Home » Educatie »Societate/Life » Citesti:

Bani de cercetare pentru autohtoniști, lichele, proști și ticăloși

Virgil Iordache mai 2, 2017 Educatie, Societate/Life
15 comentarii 1,863 Vizualizari

În acest text argumentez că actualele politici de cercetare sunt bune, deoarece servesc interesele celor care își iubesc țara și ale altor oameni buni.

Și la stână se face cercetare, am văzut personal. Una e să pui brânza într-o coajă de la un copac, alta e să alegi altfel de coajă, de la alt copac, fie din altă specie, fie aflat în anumite condiții de sănătate, fiziologice, sau crescut pe un altfel de pământ. Care coajă e mai bună e o problemă aplicativă, cu valoare locală. Optimizarea poate susține crearea unui brand, a unui produs românesc acreditat la nivel european, vandabil pe piețele mari.

Chestiunea în discuție este dacă în institute și universități trebuie să finanțăm din banii publici ai statului în mod prioritar o astfel de cercetare. Răspunsul guvernului actual este că da, acesta e prioritatea zero a cercetării. Decizia trebuie să aibă o raționalitate.

Am bănuiala că raționalitatea ține de structura resursei umane disponibile în sistem. În primul rând e vorba de oamenii atașați locurilor lor, autohtoniști.

Când eram copil voiam să mă fac pădurar – nu inginer silvic, chiar pădurar. Oricine a citit povestiri de Sadoveanu știe că pădurarul cunoaște o mulțime de lucruri, observă natura, iar în anumite situații găsește tărâmuri pe care nu le mai găsește nimeni după, iar el le caută fără să mai dea de ele. Are o imagine asupra lumii lui cu reală relevanță cognitivă, mai ales când vine boierul la pescuit sau vânatoare. E un ethos aici, ceva ce ține de fibra națională.

N-a fost simplu să renunț la idealurile acestea sentimentale, reflectând un atașament față de locuri, poate chiar o spălare pe creier naționalist-ceaușistă. Să intru în contact cu recea metodologie ștințifică, să înțeleg că cercetarea – poezie e o batere de câmpi obiectiv vorbind, că rezultatele se adună vraf și nu le folosește nimeni dacă nu ești la stână sau în pădure.

De aceea pot empatiza cu toți cei care, nefiind în fapt ciobani sau pădurari, doresc să facă ceva în această tradiție de cunoaștere în universități și institute. Ei iubesc locurile lor și pe verdeața plaiurilor vor să construiască o colibă a cercetării naționale. Refuză să accepte că o cercetare de nivel național înseamnă calitativ altceva, făcut într-o infrastructură ca în occident.

Oamenii respectivi dispun de o cunoaștere-expert, un know-how cu reală valoare aplicativă, dar care nu poate fi transformat în cunoaștere științifică propriu-zisă. Din perspectiva metodologiei științifice e non-știință, e amatorism. Însă e amatorismul nostru și este bun.

Dacă tot sistemul ar fi plin cu astfel de oameni până la urmă nu ar fi chiar un dezastru ca finanțarea să meargă spre dânșii. Ar fi o alegere strategică. România ar putea deveni în zece ani o rezervație culturală, o atracție pentru cetățenii occidentali care vor să vadă ceva aparte, un experiment social. Cu o promovare potrivită s-ar putea face bani serioși.

Pe lângă ei sunt însă și alte tipuri umane, care n-au nici un fel de vocație, care au ajuns în sistem întâmplător, pentru că era ceva de ros, și vor doar bani și avantaje sub pretexte autohtoniste. E vorba de lichele, proști și ticăloși.

Licheaua e o fire dornică de atenție. Se simte umilită ușor, și este adesea de către stăpânii ei. Când dușmanii pe care și i-a făcut o tratează cu prietenie se bucură ca un copil. Își spune în sinea ei că nu va mai trăda, însă la prima presiune sau aluzie o va face din nou.

Șansa lichelei e să se privească în oglindă. Ea știe ce face, minte cum respiră, iar râsul ei ascunde suferința de a trișa. Se bucură când este iertată, și mai ales când faptele sunt ignorate. Și-ar dori să o ia de la început, însă e lașă. A intrat înt-o încrengătură de relații umane care o stăpânesc.

