Home » Analize »Educatie » Citesti:

Ce va face România cu cele 8 miliarde de euro ale UE destinate cercetării și inovării?

Doi Mici si un Anc februarie 9, 2020 Analize, Educatie
11 comentarii 1,871 Vizualizari

Pentru a răspunde întrebării de mai sus avem nevoie de răspunsul la altă întrebare: ce a făcut România cu miliardul de euro alocat acestui sector în ciclul financiar curent, 2014-2020? Acesta a fost prevăzut în Acordul de colaborare al României cu UE din 06.08.2014. În sumarul acordului (aici) se spune: „mai mult de 1 miliard de euro alocate cercetării-dezvoltării-inovării, pentru sprijinirea țintei naționale de 2% din PIB investită în cercetare-dezvoltare (vs. 0,49% în 2012)”. România, ca și orice alt stat UE, putea să-și gestioneze banii primiți pentru „research and innovation” (una din cele cinci arii acoperite de European structural and investment funds – ESIF), în parteneriat cu Comisia Europeană, în baza acordului menționat anterior.

Deci, adresăm guvernanților următoarea întrebare: cât din miliardul respectiv a fost cheltuit în sectorul de cercetare din România și pe ce anume? Întrebarea este de actualitate și comportă un răspuns imediat, având în vedere că strategiile pentru următorul ciclu financiar trebuie elaborate în acest an. Mai mult, ținta aceea de 2% din PIB (public + privat) ne face să râdem singuri, în contextul în care am încheiat 2019 cu o execuție bugetară la Ministerul Cercetării și Inovării de 0,12% din PIB, în condițiile în care cercetarea din 2012 a executat aproape 0,2% din PIB (prin ANCS-ul de atunci, condus de actualul secretar de stat pe cercetare, dl Dragoș Ciuparu).

Se pare că unii miniștri au făcut chiar strategii proprii și au pus deoparte sute de milioane de euro din viitorul buget de 8 miliarde de euro vehiculat în spațiul public (dar neparafat nicăieri oficial). Este exemplul ministrului Marcel Boloș, care dorește crearea a patru institute de cercetare, pentru fiecare alocând 150 milioane de euro (detalii aici). Să nu fim înțeleși greșit. Doi Mici și un Anc se bucură pentru orice investiție făcută, cu cap, în domeniul cercetării. Baiul este că nici până azi nu am aflat cine e „capul” din spatele celor patru propuneri. Mai mult, nici până azi România nu are un Consiliu Naţional pentru Politica Ştiinţei şi Tehnologiei (CNPST) funcțional, în conformitate cu legea cercetării (art. 40 din OG57/2002). Prin lege, acesta ar trebui să prezinte anual, în cadrul unei şedinţe de Guvern, un raport care cuprinde concluziile şi recomandările privind cercetarea ştiinţifică, transferul tehnologic, inovarea şi dezvoltarea societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere în România şi care se face public. Probabil există vreun astfel de raport și nu știm noi, unde scrie că cele patru institute sunt prioritare.

Și uite așa ajungem la problema de fond a infrastructurilor de cercetare din România, modul în care sunt ele alese pentru a fi dezvoltate/înființate și cum putem direcționa (o parte din) cele 8 miliarde de euro de la UE spre ele. Am mai abordat subiectul și în 2018 (aici), dar acum avem câteva propuneri punctuale pentru dl Dragoș Ciuparu, recent numit secretar de stat în MEC, responsabil cu cercetarea:

  1. Numiți membrii într-un nou Colegiu Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CCCDI) exclusiv pe baze meritocratice.
  2. Patru din cei numiți în CCCDI sunt automat (prin lege) membri în CNPST. Faceți demersurile necesare pe lângă prim ministrul României să numească încă cinci pe aceleași baze meritocratice.
  3. Cereți membrilor CCCDI și CNPST să aleagă membrii Comitetului Român pentru Infrastructuri de Cercetare (CRIC).
  4. Cereți CRIC, CNPST și CCCDI să cadă de acord asupra roadmap-ului României privind infrastructurile de cercetare.
  5. Extrageți din roadmap-ul de mai sus acele infrastructuri de cercetare pe care le considerați speciale și de interes național și aduceți la zi lista acestora.

