Home » Educatie » Citesti:

Despre educatie. Câteva întrebari

Adriana Gorga iunie 30, 2013 Educatie
41 comentarii 1,946 Vizualizari

Aproape toate titlurile din presa care se refera la rezultatele evaluarii nationale mentioneaza ca numarul elevilor care au obtinut note peste 5 e cu peste 10% mai mare decat in anul precedent. Un adevarat miracol, daca ne gandim ca nu s-au luat masuri de fond, nu s-a schimbat curriculumul, nu s-a intervenit in programul de formare initiala si continua a profesorilor si a invatatorilor.

Doua explicatii ar putea justifica aceste rezultate.

Prima ar fi ca elevii, parintii acestora si profesorii au luat in serios faptul ca, in anii precedenti, procentul de note peste 5 la acest examen era tot mai mic, s-au mobilizat si au reusit sa produca o schimbare in bine. Daca adoptam aceasta explicatie, rezultatele din aceasta vara ar fi o consecinta a masurilor din ultimii ani care au aratat ca nu e de gluma cand vine vorba de examene nationale.

A doua explicatie ar fi de natura docimologica (docimologia se refera la studiul examenelor). E vorba despre eventuale diferente de dificultate dintre subiectele de anul trecut si cele de anul acesta sau despre artificii in baremele de corectare (unde se poate prea bine ca sarcinilor usoare sa le fi fost atribuit un punctaj mare, in timp ce pentru exercitii dificile s-a acordat un punctaj mai mic). In aceasta a doua situatie, ca sa stim cui i se datoreaza rezultatele obtinute la evaluarea nationala, trebuie mai intai sa stabilim daca asa au vrut sortii, sa fie subiecte si bareme favorabile pentru majoritatea elevilor sau daca lucrurile s-au facut la comanda cuiva.

Si intr-un caz si in celalalt, nu prea vad in ce ar consta influenta pozitiva a actualei conduceri a Ministerului educatiei. Daca adoptam prima explicatie, am putea cel mult vorbi de un efect al masurilor luate de ministrul Daniel Funeriu de a asigura examene cat mai transparente. Daca o adoptam pe a doua, atunci ne aflam in fata unei manipulari grosolane a opiniei publice romanesti cu cifre fara acoperire in nivelul de competenta al elevilor care au trecut acest examen.

Oricare ar fi explicatia pe care am agrea-o, raman destul de sceptica fata de viitorul educatiei din Romania atata vreme cat rezultate mai bune se obtin din frica sau prin cine stie ce jocuri de subiecte ori bareme. Examenul nu mai e punere la incercare ci, fie sabie a lui Damocles, reteaza tot ce-i ajunge in cale, fie pat al lui Procust, menit sa inghesuie de-a valma cat mai multi de dragul unor procente cat mai seducatoare.

Principala problema a reformelor din educatie este ca rezultatele nu pot sa apara peste noapte si cu atat mai putin fara justificari credibile si coerente. Daca este cu adevarat vorba despre o crestere a nivelului de educatie din Romania ar trebui ca lucrul acesta sa se observe si in alte evaluari, cum sunt cele internationale. Or, rezultatele PISA din 2012 nu sunt cunoscute inca. Nici nu vor intarzia prea mult caci pentru tarile OCDE acestea au aparut deja (Romania e doar tara partenera a OCDE). Numai in momentul in care vor fi date publicitatii aceste rezultate, vom fi in masura sa incepem sa apreciem credibilitatea procentajelor de la examenul national. Pana atunci insa, sunt doua semne de intrebare pe care as dori sa vi le impartasesc.

Primul e legat de rezultatele foarte bune inregistrate in Bucuresti la evaluarea nationala (cele mai multe note de l0, un procent de note peste 5 cu mult superior celui de anul trecut). Pana la aparitia unor explicatii convingatoare care sa ne lumineze asupra masurilor care au condus la obtinerea unor asemenea rezultate in Bucuresti, mi se pare cel putin ciudata aceasta revigorare a invatamantului secundar din capitala. Si aceasta in conditiile in care un studiu al OCDE (bazat pe rezultatele PISA din 2009) arata ca in Romania, spre deosebire de majoritatea tarilor participante la aceste anchete, elevii ale caror scoli se afla in orase cu o populatie cuprinsa intre 100 000 si 1 000 000 de locuitori obtin perfomante mai bune decat cei din orase cu peste un milion  de locuitori.

