Home » Educatie » Citesti:

Educația în faliment. Ce-i de făcut?

Stefan Vlaston iulie 13, 2012 Educatie
99 comentarii 7,897 Vizualizari

UPDATE Au ramas neocupate la liceu 29. 479 locuri.

Într-un articol anterior, am explicat de ce școala este în faliment

Tinerii fug de școală

Aceasta-i prima constatare. Si nu din cauza decredibilizării școlii de către rău-voitori, ci pentru că școala le dă doar diplome, nu și abilități, competențe, cerute în piața muncii.

Toate cântecele de sirenă ale dnei Andronescu, cu bacalaureat diferențiat, cu subiecte adecvate, nu inadecvate cum au fost cele de la recentul examen, îi lasă rece pe tineri. Ei știu una și bună. Piața muncii, reglator de ultimă instanță, din care statul a ieșit ca principal angajator, nu mai validează aceste diplome. Nu au valoare de întrebuințare. Așa că, adio școală, fără regrete. Ne vom întoarce la ea atunci, și numai atunci, când diplomele vor fi recunoscute de piața muncii.

Din 330.000 de candidati așteptați la bacalaureat, s-au prezentat doar 180.000. Dintre aceștia au promovat circa 80.000. O buna parte va pleca direct în piața muncii, interne sau europene, o altă parte, cei mai buni, vor merge la universități de prestigiu din țări ale UE. Cei care-și permit, cu părinți bogați. În jur de 10.000 în fiecare an. Rămân exact cât să ocupe locurile bugetate de stat, adică fără taxe, la cele mai bune universități. Fabricile de diplome își vor înceta activitatea. Nu mai au piață de desfacere a „mărfii”!

Dramatic este că și la intrarea la liceu, în clasa a IX-a, se înregistrează același fenomen. Când au văzut că la bacalaureat se pică pe capete, elevii și părinții s-au luat de gânduri. De ce să cheltuie aiurea bani la liceu, mai ales dacă vin din rural la oraș?

La București erau în clasa a VIII-a circa 12.500 de elevi. Cu cei așteptați să vină din rural, circa 2000, s-ar fi făcut 14.500, pe 16.300 de locuri scoase la „concurs” în liceele bucureștene. Socoteala de-acasă nu se potrivește cu aceea finală. În ierarhia finală, pe București, sunt abia 11.600 de elevi. Cu 3.000 mai puțini, comparativ cu estimările. Diferența de 5000 locuri, până la oferta de 16.300, nu se completează în Colegiile sau Liceele Tehnice, acelea care au avut procent de promovare la bacalaureat de 1-10%. Multe astfel de unități vor fi puse în fața desființării, mai ales dacă se respectă legea privind finanțarea per capita. Nu vor avea bani să-și acopere cheltuielile.

Cum aceeași situație este în toată țara, vor ramane neocupate la liceu circa 40-50.000 locuri, poate chiar mai multe, ceeace înseamnă desființarea a mii de posturi didactice în toată țara.

Dacă nici acesta nu e un faliment, rezultat din politici de satisfacere a intereselor fabricilor de diplome universitare, fără legătură cu realitatea din piața muncii, nu știu cum altfel poate fi caracterizat.

Ce-i de făcut?

Greu de spus, după ce răul a fost deja făcut. Minciuna, ipocrizia și mistificarea au fost, totuși, devoalate cu oacazia ultimelor două examene de bacalaureat.

  • Schimbarea structurii învățământului

Nu toți elevii trebuie să ajungă la bacalaureat și universități. De altfel nici nu mai vor. În Germania, elevii sunt dirijați încă din clasa a V-a pe două filiere: teoretică și practică. În Elveția, din fiecare clasă de gimnaziu câte 3-4 elevi, cei mai buni,  sunt selectați pentru liceu. Și nu se poate spune că nu sunt țări cu nivel de trai ridicat!

La noi, un gimnaziu extins până la vârsta de 16 ani, așa cum prevede actuala Lege a Educației, inclusiv clasa a IX-a, ar trebui să asigure elevilor o pregătire generală, inclusiv informatică și în comunicare, suficientă pentru „supraviețuirea” socială și intrarea în piața muncii.

O parte dintre absolvenții gimnaziului ar intra în piața muncii, urmând să-și completeze pregătirea în regim nonformal și informal, o altă parte ar trebui să aibă la dispoziție o paletă largă de formare profesională, de scurtă și medie durată, o altă parte ar urma școala profesională, reglementată și ea de Legea Educației, iar circa 35-40% ar urma sa meargă la liceu. Dirijați pe traseul educațional care li se potrivește de severe examene de admitere.

  • Structura unităților școlare

O bună parte dintre liceele care rămân fără candidați, tehnice sau chiar teoretice, ar trebuie să se transforme în școli profesionale și de formare profesională. Fie si pentru motivul că rămân fără finanțare.

Să-și caute parteneri în mediul de afaceri, să contribuie impreună la reapariția meseriașilor, care au dispărut din piața muncii românească. Sigur, continuând pregătirea informatică, de comunicare, dar nu si in alte discipline inutile pentru inserția în piața muncii.

  • Un nou curriculum

Suntem, probabil, printre codașii Europei,  n-am fost în stare să construim un nou curriculum, adecvat  contextului social, economic, dat de globalizarea piețelor.

Clasa a V-a, pornită deja pe structura de nouă clase gimnaziale, funcționează după vechiul curriculum, nimeni nu știe când și cum se va face adaptarea la un nou curriculum.

