Home » Educatie » Citesti:

Argumente in deriva (3)

Adriana Gorga februarie 10, 2013 Educatie
63 comentarii 1,714 Vizualizari

Scoala româneasca nu produce tâmpiti cum cred o buna parte dintre români.

Am mai scris despre responsabilitate colectiva fata de scoala, ca institutie, si mai ales fata de educatie. Inteleg mânia parintilor, care vine de cele mai multe ori din neputinta de a face ca lucrurile sa mearga mai bine in invatamantul românesc. Cuvantul pare a fi ultima arma.  Dar, de multe ori cuvantul poate actiona ca un bumerang: se intoarce chiar impotriva celui care l-a aruncat.

Cati oare dintre cei care sunt convinsi ca scoala româneasca produce “tâmpiti” tin seama si de ce simte “tâmpitul” pe care-l au in fata si care e chiar propriul copil ?

Stiu ei oare ca acest copil nu poate vedea scoala cu aceiasi ochi ca adultul ?  

Stiu ei  oare ca acesta are nevoie sa creada in scoala pentru ca numai asa va putea continua sa sacrifice placerile copilariei si ale adolescentei pentru a studia ?

Stiu ei oare ca, in timp ce pentru adulti asemenea afirmatii sunt o eliberare, pentru multi dintre copii si tineri acestea sunt o sursa de angoasa ?

Iata cum e sa fii unul dintre “tâmpitii” produsi de scoala româneasca:

“Mergând spre şcoală, mă gândesc brusc la ce aş vrea să mă fac când voi fi mare. Mesajele primite sunt cel puţin bulversante: „Şcoala românească scoate tâmpiţi”! Oi fi şi eu unul dintre ei? Cu siguranţă! „Medicii din România sunt cei mai slabi din Europa, şi e la modă să te tratezi in străinatate”… Toate fetele de vârsta mea vor să se facă modele sau… nu ştiu… Ceva care să le aducă mulţi bani şi faimă.

Îmi atrage brusc, deodată, atenţia un afiş de publicitate rupt. Încă se mai observă zâmbetul „ca pentru poză” al celui care promitea ca şi alţii… marea cu sarea! Mă întreb, n-o fi şi el un produs al scolii româneşti. Dacă da, avem acelaşi numitor comun, eu şi cu domnul din afişe, suntem tâmpiţi. De ce aş vota un tâmpit ?” (Gina Camelia Roman – eleva, clasa a XII-a) *.

Mi-e greu sa mai adaug ceva la cele spuse de aceasta eleva. Va las pe toti cei care cititi sa intelegeti durerea ascunsa din spatele acestor vorbe.  Si va rog mult, nu va folositi propriile amintiri despre scoala pentru a incerca sa intelegeti  in ce consta aceasta durere. Intrebati-va mai curand copiii cum se simt atunci cand aud ca scoala la care ei merg zi de zi nu are altceva mai bun de facut decat sa produca “tâmpiti”.

Pentru ca ii respect pe toti copiii si tinerii din Romania inscrisi intr-o forma sau alta de învatamânt, eu nu pot accepta ideea ca scoala româneasca produce “tâmpiti”.  

* Eseul din care am extras acest fragment poate fi citit in intregime aici.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "63 comments" on this Article:

  1. Adi spune:

    cu parere de rau, slab articolul, slab contra-argumentat. Cand adevarurile sunt dureroase, degeaba incercam sa le indulcim emotional. Adevarat, scoala romaneasca nu produce doar tampiti dar asta face cel mai bine.

  2. euNuke spune:

    Nu numai că sistemul socialist de învăţămînt este o uzină gigantică de tâmpire-n masă, asta nu ar fi chiar atît de grav că doar tâmpitul se poate deştepta la un moment dat, dar funcţionează şi evoluează ca un experiment social de tip concentraţionar in care copii sînt luaţi cu arcanul din familii şi vârâţi in lagăre de muncă, iar părinţii care nu se supun şi vor să-şi scape odraslele sînt ameninţaţi cu puşcăria. In aceste lagăre se practică cea mai insidioasă şi traumatizantă formă de sclavie inventată de om, in care cele mai plăpânde fiinţe umane sînt forţate să muncească ţintuiţi, legaţi de nişte lemne ore-n şir, sub comanda şi supravegherea permanentă a unor îndrumători, fără nicio răsplată, fără nicio promisiune de retribuire, iar activităţile prestate nu au nici o utilitate practică, imediată nici in folosul stăpânului sau gardianului şi nici al copilului. Sub pretextul eliminării muncii forţate şi a exploatării copiilor de către vampirii capitalişti, guvernele socialiste din Europa interbelică au re-inventat sclavia şi au purces la răpirea sistematică a copiiilor şi inocularea acestora in regim intensiv cu un sentiment artificial de solidaritate, recunoştinţă şi datorie faţă de statul ‘binefăcător’, torţionarul sufletelor lor. Copiii aflaţi in captivitatea organelor socialiste şi a lefegiilor sistemului -inconştienţi la rândul de statutul mixt de gardieni şi deopotrivă torţionari, şi neştiutori in ceea ce priveşte puterea lor nefastă asupra minţilor şi sufletelor pruncilor- au fost condiţionaţi să dezvolte sentimente de afecţiune faţă de acei străini ce-i îmbrăţişau pân la sufocare zi de zi cu tentaculele lor veninoase [al căror venin a fost sădit in fiinţa lor de către proprii profesori]. Cu excepţia unor specimene teribil de rezistente, sindromul Stockholm afectează în masă subiecţii captivi ai regimurilor socialiste europene. Desprinderea de aceste legături artificiale ţesute cu migală de şcolile-lagăre este cu atât mai dificilă cu cât individul este incă plasat intr-o relaţie ombilicală cu instituţiile statului socialist; şi presupune acceptarea posturii ruşinoase de sclav sistemic. De victimă a terorii educaţionale. Abia din acest punct putem vorbi de o oarecare prezenţă a liberului arbitru.