Al doilea semn de intrebare isi are originea tot intr-un studiu al OCDE, bazat, de data aceasta, pe rezultatele PISA obtinute intre 2000 si 2009. Aflam din acest studiu ca Romania este singura tara  unde procentul elevilor performanti, deja foarte slab in 2000, a diminuat si mai mult pana in 2009, trecand de la 2% la mai putin de 1%. Mai aflam tot aici ca Romania este singura tara unde in perioada 2000-2009 s-a accentuat cel mai mult diferenta dintre rezultatele obtinute de elevii favorizati social comparativ cu cei nefavorizati. Cu alte cuvinte, in limbajul OCDE aceasta inseamna ca Romania este singura tara unde a crescut cel mai mult inechitatea in educatie.

In ceea ce priveste lectura, asemenea rezultate au urmatoarea exprimare grafica (clicati pe imagine pentru a o vedea la dimensiunea reala):

Intr-o tara cu adevarat interesata de viitorul ei, grafice ca cel de mai sus ar fi ocazionat dezbateri si analize minutioase in care sa se clarifice atat cauzele cat si masurile care se impun.

Mesajul pe care-l transmite analiza pe 10 ani a OCDE este ca Romania e tara unde educatia a fost cel mai prost condusa intre 2000 si 2009. Caci anchetele PISA nu masoara in primul rand calitatea scolii, ci calitatea masurilor luate de catre autoritatile responsabile de educatia unei tari.

Cine este raspunzator de acest lucru ? Cine a condus Ministerul educatiei in aceasta perioada ? Ce forte politice si-au asumat responsabilitatea educatiei intre 2000 si 2009 ?

Raspunsurile la aceste intrebari le aveti in cele doua diagrame care urmeaza. Procentele sunt calculate in functie de numarul de zile petrecut la conducerea Ministerului educatiei raportat la numarul total de zile dintre 1 ianuarie 2000 si 31 decembrie 2009.

Dupa cum lesne putem observa, responsabilii politici principali de esecul masurilor din sistemul educativ romanesc, din perioada 2000 – 2009 – pentru ca au determinat in egala masura atat scaderea performantei scolare cat si a echitatii, caz unic intre tarile participante la anchetele PISA – sunt aceiasi cu cei care conduc educatia in momentul actual.

Nu e nevoie sa avem prea multa imaginatie ca sa intelegem puternica nevoie de legitimitate a celor aflati astazi in fruntea Ministerului educatiei. Principali responsabili de un asemenea bilant negativ trebuie sa arate cu orice pret ca sunt si ei capabili de ceva bun. Pentru ca, desi au dus sistemul educativ romanesc in jos, romanii, popor generos, le-a mai dat tot lor o sansa. Pe care de data aceasta chiar ca nu mai trebuie sa o rateze. Au si timp, pentru ca urmatoarele analize de acest tip ale OCDE se vor face peste vreo zece ani.

De aceea, nu pot sa nu privesc cel putin cu ingrijorare spre cifrele care defileaza prin fata noastra in aceste zile si care, fara explicatii credibile, au crescut intr-un an cat la altii in zece. Sa fie vorba despre desteptarea din ceasul al 12-lea ? Sa fie altceva ? Ce ?

Referinte:

Résultats du PISA 2009 : Tendances dans l’apprentissage. L’évolution de la performance des élèves depuis 2000 (Volume V). Éditions OCDE , Publication date:  17 Jun 2011

Résultats du PISA 2009 : Surmonter le milieu social. L’égalité des chances et l’équité du rendement de l’apprentissage (Volume II).Éditions OCDE , Publication date:  21 Apr 2011

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "41 comments" on this Article:

  1. Paul20 spune:

    Résultats du PISA 2009 :
    Tendances dans l’apprentissage
    L’ÉVOLUTION DE LA PERFORMANCE DES ÉLÈVES DEPUIS 2000
    VOLUME V
    http://browse.oecdbookshop.org/oecd/pdfs/free/9810112e.pdf

  2. Paul20 spune:

    Résultats du PISA 2009 :
    Surmonter le milieu social
    L’ÉGALITÉ DES CHANCES ET L’ÉQUITÉ
    DU RENDEMENT DE L’APPRENTISSAGE
    VOLUME II
    http://browse.oecdbookshop.org/oecd/pdfs/free/9810082e.pdf