Singura soluție, în fața impotenței autorității de a construi un alt curriculum, este scoaterea la concurs național a curriculumurilor pe discipline, în baza unui caiet de sarcini elaborat de minister. Sunt mii de profesori competenți, la curent cu situația din alte țări, care pentru premii de 20-25.000 euro, și-ar pune timpul și energia la bătaie în acest scop.

  • Evaluare, salarizare

Marea eroare a guvernării Boc a fost salarizarea „unitară” a bugetarilor, indiferent de performanță și rezultatele muncii. Asta dupa 60 de ani în care cultul muncii și al lucrului bine făcut a fost făcut țăndări. Ce interes ar avea un cadru didactic s-și facă datoria la catedră, când funcționează, bine mersi, principiul: muncești sau nu muncești, același salariu primești.

Se poate introduce, în al 12-lea ceas, criteriul „progresul școlar”, măsurat statistic, pe cei 150-200 de elevi ai unui profesor, cu aplicații informatice, fără intervenția factorului uman, ca diferență între media notelor obținute la sfârșitul și începutul anului școlar. Acest progres școlar ar putea fi baza evaluării și salarizării cadrelor didactice și managerilor. Altfel, vom rămâne în paradigma actuală: școala este locul unde nimeni nu dă socoteală de nimic. Și oricât de mulți bani s-ar pompa în educație, s-ar duce ca apa în nisip, fără să producă efecte.

  • Depolitizarea managementului

Prevăzut de actuala Lege a Educației, nu s-a întâmplat încă, din motive electoraliste. Managementul politizat a a vut o contribuție importantă, nefastă, la falimentul școlii românești. Acum, când oglinda eșecului este pusă în fața managerilor școlilor cu rezultate catastrofale, au bunul simț să demisioneze? N-am observat un lanț de demisii provocate de rezultatele de la bacalaureat.

În concluzie, ne vom redresa sistemele de educație și formare profesională, doar atunci când vom ține cont de semnalele pieței muncii. Piețele, din fericire, nu pot fi corupte și pervertite. Iar atunci când se încearcă, rezultatele sunt catastrofale, vezi criza datoriilor suverane.

Iar elevii și părinții ascultă de semnalele pieței muncii, nu mai pot fi aburiți de fabrici de diplome, care nu le folosesc la nimic.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "99 comments" on this Article:

  1. pehash spune:

    Din cei 330.000 de elevi asteptati la BAC, Mai putin de 250.000 sunt nascuti in ~1994 si dau BAC-ul pentru prima data.
    In 1990 erau 314 mii nou nascuti, apoi natalitatea a scazut vertiginos. 200-220 mii in anii 2000. O treime mai putin. A scazut numarul scolilor si liceelor, al cadrelor didactice, cu o treime? Daca in invatamantul primar macar ii regasim pe cei 200 de mii, in cel gimnazial sunt sanse mari sa nu mai intre anumite etnii ‘defavorizate’, cei mai bogati (care se duc la scoli private), dar si copiii emigrantilor, care ajung la o varsta la care pot sa plece la parintii lor fara sa le fie o povara…

    Eu nu cred ca fug tinerii de scoala, ci scolile, profesorii, nu fac nici un efort sa se adapteze realitatii. Chiar daca ministerul si inspectoratul nu vin cu solutii, profesorul dintr-o clasa de ciclu gimnazial, care locuieste acolo, in cartierul/orasul/satul de unde-i vin elevii, stie foarte bine ce se intampla, vede cati copiii sunt pe strazi, cati intra in ciclul primar, poate sa-i compare cu generatiile anterioare… Si totusi nu face nimic. Toti asteapta mura’n gura.. sa vina ministrul sa le spuna ce sa faca. In curand vor astepta la coada la anofm…

    • Era vorba si de cei picati anul trecut la bac, 100.000

    • eu spune:

      incredibil raspuns, pehash… si ce ai vrea sa faca profesorul, mai exact? sa vaneze copiii de pe strazi, sa se bata cu parintii lor, sa-i aduca cu forta la scoala? incredibil…

      • pehash spune:

        Sa isi pregateasca lectiile tinand cont de avansul tehnologiei, sa vina cu solutii pentru a creste interesul elevilor, sa militeze activ pentru schimbarea sistemului educational si, nu in ultimul rand, sa accepte faptul ca numarul elevilor este in scadere si sa caute impreuna cu colegii de la scoala/liceul respectiv solutii pentru a imparti 2 paie la 3 magari…
        Ce fac astazi? Ies in strada doar cand le sunt amenintate salariile, dar nu misca un deget in rest.

        Cat despre rezultatele elevilor, vina profesorilor este evidenta. Nu trebuie sa baneze copii sau sa se bata cu parintii. Pur si simplu trebuie sa le dea notele pe merit. Cat de PENIBIL poate fi sa promovezi cateva sute de elevi 4 ani de liceu si la sfarsit nici unul sa nu ia BAC-ul? Amnezie colectiva? Nu. Cateva zeci de profesori care ar trebui dati in judecata de minister pentru ca nu-si respecta contractul de munca! Ar trebui concediati si pusi sa returneze salariile incasate prin frauda. Pentru ca asta este frauda. Daca promovezi analfabeti functionali pana in clasa a 12 doar ca sa-ti justifici orele la catedra, e frauda.