Licheaua e un om bun și are nevoie de bani.

Prostul n-ar avea ce să caute în universități și institute, dar cineva l-a folosit într-o vreme, iar apoi i-a făcut culcuș. Asta când nu e o relație a cuiva la fel de prost, mai în vârstă, care a ajuns șef. Prostul e uneori bine intenționat, iar alteori rău intenționat. El nu știe că e prost, pentru că nu poate înțelege nimic din ce este mai complicat decât ce poate mintea lui. Ce spune pare foarte clar celor care nu știu mare lucru, pentru că e simplu. Ar putea fi un inteligent profesor de școală generală sau liceu, dar din nefericire pentru el și pentru cei din jur lucrează la o universitate sau într-un institut.

Cum spuneam, prostul poate fi bine intenționat. Un asemenea om, atent ghidat, poate fi de folos. Rău intenționat ajunge doar când se simte umilit, când crede că cineva are ceva cu el. Cum prost fiind nu știe să facă rău într-un mod elaborat, va eșua în acest proiect. Dacă accepți să servești prostul, cu timpul se va îmbuna. Nu e resentimentar.

Prostul e un om bun și are nevoie de bani.

Ticălosul e cel care planifică felul în care se folosește de lichele și proști. Licheaua e oportunistă, prostul e oarecum naiv, în timp ce ticălosul știe ce vrea. El vrea slugi. Numai el poate să evalueze, indiferent de CV-ul deținut. El e stăpânul care construiește. Nu e vorba de a construi cine știe ce, doar atât cât să iasă bani pe pielea celor care vin și pleacă. Tipologia ticăloșilor e diversă, fie vor doar bani, sunt cinici, și atunci te vor privi cu ochi sticloși, fie se ascund sub niște minciuni de sine, necăutând admirația altora, și atunci vorbesc la nesfârșit, ca să uite ceea ce sunt, fie sunt mânați de sentimentul vinovăției refulat, iar toată viața lor va fi un efort de ștergere a urmelor ticăloșiilor vechi, fără a se opri din săvârșirea celor noi.

Ticălosul rade fără milă tot ce întâlnește în cale, pentru bani, pentru ambiții, sau cvasi-patologic. Pentru ticălos România e ceva util, cum este și hârtia igienică. În fața morții însă, cu vârsta, ticălosul se înmoaie. Propria lui decrepitudine îl înduioșează. Înțelege că se întâmplă ceva, dar nu știe precis ce. Cu ultime puteri mai distruge câte ceva în jur, iar în final cere iertare.

Ticălosul e un om bun și are nevoie de bani.

În concluzie, din dragoste de țară și din dragoste pentru aceste feluri de oameni buni ar trebuie să acceptăm modificările aduse modului de evaluare și finanțare a cercetării.
____

Notă: Acest text este un pamflet.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , ,



Currently there are "15 comments" on this Article:

  1. Livio spune:

    In strada, domnule profesor! Sint bune articolele ironice, dar pe parlamentari nu-i intereseaza “p*limea” (scuze, dar e chiar un citat)! In strada, de strada se tem!!!

    • victor L spune:

      Eu cred ca te inseli.
      La vot, amice, sa vedem citi sintem si ce vrem!
      Fara slogane “vrem o tara ca afara!”
      Ci cu indemnul “sa facem o tara ca afara!”
      Starea asta de jelanie este “neproductiva”.

      • Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

        +1

        • DFK spune:

          Victor L

          Stai jos.

          Ai primit nota +1 pentru comentariul tau. Scuze folosesc persoana II singular ca suntem la scoala nu-i asa (cadru didactic – elev/student) nu-i asa ?

      • dana eugenia spune:

        +1 si de la mine :)

      • Dedalus spune:

        Perfect de acord cu apelul de a reunta la jelanie. L-am facut si eu pana am facut bataturi la degete.

        Dar in ce priveste “iesitul” la vot am o spaima foarte mare, ca o rata de participare si mai mare, cel putin in actualele conditii, ne-ar impinge in bratele socialismului.