  3. Ela spune:

    Dupa parerea mea,nu suntem pe o curba ascendenta decat in coruptie,aranjamente si alte manipulari putin glorioase.Dupa insesi spusele elevilor,subiectele au fost “suspect de usoare”,deci explicatia “minunii” pare a fi foarte clara,si nu mai putin patetica:nivelul testelor a fost astfel conceput,incat toata lumea sa fie multumita(???)…!?
    Probabil ca efectul miracolului nu se va opri o data lansat,si se va rasfrange si asupra bacalaureatului, vom constata in curand ca si acolo nivelul reusitei a crescut (ne)simtitor!
    Pe cine va deranja,va fi tratat de dusmanul Roamaniei si a realizarilor sale glorioase sau,in cel mai fericit caz,de invidios pe maestria guvernului actual si a succeselor sale isorice :) !
    Nu stiu ce putere de investigatie au organismele internationale de resort,banuiesc ca este limitata si ca cifrele comunicate de state sunt luate de bune,fara niciun proces de intentie…deci Ro are toate sansele sa figureze in fruntea clasamentelor,si iarasi,toata lumea va fi multumita…
    Unor responsabili politici carora nu le pasa decat de propria lor imagine,chiar ma intreb de ce n-au aplicat aceasta idee geniala mai devreme si mai “larg”?Timpul nu este inca trecut,vom afla in curand ca Ro nu mai este in fruntea listei de moarte infantila,sau de decese din cauza TBC,etc.,si asta doar datorita actiunii intelepte a guvernului…Si toata lumea iar va fi multumita,mai putin poate beneficiarii directi ai vestilor bune…!???

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      Rezultatele bune, ca si cele rele trebuie intelese pentru a fi credibile. Nicio masura nu a fost luata pentru a justifica aceste cresteri procentuale importante de note peste cinci obtinute in conditii de examen asemanatoare celor din anul trecut.In plus, e vorba despre aceiasi guvernanti despre care analizele internationale arata ca, pe o perioada lunga, de 10 ani, au influentat in mod negativ sistemul de educatie atat in ce priveste perfomanta cat si echitatea.

      Asteptam ca Ministerul educatiei sa dea macar o explicatie credibila pentru surpriza de la recentele examene. Sa spuna fie si ca asta s-a dorit – subiecte mai usoare pentru a incuraja copiii, care inca nu au terminat scolaritatea obligatorie, sa ramana la scoala. In loc de justificari absolut necesare, aflu din presa ca se evoca depolitizarea educatiei si se incearca diminuarea rezultatelor de la evaluarile nationale, spunandu-se ca n-ar fi chiar atat de mari pe cat se spune. Chiar ca la mijloc e ceva putred de tot.

      • Monica spune:

        D-na Gorga, Felicitari pentru articol.Din pacate aveti multa dreptate.Nu vor da nici o explicatie,ba chiar am observat ca purtatorul de cuvant al PSD ,dl.Ivan este foarte revoltat si-l critica dur pe dl.Funeriu pentru ca si-a permis sa -si puna intrebari.Suntem capabili de orice cand este vorba de capital politic.Aceste rezultate “brusc”mai bune sunt suspecte si va spun ca am lucrat in sistem ,iar pe cei de la Consiliul National pentru Evaluare(aceeasi de zeci de ani,maleabili la oferte politice) ii cunosc.Pacat ca nu ne trezim si nu facem nimic pentru un sistem educational de calitate

        • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

          Multumesc pentru interventie. In comentariul dvs. e tristul adevar asupra modului cum se “fabrica” reformele din educatia romaneasca. De aceea mi se pare mai important ca oricand sa spunem lucrurilor pe nume si sa punem intrebari absolut necesare.

  4. Andrei George spune:

    Stimată doamnă Gorga,

    Cred că ar trebui să lăsăm considerentele politice deoparte și să ne uităm la ceea ce contează- adică la copii și la modul în care privesc ei toată această nebunie. În jurasicul comunist- adică pe când terminam eu clasa a VIII-a, materia presupun că era cam aceeași- iar impresia era că respectiva materie nu era chiar așa de groaznică. A judeca anumite subiecte doar din prisma unei minorități de ”elevi buni” înseamnă să-ți refuzi orice fel de menire pedagogică- și să-ți pui cu litere mari la intrare un afiș ”Fac școală doar cei cu bani”. Școala- în modesta mea opinie- trebuie să fie prietenoasă cu utilizatorul- dar nu permisivă. Ar trebui să ne bucure faptul că sunt totuși mai mulți elevi cu note acceptabile- dar să ne punem și problema pentru ce îi plătim pe profesorii elevilor care n-au reușit să ia mai mult de 5. Zonele de creștere a cerințelor ar trebui să fie la liceu- pentru acele licee care au pretenții și doresc să promoveze competiția- și la facultate. N-are nici un rost să încerci să faci purcelul să zboare- stresezi și purcelul și nici nu obții rezultate. Fără a compara neapărat elevii care termină 8 , 10 sau chiar 12 clase cu purceii ar trebui totuși să ieșim din 2 comportamente total greșite- comportamentul permisiv- unde elevul e rege, împărat- țar- îi sunt admise toate abaterile- începând de la cele minore- cum ar fi o îmbrăcăminte neadecvată- și până la droguri ușoare și mergem pe politica că trebuie să dăm libertate totală- și acest comportament greșit este prima cauză a declinului școlii românești- pentru că elevul român nu mai ia în serios decât eventualii furnizori de joint-uri și în nici un caz profesorii (vezi și declarații de genul că-și aleg liceul după colegele frumoase)- iar al doilea comportament greșit este cel agresiv competitiv- unde elevul trebuie să tremure de frică că vine teza la mate cu bau-bau-ul X sau cea de la fizică – cu bau-baul Y și trebuie să învețe 12-14 ore pe zi doar ca să se mențină pe linia de plutire.
    În rest, apropo de dl.FUneriu, nu spun cine, în orice caz profesor bun cu vreo 35 de ani de profesorat spunea ”Dl. Funeriu, biip, care n-a predat nici măcar o oră la clasă…”. Lăsând biip-ul deoparte, e extrem de simplu- și de nefast- să-ți dai cu părerea dacă n-ai avut de-a face măcar 1 oră de curs cu o clasă de 20 de elevi sau studenți. Ok, dna. Andronescu nu este de o strălucire a minții comparabilă cu cea a dlui. Funeriu- cercetător bun. Dar este profesoară. Și asta contează la un minister al educației naționale.