  2. bogdan spune:

    De obicei apreciez opiniile dumneavoastra, dar de data asta abordarea mi se pare pur romaneasca: oricine e de vina, doar subiectii (elevii) nu. Nu sunt deloc de acord ca in ziua de azi scoala nu crreaza oportunitati…. Orice elev poate spera, ca invatind bine sa faca o facultate si apoi sa prinda un masterat sau doctiorat in afara. Cei foarte buni pot primi chiar burse pentru a-si face studiile universitare in europa. Deci oportunitati exista. Doar ca pentru a beneficia de ele trebuie ceva ce tinarul roman a uitat: MUNCA. Ma uit la copiii prietenilor mei si observ ca si in sistemul asta de invatamant total disfunctional, cine vrea sa invete, invata. Am exemple de copii/tineri de la clasa 1 pina la ultimul an de facultate. Copii carora le pot spune oricind: tineti-o tot asa si veti reusi in viata.

    Asha ca parerea mea e urmatoarea: da, sistemul trebuie reformat, trebuie reintrodusa examen de admitere peste tot, de la clasa a 5-a la facultate, trebuie schimbata programa, trebuie trecut de la stilul de invatamant de tip rusesc bazat pe acumularea de cunostinte la cel vestic bazat pe deprinderea de abilitati/competente (de exemplu, la limba romana, in lod sa studiem surul interminabil de texte literare, mai bine am invata copiii sa scrie un CV, o compunere, un referat).

    Dar problema cea mai amre in momentul de fata e ca elevii sunt incurajati sa nu invete, sunt invatati ca notele mari se obtin direct proportional cu numarul de ore de meditatie, sunt crescuti in clutura smecheriei ieftine care aduce prosperitate. Nimeni nu le explica faptul ca cine vrea sa aiba o viata indestulata trebuie sa lupte sa fie printre cei mai buni.

    Asha ca vina principala e LENEA, si nu lipsa perspectivelor. Lipsa perspectivelor era prin 1998 cind la finalul unei facultati de AC sperai sa ramii in invatamant, alternativa fiind firmele de vindut calculatoare. Si lipsa asta de perspective n-a facut ca generatia mea sa intre intr-o contemplare calduta in loc sa invete.

    • Un elev nu poate invata chiar orice, integrale, derivate, fizica cuantica, cum i-a obligat sistemul

      • bogdan spune:

        Pai tocmai cu asta nu-s de acord: un elev poate invata, daca doreste si daca munceste. Cam la fel era materia si pe vremea dumneavoastra, cam la fel era si pe vremea mea, si uite ca s-a putut. Nu spun ca e extrem de inteligent sa indopam tot elevul cu fizica cuantica si alte alea, dar o mare parte din vina o are si elevul pentru ca nu munceste.

        • Doar o treime dintre elevi poate invata integrale, derivate, etc.

          • Illy spune:

            Este normal ca unii elevi sa aiba dificultati in anumite materii. Unii sunt dotati pentru literatura si limbi straine, altii pentru matematica, altii pentru nici una. Nu exista uniformitate, nu toti elevii pot avea rezultate bune, ar fi contrar naturii. Faptul ca unii au probleme cu fizica si integralele nu inseamna decat ca au ales prost liceul respectiv unde se face multa fizica si multa matematica. Oricum, trebuie sa se faca un minim din fiecare materie, asa este peste tot.
            Si orice s-ar face va exista mereu un procent de elevi care nu va intelege o materie sau 3 si care vor fi nemultumiti.

          • Illy spune:

            Domnule Vlaston, am facut un comentariu la afirmatia dv “Doar o treime dintre elevi poate invata integrale, derivate, “, comentariu care nu a aparut nici acum, desi altuls cris dupa e deja vizibil. Daca doriti o discutie coerenta atunci nu mai cenzurati raspunsurile care nu va plac, pentru ca aduc contra-argumente la niste afirmatii ale dv care nu prea au legatura cu realitatea.
            Spuneam ca este cat se poate de normal ca anumiti elevi sa aiba probleme cu fizica sau matematica, pentru ca unii au inclinatii pentru literatura si limbi straine, altii pentru stiintele exacte si altii pentru nimic. Oricum nu e de asteptat ca toti elevii sa aiba rezultate bune la toate materiile, pentru ca ar fi contrar naturii. Putini sunt cei care reusesc sa faca fata la toate materiile, cei care pe langa seriozitate au si un coeficient de inteligenta adecvat. Vina este si a parintilor care accepta greu ca urmasii nu sunt asa de inteligenti cum ii doresc si cred ei, neacceptand aceasta realitate naturala.
            Si mai spuneam in comentariul care nu a aparut ca cei care nu se descurca la ametmatica si fizica sunt si cei care si-au ales gresit liceul. Si ca toate materiile trebuie facute la un anume minim, asa se face peste tot, doar ca trebuie pastrate proportiile in functie de profilul liceului.

      • Illy spune:

        Salarizarea unitara a bugetarilor, deci si a profesorilor de la scolile publice se practica si in alte tari unde invatamantul este cu preponderenta “de stat” si rezultatele sunt bune , deci nu asta e problema. Problema e ca acum, la noi intra in invatamant cine vrea si nu are alta posibilitate, cu mici exceptii, bineinteles. Atata timp cat nu se face o reevaluare a statutului profesorului si nu va exista motivare pentru aceasta meserie, nu se va rezolva nimic. Se pot schimba programele, reinfiinta scolile profesionale, totusi factorul uman este decisiv in activitatea scolara. Daca nu ai profesori buni, celelalte masuri sunt inutile.