  2. Vlad spune:

    Modelul de cercetare cunoscut in care statul a fuzionat cu mediul de afaceri si a avut rezultate concrete este Silicon Valley.

    Din aceasta cauza se tot incearca replicarea lui dar, cum spunea intr-un articol un fellow la una din universitatile americane acest aspect nu mai e posibil pentru ca lipsesc factorii care au generat acest fenomen.

    Concluzia, spune el, e ca acum cercetarea cu aplicabilitate practica se muta acolo unde e know-how-ul specific si, spunea tot el, daca posesorii know-how-ului intarzie tot Silicon Valley-ul va scoate solutii precum: Uber, Airbnb.

    Pana una alta in aria productiei de bunuri China s-a apucat sa investeasca masiv in robotizare. Tot China investeste si in criptografie cuantica.

    In rest occidentul pare mai degraba prins in dispute politice dintre cei care opteaza pentru izolationism si cei care opteaza pentru globalizare.

  3. Adrian spune:

    Dacă ați fi scris, de pildă, “Ticălosul este și el om modern și are nevoie de bani. [...] aceste feluri de oameni am putea accepta unele dintre[...]” aș zice că n-ar mai fi fost pamflet.

  4. Kurt spune:

    Am avut / văzut laboratoare (metalice, materiale de construcții) bine dotate la Politehnică. STASURILE anilor 1970 se puteau verifica /formula în comparație cu standardele europene. SI sistemul internațional, ca denumire franceză, a stabilit unitățile de măsură folosite în țară.
    Ce s-a întîmplat la universitățile tehnice de vîrf din țară cu personalul și dotarea laboratoarelor 1990- 2007- 2017? Ce s-a întîmplat cu centrele de proiectare (IPROTIM) și de cercetare după 1990? Cine a decis? Cine e răspunzator?

    … „… În concluzie, din dragoste de țară și din dragoste pentru aceste feluri de oameni buni ar trebuie să acceptăm modificările aduse modului de evaluare și finanțare a cercetării…. „….

    La Hannover Messe 2017 s-au prezentat noutățile din industria 4.0. Cu temele:
    - a “Integrated Industry – Creating Value” utilitatea (der Nutzen) era în centrul prezentărilor.
    -Omul în fabrica conectată.
    -Digitalizarea în folosul utilizatorilor (zum Nutzen der Anwender).

    (… ……….. Industrie 4.0. Alle an der Digitalisierung der Industrie beteiligten Branchen zeigten Lösungen für die aktuell wichtigste Frage der Industrie: Wie mache ich mein Unternehmen fit für die digitale Zukunft? Damit stärkt die HANNOVER MESSE ihre Position als weltweiter Entscheider-Treff.” Unter dem Leitthema “Integrated Industry – Creating Value” stand der Nutzen von Industrie 4.0 besonders im Fokus. Dabei war die Rolle des Menschen in der vernetzten Fabrik ein Kernthema. Das Partnerland Polen unterstrich die Bedeutung der engen Zusammenarbeit innerhalb Europas und empfahl sich als innovativer Partner für die globale Industrie.

    Thilo Brodtmann, VDMA-Hauptgeschäftsführer zur HANNOVER MESSE 2017: “Die HANNOVER MESSE war eine Leistungsschau des Maschinenbaus par excellence: Industrie 4.0 ist kein Testfeld mehr, sondern die konkrete Umsetzung der Digitalisierung zum Nutzen der Anwender. Und die Messe war auch ein Beleg für die gute Stimmung in unserer Industrie: Wir haben die technischen Lösungen für die großen Herausforderungen der Menschheit, und wir spielen im internationalen Vergleich ganz vorne..” … ……….. ).

    Polonia a fost țara învitată 2017. Anul trecut țara oaspete a fost SUA. Ce a prezentat România 2017 la Hannover pentru industria 4.0?

    Vizitatorii au venit din:
    - China 9000
    - Olanda 6200
    - India 5600
    - Polonia 5000
    - SUA 3000
    - din România ??