    • Clazarify spune:

      Deci, in logica dvs. dl Funeriu a fost un ministru slab pentru ca asa a fost catalogat de catre “un profesor cu vechime”, iar dna Andronescu a fost un ministru bun pentru ca “este profesoara”. Cam slabe argumente… Ati putea explica totusi cum se face ca atat de multi analfabeti au diplome de absolvire a uneia sau mai multor facultati? Si acesta este meritul “dnei profesoare Andronescu”!

      • Andrei George spune:

        Stimate domnule/doamnă,

        Rog să nu vorbiți pentru mine- și să nu-mi puneți cuvintele dvs. în gură. Am remarcat că dl.Funeriu n-a predat niciodată la clasă- pe când dna. Andronescu asta a făcut toată viața domniei sale. Probabil că dvs. sunteți unul din miraculoșii tineri din perioada 2010-2012 și pe baza culorii portocalii, indigo sau mai știu eu care- puteți decreta că un ministru al educației nu trebuie neapărat să aibă măcar o vagă idee de ce înseamnă procesul didactic. Ei bine, eu sunt un dinozaur de modă veche și cred că totuși ai nevoie de o minimă experiență . Acest lucru nu-l face pe dl.FUneriu un ministru prost- decât în interpretarea dvs.- și nici pe dna. Andronescu o ministră bună- decât idem.

    • bogdan spune:

      Orice consideratii sunt de prisos daca ne uitam la subiecte. Extrase din examen:
      1. Rezultatul calculului 4 × 4 +10 este egal cu … .
      2. Dacă a/6 = 5/2 atunci numărul a este egal cu …
      3. Cel mai mare număr natural care aparţine intervalului (3,9] este numărul … .
      4. Perimetrul unui pătrat cu latura de 8 cm este egal cu … cm.
      5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDEFGH cu latura de 3 cm. Volumul cubului este egal cu … cm3 .
      6. În tabelul de mai jos sunt prezentate rezultatele obţinute la un test de elevii unei clase.
      La acest test, nota 8 a fost obţinută de un număr de … elevi.
      Notă 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
      Număr de elevi 0 1 3 1 4 5 6 5 4 1
      2. Arătaţi că 2 + 8 – 3 2 = 0 .
      3. Ana şi Bogdan au împreună 7 mere, iar Ana şi Călin au împreună 8 mere. Determinaţi câte mere are Ana, știind că, împreună, cei trei copii au 12 mere.
      4. Se consideră funcţia f :ℝ®ℝ, f (x) = x + 2 .
      5p a) Calculaţi f (0) + f (-2).
      5p b) Reprezentaţi grafic funcţia f într-un sistem de coordonate xOy .
      Fiecare intrebare are 5 puncte, 10 puncte sunt din oficiu, nota 5 = 50 de puncte.

      Si acum spuneti dumneavoastra, vi se pare normal ca subiectele la evaluarea nationala de dupa clasa a 8-a sa arate asha?!?

      Nepoata-mea care a termiant a 4-a a rezolvat de nota 7. Ce imbold mai are ea sa invete matematica daca dupa 8 ani de studiu te intreaba cit face 4*4+10 sau exercitii de clasa a 3-a de genul “ana are mere”.

      Eu inteleg ca nu-i olimpiada, nu trebuie subiecte extrem de grele. Dar nici nu e normal sa iei nota 7 cu materie de clasa a 4-a. ne furam singuri caciula si la evaluarea nationala, si la bac si in facultate. Dupa care copiii nu inteleg de ce nu-i angajeaza nimeni, fara sa-si dea seama ca au trecut prin scoala fix degeaba. Iar statul pompeaza sume enorme pentru toata prostitutia asta numita pompos invatamant si in care pregatirea cu profesorul de la ora a devenit un fel de taxa de protectie, pe care daca o platesti, iei doar 9 si 10, daca nu, ai probleme.