        • Ba da, asta e problema, pt. ca la ei n-a fost distrus cultul muncii, ca la noi

          • Illy spune:

            In alte tari nu a fost distrus cultul meseriei de dascal si pentru ca aceasta permite profesorilor o viata decenta cu salariul respectiv. In multe tari europene, Italia, Franta, Spania salariile din invatamant nu sunt mari ( comparativ cu alte profesii) dar sunt decente si asta schimba total perspectiva asupra meseriei. In plus, pregatirea este serioasa, examenul la fel ( national, deci fara posibilitatea aranjamentelor la nivel de scoala, liceu, universitate).

    • Andreea spune:

      Ai fost vreodata la o scoala din mediu rural sa vezi ce multe perspective au acolo elevii cand au invatatori si profesori care de-abia si-au trecut examenul de titularizare?

      Vad ca n-ai habar nici de cum arata programa, dar esti convins ca ar trebui s-o schimbam cu o programa ‘de tip vestic’. Cum sa scrii un CV, un referat sau o compunere se preda la romana cam prin clasa a V-a.

      • bogdan spune:

        Intimplator, cunosc pe cineva in gimnaziu in mediul rural. Stiu ca e greu, ca profesorii sunt slabi. Si sa spunem ca aia au sanse mai mici. Dar hai sa vedem ce fac cei de la oras. De exemplu cu ce ramane un absolvent de AC (automatica si calculatoare) dupa 4 ani de facultate. Si aici nu putem vorbi de lipsa de perspective, joburi in IT se gasesc cu duiumul. Stii ce fac? Eu nu. Dar stiu ca vin la interviu fara sa aiba macar habar de notiuni de baza din primul an. Si asha sunt 70-80%. Peste tot in lume exista problema sanselor inegale, Dar cind ii vezi si pe cei cu sansele cele mai mari fara pic de dorinta de a realiza ceva in viata, iti dai seama ca macar o parte din problema e si la elevi. Cit despre CV, poate ar trebui sa invete sa scrie un CV prin clasa a 11-a. Un CV le trebuie incepind cu 18 ani, asha ca cine s-a gindit sa-i invete sa scrie CV intr-a 5-a habar n-are pe ce lume traieste.

    • elena spune:

      @bogdan

      “ceva ce tinarul roman a uitat: MUNCA”
      “Asha ca vina principala e LENEA, si nu lipsa perspectivelor.”

      Să zicem că m-aș duce la prima tanti pe care aș întâlni-o pe stradă și i-aș spune că o așteaptă cinșpe kile de vinete de copt, curățat, scurs și tocat pentru zacuscă. Sus, în apartamentul meu.
      Iar dacă respectiva tanti m-ar întreba aiurită de ce s-ar ocupa ea de vinetele mele, m-aș indigna și i-aș reproșa că-i leneșă și nu-i place munca. Cu M mare.

      Cama așa și cu elevii.
      Cum să spun, elevii nu-s chiar așa de tâmpiți cum se crede. Și în nici un caz n-or să învețe ca să cucerească simpatia generațiilor mai vârstnice care-i admiră că sunt cuminței, silitori. Și moțați – era ceva poezie cu niște pui ….

      “tineti-o tot asa si veti reusi in viata”

      Mda, așa au crezut și părinții noștri.

      “Orice elev poate spera, ca invatind bine sa faca o facultate si apoi sa prinda un masterat sau doctiorat in afara. Cei foarte buni pot primi chiar burse pentru a-si face studiile universitare in europa.”

      România nu-i egală cu Bucureștiul.
      A nu se compara piața muncii de acolo cu restul țării.

      Dintre colegii mei – toți îndopați consistent cu mate, engleză, comentarii la română, făcând în timpul liber probleme la fizică au rămas în țară doar cei care și-au găsit un serviciu, totuși prin “cineva”. Restul au văzut că toată toceala lor e egală cu zero și după un an, doi de slujbe mizere au plecat.
      Și nu, n-au plecat cu entuziasm în Europa (sau chiar pe insula Okinawa). Ar fi preferat să poată să ducă o viață decentă în țara lor. Dar cu onorabilelele facultăți (de stat) absolvite n-au fost în stare de asta.

      • bogdan spune:

        1. Nu inteleg ce legatura au vinetele de zacusca cu elevii. Mie parintii mi-au spus ca trebuie sa invats ca sa-mi fie bine cind oi fi mare, nu ca sa impresionez pe cineva. Poate ca asta omit parintii sa le spuna elevilor, ca nu invata pentru profesori sau pentru gazeta de perete, ci pentru viitorul lor.
        2. la partea cu romania si cu bucurestiul m-ai pierdut… Ce treaba are Bucurestiul aici? Poti face o facultate la Cluj, Iasi, Timisoara, Brasov, Craiova si poti ajunge si de acolo la un master/doctorat in afara. Asha ca nu inteleg care-i problema ta.

        Parerea mea e ca tienrii s-au invatat rapid cu modul timp in care se trece clasa la scoala: meditatie cu proful de la clasa, la care inveti sau nu ceva, dar care iti asigura o nota proportionala cu numarul orelor de pregatire. Si au uitat ca in cei 12-17 ani de studii isi construiesc viitorul. Ca in functie de ce fac in acesti ani pot ajunge vinzatori de bilete de tramvai sau profesori/doctori/ingineri/etc.

  3. Nae Roman spune:

    O analiza de calitate dar cu o sugestie periculoasa in privinta modalitatii de evaluare a progresului scolar. Educatia este temelia viitorului oricarei natii: cand acest lucru va fi constientizat, in primul rand de parinti, sensul evolutiei Romaniei se va schimba din toate punctele de vedere. Educatia si dascalii au fost linsati in public de politicieni si parinti, iar odata cu ei viitorul. O schimbare din temelii si pe scara foarte larga a mentalitatii actuale este imperios necesara pentru dezrobirea viitorului tarii.