  3. Petrica spune:

    DEXONLINE.ro:

    TÂMPÍ, tâmpesc, vb. IV. Refl. și tranz. 1. A-și pierde sau a face să-și piardă inteligența, a deveni sau a face să devină tâmpit; a (se) prosti. 2. (Reg.) A deveni sau a face să devină tâmp (2); a (se) toci, a (se) știrbi. – Din tâmp.

    Citind articolul d-lui Maci, ii dau dreptate, in sensul definit mai sus: scoala tampeste.
    Din pacate, scoala romaneasca e prea departe de ceea ce ar trebui sa fie, pe toate palierele ei.

  4. Stefan spune:

    Aveti si nu aveti dreptate. Desigur, copii trebuie menajati si incurajati. Dar semnalul de alarma trebuie sa fie mai puternic. Ma indoiesc ca domnul Maci isi consdera sau isi va considera copilul “tampit” si nici un parinte nu o va face. E vorba dar de luarea de atitudini, intr-un mod au altul.

    Copi nostri nu sunt mai “tampiti” decat noi, sunt doar ma diferiti, traiesc intr-o lume diferita decat lumea copilariei noastre. Problema apare si datorita acestui, din ce in ce mai mare, decalaj intre generatii. Ar trebui sa le oferim o scoala adaptata generatiei lor, nu generatiei noastre.

    Da, din punctul generatiei noastre “old”, absolventi sunt “tampiti” pentru ca nu mai stiu poeziile lui Eminescu sau pentru ca nu mai dau important ntegralelor. Dar ei au alte plusuri pe care noi nu le avem, adaptate generatiei lor. Deja pentru deschiderea televizorului cu decodor avem nevoie de 2 telecomenzi si un ghid de apasat butoane (copii retin din prima si sunt mai adaptati cu noile tehnologii).

    Este necesara o reformare a intregului sistem, dar mai ales o introspectie a adultilor. Ne mai intelegem noi copii si le intelegem nevoile?

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      Puneti intr-adevar intrebari importante la care va trebui sa revenim candva.

      • ioana spune:

        Buna ziua, Stimata Doamna Profesor,
        ceea ce ar trebui sa intelegeti din articolul Domnului Maci este ce a vrut dansul sa spuna, nu ceea ce credeti dumneavoastra ca a vrut sa spuna ; Domnul Maci a spus f. clar: “scoala romaneasca produce tampiti” , si nu ” copiii sunt tampiti; deci dansul nu a jignit copiii, asa cum incercati d-voastra sa sugerati, ci a acuzat f. clar sistemul de invatamant ; Domnul Maci a aparat copiii, nu i-a acuzat ; mi-as fi dorit sa intelegeti exact mesajul articolului Domnului Maci , avand in vedere ca sunteti profesor si aveti datoria sa doriti imbunatatirea invatamantului, iar nu distrugerea lui; chiar nu stiti ca absolut toate afirmatiile facute de Domnul Maci sunt adevarate? Stim noi , parintii, si nu stiu profesorii? E dureros sa constatam asta! M-as fi asteptat sa-l felicitati pe Domnul Maci, nu sa-l dezaprobati! M-as fi asteptat sa-i raspundeti:” aveti dreptate, lucrurile nu mai pot continua asa, pt ca ne distrugem copiii, in toate sensurile:trupeste, sufleteste si mental; trebuie sa facem o schimbare!”

        • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

          Parintii sunt parte a sistemului educational la fel ca si profesorii ori elevii. Parintii nu sunt in afara sistemului de educatie, ci in interiorul lui.
          In sistemul de educatie am tot avut pana acum schimbari “pompieristice” . De ce vrem sa continuam tot asa? Ne place atat de mult ce-am obtinut? Schimbarea care este foarte necesara incepe de la fiecare dintre noi.

    • Inginer spune:

      Nu stiu daca plusurile generatiei actuale ( fata de generatii mai vechi) provin din ceea ce invata in scoala.
      O masinarie prost calibrata produce piese defecte. Din fericire, uneori, omul se poate “rectifica” singur.

  5. DanielT spune:

    Sunt de acord cu părerea dumneavostră, utilizarea unor termeni de genul produce tâmpiţi pot produce efecte contrare.. şi un efect de victimizare în care oamenii îşi plâng de milă. Eu cred că ar trebui abordată problema într-o optică de ameliorare, cum să ameliorăm şcoala românească actuală, probabil atunci s-ar arunca o privire pe nişte sisteme de învăţământ, gen Finlanda, dacă nu s-ar copia tot sistemul măcar unele practici care funcţionează s-ar adopta. Ar mai fi şi cazul ca părinţii însăşi să se implice în educaţia copiilor lor, nu mă refer la plata meditaţiilor ci la timpul petrecut împreună în activităţi educative. Şi până la urmă complexitatea lumii biologice şi complexitatea deciziilor pe care trebuie să le ia de exemplu un copil în mediul rural( de la munca cu părinţii , manipularea unor obiecte, simpla deplasare la şcoală printre câinii satului) sunt experienţe de viaţă care nu pot fi neglijate complet într-un concept educaţional, există o latură pragmatică,de a lua riscuri şi a de a confrunta cu riscurile, dezvoltată de secole, viaţa e cel mai bun educator, în ceea ce unii denumesc înapoierea de la sat. Eu cred că ar trebui umblat doar la aspectul pedagogic al modului de interelaţionare între educatori elevi..în sensul respectării individualităţii şi drepturilor copiilor, limitarea accesului la bâzbâzul informaţional pubelă şi cine ştie..se vor întâmpla minuni.Astăzi ieşisem la o plimbare la o sărbătoare locală undeva în America de Nord, pe lângă aspectele pozitive…aşteptatul în linie ordonaţi a rândului fiecăruia- respectul fiecăruia, participarea masivă a adulţilor şi copiilor împreună- supravegherea..implicarea voluntarilor şi comerţurilor locale- sponsorizarea cu cafea, supă caldă au fost şi aspecte hilare…în caleaşcă- căruţa trasă de cai…o doamnă pe la 50 de ani a început să facă un atac de panică de la scârţâiturile datorate supraîncărcării şi doar la ideea că apropiindu-ne de fluviu exista pericolul în imaginaţia ei ca birjarul să o ia pe gheaţă ca traiect, total iraţional. Doar eu îmi amintesc de sute de ori săream din căruţă pe drum şi privindu-mi copilul la cât de …îndoctrinat şi cuminte este …m-am cam scărpinat în cap cum să-l fac să înveţe să ia riscuri minimale, când aş fi considerat iresponsabil automat că-l expun la riscuri.

