Home » Analize »Educatie »Financiar » Citesti:

De ce nu merge asa cum ar trebui absorbtia fondurilor europene?

Lucian Pintilie mai 3, 2017 Analize, Educatie, Financiar
2 comentarii 1,564 Vizualizari

Romania este, din 2007, parte a Comunitatii Europene. In aceasta calitate are acces la fondurile puse la dispozitie pentru sustinerea diferitelor programe europene, inclusiv cele destinate eliminarii discrepantelor dintre regiunile dezvoltate si cele mai putin dezvoltate ale Europei. In continuare ma voi referi la fondurile destinate cercetarii, pentru ca lucrez in cercetare si cunosc destul de bine situatia din acest domeniu. Exista doua cai principale prin care se pot accesa fonduri europene pentru cercetare: 1) fondurile structurale (FEDR, FC, FSE, FEADR, FEPAM), prin Programul Operational Competitivitate (POC)- Axa Prioritară 1 – Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare în sprijinul competitivității economice și dezvoltarii afacerilor (sunt puse la dispozitie aproape 1 miliard de euro, vezi http://www.fonduri-ue.ro/poc-2014) 2) programul cadru Orizont 2020 si alte programe similare finantate de catre Comisia Europeana, pentru care Romania plateste cotizatii anuale de circa 75,5 milioane lei (echivalentul a circa 16,5 milioane euro, vezi http://www.research.gov.ro/uploads/sistemul-de-cercetare/bugetul-pentru-cercetare/buget-mci-2017.pdf). Merita mentionat faptul ca tot ceea ce tine de finantarile din fonduri structurale este organizat si monitorizat de catre noul Minister al Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene, prin Autoritatea de Management si Organismele Intermediare infiintate pe langa alte Ministere, inclusiv la Ministerul Cercetarii si Inovarii (MCI), in timp ce relatia cu programul Orizont 2020 sau alte programe similare este gestionata de catre Directia Relatii Internationale si Europene din cadrul MCI, existand inclusiv un Oficiu Roman pentru Stiinta si Tehnologie (ROSTeu) la Bruxelles.

In cadrul POC au fost lansate in 2015 competitii pentru mai multe tipuri de proiecte, unele destinate mediului privat altele destinate institutiilor de cercetare de drept public. Ma voi referi doar la cele din urma, respectiv la proiecte pentru: Atragerea de personal cu competențe avansate din străinătate pentru consolidarea capacității (tip-E); Proiecte de investiții pentru instituții publice de CD/ universități (tip-F); Parteneriate pentru transfer de cunoștințe (tip-G). Rezultatele la aceste competitii au fost facute publice la finalul anului 2015 dar contractarea si demararea proiectelor a fost posibila abia in august-septembrie 2016. Daca in ceea ce priveste proiectele de tip F, pentru infrastructuri de cercetare, modul de derulare era relativ bine cunoscut, ele fiind similare proiectelor POS-CCE pentru infrastructuri din ciclul anterior de fonduri structurale (2007-2013), celelalte doua tipuri de proiecte reprezinta instrumente noi de finantare. Cele de tip E sunt destinate atragerii de cercetatori experimentati din strainatate pentru a lucra in institutii de cercetare din tara, iar cele de tip G sunt destinate intaririi relatiilor dintre institutii de cercetare si mediul economic, facilitand accesul firmelor la infrastructuri performante de cercetare si transferul rezultatelor cercetarii aplicative catre piata. Evident ca, la inceput, toata lumea s-a bucurat de aceste instrumente, gandind ca este o ocazie buna pentru a deschide noi directii de cercetare sub supravegherea unor oameni de stiinta cu reputatie recunoscuta international, sau de a stabili legaturi trainice, benefice de ambele parti, cu mediul privat. Bucuria insa nu a durat mult si au inceput sa apara surprizele privind implementarea si monitorizarea.