Roadmap-ul României a fost adoptat în 2017 de către CRIC și trimis Comisiei Europene (aici) pentru a fi ridicată condiționalitatea ex ante de acces la fondurile structurale și de investiții (ESIF). Despre cum s-a alcătuit acest document am vorbit în articolul precedent de blog (aici), Asociația Ad Astra trimițând chiar o petiție Comisiei Europene pentru a investiga problema (aici), pentru că mustea a conflicte de interes și muncă făcută pe „genunche”. Ah, și cel puțin unul din membrii CRIC care apar menționați pe raport nu a semnat respectivul document, dându-și demisia anterior (la o cafea, vă spunem și numele). Lucru foarte important însă! În roadmap-ul trimis la UE e scris că poate fi (și se recomandă chiar asta) adus la zi o dată la 3 ani, adică anul acesta.

Pe lângă roadmap România mai are și o listă (aici) de Instalații și Obiective Speciale de Interes Național (IOSIN). Aceste infrastructuri de cercetare papă anual cam 100 milioane de lei din bugetul central, ultimele rapoarte anuale datând din 2015 (aici). Spre comparație: actuala competiție națională de proiecte de cercetare experimental-demonstrative (PED, aici) are un buget de 60 de milioane pe doiu ani, fiind depuse 2.140 de proiecte din partea a 517 instituții (detalii aici). La ce ne trebuie IOSIN-uri, separat de roadmap? Pont: infrastructura din roadmap, finanțabilă din bani europeni, poate fi controlată de OLAF, sau mai rău … mai nou, de către Codruța. Asta în timp ce IOSIN-urile … hehe Știți bancul ăla: pe banii lui Bulă se distrează numai Bulă

Așa că, la două săptămâni după ce CRIC-ul a bătut în cuie roadmap-ul, a fost numită o altă comisie (unsă prin Ordinul 656/19.10.2017) cu scopul de vedea care infrastructuri de cercetare ar trebui mufate direct la bugetul MCI, unele din ele nedeclarate Comisiei Europene. Pentru că băieții deștepți s-au împiedicat de un Ordin nr. 3848/2004 (aici) privind aprobarea criteriilor de selectare a instalațiilor și obiectivelor speciale de interes național utilizate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, l-au abrogat și înlocuit cu Ordinul nr. 677/27.08.2018 (aici). De ce zicem s-au împiedicat? Pentru că în baza acelor criterii infrastructuri precum ALFRED („reactorul lui Valeca”) sau CETAL (al doilea laser al României, de vreo 10 ori mai slab decât ELI-NP) nu s-ar fi calificat. Munca asiduă a noii comisii a dus la un PHG (aici) care nu a mai fost însă aprobat.

Dle Dragoș Ciuparu, în baza celor prezentate mai sus aveți șansa și puterea nu doar să numiți niște Consilii (CCCDI, CNPST, CRIC) ai căror membri să fie aleși pe sprânceană, ci și să le cereți acestora să facă un roadmap al infrastructurilor de cercetare „pe bune”. În plus, puteți scoate din sertar acel PHG legat de IOSIN-uri și să-l promovați la nivel de HG, ulterior purecării lui de către cele 3 organisme consultative. Nu de alta, dar ne scrie lumea pe blog că unele IOSIN-uri din listă sunt deja nefuncționale (vezi decomisionarea reactorului nuclear de cercetare și producție radioizotopi tip VVR-S al IFIN-HH). Sau poate mai vedeți cum merge Instalația – pilot experimentală pentru separarea tritiului și deuteriului, care este tot în stadiul „pilot” de cel puțin 16 ani încoace…