  6. Mihai Damian Mihai Damian spune:

    Copiii nu au fireste nici o vina pentru deficientele scolii. Putem desigur sa-i menajam si sa ne prefacem ca scoala e de fapt foarte buna. Dar nu stiu daca e cea mai buna solutie. Nici pentru noi nici pentru ei.

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      Nu cred ca au nevoie de menajare, ci de putina consideratie din partea noastra.

      • Mihai Damian Mihai Damian spune:

        N-am identificat in articolul dlui Maci o lipsa de consideratie fate de copii. Cred ca nu l-ati citit cu atentie.

  7. Miron Damian Miron Damian spune:

    Doamnă,

    titlul articolului dlui Maci, la care faceți referire, poate fi considerat o exagerare. Însă articolul în sine este un semnal de alarmă. Din motive evidente, acestea pot și uneori trebuie să recurgă la așa ceva. Iar în cazul de față, din păcate, realitatea este îndeajuns de gravă încât să lase relativ puțin spațiu de exagerare.

    Nu știu cu ce i-ar ajuta pe elevi sau pe părinți să le spunem că sistemul de învățământ este cu mult mai bun decât e în realitate. Ar fi o minciună inutilă, dincolo de aparențe. Ar însemna să tratăm simptomele ignorând boala.

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      Nu cred ca am scris vreodata ca scoala româneasca este nemaipomenit de buna. I-am scos intotdeauna in evidenta problemele.

    • M. Constantin spune:

      Nu atat o exagerare, d-le Damian, cat o provocare, iar semnalul de alarma -daca e sa fie vreunul- vine mai degraba din supralicitarea unei hermeneutici vexatorii.
      In ce a produs recent scoala mai bun, veti gasi, cantat pe toate vocile publice, discursul meseriasului care-si face un titlu de glorie din a demonstra ca albul e negru si viceversa.
      Ce e aia sa-ti incerci puterile mintii pentru a testa, din aproape in aproape, unde se afla ascuns adevarul, o specie indeobste gri, vizibila chiar si de tampitii cat de cat harnici?
      Arta, marea si adevarata arta sta in virtuozitatea practicarii jocului de-a alba neagra: asta are, asta n-are, uite-o p-aia marcatoare frate!

  8. Vlad Ionescu spune:

    Stimata doamna, chiar nu va inteleg! Asa cum remarcau si ceilalti comentatori o dati dupa cires. Din cat v-am citit pe aceasta platforma aveam impresia ca stiti foarte bine ce se intampla in invatamantul romanesc. Practic acoperiti fara nicun argument un sistem profund viciat, apeland la sentimentalisme ieftine. Sper ca ma insel si ca veti reveni!

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      Daca e sa ne “batem” in proverbe, haideti sa va spun si eu unul: vorbesc despre funie in casa spanzuratului, nu-i asa ?

  9. Luk spune:

    Niciodata nu-i o idee buna sa contrazici realitatea.

    Din păcate pentru noi toți, domnul Maci are dreptate. Am un copil în clasa a VII-a… așa că știu despre ce vorbesc. Nu știu dacă “tâmpit” e termenul potrivit, dar copiii se întorc de la școala… mai proști decât se duc. Altfel spus: copilului meu, în loc să-i dea aripi, Școala Românească i le frânge. Bulversarea din capetele lor și ale noastre (al meu și al dumneavoastră) vine din minciună. Școala Românească se împiedică în propriile minciuni și victimele sunt doar elevi, tineri, copii… profesorii trăiesc foarte bine și în minciună. Elevii n-au valori sănătoase? Uitați-vă la profesori! Elevii nu se îmbracă cum trebuie? Mergeți într-o cancelarie și veniți să-mi spuneți ce-ați văzut. Copiii noștri nu stiu sa scrie? Uitați-vă pe notițele tinerilor profesori… În concluzie, stimată Doamnă, Școala Românească scoate chiar tâmpiți. Atata de tâmpiți încât nu simt nici măcar nevoia să schimbe ceva.

    Ce-ar putea să schimbe? Cine?

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      Domnul la care va referiti nu are dreptate din doua motive. Ca parinte, nu trebuie sa-ti desconsideri propriul copil si sa-l socotesti “tâmpit”. Ca una dintre verigile sistemului (d-l respectiv este profesor, e parte integranta a sistemului care produce “tâmpiti”), cred ca ar fi important sa gasesti inainte de toate un limbaj decent prin care sa-ti exprimi un punct de vedere critic cu privire la rolul scolii in societate.

      • Stefan spune:

        Stimata doamna, chiar …
        Sincer, nu vreau sa va supar in nici un fel, nu ar fi benefic nici discutiei si nici temei si nici pe viitor. Dar simt ca sunteti exact ca si comentatorii articolului lui Aligica care ii scoteau in evidenta ceva greseli de redactare. Cred ca IDEEA trebuie sa fie mai tare decat FORMA. Si aici vorbim exact despre FORMA, nu despre IDEE.

        Cred ca (daca chiar vrem sa evoluam) este timpul sa vedem Outside of the Box si sa lasam “smiorcaielile” formei pe la final. E ca la bucatarie, incercand sa avem o prajitura frumoasa, uitam sa o facem si buna.

        Este usor sa fii “anti”. Si da, copii nostri au toata consideratia noastra (doar sunt ai nostri!). Dar aici este o discutie intre ADULTI, despre copii. Cred ca ne putem permite sa fim duri cu ei in lipsa lor (presupunem ca nu citeste fata mea articolul, chiar daca l-am postat pe FB). Si chiar daca l-ar citi, ea stie ca este o discutie intre adulti, nu are legatura personala cu ea.

        Haideti sa fim constructivi. Si cand cineva incearca sa “urneasca” o caruta, sa ne dam mana sa o impingem, nu sa o oprim in loc doar pentru ca nu are rotile vopsite in rosu. Sa o vopsim pe drum, in timp ce merge, in timp ce impingeti si dumneavoastra (pentru ca stiu ca asta faceti).

        • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

          Un punct de vedere opus celui pe care-l sustin eu nu ma supara niciodata daca e exprimat intr-un limbaj decent. Sunt de acord ca trebuie sa fim constructivi si trebuie sa-i sprijinim pe cei care au capacitatea de a produce schimbari in bine in invatamantul romanesc. Una dintre putinele persoane care, din punctul meu de vedere, are autoritatea morala sa faca acest lucru este profesorul de matematica Ioan Ursu, “proful online” cum i se mai spune sau “persoana non grata” dupa cum a fost numit intr-un reportaj al Irinei Szasz. Gasiti acest reportaj la adresa de mai jos. Omul acesta insa nu va va spune niciodata ca scoala romaneasca produce “tampiti”. Daca ar face-o, ar insemna ca-si dispretuieste meseria. Ascultati-l si convingeti-va singur.

          http://mate-online-pentru-toti.blogspot.ch/2012/01/proful-online-ioan-ursu-persona-non.html

          • Stefan spune:

            “Un punct de vedere opus celui pe care-l sustin eu nu ma supara niciodata daca e exprimat intr-un limbaj decent. ”
            De aici m-ati pierdut. Daca este vorba de orgolii intre dumneavoastra si domnul Maci (sau oricune ia atitudine), eu ma retrag. Pana acum am simiti ca si dumneavoastra (in multele articole pe care le-am citit si apreciat de pe Contributors) si domnul Maci (recunosc, este primul al dumnealui pe care l-am citit) incercati sa luati pozitie fata de invatamantul actual, debil si debusolat. Dumneavoastra mai fin, mai rafinat, mai cultivat (probabil meseria, feminitatea, scolile), dumnealui mai dur, mai barbatesc, mai direct si mai nerafinat (probabil filosof realist, instictual masculin, exprimare directa).

            Desigur, suntem un produs al scolii romanesti, toti. Putinele mele observatii de la conferintele si workshopurile internationale mi-au aratat ca romanii nu se grupeaza niciodata. Chinezii formeaza de obicei cel mai numeros si strans grup, ies impreuna, vorbesc in limba lor, sunt volubili. La fel celelalte natii, germanii, francezii. Doar romanii se jeneaza unii de altii, prefera sa fie “aditionali” altor grupuri decat sa formeze coltul lor de “romanism”. Faptul ca nu ne suportam sa fie tot un efect al scolii romanesti de care nu ne putem dezbara?

            Cu tristete, ma retrag. Scrieti frumos despre scoala si pedagogie. Cred ca asta va este meseria, deci probabil ca sunteti buna in meseria dumneavoastra. Daca nu mai “incapeti” de alti “profani”, poate ca pedagogia nu a fost bine predata.

            • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

              Nu stiu de unde ar rezulta o lupta de orgolii. Nu-l cunosc pe acest domn si nici el nu ma cunoaste.
              Nu voi accepta insa niciodata un astfel de limbaj cu privire la copii si la tineri indiferent din partea cui ar veni.
              O lupta cu adevarat “barbateasca” impotriva sistemului duce acest om pe care-l puteti vedea la adresa de mai sus.

          • Stefan spune:

            Stimata doamna, am avut timp sa vad despre ce filmulet este vorba.

            O, dar domnul profesor Ursu nu ar exista si nu s-ar justifica daca scoala romaneasca nu “scoate” tampiti! Scuzati-ma, dar chiar este exemplul cel mai concludent al faptului ca scoala este in deriva si modalitatile emergente de invatare isi fac loc tot mai mult in viata noastra si sunt tot mai cautate.

            Nu, dumnealui nu lupta acum contra “sistemului” in mod vizibil si direct. Ofera mai degraba o alternativa acestui tip de invatamant romanesc. Poate a avut luari publice de pozitie de-a lungul timpului, dar ele nu minimizeaza cu nimic actualele luari de pozitie.

            • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

              Ma bucur ca ati vizionat reportajul. Daca pentru dvs. crearea unei alternative ca aceea din reportaj nu e o forma de lupta pe cand folosirea unor cuvinte care-i stigmatizeaza pe copii si pe tineri e o dovada a acestei lupte, eu chiar ca nu mai am ce sa spun.

      • Mihai spune:

        Cred ca numai cineva rau intentionat poate crede ca afirmatia “scoala romaneasca produce tampiti” este o critica si o lipsa de respect la adresa elevilor/copiilor, mai ales daca plangerea este facuta de un parinte. Realitatea este ca afirmatia se refera la sistemul de invatamant si nu la elevi, care sunt doar victimele acestei stari de fapt.
        Din pacate este foarte adevarat, scoala romaneasca produce in proportie coplesitoare “tampiti”, personaje gaunoase cu CV-uri impopotonate ca pomii de Craciun, papagali vorbitori in expresii tip si alte categorii de analfabeti puri sau mediocri cu pretentii. Profesorii ajunsi in sistem dupa ce au trecut prin acest tip de scoala sunt cea mai buna doavada ca asa stau lucrurile. Si asta nu e o lipsa de respect fata de elevi, cum o sa vreti sa insinuati, ci fata de profesori.

      • Cristian Teodorescu spune:

        Chiar credeti ca autorul a folosit cuvantul “tampiti” in sensul cel mai propriu?! Nu este oare acesta folosit fiindca s-a “clasicizat” si a devenit mult mai expresiv si cu un inteles mult mai larg? Nu gasiti nimic altceva de comentat la acel articol care spune multe alte lucruri pe care, precum se vede, foarte multi le considera importante?

      • Matei Alexandru spune:

        Totusi, articolul este un strigat aproape disperat adresat autoritatilor si adultilor ca sa reactioneze, nu copiilor!

        • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

          De ce le-ar pasa mai mult autoritatilor si nu parintilor de faptul ca propriul copil e “tâmpit” de scoala ?
          Cred ca primii care trebuie sa-si respecte cel mai mult copiii sunt parintii. Or, daca acestia ii desconsidera intr-atat incat sa-i conduca zi de zi cu obstinatie la o scoala care-i “tampeste”, ce se mai poate astepta bun de la autoritati si de la comunitate ?

