Home » Educatie » Citesti:

Creste competitia in educatie: testele PISA la dispozitia scolilor

Adriana Gorga aprilie 3, 2013 Educatie
16 comentarii 1,323 Vizualizari

Testele PISA sunt pe punctul de a mai face inca un pas important. Dupa cum anunta BBC*, citandu-l pe Andreas Schleicher, responsabilul programului PISA din partea OCDE, astazi sunt lansate la Washington DC testele PISA pentru scoli. Concret, aceasta inseamna ca scolile care doresc sa se autoevalueze, comparand rezultatele obtinute de proprii elevi cu cele internationale vor avea la dispozitie teste care sa le permita lucrul acesta.

In Statele Unite, testele PISA vor fi disponibile din luna septembrie. Acestea vor fi evaluate si prelucrate in afara scolilor, astfel incat se se asigure comparabilitatea rezultatelor cu cele din clasamentele internationale. Decizia de a face sau nu publice rezultatele obtinute la aceste evaluari le apartine deocamdata scolilor. In afara de Statele Unite, responsabilii OCDE discuta si cu Marea Britanie si Spania pentru pune la dispozitia scolilor asemenea teste.

Intr-un articol anterior am prezentat pe scurt istoria anchetelor internationale si complicatele mize politice si stiintifice din spatele acestora**. Nu le mai reiau aici. Subliniez doar trei caracteristici esentiale ale testelor PISA.

1) Importanta testelor PISA consta in primul rand in faptul ca permit comparatii chiar si intre sisteme educative foarte diferite. De exemplu, elevii finlandezi si sud-coreeni obtin rezultate dintre cele mai bune la aceste teste in ciuda diferentelor majore dintre cele doua sisteme educative. Mi se pare important sa precizez ca prin “rezultate bune” trebuie sa intelegem atat performata in sine cat si conditiile in care aceasta este obtinuta. OCDE foloseste notiunea de echitate pentru a se referi la conditiile de obtinere a performantelor la testele PISA. Pentru ca un sistem de educatie sa fie considerat echitabil trebuie ca diferenta dintre scorul cel mai mare obtinut de elevi la aceste teste si scorul cel mai mic sa fie cat mai redusa. Tot redusa trebuie sa fie si diferenta dintre scorurile obtinute de elevii proveniti din medii nefavorizate si cei care vin din medii favorizate social.

2) PISA nu evalueaza cunostinte, ci ajuta la constructia unor indicatori cu privire la potentialul de utilizare in viata de zi cu zi a cunostintelor si abilitatilor pe care le au elevii de 15 ani. Testele PISA nu pot inlocui evaluarile traditionale. Este important sa intelegem ca aceste teste dau indicii asupra gradului de utilitate a cunostintelor, dar nu garanteaza ca, de exemplu, un elev care obtine performante la aceste teste va reusi o buna insertie profesionala mai tarziu.

3) Exista un numar tot mai mare de tari (de la 28 in 2000, la 65 in 2009) care aleg sa-si evalueze sistemele de educatie folosind aceste teste. Acest fapt arata ca OCDE are o influenta (dar as adauga imediat si o responsabilitate) tot mai mare asupra politicilor educative de astazi care devin, iata tot mai globale.

Ar fi sau nu oportune testele PISA pentru scoli in Romania de astazi? Raspunsul nu e chiar atat de simplu de dat, tinand seama de nivelul scazut de credibilitate sociala al institutiei scolare din Romania si de politizarea excesiva a problemelor legate de educatie. De asemenea, nu exista (eu cel putin nu am ajuns sa o vad in tot ce am citit despre modul in care se vorbeste despre PISA in Romania) o masa critica de specialisti in educatie care sa asigure legatura absolut necesara dintre analizele complexe pe care le presupun asemenea date si interpretarea lor intr-un mod adecvat si accesibil publicului larg.

Indiferent insa de raspunsul pe care l-am da la aceasta intrebare, nu cred ca procesul de globalizare in educatie mai poate fi oprit. El poate fi incetinit dar nu stopat. De aceea, poate, lucrul cel mai inteligent pe care l-am putea face este sa ne asiguram cat mai mult ca nu ne vom numara printre care pierd de pe urma acestuia.

* Schools can measure themselves against Pisa tests
** Cercetare, educatie si politici: scurt istoric al aparitiei anchetelor internationale in educatie

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , ,



Currently there are "16 comments" on this Article:

  1. zapp spune:

    Este sansa Romaniei ca prin adoptarea cat mai rapida a testului PISA sa adaptam educatia din Romania la sociateta globala.