      • Andrei George spune:

        Stimate domnule,

        Poate că onor profesorii de matematică au descoperit și ei un adevăr fundamental- și anume că în 2013 cel puțin 2/3 din matematica făcută la nivelul școlii- e inutilă și mai ales dăunătoare. Lucrați- de exemplu- cu serii Fourier ? Folosiți zilnic integrale duble ? Toate prostiile cunoscute sub numele de matematică și predate în regim intensiv- nu știu dacă mai e obiceiul și acuma- erau inutile. Am făcut matematică 14 ani de zile- cu 2 ani de facultate incluși (din anul 3 am scăpat !) și pot să dau și în scris că toată matematica pe care am făcut-o poate fi înlocuită astăzi cu folosirea unui program de tip MathCad sau MathLab.Pe de altă parte o materie cum ar fi modelarea- care este o chestiune logică- și care este, până în final, aplicarea structurilor matematice de nivel superior- nu se face. Ca să nu mai spun că orele de matematică ar fi înlocuite cu folos cu ore de limbi străine.
        Deci, mă depășește- și înspăimântă- ideea școlii ghilotină- care trebuie să facă elevii să urască materia, să se teamă de ea- dar să învețe.

        • bogdan spune:

          Nu sunt deloc de acord cu parerea dumneavoasta despre matematica. Matematica iti formeaza o gindire analitica, iti ordoneaza rationamentul, iti dezvolta inteligenta, capacitatea de a imagina si controla sisteme complexe. Chiar daca n-ai folosit serii fourier sau integrale duble dupa scoala, ele ti-au dezvoltat creierul.

          Dar aici e vorba despre cu totul altceva. Profesorii nu pot cu de la sine putere sa decida ca matematica studiata e prea grea si de aia dam subiecte cu gradul de dificultate al celebrului “Ana are mere”. Daca se decide ca se preda matematica prea multa la gimnaziu, intii se schimba programa si abia dupa aia se reduce dificultatea examenelor. Altfel, copiii care au invatat ce concluzie trag?!? Ca munca nu are nici o valoare. Ca degeaba inveti ca prostul, ca oricum iei 10 cu materia de clasa a 6-a. Ca degeaba incerci sa respecti regulile si sa muncesti mult, ca oricum orice elev mediocru ia peste 9.50 la asha subiecte. Mi se pare total descalificanta explicatia asta ca poate profesorii si-au dat seama ca matematica oricum nu ajuta la nimic. Total descalificanta! Si spune multe si despre respectul pe care-l aveti pentru reguli si pentru munca.

          • Andrei George spune:

            Stimate domnule Bogdan,

            Haideți să vă lămuresc cum stă treaba cu învățatul- că văd că un comentariu a fugit în lume. Deci, în primul rând așa și nu asha- pentru că asta arată ceva- faptul că știți să vă exprimați în limba română corect- nu ca Alex Velea. Și din chestia asta rezidă multe alte lucruri, inclusiv faptul că considerați că cineva ”a învățat degeaba”. Stimate domnule, discutăm despre oameni- și oamenii nu învață niciodată degeaba. Câinele lui Pavlov- ăla cu osul- dacă nu-i dați osul- învață degeaba. Copilul dvs. – sau dvs. – dacă faceți matematică și nu vă pică un subiect greu- n-ați învățat degeaba- ci pur și simplu, așa cum spuneați dvs., ” Matematica iti formeaza o gindire analitica, iti ordoneaza rationamentul, iti dezvolta inteligenta, capacitatea de a imagina si controla sisteme complexe. ”. Din lunga mea experiență cu școala- v-aș putea spune să nu vă așteptați niciodată la nimic nemaipomenit- pentru că nu suntem câini, foci de circ sau maimuțe dresate să primim o prăjiturică pentru că am învățat 8 clase.

  5. Andrei George spune:

    Revenind la output-urile externe, ar trebui semnalat faptul că dacă dorim rezultate bune- și dacă suntem suficient de normali la cap să vedem care sunt obiectivele unor astfel de rezultate și dacă acele obiective ne convin și nouă (tinichigii și chelnerii n-au nevoie de rezultate bune la Pisa) poate că dezvoltăm un context educațional care să conducă la acele rezultate. În preistoria de care vorbeam- exista Gazeta Matematică și mai exista o clasă de pregătire cu cei considerați performanți la matematică, după ce rezolvaseră problemele din gazetă și fuseseră propuși de către școală. Am avut norocul să mă număr și eu printre cei 10 participanți la clasa respectivă- în clasa a 8-a. Orele de pregătire se țineau la fostul liceu I. C. Cuza, pe cheiul Dâmboviței, lângă morga dărâmată (la cutremur ?). Oricum, și liceul a fost demolat prin anii 80. Am avut noroc de un profesor de matematică cu totul remarcabil, dl. Flondor dacă nu mă înșală memoria. Omul făcea să-ți placă matematica- și a fost singurul profesor care a reușit această performanță cu mine. Venit de la o școală de cartier mărginaș- școala nr. 86- era un punct de onoare să ajungi în respectiva clasă. Și un context educațional nu excelent- dar favorabil. Deci, dacă doriți Pisa, făceți-ne să ne simțim ca la Pisa…