    • Si cum sa fie evaluati dascalii? Aveti vreo sugestie?

      • bogdan spune:

        Va dau eu o sugestie:
        1. toate tezele (trimestriale) se dau cu subiect unic la nivel national.
        2. pentru a preveni frauda, se pun camere de luat vederi, se scaneaza toate tezele, se baga intr-un calculator, se trimit aleator la corectat la doi profesori din tara, se corecteaza. In felul asta fraudarea devine aproape imposibila
        3. Se face o evaluare a performantelor elevilor: profesorii cu clase cu mediile cele mai mari sunt recompensati
        4. se face o evaluare a relevantei notelor date in timpul anului: un profesor care are media notelor la clasa 10 si la teza 4 are evident o problema, la fel ca si cel care are media notelor 5 si nota la teza 10.

        In functie de aceste evaluari profesorii sunt platiti mai bine sau mai prost, iar scolile sunt impartite pe categorii de valoare si finantate diferentiat.

        Solutia e incompleta pentru ca evalueaza doar profesorii cu obiecte la care se da teza. Probabil ca cineva din sistem poate veni cu completari/ajustari.

        In Israel, spre exemplu, se face o evaluare anuala a fiecarei scoli intr-un mod asemanator.

        • prea complicat, depinde de interventia factorului uman

          • Paul spune:

            Cred ca evaluarea electronica de tip grila este adecvata anumitor materii. Am inteles ca se practica in America (de asemenea, din cate stiu examenul este scris).

            O alta problema ar fi evaluarea profesorilor. Se evalueaza profesorii de la toate disciplinele? Asta inseamna peste o saptamana de teste.

            De asemenea din punct de vedere logistic, nu cred ca scolile din Romania sunt pregatite. De obicei, intr-o scoala cu 4-5 clase/an exista unul cel mult doua clase cu calculatoare. 4 clase x 4 ani x 10 obiecte x 2 ore = 640 ore (53 de zile). Daca in scoala respectiva sunt 2 clase cu calculatoare inseamna 26 de zile.

            Eu nu cred ca sistemul poate fi reformat folosind birocratia ministerului. Pentru ca chiar daca se foloseste calculatorul, tot oamenii sunt cei care interpreteaza rezultatele finale.

            Cred ca singura solutie viabila este folosirea principiului sanatos al concurentei in reformarea sistemului. Banii urmeaza elevul reprezinta un mare pas inainte. Legarea copiilor de glie, prin alocarea de strazi scolilor a reprezentat un mare pas inapoi. Prevederea ca liceele care au concurenta, pot opta pentru examen de admitere este iarasi un pas inainte. Faptul ca numai 25% din nota finala reprezinta nota de la examen, reprezinta un pas inapoi.

            • Nu, acum exista in licee, cel putin, retele de calculatoare. Si in scoli generale. Cu Siveco a fost posibila aceasta logistica.

            • Paul spune:

              Nu am spus ca nu exista retele de calculatoare, ci ca exista una sau doua retele de calculatoare intr-o scoala care are in cei 4 ani de studiu, 16 clase de elevi (am considerat 4 clase pe an de studiu). Daca sunt scoli sau licee cu mai mult de 2 retele de calculatoare, sunt exceptii (cel putin eu stiu sa existe asa ceva).

            • Paul spune:

              De asemenea trebuie renuntat la mediile din timpul anului la admiterea in liceu si facultate. A devenit totul o alergatura dupa note mari. Ne furam caciula singuri. Profesorii sunt fortati de parinti si profesori sa puna note mari, fara acoperire in cunostinte.

              9,50 ultima medie de admitere la liceu??? Chiar nu ii sperie pe cei din minister notele astea??? Pe mine ca parinte ma sperie! Ma sperie ca va trebui sa ii spun copilului ca cel mai important este sa ia 10. Nu intelegerea notiunilor este scopul principal. Nota a devenit scop in sine! Si va intrebati de ce avem copii plictisiti la scoala? Eu cand eram la scoala invatam de placere nu pentru nota. Nota era un rezultat a ceea ce invatam si nu era scopul pentru care invatam!

              Forme fara fond!

              Ceea ce conteaza cu adevarat este modalitatea de admitere in ciclul urmator. Nu trebuie fortat in nici un caz profesorul sa puna note mari!

              Cred ca o solutie este testarea pe parcurs (astfel incat parintii sa stie unde este copilul lor) si unul doua examene nationale serioase pe ciclu de invatamant, organizate in centre de examinare mari. Notele de parcurs anului trebuie sa fie o atentionare asupra nivelului de cunostinte din momentul acela al elevilor!

              De asemenea trebuie sa se renunte, la matematica de exemplu, la predarea astfel incat elevii sa stie sa rezolve tipuri de exercitii, ci sa se puna accentul pe intelegerea notiunilor. Cred ca subiectul de fizica este mai aproape de cum ar trebui sa arate examen de bacalaureat. M-am uitat la bacalaureatul din Franta. In directia asta ar trebui sa se predea si la noi!

              http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3927/9854055/2/97776245-21062012-maths-s-obligatoire.pdf

          • bogdan spune:

            Pai nu e deloc complicat. E o metoda prin care sa faci o evaluare unitara a elevilor an de an si nu doar la capacitate sau la bac, cind e prea tirziu pentru multi.
            Cit despre factorul uman, el poate fi scos din ecuatie doar prin teste grila. Dar e dificil sa facem teste grila la romana, de exemplu. Acelasi factor uman exista si la Bac. Iar corectarea lucrarii de un profesor ales in mod aleator minimizeaza posibilitatea de frauda. Plus ca, daca diferenta dintre notele date de cei doi profesori e mare, cel care a gresit poate fi “depunctat”.