    (… ….. Von den 225 000 Besuchern -217 000 im Vergleichsjahr 2015- kamen mehr als 75 000 aus dem Ausland. “. “Diese beeindruckende Zahl belegt, dass die internationalen Entscheider erkannt haben, dass sie nur auf der HANNOVER MESSE einen umfassenden Blick auf die Entwicklung im Bereich Industrie 4.0 erhalten.” Die Top-Besucherländer waren China (9 000), Niederlande (6 200), Indien (5 300) und das Partnerland Polen, das mit 5 000 Besuchern einen neuen Rekord verzeichnete. Beeindruckend war auch der Besucherzuspruch aus den USA mit 3 000 Besuchern. Hier zeigt sich die Nachhaltigkeit des Partnerland-Effekts. Die USA waren im Vorjahr Partnerland der HANNOVER MESSE…. … ).

    Lumea nu stă pe loc nici pentru cel mai frumos pamflet. Autorul vede și nu crede? Semnalul de alarmă al autorului e amar dar mai bine azi decît mîine.
    Startul în industria 4.0 conectată e prezentat la Hannover 2017. Logistica intreprinderilor se va schimba. Calea spre Smart Factory nu se face numai cu mașini „inteligente“. Instalațiile de producție conectate au interacțiuni cu utilajele (Werkzeuge), schimbă informații autonom și cer la nevoie ajutor de la un tehnician. Producția industrială (maschinelle Produktion) e conectată cu sisteme de comunicații ca un sistem de autoreglare (selbstlernenden System) numit Smart Factory. Baza revoluției industriale e internetul mașinilor (das Internet der Dinge -IoT), care oferă posibilitatea de schimbare a informațiilor între toți participanții, de la robotul de fabricare la microchip și depozitarea. Firma software SAP e un pas înainte cu Open Integrated Factory: un proces de fabricație autonom unde utilajele (die Werkstücke ) informează instalațiile de fabricare (die einzelnen Produktionsanlagen ) cum trebuie prelucrate. O probelmă pentru intreprinderile mici și mijlocii a rămas securitatea datelor sensibile. Institutul german das Fraunhofer cercetează în aceasta direcție?

    In Romania 2017? Care centre de cercetare se preocupă cu digitalizare și industria 4.0?
    Cu industria 4.0 crește rapid cererea / numărul angajaților cu cunoștiințe de IT în lume. De unde dacă nu dintr-un învătămînt excelent? In România?

    .(… …Aufbruch in die vernetzte Industrie
    Ein massiver Umbruch steht bevor, ganze Betriebsabläufe werden sich verändern. Um wettbewerbsfähig zu bleiben, sind Flexibilität und Individualität in der Produktion und Logistik gefragt.

    Intelligent, effizient, Industrie 4.0
    Die Industrie 4.0 bietet deutschen Unternehmen unzählige Möglichkeiten. Doch besonders mittelständische Unternehmen haben auch neue Herausforderungen zu meistern. So ist der Weg zur Smart Factory nicht allein mit intelligenten Maschinen zu bestreiten.
    Fertigungsanlagen, die mit Werkteilen Informationen austauschen und bei Bedarf selbstständig einen Techniker um Hilfe bitten? In der Industrie 4.0 wird diese Vision Realität. Die maschinelle Produktion vernetzt sich dank modernster Kommunikationstechnik zu einem selbstlernenden System, einer sogenannten Smart Factory. Die Basis dieser modernen industriellen Revolution bildet das Internet der Dinge (IoT), das den ständigen Datenaustausch zwischen sämtlichen Beteiligten ermöglicht – vom Fertigungsroboter über die Lagerhaltung bis hin zum Mikrochip. So werden sämtliche Produktions- und Logistikprozesse miteinander verknüpft – und unsere Industrie wird intelligenter, effizienter und nachhaltiger.

    In kleinen Schritten zur Smart Factory
    Um dieser Zukunftsvision näher zu kommen, integrieren immer mehr Unternehmen smarte Maschinen in ihren Produktionsprozess. Die Trumpf GmbH, einer der weltweit größten Anbieter von Werkzeugmaschinen, verwendet in der Produktion beispielsweise Laserschneidemaschinen, die intelligente Linsen enthalten. Sind die Linsen verschmutzt, senden sie automatisch eine Meldung an das Instandhaltungsteam. So spart das Unternehmen unnötige Wartungs- und Reinigungskosten.