În elaborarea noilor liste din roadmap și respectiv IOSIN-uri e musai să aveți în vedere:

a) Discrepanțele uriașe existente la distribuția pe zone geografice. Același filtru trebuie aplicat și celor patru institute propuse de dl ministru Boloș. Vă prezentăm aici distribuția teritorială a IOSIN-urilor prezente, alături de cele propuse a fi incluse în listă, prin PHG-ul de mai sus. Este anormal ca instituții de cercetare din zona București-Ilfov să aibă în administrare 80% din IOSIN-urile României, atâta timp cât aici e localizată doar 10% din populația României.

b) Utilizarea evaluatorilor internaționali. Dacă până și vecinii bulgari fac asta … ca să nu mai vorbim de state precum Olanda, Norvegia, sau Cehia, pe care le-am verificat noi și vă spunem că au folosit experți internaționali.

c) Analiza continuă a IOSIN-urilor, cel puțin o dată la 5 ani (modelul olandez) cu reconfirmarea/pierderea statutului de IOSIN.

În concluzie, așteptăm cu interes să vedem pași hotărâți în sensul numirii unor noi membri în Consiliile de mai sus și ulterior să asistăm la regândirea schemei de finanțare a infrastructurilor de cercetare, capabilă să absoarbă eficient cele 8 miliarde de euro promise prin noul ciclu financiar al UE. Obligatoriu, noua schemă trebuie să aibă la bază o distribuire geografică echilibrată a infrastructurilor de cercetare.

  • Autori: Octavian Micu, Mihai Miclăuș si Lucian Ancu
  • Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



    Currently there are "11 comments" on this Article:

    1. crs spune:

      Cercetare si inovare facea doar Lenuta.
      Acum fac doar tarile dezvoltate.

    2. Dr. J. spune:

      Da, deci trebuie niște forme noi, ceva mecanisme și multă, multă, meritocrație! De care meritocrație, cucerită în războiul cu necunoașterea, ori pe câmpul dur de bătălie al managementului cercetării? Am văzut ce-a dat meritocrația în CNATDCU și alte structuri.
      Citindu-vă, o să ajung să cred că cercetarea românească este ca o orchestră filarmonică de elită, dar cu instrumentiștii puși să cânte la alte instrumente decât cele la care excelează. Deocamdată cred că e o problemă de colaps, voi credeți că-i o chestiune de permutări de oameni. Mai cred că-i vorba de disrupție (din aia care te aruncă în depresie, dacă ești individ, ori în feudalism, dacă ești țară), de impostură, de infectare politică, de ieșire din mână a oamenilor după atâta subfinanțare, de emigrare etc.
      Mă rog, ceea ce propuneți voi poate fi ceva în comparație cu nimic și cu aplicarea prezentă a frecției la piciorul de lemn, însă schimbarea oamenilor, la români, nu înseamnă neapărat și schimbarea moravurilor. Cea mai fină impostură în cercetare se întâlnește la vârful piramidei. Iar cei bătrâni, lasă locul veseli celor tineri și puternici, nu? (Glumesc, evident!)

    3. Kurt spune:

      UE.27 are proiecte (fără budget precizat 2020, ceartă pentru budgetul 2021-2028) cu prioritate în cercetare- inovație: AI, baterii electrice, etc. Comisia UE are cu „Green Deal” concepte pe termen mai lung. Unde sunt universități de rang în țară cu centre de cercetare asociate pentru AI, inteligență artificială? Care profesor din țară predă AI la nivel -UP TO DATE- cu cercetătorii din SUA, Franța, China, etc? Unde cunt publicate cercetările actuale din țară în domeniul AI?

    4. Andrei spune:

      Ghicitoare: care dintre cele patru instante de “membrii” se scrie de fapt “membri”? :)

      • Doi Mici si un Anc Doi Mici si un Anc spune:

        Erau de fapt cinci locuri în care apărea „membrii”, dar articolul nu s-a preluat corect în primă fază de pe blogul nostru (lipsind paragrafele de încheiere). Mulțumim de ghicitoare :-)

    5. Stefan spune:

      Probabil că majoritatea cercetătorilor din Institutele de Cercetare sunt niste naivi /nestiutori. ANCS, CNPST, CCCDI, CRIC, IOSIN …cine naiba sunt acești birocrați!? Nu e de mirare că un director de institut insistă să fie pe toate lucrările “sclavilor”! Pentru că el deține informația. El e cel care “unge” pe cel de la instituția superioară sa ii fie primit Institutul în aceste structuri și să i se dea bani să își plătească “sclavii” nestiutori.