            Poate propunerea mea nu e cea mai buna, dar ceva de genul asta trebuie facut pentru a evalua si cointeresa profesorii si scolile.

        • eu spune:

          …si daca tu, proaspat intrat in sistem, primesti clasa de “gunoaie” a unei scoli? se vede ca nu stiti nimic despre domeniul asta, dar sunteti plini de critici. ca deh, romanii se pricep la de toate si de fapt la nimic, insa sunt criticatori de meserie. tot timpul “cineva” trebuie sa faca “ceva”, sa puteti voi posta pe forumuri. va spun eu cum e, copiii din ziua de azi sunt fantastic de agresivi si obraznici, si nu le poti face nimic. ei vin cu cutite la scoala, te injura, te scuipa, si tu nu poti nici macar sa ii dai afara din clasa. tu ca proaspat venit in scoala primesti clasa unde sunt aruncati toti acesti copii cu probleme, care provin din familii unde tata o bate pe mama de o baga in spital, mama se culca cu toti vecinii iar copilul se bate, se drogheaza si fura bani de la parinti inca de la varsta de 12 ani. prinzi o clasa de genul asta si normal ca notele lor vor fi vesnic mai mici decat alte celorlalte clase, pentru ca nici macar nu vin la scoala iar cand vin te ameninta cu cutitul. implicit, potrivit ideilor voastre, inseamna ca tu esti un profesor slab (n-ai rezultate, nu ?) si atunci sa ti se taie din salariu sau sa fii dat afara.

          si toate lucrurile astea (injurii, amenintari, critici) pentru 700 de lei pe luna la o slujba CALIFICATA, unde in mediul privat salariul incepe de la 1 000 de lei si nu ai nici una din problemele astea.

          sunteti chiar culmea… poporul roman are intr-adevar o mentalitate de muncitor si isi merita soarta. la ce gandire au oamenii, si 50 euro/luna salariu ar fi mult, asa ca nu va mai plangeti de cei 300 si nu mai visati la 2 000.

          ps: iar daca chiar va intereseaza o solutie, asta e: puneti salariul de baza pt profesori la 2500 de lei si acordati 500 in plus pt fiecare grad, apoi asteptati 20 de ani sa se cicleze lumea in sistem. acordati drepturi profesorilor, elevul care scuipa sau injura sa fie exmatriculat pe loc, si introduceti paza cu jandarmi in scoli. cat timp luati niste legati la maini, le oferiti 700 de lei si ii puneti in fata unor hoarde de huligani, pentru a-i critica pe urma de vezi-doamne, “rezultate”, nu inseamna decat ca habar n-aveti pe ce lume traiti, sunteti doar niste inapti cu pretentii.

          ps2: lucrez si am lucrat intotdeauna in mediul privat, asa ca mai usor cu injuriile :)

          • Mihail spune:

            Aveti dreptate, cam aceasta este situatia. Ati uitat parintii care ameninta…

          • bogdan spune:

            Daca citeai cu atentie, observai ca unul din criterii era relevanta notelor. la o astfel de clasa nu poti obtine note mari, dar poti sa pui note in concordanta cu valoare elevilor. Plus ca ma asteptam sa stii ca-n voata asta nu e totul corect. Si orice meserie ti-ai alege, la inceput tot de jos pleci.

  4. de afara spune:

    Domnule Vlaston,

    As dori sa va sugerez una din posibilele cauze si probabil una din solutiile eficiente. Anul acesta am avut ocazia sa vorbesc cu parinti din Romania si sa compar situatia cu cea din Germania. Un lucru a devenit evident imediat: parintii nu intervin in relatia cu scoala a elevului. Acest lucru este strigator la cer pentru cineva din afara, probabil este “normal” pentru cineva din Romania. Aceasta atitudine trebuie sa se schimbe, nu spre conflict ci spre colaborare ( am fost intrebat: “Si ce vrei sa fac? Sa ma duc sa fac scandal?” ). Tin sa precizez ca prin alte parti parintii fac “scandal” dar o fac in limitele bunului simt si chiar daca mai sunt derapaje se regleaza in timp.
    Pentru un profesor probabil relatia cu Ministerul este una abstracta dar cea cu parintii este destul de concreta. O echipa de parinti care cer Directorului/Dirigintelui/Profesorului o lista de explicatii referitor la cum planuiesc sa imbunatateasca performantele elevului si apoi la final de semestru/trimestru sa ceara dovada si analiza activitatii, sunt presiuni si mecanisme de control extrem de eficiente. Inca de la citiva ani de la Revolutie, acum inteleg ca este un efect generalizat, profesorii au inceput sa justifice ca ei fac ce zice regulamentul si nu pot fi invinuiti. Acest punct de vedere este un mod pervers de a vedea educatia si rolul Dascalului.
    Responsabilizarea trebuie facuta cu legi dar si cu dialog direct intre cele doua parti, chiar daca nu realizeaza ambele au de pierdut pe termen lung: copii pierd posibilitatea de a avea o viata libera, parintii limiteaza accesul copiilor la bunastare cu efecte asupra propriilor vieti si profesorii risca sa-si piarda joburile si posibilitatea de a avea o pensie usoara ( ce fel de generatie compusa din oameni putin pregatiti poate genera indestula bunastare sa asigure propria existenta si pe cea a pensionarilor?)
    Inchei cu un indemn adresat parintilor: trebuie sa va organizati si sa cereti colaborarea si lucrul impreuna cu Dascalii pentru educatia copiilor, altfel ei nu vor avea nici un viitor si nu va mintiti singuri, suntem in directa concurenta cu toate popoarele din lumea asta, daca nu vom fi in stare sa progresam o sa vina peste noi altii care pot si acest fenomen se va intimple cu binele sau cu forta dar se va intimpla sigur. daca doriti, puteti sa o vedeti ca o lupta pentru propria supravietuire.