    Der Software-Hersteller SAP ist in der Digitalisierung bereits einen Schritt weiter: In der sogenannten Open Integrated Factory, einer autonomen Prozesskette, informieren die Werkstücke die einzelnen Produktionsanlagen darüber, wie sie zu bearbeiten sind. Die Maschine kann die Informationen des Werkteils aufnehmen, unterschiedliche Versionen eines Produkts herstellen und dabei sogar neue Fertigungsvorgänge lernen.

    Mangel an Sicherheit
    Der Einsatz von intelligenten Maschinen ist auch in mittelständischen Unternehmen keine Seltenheit mehr. Laut einer Studie der Beratungsgesellschaft BCG hat bereits jede fünfte deutsche Firma erste Digitalisierungsmaßnahmen getroffen. Besonders kleine Unternehmen stehen der Industrie 4.0 aber häufig noch skeptisch gegenüber. Ihr Hauptgrund: die fehlende Datensicherheit. Um diesen Risiken entgegenzuwirken, arbeiten Forschungseinrichtungen, wie das Fraunhofer Institut, an neuen Möglichkeiten der Industrie-Sicherheit. Dazu werden komplexe Angriffsszenarien in virtuellen Testlaboren nachgestellt. So lassen sich herkömmliche Sicherheitssysteme optimieren und gezielte Abwehrstrategien entwickeln.

    Smarte Weiterbildung
    Neben der fehlenden Sicherheit beklagen viele Unternehmen auch den Mangel an qualifizierten Facharbeitern. Da standardisierte, einfache Tätigkeiten in der Industrie 4.0 zunehmend von Robotern übernommen werden, steigt der Bedarf an Arbeitnehmern mit fundierten IT-Kenntnissen. Bei einer Umfrage des Digitalverbandes Bitkom gaben 94 Prozent der 559 befragten Unternehmen an, dass die Arbeit in ihren Produktionsprozessen in Zukunft auch verstärkt interdisziplinäre Kompetenzen erfordert. Um geringfügig qualifizierte Facharbeiter dennoch in die Industrie 4.0 zu integrieren, gibt es bereits spezielle Weiterbildungsmaßnahmen, die im Arbeitsalltag angewandt werden. So leiten zum Beispiel intelligente Datenbrillen den Mitarbeiter Schritt für Schritt durch die Reparatur einer komplexen Anlage. Auch smarte Handschuhe sind bereits im Einsatz – sie melden dem Arbeiter sofort, wenn er ein Bauteil falsch montiert.
    Auf den Leitmessen Industrial Automation und Digital Factory im Rahmen der HAHNNOVER MESSE, zeigen Aussteller in Vorträgen, Demos und Konferenzen, wie eng virtuelle und reale Welt künftig verzahnt werden…. ….).

    Producția standardizată e preluată de roboți. Pentru miuncitorii mai puțin calificați stau la dispoziție: ochelari de date care indică pașii de urmat, mănușa „smartă“ care avertizează dacă o componenta e greșit montată.

    Brînza se dă pe bani, indiferent de țara sau limba maternă vorbită (românii trebuie să aibă curajul să fie români… Dragnea PSD la Iași 2017..) . Intreprinderile “străine“ sunt depistate 2017 de PSDiștii de la București ca un pericol?

    După pamfletul usturător al autorului rămîne întrebarea: cine e azi un pericol în țară? Care pericol autohton specific 2017- 2021?

    • man of war spune:

      herr kurt
      vorbiti in romaneste (germana inca n a cucerit planeta, si nu i nici prea melodioasa) , apoi rezumati va la citeva rinduri daca vreti sa fiti citit. nu ma indoiesc de valoarea comentariilor dvs, dar foarte multi cititori n au timp de palavrageala, condensati va ideile fara sa mi luati remarca in nume de rau !

  5. man of war spune:

    ce a fost de vazut s a vazut, ce a fost de auzit s a auzit. ticalosul te dovedeste cu ciomagul, prostul te bate cu votul popular. care i atunci arma inteleptilor ? parazitii n au in ADN memoria trecutului, pentru simplul fapt ca sfirsesc striviti sau mor odata cu victima. asadar, va las sa reflectati la solutii in asteptarea urmatorului articol !