      Europa ne da 8 miliarde de euro dar cercetătorii din Ro tipa in gura mare că nu sunt bani și ne pleacă “creierele”!? E o gluma!? După acest articol, oricine va mai scrie că nu sunt bani pentru cercetare sau că nu știu ce cercetător nu are loc în Ro, voi considera articolul spam. Frate, faceti-va curat in propria casa /structura! Bani sunt, și încă foarte multi. Nu trebuie decât să îi luați. Daca “cele mai luminate capete din Ro” nu reușesc să găsească niste oameni sau o strategie să ia și să își împartă cei 8 miliarde, poate că nu sunteți chiar așa “luminați”!
      Înțeleg că poate in alte domenii ale administrației sunt oameni mai puțin învățați și educați, dar în partea de Cercetare ar trebui sa fie cei mai buni oameni posibil Daca nici aici nu merg lucrurile “uns” … :|

    6. Aristotel spune:

      Da, de acord cu domnul Stefan. Nu aceste comitete si comisii rezolva poroblemele concrete, interne ale cercetarii. Toate institutele ale AR, ale MEC si altele din universitati trebuie sa regandeasca resursele umane si sa aplice cat mai repede un management al meritului, profesionalismului, obiectivitatii, al fuziunii, al orientarii catre tot ceea ce este nou. Acum mai toata cercetarea are picioare de lut si nu poate sa tina ritmul cu cercetarea europeana. Exista si exceptii, dar putine si slab promovate in media.

    7. un domn spune:

      Meritoriu Efortul Autorilor !
      Chapeau Bas !

      Baiul este ca pentru CoronaFIRus DUamna Gabi aceasta finanțare pentru cercetare O Va Motiva sa acceseze fonduri la PMB pentru Studiul Extracției Sarmii din Colon, o tema “stintifica” de mare interes pentru DUamna CoronaFIRus Gabi !

    8. Stefan Bragarea spune:

      Nu este simplu! Inițial, s-a comis eroarea de a desființa institutele de cercetare tehnologică și au fost subfinanțate institutele de proiectare. Nu s-au mai formar cadre tinere din lipsă de perspective. Acum, este cam prea târziu,

      • RenewEurope spune:

        @Stefan Bragarea

        Mai bine mai tarziu decat niciodata! Cu un buget cosistent la dispozitie, institutele de cercetare si proiectare pot fi reinventate (cercetarea este estentiala pentru cresterea productivitatii si a prosperitatii, atragerea altor investitii, etc).



    Comenteaza:







    Do NOT fill this !

    Autor

    Doi Mici și un Anc


    Doi Mici si un Anc

    Sistemul românesc de cercetare văzut prin ochii a doi doctori în fizică (Lucian și Octavian) și ai unuia în biologie (Mihai). Publicăm, de asemenea, articole pe teme de act... Citeste mai departe


    Carte recomandata

    E randul tau

    @adrian - trebuie neapărat să-ți spun un secret, acum, cât nu ne aude nimeni: numai progresimea ...

    de: Harald

    la "Din nou, despre sfidarea consensului științific: Cum a fost descoperit craterul de impact Chicxulub și, implicit, extincția non-darwiniană a dinozaurilor și altor specii"

    Carti recomandate de Contributors.ro

    DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

    Carte recomandată de contributors.ro

    Cauta articole

    februarie 2020
    Lu Ma Mi Jo Vi Du
    « Ian    
     12
    3456789
    10111213141516
    17181920212223
    242526272829  

    contributors.ro

    Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
    Contact: editor[at]contributors.ro

    MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

    "Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

    (An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)