    • Clazarify spune:

      “Dorim rezultate bune”? “Dezvoltam un context educational”?? Cine ar trebui sa faca asta – eu, dvs. sau cei pe care-i apreciati atat de mult, “profesorii din fruntea ministerului”??? Cercetatorii au fost repede indepartati – neavand experienta ca “profesori” aveau tendinta de a pune accent pe CORECTITUDINE si VALOARE…

      • Andrei George spune:

        Stimate domnule, dvs. cam practicați ceea ce anglo-saxonii numesc ”malevolent thinking”. Eu personal nu mă admir decât pe mine- atunci când acest lucru îmi aduce bani. Dacă nu, nu. ”Cercetătorii” de care vorbiți dvs.- adică colegii mei de la Institutul de Științe ale Educației- și aș pomeni doar de un excelent profesionist de-acolo, dl.Jigău- nici măcar n-au fost consultați de dl. Funeriu- deși ei erau singurii cu expertiza necesară apropo de învățământ. Cât despre CORECTITUDINE și VALOARE s-au rușinat, s-au făcut mici și s-au ascuns schelălăind în cuștile lor când le-ați pomenit dvs.

        • Gabriel I. spune:

          Buna ziua,
          Am o intrebare in calitte de parinte si cetatean. In perioada ante-Funeriu ce i-a impiedicat pe colegii dumneavoastra de la Institutul de Științe ale Educației sa promoveze o reforma care sa nu conduca la rezultatele pe care le vedem azi? Anteriorii ministrii i-au consultat pe masura importantei lor sociale? Imi cer scuze dar eu am formatie ingineresca iar graficele oferite de Dna Gorga sint foarte sugestive in privinta impartirii responsabilitatii in acest domeniu pe perioada analizata. Avand in vedere ca Dna “profesoara” Andronescu si PSD-ul a avut o pondere majora as fi tentat sa aleg dintre urmatoarele :
          1. nici dumneaei nu a consultat Institutul de care vorbiti
          2. l-a consultat dar a aruncat la cos respectivele analize
          3. institutia respectiva i-a furnizat analize si informatii pe care dumneaei le-a pus in aplicare si au condus la dezastrul actual
          Cu stima

          • Andrei George spune:

            Ca să vă răspund la întrebare, stimate domnule, niciodată institutele de cercetare din ROmânia nu au avut potențialul de a promova NIMIC. Ele au fost uneori consultate, decizia revenind însă politicului- și înainte și după 1989. Problema ar fi mai clar nuanțată dacă ați preciza ce reformă vedeți dvs. necesar și ce vă nemulțumește pe dvs. Așa ca vrăjeală chioară, sigur, și eu speram să promovez tot felul de reforme dar m-am deșteptat cu timpul. Sunt chiar curios să văd ce înțelegeți prin ”dezastrul actual”. Dezastrul real s-a desfășurat strict în timpul ministeriatului Șora- când alt om care n-a predat nici măcar o zi- a anulat tot ce însemna disciplină în școala românească. N-a adus nimic la loc- dar într-o statistică de prin 2000- circa 25% din liceeni experimentaseră drogurile ușoare. Cam ăsta e cazul și macazul…sistemul de dinainte de 1990- curățat de gunoiul politic- era suficient de performant pentru Europa. Era un sistem meritocratic, cu cel puțin 3 trepte de selecție- admitere la liceu, treapta II, admitere la facultate.

        • Alius spune:

          Cu respect si fara nici o ironie, as vrea sa va intreb si eu, ce faceti dumneavoastra si colegii dumneavoastra la acel Institut? Cum se reflecta activitatea dumneavostra in reforma asta a invatamantului pe care fiecare guvernare incearca sa o “infaptuiasca”? Sau, mai clar: ce s-a facut pana acum de catre dumneavostra, care au fost realizarile acestui Institut, care au fost relatiile dintre angajatii Institulului si guvernele anterioare?

          Multumesc si mult respect!