Pe scurt, desi au avut la dispozitie aproape un an de la afisarea rezultatelor si pana la contractare, autoritatile competente nu au avut normative clare de raportare si monitorizare, fiecare monitor interpretand dupa bunul plac prevederile din ghidul solicitantului (utilizat la scrierea propunerii de proiect) si din contractul de finantare. A rezultat o birocratie exponentiala, care ucide orice elan de a mai acces fonduri europene. Mai mult, nu exista nici o intentie a autoritatilor competente de a avea intalniri de lucru cu reprezentantii legali ai institutiilor de cercetare, cu directorii de proiecte, si cu reprezentantii mediului privat pentru a gasi cele mai bune metode de raportare si monitorizare, care sa asigure derularea eficienta a proiectelor si absorbtia rapida a fondurilor. Scopul initial, alfel laudabil, al acestor proiecte, s-a pierdut in hatisul birocratic. Nu mai conteaza rezultatele concrete, avansul mai rapid catre excelenta si competitivitate, cat justificarea cu hartii a fiecarei actiuni care face obiectul unei cereri de rambursare. Mecanismul a devenit atat de stufos si rigid incat gripeaza aproape total absorbtia fondurilor structurale. Ori fara aceasta absorbtie sunt puse sub semnul intrebarii atat cresterea economica cat si deficitul bugetar.

Alte probleme legate de implementarea proiectelor POC: rigiditate nejustificata pentru componenta echipelor de cercetare, spre exemplu interdictia de a plati un student la doctorat daca a fost angajat al institutiei de cercetare anterior inceperii proiectului; intarzieri mari in plata cererilor de rambursare din cauze conditiilor birocratice, ceea ce produce efecte negative in stabilitatea financiara a firmelor mici si a institutiilor de cercetare; modul discretionar de actiune al autoritatilor responsabile cu monitorizarea financiara si aprobarea cererilor de rambursare (daca nu se furnizeaza exact documentele cerute, exact in formatul dorit, se pot refuza platile); lipsa de coerenta intre diferitele prevederi din ghid, din contractul de finantare si din contractele subsidiare cu firmele (la proiectele tip G, unde exista conditii nejustificate de plafonare a cheltuielilor eligibile din cofinantarea firmelor). Pe scurt, daca nu se elimina birocratia programul POC nu isi va atinge obiectivul principal, acela de a creste competitivitatea Romaniei prin cercetare si dezvoltare-tehnologica.

A doua sursa de accesare a fondurilor europene, programul Orizont 2020 (cunoscut pe scurt sub acronimul H2020), este la fel de greu accesibila ca si fondurile structurale. Voi da doar un exemplu, cel al sub-programului „Spreading Excellence and Widening Participation” (vezi https://ec.europa.eu/research/participants/portal/), destinat tarilor mai putin dezvoltate pentru a recupera decalajul fata de tarile dezvoltate din UE. Unul din instrumentele de finantare in acest sub-program consta in proiecte de tip Teaming, in care organizatii de cercetare cu renume din tari dezvoltate ajutau un centru de cercetare din tari mai putin dezvoltate sa ajunga la nivelul de excelenta care sa il faca competitiv la nivel european si global. Proiectul Teaming se desfasoara in doua faze, in faza 1 se concepe un plan de dezvoltare pe termen mediu si lung (durata 1 an, fonduri nerambursabile de 400.000 euro), iar in faza 2 se pune in aplicare planul de dezvoltare daca a fost selectat pentru finantare (durata pana la 7 ani, fonduri din partea Comisiei Europene de pana la 15 milioane euro, la care se adauga finantare din fondurile structurale ale tarii respective, cel putin la acelasi nivel, pentru imbunatatirea infrastructurii de cercetare si mentinerea ei in parametrii operationali). Este vorba deci de proiecte cu finantare potentiala, totala, din fonduri de europene de 30 milioane euro sau chiar mai mult. Au avut loc doua competitii de Teaming, una in 2014 si una in 2016, iar o alta nu va mai fi organizata in ciclul actual 2014-2020. Rezultatele Romaniei: 1 proiect accepta in etapa 1 la prima competitie, nici un proiect selectat pentru etapa 2; 1 proiect selectat pentru etapa 1 la a doua competitie. Ceea ce este absolut surprizator este faptul ca, la a doua competitie, au fost acceptate pentru finantarea etapei 1 30 de proiecte din care 9 sunt din Cipru si 6 din Republica Ceha!!!. Doua tari si-au adjudecat 50 % din proiecte. Lasand la o parte eventuale dubii privind procesul de evaluare si selectie in vederea finantarii, este remarcabila capacitatea celor doua tari de a-si promova interesele efectuand un lobby eficient si sustinandu-si oameni in pozitii cheie la nivel de Comisie Europeana. Sunt lucruri din care Romania ar trebui sa invete pentru a avea mai mult succes la competitiile H2020.