    Este important si ca la nivelul parintelui sa existe un prim contact cu aceste teste- care sa elimine subiectivismul actual al dascalilor. Se pune astfel presiune – inidrect – pe schimbarea metodelor didactice/pedagogice precum si pe a curriculei .

    Chiar daca, nu exista acea masa critica de specialisti- efectele pe termen lung vor fi pozitive Eventualele efecte pe termen scurt generate de lipsa specialsitilor- nu vor fi surmontate aproape niciodata tinand cont de logica/istoria dezvoltarii institutionale din Romania.

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      Sunteti prea optimist, cred eu. Aveti asteptari prea mari din partea “societatii globale” si teama mi-e ca si dezamagirile vor fi pe masura.

      • zapp spune:

        Nu cred ca este optimism. Ci, pur si simplu o urmarire atenta a modului in care s-a facut in Romania modernizarea .
        Da, istoric, este vorba de importul formelor fara fond; care astazi, la cc 150 de la “importuril” se dovedesc mult mai aproape de cultura occidentala decat de formele hibride orientalo-occidentale(ma refer strict la insitutii).

        Sunt convins ca rezervele dvs provin strict din incapacitatea personalului didactic in a utiliza acest intrument. Daca sunteti “onesta” si pt a parafraza o zicere celebra ar fi usor de acceptat ca orice import de inovatie (certificata dincolo) in invatamantul romanesc nu poate fi mai prost decat nivelul actual al invatamantului din romania.
        si apoi, sa ne uitam la alte meserii-care sub necesitati imperioase(piata,etc) s-au adaptat foarte repede la occident

  2. Paul spune:

    Ideea este foarte buna. Pot apare chiar firme private care sa dea astfel de teste, iar parintii sa afle din timp cat de bine sunt pregatiti copiii lor.

    Daca la asta s-ar adauga si aplicarea principiului “banii urmeaza elevul”, atunci parintii ar putea pune o reala “presiune” pe scoli sa imbunateasca calitatea predarii.

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      E cam simplu rationamentul dvs. din punctul meu de vedere, desi am convingerea ca multi romani il impartasesc. In primul rand pareti convins de faptul ca parintii chiar vor sa stie cat de bine sunt pregatiti copiii lor. Eu nu pot afirma lucrul acesta cu aceeasi convingere cu care o faceti dvs. Din pacate, tot mai multi parinti vor note mari, premii, diplome … In al doilea rand, intre calitatea predarii si calitatea invatarii exista o relatie extrem de stransa. Nici una si nici cealalta nu se pot imbunatati prin presiune, ci, eventual prin persuasiune, convingere.

      • Paul spune:

        Parintii vor binele copiilor lor.

        Problema a amarut cand MEC-ul a impus folosirea la calcularea mediei de admitere in liceu si facultate si a notelor din timpul anilor de studii. Cred s-a inceput pe timpul d. Marga. Si legea actuala prevede o pondere prea mare a notelor din timpul anului la calculul mediei de admitere in liceu (70%). O solutie a fost promovata pe timpul d. Adomnitiei. Este vorba de tezele nationale, dar implementarea a fost atat de proasta ca a produs mai mult rau decat bine.

        Cred ca in scoala romaneasca sunt 3 tipuri de profesori. Profesori care s-au nascut sa fie profesori si care din placerea de a preda inghit toate mizeriile aduse de politic in scoala. Profesori nascuti sa fie profesori dar care s-au resemnat din cauza politicului, salariilor mici, bazei materiale necorespunzatoare etc. Ce-a de-a treia categorie este alcatuita din profesori care nu au ce cauta la catedra si care cu cat ar fi concediati mai repede pe atat mai bine pentru copii. Cred ca cresterea concurentei intre scoli va determina eliminarea din scoala a celei de-a treia categorii iar profesorii din cea de-a doua categorie vor incepe sa predea din ce in ce mai bine.

        • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

          Sunt mai multe moduri de a vrea binele. Educatia inseamna si constrangere, nu doar sa faci ce ai vrei si cand vrei. Or, din ce in ce mai multi parinti romani, obositi si deceptionati de atatea schimbari, se mint cu iluzia unor note mari … pur si simplu, nu mai sunt capabili sa introduca niciun fel de constrangere.
          Sunt detalii cele pe care le subliniati in legatura cu modul de calcul al mediilor. Nu asta are importanta, ci intelegerea o data pentru totdeauna ca e nevoie din ce in ce mai mult de scoala, daca nu vrem sa fim perdantii globalizarii.
          Sunt profesori si profesori, asa cum sunt elevi si elevi. Concurenta intre scoli e buna pana la un anumit punct. Daca depaseste insa niste bariere, atunci poate face mai mult rau decat bine. Trebuie sa fim constienti de lucrul acesta si sa nu avem asteptari exagerate din partea diferitelor instrumente de piata. Ele pot functiona foarte bine, dar in cantitati controlate.