          • Andrei George spune:

            Stimate Domnule,

            1. Nu lucrez- din păcate- la Institutul de Stiinte ale Educatiei
            2. Colegii mei de la ISE- cu care am colaborat excelent de aproape 20 de ani – tin in spate tot ce inseamna progres educational in ROmania.
            3. Nu este ceea ce va inchipuiti dvs. Acest progres se referă la chestiuni de tehnologie didactică- nu la bla, bla, bla -adică formulare de strategii, etc. Oamenii sunt realmente buni- și dacă sunteți curios căutați câteva nume- foști și actuali cercetători acolo- Olimpius Istrate, Fartușnic, Jigău.
            4. Așa cum am comentat și mai sus- Dumnezeu dă- prin cercetătorii care chiar își fac treaba- fără prea multe trâmbițe ISI-iste- dar nu bagă în sac. N-o să vedeți niciodată un cercetător demonstrând în fața MEN pentru că ministrul nu aplică propunerile pe care le-a făcut. Sunt totuși oameni de știință, nu sinucigași.

  6. Gogu Bosorogu spune:

    “Intr-o tara cu adevarat interesata de viitorul ei, grafice ca cel de mai sus ar fi ocazionat dezbateri si analize minutioase”
    Ce dezbateri si analize au fost facute in Suedia si Finlanda pe marginea graficului prezentat? Ne puteti oferi vreun exemplu? Vreo concluzie, sau o masura luata pe marginea acestor analize? Ca a trecut ceva vreme de atunci. Ar fi interesant mai ales ceva din Suedia, unde ambele variatii sunt semnificative statistic (in Romania doar variatia de “equity” e statistic semnificativa). Asa, ca sa ne facem o idee despre ce fac tarile interesate de viitorul lor.

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      Ma bucur ca ati observat ca in graficul din articol Romania apare in sfarsit in acelasi grup de tari cu Finlanda si Suedia, intre altele. Diferenta este insa ca, daca Finlanda si Suedia s-au aflat intr-o tendinta descendenta, aceasta a fost in limitele mediei tarilor din OCDE in timp ce Romania este singura tara dintre cele analizate din jos s-a dus si mai jos, atat in ceea ce priveste performanta cat si echitatea. Gasiti mult mai multe grafice si informatii in textele citate in referinte.

      Daca ne ne intoarcem acum la dezbaterile care au loc pe aceasta tema in Finlanda si Suedia trebuie sa mai fac doua distinctii importante.
      Mai intai, ambele tari au o cercetare in educatie foarte bine dezvoltata. Dezbaterile care au loc cu referire la acest tip de grafice (destul de dificil de inteles pentru un public larg) se desfasoara in primul rand in astfel de medii si mai putin pe platforme ca cea pe care discutam noi acum. Nu e cazul Romaniei unde nu am gasit niciun articol stiintific in care sa se explice ce anume a produs aceasta situatie unica intre tarile supuse analizei OCDE.
      In al doilea rand, OCDE si perspectiva sa economica asupra educatiei nu sunt foarte agreate in aceste tari nordice al caror model social in educatie e bine cunoscut. Nu este cazul in Romania unde, din tot ce citesc, nu se doreste altceva decat ca educatia sa raspunda pietii muncii.

      In final, vreau sa va mai spun ca finlandezii nu sunt tocmai incantati, nici de PISA si nici de sistemul lor educativ care a evoluat destul de putin in ultimii ani. Ca sa intelegeti cum vad ei lucrurile, aruncati o privire peste articolul urmator: http://pasisahlberg.com/portfolio-writings/selected-writings/articles/sahlberg-p-2011-pisa-in-finland-an-education-miracle-or-an-obstacle-to-change-centre-for-education-policy-journal-13-119-140/

  7. Paul20 spune:

    Iată și analiza dlui prof. Ștefan Vlaston:
    “Ştefan Vlaston, Rezultatele la Testarea Naţională”
    30 iunie 2013, 14:06
    http://adevarul.ro/educatie/scoala/rezultatele-testarea-nationala-1_51d00f8fc7b855ff56e4175e/index.html

    • Andrei George spune:

      Dacă nu sunteți membru al Noii Republici ar fi bine să-l cam lăsați pe dl.Vlaston deoparte în astfel de chestiuni. Domnia sa- nu spun din proprie experiență- am auzit și eu de la dna. Alexa Ionescu- de la ”Nașul” TV- este un profesor format la seral și fost toată cariera la un liceu industrial din București. Altfel un om extrem de simpatic- dar nu cred că opinia domniei sale e bazată pe ceva fiabil.