  5. Catalin spune:

    daca tot faceti referire la actualul ministru poate ca ar trebui sa va uitati in urma si sa vedeti cat timp a pierdut mult laudatul de dumneavoastra Funeriu care a crezut ca daca pica jumatate de elevi s-a facut refoirma

    • Funeriu a devoalat minciuna de la examene. Nu va convine?

    • cat timp a pierdut? A scos o lege si a mai stat un an dupa asta

      • Illy spune:

        Domnule Vlaston, nu Funeriu a scos legea, aceasta exista, se lucrase la ea de ani de zile de catre comisia prezidentiala pentru invatamant.

        • fara determinarea lui Funeriu n-ar fi trecut de Parlament. iar Funeriu era vicepres. comisiei Miclea. El a si dat prima parte a legislatiei secundare. Poate nu va place, dar astanu inseamna ca nu are merite. Inclusiv a primului bac cinstit

          • Illy spune:

            Eu nu ma refeream la determinare lui Funeriu ci la timpul pe care l-a petrecut ca ministru, timp in care putea face mult mai multe pentru ca nu a pierdut vremea cu scoaterea legii: legea exista deja.

  6. Enache Paul spune:

    Buna ziua,

    Scuze, n-am timp sa citesc articolul dar titlul obliga.
    1. Revenirea la uniforme
    2. Interzicerea implicarii ” atitudinii ” ” parintilor ” in actul scolar
    3. Profesorul sa fie INVESTIT legal cu autoritate chiar si prin constrangere fizica
    4. interzicerea gadgeturilor in scoala
    5. examen in clasa IX
    6. examen in clasa XI

    Liceul nu-i pentru toata lumea mai ales in conditiile actuale. Pastrarea individului sub tutela scoalra pana la 18-19 ani si chiar 25 pe motiv ca societatea economica nu-i poate oferi nimic este falsa si nedreapta cu cei care muncesc!
    In plus trebuie o lege a INTERESULUI NATIONAL. URGENT!

    O zi buna.

  7. Ioana spune:

    “Nu toți elevii trebuie să ajungă la bacalaureat și universități. ” Perfect de acord cu dvs la aceasta afirmatie asa este si in SUA unde numai 85% au liceul . Am vazut anunturi la universitatile particulare ca daca te duci sa studiezi acolo poti veni si cu familia ! Acest lucru inseamna dementa curata! Excelent a procedat Funeriu in invatamantul universitar cu clasificarea universitatilor, dar de ce nu se infiinteaza scolile profesionale ? Ce sa faci frate cu atatia licentiati intre care unii nu stiu nici tabla inmultirii. Oare ministra asta de acum nu intelege importanta scolilor profesionale ?

  8. Facebook User spune:

    Se poate introduce, în al 12-lea ceas, criteriul „progresul școlar”, măsurat statistic, pe cei 150-200 de elevi ai unui profesor

    O idee excelenta (chiar daca se va introduce mai tarziu), insa nu cred ca se poate aplica fara o evaluare obiectiva, de la an la an, pentru a se putea observa progresul elevului si decide performantele profesorului. Altfel, toti profesorii isi vor nota elevii cu nota maxima, iar la BAC/alte testari vor spune ca a fost un accident, caci in clasa stiau tot.

    Solutii cred ca exista. Eu as fi adeptul uneia mai radicale: examene supravegheate gen BAC la finalul anului, in felul acesta am avea o evaluare obiectiva. Mai mult, aceste examene finale sa fie de tip PISA.

  9. kinn spune:

    De acord, o singura obiectie am:

    “[Scolile tehnice/profesionale] să-și caute parteneri în mediul de afaceri, să contribuie impreună la reapariția meseriașilor, care au dispărut din piața muncii românească”.

    Nu credeti ca disparitia meseriasilor din piata muncii este de fapt tot un efect al realitatii pietei muncii libere? Adica meseriasii n-au disparut fiindca au disparut scolile de meseriasi, ci invers: scolile respective au disparut treptat fiindca meseriasii nu si-au mai gasit un loc de munca.

    Ideea asta de “meserias” a anilor 70-80, care-ti repara Dacia, care-ti punea o talpa noua la pantofi, care iti facea o haina de piele croita, care iti suda gardul de metal la curte, un ospatar de stil vechi, nu cumva a disparut? La urma urmei nimeni nu-si mai regleaza avansul in parcarea din fata blocului, adidasii din plastic se cumpara ieftin la second-hand, magazinele de bricolaj sunt pline de scule do-it-yourself, oamenii isi baga singuri un diblu in perete, ospatarii sunt niste fatuci cu tate mari nu majordomii din anii ’20 etc.

