de doctorat a domnului Ponta. Probabil si in acest caz. era important sa dam atentia titlului de articol, sau mai stiu eu ce alte pasaje. Domnul Ponta ocupa in continuare acelasi post. Societate ii permite acest lucru.

    Numai bine.

    • stefan spune:

      Un autobuz trage pe dreapta langa un versant muntos. Unul dintre pasageri striga: “Oameni buni, o stanca se pravaleste spre noi! Moralistul ii spune; “Domnule, nu e permis sa strigi in autobuz! Unde iti sunt cei sapte ani de acasa? ” Filologul exclama si el: “Cum poti fi atat de incult? Cum sa se pravaleasca spre ceva? Eventual peste ceva. E aberant! Te rog sa reformulezi astfel incat sa respecti toate regulile unei exprimari corecte ” Geologul intervine si el”: Cum adica o stanca? Oferi prea putine informatii! E bazaltica, e calcaroasa? Hop top apare si matematicianul: Cum ai stabilit dumneata ca se indrepata spre noi? Pe ce axiome iti bazezi concluziile? Sunt acestea in mod necesar adevarate? Dupa mai multe astfel de replici, stanca se pravaleste peste autobuz si toti pasagerii sunt trimisi pe lumea cealalta. Sfarsitul povestii. Cam asa e si cu multe dintre reactiile la acest articol: se focuseaza pe periferic si neesential, ignorand cu desavarsire mesajul central si implicatiile sale.

      Subscriu la observatiile dumneavoastra.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Vasile Cernat


Vasile Cernat

Cerceteaza societatea romana din perspectiva psihologiei sociale. Este conferentiar la Universitatea Petru Maior din Targu Mures. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)