  8. mim spune:

    Pentru a creste procentul de promovabilitate, profesorii au obiceiul/practica de a lasa corijenti pe elevii care nu au sanse sa ia examenul. In felul acesta ei nu au dreptul sa dea examenul si nici nu intra in statistici. In toamna ii trec clasa si acestia se topesc in neant, nu sunt prinsi in statisticile “eficientei sistemului de invatamant”… o metoda tipic romaneasca, se aplica si la someri, dupa ce termina somajul eu om dispare din grafice, chiar daca este muritor de foame. dar este si o parte pozitiva, somajul in ro nu este mare si suntem o natiune fericita.

  9. Stefan spune:

    Mi-a placut analiza dumneavoastra pentru ca m-a condus si spre alta optica a acestui examen.
    1. Asa cum ii este si numele, este un examen de EVALUARE. Nu pare ca s-a dorit CLASIFICARE (nu citisem inca despre reactia fostului ministru Funeriu). Deci au fost Evaluati elevii la finalul clasei a 8-a si in acest an exista un procent satisfacator de promovabilitate.
    2. Poate ca ar trebui ca Admiterea in licee sa fie o etapa disticta si descentralizata. Admiterea in licee presupune CLASIFICAREA elevilor (vorbesc din prisma celui care are in familie un viitor licean). Frustrarea intervine in “batalia” pentru locurile din clasele cele mai cautate (bilingve, cu predare intensiva … ) de la liceele cu renume. Sa ai 1200 si ceva de copii cu 10 la matematica (in Bucuresti) nu inseamna Clasificare!
    3. Mi-a placut abordarea dumneavoastra: examenul s-a dorit unul de incurajare a elevilor mai slabi care au tendinta sa abandoneze scoala dupa cele 8 clase. Cred ca pe aceasta premisa trebuie marsat mai mult. Este bine stiut ca un elev care are medie de intrare la un liceu si intra, “obliga” familia sa il sustina in demersurile de invatare.
    Nu este nici o problema in a Evalua starea invatamantului dupa 8 clase. Este natural, firesc. Mai trebuie lucrat la pasul urmator: Admiterea. Nu este corecta aplatizarea, “taierea aripilor” celor care isi doresc mai mult decat acest 10 la matematica de la Evaluare.

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      Problema cea mai importanta a acestei evaluari este ca nu i s-au clarificat finalitatile inca de la inceput si, implicit, tipul de subiecte la care se pot astepta elevii:
      - e evaluare facuta in scopul certificarii sau a bilantului minimal le terminarea a opt ani de scoala?
      - e evaluare facuta cu scopul clasificarii elevilor si a scolilor, a stabilirii unor ierarhii pe baza carora elevii sunt admisi la licee ?
      - e evaluare facuta atat cu scopul certificarii cat si al clasificarii ?
      In functie de scopul urmarit, subiectele ar trebui sa fie diferite: pentru primul tip de evaluare, subiecte mai simple, pentru al doilea – subiecte cu un grad mai mare de dificultate, iar pentru al treilea subiecte unde dificultatea creste progresiv.
      Reprosul principal pe care-l adresez autoritatilor este lipsa de transparenta. Sa explice ce-au vrut si in ce masura sunt multumiti de ceea ce-au obtinut. O fi chiar asa de greu ?

      • Andrei George spune:

        Să fim niște burghezi profitori și să ne propunem să înlocuim toată această polologhie inutilă cu niște teste standardizate- de tip GMAT

  10. Andrei George spune:

    Un indice de performanță în stabilirea salarizării profesorilor de matematică- română ar trebui să fie și numărul de elevi care promovează acest examen. Sub 80% ar trebui să li se ia din salariu. Ar trebui să existe raportări exacte- la sfârșitul clasei a 7-a despre câți elevi se vor prezenta la acest examen- pentru a nu se raporta altceva.

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      Multumesc pentru articol. Asta e, ne scaldam in smecherii …

      • Gogu Bosorogu spune:

        Eu am auzit-o pe dna Andronescu in direct la TV (dupa primul bac cu camere si “catastrofa” nationala ce a rezultat) ca, da, copiii au fost timorati si de-aia nu au fost in stare sa ia note mari… Mie mi s-a parut penibil, mai ales pentru un fost ministru al educatiei…

        • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

          Nu e vorba despre un simplu fost ministru al educatiei, ci de ministrul educatiei caruia i se datoreaza in primul rand situatia dezastruoasa din invatamantul romanesc (dovada afirmatiei e intr-una din diagramele de mai sus). Cum e turcul, asa e si pistolul ….

  11. Si…ce daca? Nimic, desigur. Semnalam un fenomen, prelucram o experienta, nu strigam “Help”! Desigur, o experienta de marginal. Multumesc pentru atentie.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Adriana Gorga


Adriana Gorga

Cercetător ştiinţific în domeniul dezvoltarii invatamantului superior la Universitatea din Lausanne, Elvetia, doctor in stiintele educatiei la Universitatea din Geneva (Elvetia... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)