          • Matei Alexandru spune:

            Aveti copii? Sau mai bine zis cum ati proceda daca ati fii in locul domnului Maci si a atator altor mii sau zeci de mii de parinti? In detaliu. Am inteles foarte bine si clar ca nu i-ati face tampiti sau nu ati considera ca scoala ii face tampitati sau nu i-ati duce la o scoala care i-ar scoate tampiti. Dar ce ati face? In Romania! In sistemul public de invatamant? Chiar nu inteleg ce vreti sa spuneti! Ca sistemul nu scoate tampiti sau nu tampeste (de ce naiba ne tot invartim in jurul acestui termen de parca ar fi esenta chestiunii?!), adica nu e chiar asa de rau cum il vedem noi, unii, sau ca daca e rau nu facem ce trebuie ca sa-l indreptam! Sau ca de fapt noi, parintii, suntem de vina ca totul e asa cum este! Spuneti ce aveti de spus, cu scuze anticipate ca poate nu am inteles eu.

            • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

              Parintii sunt o parte a sistemului educativ, nu sunt in afara lui si nu sunt jandarmii lui. Sunt in interiorul lui, deci trebuie sa-si asume responsabilitatea sistemului de educatie impreuna cu autoritatile, profesorii, elevii si ceilalalti membri ai comunitatii.
              In orice caz, ca parinte, nu i-as transmite copilului valori negative fata de scoala. L-as asculta mai mult si l-as ajuta sa se orienteze corect in rezolvarea problemelor pe care le intampina la scoala.
              Daca m-as simti capabila sa fac mai mult, nu doar pentru copilul meu, ci pentru toti copiii si tineriii din sistemul de invatamant romanesc, as initia si conduce asociatii ale parintilor si a celor interesati de scoala romaneasca. Doar asemenea asociatii puternice sunt capabile sa produca o actiune organizata care, la randul ei, sa determine schimbari la nivel de sistem de educatie.

          • Matei Alexandru spune:

            Domnul Maci a ridicat problema preamultelor carti, caiete si culegeri care ingreuneaza ghizdanul peste masura, manualele proaste sau cu greseli multiple, programele inadecvate, formele paralegale de privatizare a invatamantului public, etc. Toate astea sunt in spatele copiilor nostri si da, si eu si domul Maci si multi altii iau atitudine. Cum apreciati ca aceasta atitudine este in interioriorul sistemului sau in afara lui si ce relevanta are? Adica daca ne exprimam public o facem din exterior si nu e bine (in sens pedagogic inteleg!), iar daca mergem la scoala, la inspectorat sau la minister ne exprimam din interior si asa este “corect”, “mai bine pentru copil” si mai eficient? De ce evitati sa dati un raspuns la aceste probleme? Contribuiti cumva la felul in care se intampla aceste lucruri?

  10. Ciprian spune:

    Citind articolul elevei, ma gandesc ca sistemul intr-adevar o fi facut sa scoata tampiti, dar este evident ca i se opune, cu succes, o mare rezistenta. Se observa pe alocuri, daca nu gresesc, ca eleva intra intr-un fel de polemica, se opune vehement, poate involuntar, acelor, sa le zic, fluxuri de informatii care bombardeaza pe toata lumea, in particular pe copii – si inclusiv prin intermediul scolii, care, dupa parerea mea, vor sa ne tampeasca. De exemplu, eleva exprima un emotionant si chiar surprinzator simt patriotic, care da o dimensiune speciala, foarte rar intalnita, descrierii cunoscutelor realitati romanesti, vazute din punctul ei de vedere. Asta in pofida marilor eforturi facute in ultimul timp pentru a inabusi, pentru a devaloriza manifestarea fireasca a sentimentelor de respect fata de ceea ce este romanesc, fata de istoria tarii.
    In ceea ce priveste, citatul cu tampitii de pe afise, as completa si cu tampitii din media, deschizand, prin insumarea celor aminitit mai sus, definirea categoriei tampitilor voluntari, asumati.
    Mai completez cu un articol din presa romaneasca, despre un fel de carte, aparuta in Germania, cu pretentii stiintifice, academice (care mie, in baza articolului, mi-a amintit de rasism sau chiar nazism), carte in care se afirma ca, copiii din tarile din sudul Europei, mai ales cei din Balcani, in care este inclusa si Romania, sunt mai putin inteligenti decat cei din nordul Europei.
    http://www.cotidianul.ro/caruta-cu-prostii-europei-teoretizata-in-presa-germana-205441/
    Observand ca autorul se opreste la Prut, mi-am amintit mai apoi de deznodamantul celui de al doilea razboi mondial, dar si de din ce in ce mai pe fata parteneriat dintre Germania si Rusia, bazat pe resursele de gaze naturale ale Rusiei.
    Revenind la afise, trebuie sa nu uitam de presedintele tarii, cel care a propulsat aceasta sintagma cu scoala scoate tampiti, remarcand in acelasi timp ca printre ziarele care au sustinut lucrarea amintita mai sus, sunt si cele care l-au sustinut pe Basescu in vara – nu cred ca este o coincidenta de maxima semnificatie pentru tabloul politic din Romania, dar poate trebuie totusi amintita in contextul articolului.

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      Multumesc pentru comentariu si completari. Ma bucur ca ati citit in intregime eseul elevei.
      In ceea ce priveste cartea la care va referiti, este evident vorba despre rasism. Aceasta ne arata cat de usor putem repeta greselile trecutului daca nu le-am inteles pe deplin.

      • Ciprian spune:

        Citind articolul, imi dau seama ca va referiti mai putin la invatamantul romanesc si mai mult la eroarea fundamentala (din start “antipedagogica” – adica opusa complet invatamantului si obiectivelor sale, sper ca m-am facut inteles) si nocivitatea afirmatiei ca invatamantul romanesc produce tampiti, eroare si nocivitate izvorata uneori si din rea intentie, specifica, de exemplu parvenitilor, cataratilor in varful ierarhiei sociale, de unde dispretuiesc patologic pe cei de jos, uneori – chiar in conditiile in care invata sa-si ascunda cu grija si metoda dispretul – explodand si imprastiindu-si veninul profundului lor dezechilibru interior (scuzati pasajul, dar cam asta am vrut sa spun).
        Totusi am pomenit de rezistenta, asta in raport cu hibele invatamantului si a oricarui canal de informare sau invatare – nu neaga nimeni ca exista din plin. Asta ar putea fi o idee interesanta, dar in acelasi timp imi dau seama ca imi este greu sa definesc asa ceva.

        • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

          Aveti dreptate in ceea ce priveste rezistenta. Am raspuns mai inainte unui comentariu indicand o adresa web catre o emisiune unde e prezentata o “persona non grata” a sistemului de invatamant romanesc. O mai scriu inca o data pentru a da o sansa in plus ca un numar cat mai mare de cititori sa afle despre acest om si lupta lui cu hibele sistemului de educatie.

          http://mate-online-pentru-toti.blogspot.ch/2012/01/proful-online-ioan-ursu-persona-non.html

          • Ciprian spune:

            Nu am inteles exact in ce a constat conflictul legat de profesorul Ursu – o situatie exceptionala, in orice caz- , dar am remarcat ca nu a folosit cuvantul “tampiti”, ci “corupti” sau “coruptie” si ca trecut la fapte, nu a ramas doar la stadiul cvasigeneralizat de discutiii nesfarsite. A, si ceva de genul : “meditatiile au coborat la nivelul claselor 1-4″…

            • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

              Profesorul Ursu arata cum invata copilul coruptia inca din scoala primara. E cutremurator.

              Profesorul Ursu nu a mai fost dorit la catedra deoarece a luat atitudine impotriva practicilor unor colegi de-ai sai de a impune diferite conditionari elevilor pentru ca acestia sa treaca clasa.

          • Dan spune:

            Domnul Ursu ar merita toata stima daca demersul dansului s-ar fi limitat doar la ceea ce stapaneste. Dar cine stie din ce motive, pe la lectia 92, apar rateurile: http://mate-online-pentru-toti.blogspot.ro/2012/02/lectia-92-mecanismul-de-rezolvare-unei.html O lectie in fata unor copii de 9 ani predata asa cum e in “video-manual” ar fi un esec. Se observa ca metodica predarii aritmeticii, cat si pedagogia invatamantului primar nu sunt punctul forte al domniei sale, ca sa ne exprimam elegant. Dar nu conteaza, o astfel de lectie “produce” 90 de lei / DVD vandut. http://mate-online-pentru-toti.blogspot.ro/2012/03/pachetele-de-dvd-uri-videomanual-de.html Nici asta nu ar fi tocmai o problema, desi incepe sa semene cu metoda culegerilor alternative la manualele deja alternative. Dar, doamna Gorga, unul din motivele pentru care invatamantul a ajuns unde a ajuns este si faptul ca de educatie s-au ocupat multi care nu au aveau nici o legatura cu asta. Exemplul domnului Ursu nu este un ideal spre care ar trebui sa tindem. E doar o reparatie, uneori de buna calitate, alteori nu . Dar noi, in calitate de contribuabili, platitori de taxe si impozite, n-ar trebui sa ne multumim doar cu o reparatie. Noi finantam un sistem care trebuie sa raspunda ratiunii pentru care el exista. Fara concesii, scuze si explicatii. Platim niste oameni care trebuie sa-si faca treaba: sa predea corect, sa evalueze corect, sa elaboreze manuale si mijloace educative de calitate, s.a.m.d. Semnale de alarma se trag de mai multi ani. In 22 de ani am reformat sistemul de nu stiu cate ori. E timpul sa fim mai radicali. Si mai violenti in limbaj la adresa celor pastoresc invatamantul. Nu stigmatizam copiii, dar va veni vremea (cat de curand) cand ne vor reposa ca ne-am batut joc de ei.

            • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

              Analiza dvs. mi se pare corecta. Fara a dori sa iau apararea cuiva, daca tinem seama de conditiile si frustrarea cu care profesorul Ursu isi tine lectiile cred ca putem avea intelegere fata de ceea ce numiti dvs. “rateuri”. Nu e un model generalizabil, sunt de acord, dar e un exemplu de om pe care sistemul de invatamant l-a adus la disperare si care incearca sa gaseasca solutii in felul sau. Ii apreciez insa verticalitatea in raport cu meseria pe care o iubeste mai mult ca orice. In mod normal, un asemenea om ar trebui sa fie lasat la catedra sa-si faca orele dupa cum crede de cuviinta. Si treptat, prin interactiunea cu elevii, echilibrul care lipseste poate din unele din lectiile din manualul video s-ar fi restabilit.

              In ceea ce priveste violenta din limbaj, aceasta nu foloseste la nimic, ba poate face si mai mult rau. Iar primii care sufera sunt copiii si tinerii carora violenta noastra a tuturor le distruge orice reper si orice tentativa de a-si construi niste valori in baza carora sa actioneze.

              Da, trebuie sa facem ceva, dar cine (partid politic, parinti, societate ?) are rabdare pentru a vedea rezultatele unei reforme complexe din educatie asa cum are nevoie Romania astazi ?

      • Ciprian spune:

        Iata un articol de azi, pe hotnews, care parca se intersecteaza cumva, din cand in cand, cu ce se scrie pe aici.
        http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-14202022-cititorul-incredibila-poveste-unei-analfabete-din-sibiu.htm

  11. Artemis spune:

    Intre posibilitatea ca un copil sa se simta demoralizat si realitatea situatiei catastrofale a invatamantului romanesc nu exista nici o legatura logica. Autoarea propovaduieste politica strutului – ne bagam capul in nisip si ne prefacem ca totul merge bine sa nu demoralizam copiii. Acest principiu este umanist si admirabil fata de cineva diagnosticat cu o boala terminala, caruia constiinta gradului de avansare a bolii i-ar grabi sfarsitul. Dar fata de unui copil care are toata viata inainte, aceasta ignorare a realitatii este pur si simplu criminala.