  6. Cititor spune:

    Când vine vorba de cercetarea din Ro, îmi apare imediat in minte imaginea Academiei din Laputa (insula zburătoare din Călătoriile lui Gulliver, călătorii care sunt patru, cea in Lilliput fiind cea mai celebra dintre ele).
    In acea Academie sunt cercetători, savanți, învățați care, fiecare in domeniul sau, studiază, cercetează, inventează. Ce? Cum se pot extrage raze de soare din castraveți, cum se construiește o casa pornind de la acoperiș, cum pot fi înlocuite cuvintele cu obiecte pentru a comunica si altele asemenea. Toți acei savanți sunt pătrunși de importanta muncii lor, sunt mândri de rezultate, sunt susținuți financiar si priviti cu respect desi nimeni nu vede niciodata un rezultat al cercetarii lor. Cam așa e si cu cercetarea autohtona susținută de stat.
    Trecând de la pamfletul lui Swift la pamfletul dvs., m-a mirat afirmația făcută in legătură cu prostii. Cum poate fi prostul un inteligent profesor de gimnaziu sau de liceu? Un prost e prost oriunde. La fel si cu cel inteligent. Un prost face mai mult rău in gimnaziu sau liceu decât in facultăți. Macar si pentru ca la vârste mai mici prostii pot fi luați drept deștepți si ei picura din veninul propriei prostii in capetele necoapte. La facultate, prostul e descoperit rapid si daca e totuși acceptat e din interes (ticăloșie ?). Ma tem ca n-am prins eu talcul afirmației dvs..

    • Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

      Nu există proști.

      Există oameni care se ocupă cu lucruri pentru care nu o putere suficientă a minții.

      gânduri bune,

  7. Jack spune:

    Radem, glumim, dar cu solutii cine vine?

  8. Dedalus spune:

    Am comentat deja in extenso la articolul domnului Maci, nu reiau.

    In esenta, Statul Roman (sns) a creat o cerere artificiala de “cercetare stiintifica”.

    Aceasta cerere nu numai ca epuizeaza resurse bugetare, dar distorsioneaza si piata, creaza false valori si scoate resursa umana din domenii in care s-ar putea manifesta.

    Cauza profunda este viziunea politica a suprematiei statului (sns) asupra individului, o expresie a socialismului. Tot restul, inclusiv acordarea discretionara a fondurilor, comisii mai mult sau mai putin dubioase – de aceasta negare a libertatii individului se leaga.

    Intr-o alta abordare, un stat autoritar si interventionist asta face intotdeuana: se substituie cererii si stabileste din birou cine si cat ia. Asta, vorbind in termeni strict legali – e legal. Ca mai departe, inevitabil, aceasta impunere administrativa duce la coruptie si nepotisme – e alta discutie (coruptia este un efect, nu cauza).



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Virgil Iordache


Virgil Iordache

Virgil Iordache cercetează și predă la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti. Domenii principale de preocupări: ecologie şi filosofia biologiei. Cărţi şi ... Citeste mai departe


E randul tau

Copilul nu este proprietatea părinților. Niciun om nu poate fi proprietatea altui om. Am explicat ...

de: Cristi Danilet

la "Familia pe înțelesul tuturor – Partea a patra: Părinții nu au drept de viață și de moarte asupra copiilor"

România. O iubire din care se poate muri – Gabriel Liiceanu

Gabriel Liiceanu: „Nimeni nu poate spune când alege cineva să nu mai trăiască pentru că viața i-a fost trasă prea jos. Nimeni nu poate spune când anume o societate, acumulând o cantitate de disperare, scârbă și revoltă incompatibile cu pofta minimă de viață, își atinge punctul ei de fierbere. La noi, la români, lucrul acesta e cel mai puțin previzibil. Raportul poporului nostru cu limita a rămas până în clipa de față un mister. Românii numesc «minune» o reacție colectivă pe care nimic n-o prevestește. Și care, raportată la lungile perioade de letargie care o preced, e cu atât mai neverosimilă."

Cauta articole

august 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iul    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)