          • Paul spune:

            Parerea mea este ca modul in care se calculeaza mediile nu este un detaliu. Intamplator in familie avem profesori care predau la giumnaziu, liceu si la facultate. Sunt diferente mari intre generatii determinate de tipul de examen pe care l-au dat.

          • Paul spune:

            Pana la urma binele inseamna pentru copil sa fie intre la un liceu bun si la facultatea dorita, daca se poate fara taxa.

            Cum notele din timpul anului conteaza destul de mult la calcularea mediei finale (mai mult de 50% in marea majoritate a cazurilor), atunci parintii cer note mari pentru copiii lor. Iar argumentatia are logica: la scoala/liceul X elevii primesc note mari si elevii invata mai putin decat la scoala unde este fiul/fiica mea.

            • Mihail spune:

              Cred ca dl. Adomnitei a eliminat examenele de admitere la liceu, ca “sa nu streseze copiii” si a introdus ideea cu mediile din gimnaziu. Nu stiu exact ponderile si ce alte note mai intrau (teze unice, evaluare nationala etc). Anul trecut, o colega al carei copil a intrat la liceu cu 5 sau 6 ani in urma, cu o medie buna, a comentat ceva de genul: “nu intra la liceu cu media lui, a fost pe locul 100, acum ar fi fost pe locul 1000″. Ei bine, am luat date despre admitere din 5 judete, graficele arata cam asa:

              http://www.scribd.com/doc/123726186/Medii-gimnaziu-vs-Evaluare-nationala-2012

              Concluzia mea: distributia mediilor din gimnaziu nu prea seamana cu clopotul lui Gauss.

            • Paul spune:

              Multumesc pentru link. Foarte interesant. Este clar ca profesorii sunt “fortati” sa puna note mari.
              Sunt fortati atat de parinti cat si de directori.

              Este un concurs national la a pune note mari. Au inceput mai intai scolile care nu aveau elevi prea buni (“ca sa aiba si ai nostri o sansa de a intra la liceu/facultate”), apoi scolile mai bune au reactionat pentru ca practic continuand sa fie corecti, reduceau sansele elevilor lor de a reusi la liceu sau facultate.

  3. Paul spune:

    Iată anunțul BBC:
    Schools can measure themselves against Pisa tests
    By Sean Coughlan BBC News education correspondent
    2 April 2013 Last updated at 11:16 GMT
    http://www.bbc.co.uk/news/education-22002525

  4. alex spune:

    1. Testele Pisa au un profund caracter interdiciplinar . Din pacate curriculum scolar din tara noastra prevede o diviziune clara a stiintelor … matematica cu treaba ei , fizica cu treaba ei …etc. Prin urmare nu vad cum atat timp cat sistemul de invatare este atat de diferit fata de ceea ce se evalueaza prin aceste teste rezultatele ar fi altfel decat asa cum sunt …proaste . Ca sa nu mai vorbim de faptul ca foarte multi elevi nu sunt in stare pur si simplu sa citeasca si sa inteleaga un text sau sa opereze cu date simple.

    2. Atat timp cat de atatia ani programa scolara atat de incarcata cu lucruri inutile nu a fost deloc regandita , atat timp cat manualele scolare in vigoare sunt vai mama lor , ….atat timp cat dotarea laboratoarelor scolare este foarte slaba, nu vad cum ne-am putea compara noi cu tari ca Finlanda sau Corea de Sud. Sa ne gandim numai ca aceasta tara numita Corea se bate de la egal la egal cu giganti ai tehnologiei cum ar fi Apple ….va imaginati ca asta nu ar fi fost posibil fara investitii masive in educatie….noi nu suntem in stare de 10 ani sa gandim niste manuale scolare sau sa le reeditam.
    3. Nu poti avea pretentia sa scoti dintr-un sistem mai mult decat investesti . Niciodata. Fara programe adecvate , fara manuale adecvate , fara o dotare materiala adecvata , fara grija adecvata atat din partea scolii si in egala masura din partea tuturor parintilor nu vad o solultie la dezinteresul crescand fata de invatatura.

    4. Nu vad in nici un fel rezolvabil decalajul imens care exista intre cei care au bani si isi cauta singuri drumul in educatie ….si cei care nu au si care sunt la mana sistemului si la mana unor parinti prea putini interesati de propri lor copii.

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      Multumesc mult pentru comentariu.