    Pe de alta parte, nu inteleg la ce ar folosi sa discutam acest lucru cu copiii, mai ales in acesti termeni. A spune copilului “in calitate de produs al scolii romanesti vei fi un tampit, daca nu esti deja” este o mare tampenie din partea adultului din doua motive principale:

    1. Nu este adevarat. Daca nu esti tampit din nastere si lenes in gandire, scoala nu te tampeste. Propovaduieste un mod de gandire intortocheat, invechit si care nu ajuta elevul mai tarziu in viata, asta da. Un copil care “merge pe mana scolii”va avea multe dezavantaje pentru ca nu i se deschid orizonturile, nu este invatat sa gandeasca, este invatat doar sa memoreze si in plus chestii plicticoase si adesea inutile. Iar parintii, produse ale aceleiasi scoli, inteleg ca ceva este in neregula chiar daca uneori nu inteleg ce. Ar vrea sa ajute dar uneori nu stiu cum iar alteori nu inteleg de ce sa suplineasca ei carentele scolii. Eventual angajeaza meditatori care nu sunt neaparat superiori profesorilor de la scoala. Sau trimit copiii in strainatate unde, daca nu e vorba de stiinte exacte, lacunele lor educationale, sociale si relationale devin imediat evidente.

    2. Problema schimbarii sistemului educational tine de adulti, nu de copii. Adultii sunt cei care au creat sistemul educational si adultii sunt cei care trebuie sa-l schimbe. Si trebuie schimbat, este mai mult decat urgent.

    Este o rautate inutila si o lasitate sa acuzam copiii de ceva asupra caruia nu au nici o influenta,

    Este neclar, inexact si lipsit de diplomatie sa spunem “scoala romaneasca produce tampiti”. O afirmatie in stil comunisto-bizantin tipic romanesc.

    Este cazul sa definim clar lacunele sistemului educational romanesc si sa le rezolvam pragmatic, la rece, fara insulte si emotii inutile. Ca intre adulti. Care suntem adulti, Care nu … sa mai creasca.

  12. Artemis spune:

    Am citit si eseul elevei … e mult mai bun decat articolul care il citeaza! O dovada clara ca scoala romaneasca nu produce tampiti, in pofida stradaniilor continue a organelor de partid si de stat.

    Nu, doamnelor si domnilor, o fi scoala obligatorie dar tampenia a ramas optionala …

    • Bradut Bolos Bradut Bolos spune:

      Legat de afirmatia:”o fi scoala obligatorie dar tampenia a ramas optionala”

      Superb spus!

      • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

        Nu credeti ca sunt cam prea multi adulti care au urmat “optionalul” acesta superb ?

        • Artemis spune:

          E o intrebare delicata, la care fiecare poate raspunde cel mai bine pentru propria persoana.

          Cine are senzatia ca a urmat “optionalul” probabil ca sufera de o forma usoara, dar in orice caz nu e corect sa-si extinda presupunerile asupra unui intreg popor.

  13. nae spune:

    Eu cred ca doamna Gorga a vrut sa spuna ca daca li se va inocula elevilor ideea ca scaoala romaneasca scoate tampiti, atunci chiar vom avea o problema si mai grava. Sigur ca scoala romaneasca este in neregula si s-a degradat ca toate domeniile din Romania, dar problema era sa se vina cu solutii si nu cu lamentatii si viziuni apocaliptice. Se mai poate face ceva ? Are cineva o viziune de ansamblu bazata pe o cunoastere reala a situatiei din invatamantul romanesc de la toate nivelele, experienta altor tari, traditii, caracteristici nationale etc. etec ? Avem o conceptie asupara a ceea ce trebuie sa stie un elev dupa fiecare ciclu de invatamant ? Stim bine cine sunt cei implicati in invatamat si din ce fel de fosti elevi sunt ? Programa, manuale etc adecvate scopului fiecarui ciclu ?
    Eu nu am lucrat in invatamant, dar foarte multi membri ai familiei mele cu asta s-au ocupat (parinti, unchi, frate, sotie, veri etc), am trecut prin scoala de toate gradele, am copii care au terminat scoala, iar acum am nepoti in scoala si deci am o oarecare idee de cum a evoluat scoala din perioada interbelica si pana in prezent. Evolutia trebuie sa ne ingrijoreze, dar trebuie depasita faza constatarilor.

  14. ivanG spune:

    Mie teama ca exemplul pe care l-ati dat, daca privim putin dincolo de latura emotionala, nu face decat sa confirme faptul ca scoala nu produce acum decat indivizi superficiali, care confunda forma cu fondul si care se lanseaza in pseudo-analize plecand doar de la un titlu. Si atat. Si sunt considerati genii…
    Am, si cred ca avem cu totii, un mare respect pentru copii nostri si de aceea cred ca trebuie sa ne doara sufletul pentru faptul ca ii vedem captivi intr-un sistem care nu stie sa-i pregateasca pentru viata, sa-i invete sa-si puna in valoare calitatile.
    Tristetea devine si mai mare atunci cand descoperi ca al tau copil a inceput sa constientizeze acest lucru si isi uzeaza energiile creative intre efortul de adaptare la sistem si construirea propriei personalitati.
    Iti cere ajutorul si te pune in fata unei dileme: ce sa faci, sa-i construiesti o imagine schizoida despre sistemul pe care trebuie sa-l parcurga sau sa risti sa-l transformi intr-un inapdatat?

    Cred ca dincolo de mici compuneri patetice ar fi mai util sa privim/priviti daca intr-adevar ceea ce exista dincolo de acele titluri este real si definitoriu si daca se poate face ceva – in afara de populism si gargara politica – pentru a aseza educatia pe o cale stabila.

  15. kinn spune:

    Da, un raspuns cu care sunt de acord. Nimeni nu zice sa ignori realitatea, dar e o greseala sa initiezi o spirala a disperarii, in care parintii se intrec care mai de care sa se arate cat mai victimizat. Mi-e teama ca articole de genul dlui Maci, in loc de a initia o shimbare in bine, nu fac decat sa alimenteze dispretul si dezinteresul fata de scoala. Si asta in ciuda faptului ca prezinta realitatea (faptele in sine sunt incontestabile, le-a surprins bine, si sunt ras-stiute), dar pentru faptul ca o prezinta unilateral, ca pe o fatalitate in fata careia tre’ ne frangem mainile in bocete.