Cum speranta moare ultima, inca mai credem ca lucrurile se pot imbunatati. Pentru aceasta insa trebuie o colaborare deplina intre autoritatile centrale care supravegheaza derularea proiectelor europene si cei care fac eforturi sa acceseze fondurile europene. Interesul comun este absorbtia integrala a fondurilor structurale si returnarea cu succes, in tara, a contributiilor la H2020. Altfel fondurile structurale vor fi pierdute iar din cotizatiile platite din Romania va fi finantata cercetarea din Cipru sau Republica Ceha. Bune intentii exista din partea institutiilor de cercetare si a firmelor, mai trebuie ca autoritatile competente sa se deschida catre dialog si sa actioneze ca partenere de accelerare a absorbtiei de fonduri europene, in primul rand cele structurale, si nu ca frane sau institii de pedepsire a celor care au „indraznit” sa semneze contracte de finantare din astfel de fonduri.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , ,



Currently there are "2 comments" on this Article:

  1. dan ionescu spune:

    art 124 din 1303 regulament din 2013, daca nu pricepeti va explic dupa

  2. Kurt spune:

    „Ce porcarie, cind am intrat in sala s-a terminat filmul”.
    Sa speram ca luni 8 Mai nu va fi asa.

    In duelul candidatilor din turul II la prezidentiale,televizat miercuri 3 Mai ora 21 pina 22,30, doamna Marine Le Pen a declarat clar ca v-a introduce moneda nationala franc, v-a parasi zona Ero, v-a inchide granitele si v-a schimba legea de trimitere a lucratorilor in UE27, v-a parasi UE27 in sens ca uniunea trebuie lichidata, etc. Frexit e telul ei ca noul presedinte 2017- 2022. Europa patriilor in intelesul doamnei Marine Le Pen e Europa in care Franta nu mai subventioneaza fondurile UE27, care azi sunt deja foarte mici, numai 1 % din BIP UE27, deci ca. 150 miliarde Euro pe an pentru toti 27 parteneri (firma Daimler Benz are productia anuala de ca. 175 miliarde Euro).

    E. Macron a fost atacat dur de Marine Le Pen si amenintat: Franta va fi condusa 2017- 2022 in orice caz de o doamna, de ea & Front National sau „Deutschland”!

    … „… Bune intentii exista din partea institutiilor de cercetare si a firmelor, mai trebuie ca autoritatile competente sa se deschida catre dialog si sa actioneze ca partenere de accelerare a absorbtiei de fonduri europene, in primul rand cele structurale, si nu ca frane sau institii de pedepsire a celor care au „indraznit” sa semneze contracte de finantare din astfel de fonduri…. „…

    E. Macron este cotat la 63 %.Prezentarea autorului va fi valabila si dupa 8 Mai (sarbatoare in Franta). Situatia in tara e foarte bine prezentata si e bine cunoscuta.

    Descentralizare ca o solutie la probelmele prezentate? Restructurarea administrativa (regiuni) cu un numar mult mai mic de budgetari in administratia tarii? Centralizarea de azi & 27 de ani e prea mult influentata de mentalitatea balcanica de panduri, jecmanitori, la nivel de minister & nivel inalt. Descentralizare o incercare & proiect (pentru opozitia parlamentara)?
    Nu mai ramine mult timp. Cind se termina filmul?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Lucian Pintilie


Lucian Pintilie

Lucian Pintilie este Director Stiintific al INCD Fizica Materialelor. Absolvent Facultatea de Fizica Bucuresti, promotia 1984; doctorat in Fizica, Institutul de Fizica Atomica Bucu... Citeste mai departe


România. O iubire din care se poate muri – Gabriel Liiceanu

Gabriel Liiceanu: „Nimeni nu poate spune când alege cineva să nu mai trăiască pentru că viața i-a fost trasă prea jos. Nimeni nu poate spune când anume o societate, acumulând o cantitate de disperare, scârbă și revoltă incompatibile cu pofta minimă de viață, își atinge punctul ei de fierbere. La noi, la români, lucrul acesta e cel mai puțin previzibil. Raportul poporului nostru cu limita a rămas până în clipa de față un mister. Românii numesc «minune» o reacție colectivă pe care nimic n-o prevestește. Și care, raportată la lungile perioade de letargie care o preced, e cu atât mai neverosimilă."

E randul tau

Reforma educatiei din China a cunoscut 2 etape succesive: a) selectia celor capabili pentru a mer...

de: Dedalus

la "Bule, scriitori vii şi bucurii pentru copii"

Cauta articole

iulie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iun    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)