      1. Cred ca e nevoie de o adaptare a curriculumului, nu de o schimbare radicala a lui. Multi dintre noi suntem formati pe baza unui curriculum disciplinar. Si nu suntem formati rau. Cred ca e nevoie de o flexibilizare a acestui curriculum disciplinar in sensul ca ar fi nevoie sa se introduca si cursuri de integrare disciplinara. Fireste, ca intr-un asemenea caz si programele disciplinare ar trebui sa suporte modificari, pentru a raspunde unui asemenea tip de curriculum. De exemplu, copiii ar avea cursuri de matematica, fizica, chimie si, in acelasi timp si cursuri de integrare a celor trei, in care sa se puna accent asupra modului cum pot transfera cunostinte de la un domeniu disciplinar la altul.

      2) Programa nu e incarcata, ci sunt prea multe activitati de acelasi tip care creeaza impresia de greu, de prea mult. Lucrurile inutile ar disparea daca s-ar regandi curriculumul dintr-o perspectiva disciplinara si integrativa.

      3) Sunt sisteme de invatamant in care nu exista manuale (la Geneva, de exemplu). Manualul nu e absolut obligatoriu, formarea initiala si continua a profesorilor si invatatorilor este insa deosebit de importanta. E nevoie de investitii atat din partea statului cat si a societatii in sens larg. E vorba aici atat de investitii financiare cat si de investitii de incredere si respect fata de scoala din partea statului si a societatii. Una fara alta nu se poate.

      4. Aici e lucrul cel mai grav care se intampla in Romania de astazi. Nu numai ca scade performanta, ci creste si decalajul dintre rezultatele elevilor proveniti din medii favorizate comparativ cu cele ale elevilor care vin din medii nefavorizate. Exista date in acest sens care ar trebui sa-i ingrijoreze pe responsabilii invatamantului romanesc, care in plus, se declara a fi si reprezentanti ai unei forte politice de stanga, teoretic mai aproape de problemele oamenilor. Primul pas care ar trebui facut este recunoasterea publica a acestui fapt. Al doilea este elaborarea unor politici care sa schimbe lucrurile. Al treilea, punerea in practica a masurilor pe care le impun asemenea politici si monitorizarea evolutiei lor. Pana acum nu am vazut sa se fi facut nici macar primul pas. Toti, dar absolut toti responsabilii politici, indiferent de partid, pun pe primul loc prin programele lor performanta si abia daca mai vine vorba, apare si echitatea sau egalitatea de sanse. Nimeni pana acum, nicio forta politica, oricare-ar fi aceea, nu a lansat o dezbatere publica pe baza datelor (provenite din anchetele PISA de pana acum) care arata clar degradarea atat a echitatii cat si a performantei. Atat timp cat nu se discuta intr-un mod rational (nu emotional, ca in istoria cu “tampitii”) nu putem avea pretentia sa existe solutii. Ne plangem ca suntem saraci si neputinciosi si asteptam sa mai vina peste noi vreun iz de modernitate precum “Human Body Exhibition” ca sa ne dam cu parerea. E grav.

  5. Andrei George spune:

    Stimată doamnă Gorga,
    Până la testele Pisa ar trebui dați afară cu șuturi în fund toți babalâcii gaga de la ARACIS și sora lui mai mică, cea cu acreditările în învățământul preuniversitar. ARACIS-ul are tot felul de aiureli sinistre, cum ar fi de exemplu pretenția ca un profesor să-și evalueze toți colegii de la catedră- în așa-numitele evaluări colegiale. Dacă poți face o evaluare cât de cât obiectivă a unei universități după așa ceva dar nu și după cât de actuală este materia predată, cât de utilă e în viața post-universitară sau cât de aproape e o anumită universitate de cerințele pieței- să nu mai discutăm. Practic, rezultatul oricărui exercițiu educativ ține seama de două lucrui esențiale- cadrul conceptual construit de școală pentru elevii/studenții ei precum și efortul individual al acestora pentru a finaliza ciclul educațional. Nici un fel de test PISA nu va putea ignora aceste realități, așa cum nu poți face bici din orice. Atunci când școala – orice școală- își va lua banii exclusiv pe performanțele educaționale și nu pentru că e în sectoare dens populate- vom mai putea discuta.

  6. Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

    E si acesta un punct de vedere … ingrijorator insa, cred eu.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Adriana Gorga


Adriana Gorga

Cercetător ştiinţific în domeniul dezvoltarii invatamantului superior la Universitatea din Lausanne, Elvetia, doctor in stiintele educatiei la Universitatea din Geneva (Elvetia... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)