  16. Horatiu Badescu spune:

    Stimata doamna, daca as fi produsul Educatiei de azi ( ca sistem ma refer), n-as ezita nici o clipa sa ma declar “tampit”. Dar cum sunt produsul unui sistem de invatamant intermediar (intre cel socialist si cel de azi) pot sa afirm doar ca sunt o investitie a sistemului ineficienta. Sunt de acord cu punctul dumneavoastra de vedere, atat ca forma (Scoala NU produce tampiti) cat si ca fond (Centrul sistemului educational este ELEVUL, adica proprii nostri copii). Dar tocmai din aceste motive sunt de acord si cu esenta articolului cu care polemizati. Oare noi, adultii (societatea) tratam cum s-ar cuveni generatia viitoare? Ii pregatim cum trebuie? Le oferim copiilor nostri sansa pe care ar merita-o? Eu in aceasta nota am interpretat articolul domnului Maci. Nu sunt intrutotul de acord cu dansul, dar foarte multe aspecte semnalate acolo duc la concluzia ca NOI ne batem joc de viitorul copiilor nostri. Si se pare ca o facem cu buna stiinta sau cel putin acceptand tacit, cu resemnare. Aveti dreptate, termenul “tampit” este indecent, nepotrivit, etc., iar in acest context (facand trimitere catre copii nostri, catre cei care trebuie educati) este “needucativ” si cu efect de bumerang. Dar, citandu-va: “Cuvantul pare a fi ultima arma”, ii gasesc justificarea. Neconformitatile de sistem predomina, iar, cel putin aparent, educatia face exact ce ar trebui sa nu faca. Si mai grav este ca societatea nu da impresia ca si-ar dori un altfel de sistem de invatamant. Cred ca suntem in situatia in care FONDUL problemei este mult mai important ca FORMA, dar evident, pentru a fi contructiva discutia trebuie purtata decent.

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      Esenta cu care s-ar parea ca sunteti de acord poate fi exprimata si altfel. Si mai mult, exista in Romania oameni care chiar fac lucrul acesta. Cand gasiti o jumatate de ora disponibila uitati-va la reportajul pe care-l gasiti aici.

      • Horatiu Badescu spune:

        Cazul domnului profesor este elocvent pentru mizeria din sistem. Exemplul este trist, domnul profesor in schimb admirabil. Dar acest caz este complementar cu articolul domnului Maci, nicidecum contrar. Nici macar ca forma. Dar si daca presupunem ca ar fi, Niels Bohr spunea in principiul complementaritatii din fizica cuantica: “Contraria non contradictoria sed complementa sunt” – contrariile nu sunt contradictorii, ci sunt complementare.Nici domnul Ursu nu va afirma in fata unei clase “Groparii sistemului sunt ministrii educatiei”, cum nici domnul Maci nu-i va spune fetitei dansului “Scoala te tampeste industrial”. Adevarul despre educatie trebuie relevat nu elitei, ci tocmai societatii care nu vrea sa-l stie. “Rezistenta unui lant este data de rezistenta celei mai slabe verigi” spunea un alt profesor de matematica remarcabil (domnul prof. Ghioca). In cazul sistemului de invatamant avem cam multe verigi de consolidat si e nevoie atat de efortul dumneavoastra, al domnului Ursu, al domnului Maci sau al celor care ne exprimam parerea pe aici sau pe alte platforme. Problema e ca cine trebuie sa ne auda nu prea ne asculta …

  17. Gabi M spune:

    Dna Gorga , va dau dreptate partial.
    Cred ca titlul ales de dl Maci, „Şcoala românească scoate tâmpiţi” e gresit.
    Eu as fi formulat “Sistemul de invatamant romanesc isi propune sa scoata tampiti”.
    Asta pentru ca mai sunt si profesori, elevi si parinti care reusesc cu succes sa-l “pacaleasca”.
    Realitatea insa e trista si daca dupa ce treci prin sistem si dupa ce citesti articolul nu-ti pui serios intrebarea in oglinda …inseamna ca esti.

  18. Catelu spune:

    Scoala romaneasca nu produce nimic, ci doar modeleaza materialul clientului.
    Nu cred ca vreun tampit s-a nascut la scoala.

    As inclina sa cred ca scoala ajuta, si in nici un caz nu tampeste pe cineva. Poate nu ajuta la fel de mult pe cat s-ar putea, dar asta e cu totul alta discutie.
    Tampitii pe care ii vedem in jur, in afise si la televizor, sunt tocmai cei ce AU OCOLIT scoala.

  19. Ciprian spune:

    Nu am citit articolul d-lui Maci, din cauza titlului, un fel de cliseu-smecherie media, de “agatare”. Altii nu au fost de aceasta parere (peste 50000 de vizualizari si 293 de comentarii; nu cunosc continutul, dar cred ca titlul a avut o contributie importanta.
    La randul dumneavoastra folositi in titlu dramaticul “in deriva”. Asta ar insemna ca aproape nu se mai poate face nimic?

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      De ce ar fi dramatic ” in deriva” ? Este expresia starii de astazi a invatamantului romanesc. Daca nu as crede in faptul ca se mai poate face ceva pentru a redresa corabia si a naviga in ape mai line, atunci nu as mai scrie.

      • Ciprian spune:

        Dramatic, pentru ca este in deriva, am verificat si in DEX… Nu a fost un repros, ca dealtfel si in cazul articolului d-lui Maci (doar ca nu l-am citit).
        Astept cu interes si alte articole din partea dumneavoastra.

    • Matei Alexandru spune:

      Tema articolului si problemele expuse au prea putina legatura cu titlul. Eu zic sa incercati sa-l cititi. Va rog sa observati ca exista multe alte articole cu titlu care ar putea “agata” poate chiar mai bine decat cel al domnului Maci, dar nu au nici pe departe atatea vizualizari si comentarii.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Adriana Gorga


Adriana Gorga

Cercetător ştiinţific în domeniul dezvoltarii invatamantului superior la Universitatea din Lausanne, Elvetia, doctor in stiintele educatiei la Universitatea din Geneva (Elvetia... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)