    Eu zic ca speranta in “meseriasi” este exagerata. Nu vad, sincer, 100 de mii de absolventi anual gasindu-si loc de munca ca ospatar, fierar, sudor, maistru forjor sau mai stiu eu ce.

    • Nu, piata muncii a avut nevoie de meseriasi, dar scolile profesionale au fost desfiintate de Andronescu. Isi gasesc de lucru, inclusiv in piata muncii a UE.

    • nnm spune:

      Daca se murdareste peretele sau iti cade faianta, se strica o priza, ce faci, iti iei alt apartament? Poate ca nu mai e nevoie de cizmari si croitori, dar de zugravi, faiantari, electricieni, frizeri, ospatari, vanzatori, etc, este mare nevoie si e greu sa gasesti oameni calificati si onesti. Genul acesta de meserii ar trebui sa aiba prioritate la reinfiintarea scolilor profesionale. In maxim zece ani s-ar vedea si rezultatele.

      • kinn spune:

        E plin ziarul cu anunturi faiantari si zugravi. Dar oamenii acestia au nevoie de un serviciu stabil, 8 ore de munca pe zi, cu plata contributii pensii si asigurari sanatate. Mici reparatii locale sa-ti schimbe gresia merge ce activitate suplimentara, pe langa un job. Dar sa-ti asiguri un trai din asta? Nu cred.

        Uite, fac un calcul. Mi-a venit un instalator sa-mi instaleze masina de spalat. I-am dat 30 de lei. Pentru ca omul asta sa stranga macar 10 milioane pe luna din treaba asta, are nevoie de 33 de interventii pe luna. La 27 zile lucratoare, inseamna 1,2 masini de spalat pe zi. O masina de spalat, la fiabilitatea de acum, tine fara probleme 4 ani, adica 1400 de zile. Asta inseamna ca omul trebuie sa deserveasca 1680 de masini de spalat. La o proportie de o masina de spalat la oa familie de 4 oameni, asta inseamna un instalator pentru 6000 de oameni. Asta inseamna 150 de instalatori in total pentru tot judetul Iasi. Si cifrele sunt mult prea optimiste (10 milioane pe luna, o masina de spalat / 4 oameni etc.)

        Asta vreau sa spun. Zugravii, faiantarii, instalatorii merg bine atunci cand au un serviciu separat care le plateste taxele, si ei lucreaza in plus. Pe vremea lui Ceasca, toti mesterii lucrau ziua in fabrica, iar seara faceau mici reparatii. Dar sa-ti asiguri un trai din asta, in ziua de azi, lucrand in regim privat, mi se pare imposibil. Si pentru 100 miii de oameni pe an, e colosal.

        • Marius spune:

          In sf unul care stie ce vb, Restul numai teorii, dar nimeni nu sesizeaza ca nu mai avem industrie unde sa bagi meseriasii.

          • prudent spune:

            in sf.unul care bate campii in scris. A. ce INDUSTRIE foloseste instalatori sau faiantari? B. ce industrie LIPSESTE din RO? ca ele nu sunt proprietatea statului e o alta discutie. C. SIDEX produce mai mult cu 1/4 din efective. D. cu efective cam egale Dacia are o productie de PATRU ori mai mare decat in 1989. Lipsesc cu desavarsire posturile de INSPECTORI! esti cumva unul dintre ei?

  10. Naiv spune:

    Excelent dle prof si la obiect. Doua remarci: A. Consiliul de adm al şcolii – unde sindicatele trebuie sa aibă pondere redusă- trebuie sa aibă si putere de salarizare B. ASA cum au fost clasificate universitatile trebuie clasificate liceele si apoi gimnaiile, astfel ca părinţii candidTilor sa ştie unde se duc copii lor

  11. obs spune:

    Nu cred ca invatamantul este in faliment.Rezultatul la bacalaureat unul normal.Am transformat scolile profesionale in licee o greseala.Cate licee existau in Romania in 1990,cate sunt acum.Da,avem o problema cu facultatile private,,fabrici de diplome”.E mai greu acum sa intri intr-0 gradinita buna decat intr-o facultate.

    • cinic spune:

      ia in considerare ca s-a marit numarul de profesori [prin lungirea scolii], ca si-au gasit loc la catedra rebuturile [nota 1 la titularizare] , ca a crescut nr. desindicalisti, ca au crescut sumele incasate de sindicate, ca sindicatele voteaza traditional stanga. Din pdv PSD (adica Abramburica) nu a fost o greseala ci o porcarie intentionata. A se nota ca ea propune scoli POSTLICEALE de meserii, adica si mai multe cursuri din bani publici.

  12. arabu spune:

    Excelent articol. Cel mai mult imi place abordarea Dvs. nu aratati cu degetul, nu va plangeti, ci cautati solutii. O abordare proactive care lipseste cu desavarsire din jurnalismul romanesc.

  13. Uenic spune:

    Va urmaresc de foarte mult si imi place ca oferiti analize realiste, dureroase a sistemului de invatamant actual. Exista o totala lipsa de persectiva a elevilor merituosicare nu au decat varianta plecarii din tara la studii, iar la terminarea acestora sa se integreze in sistemele occidentale care la recunosc si le recompenseaza capacitatile.
    Aici la noi intotdeauna vor exista scurtaturi pe care unii mai pilosi vor ocupa locurile in detrimentul celor mai buni.
    Cred ca s-a intrat intr-un cerc vicios din care foarte greu se poate iesi, pentru ca fiecare din cei interesati au pervertit scopul initial al sistemului adica acela de a invata si educa.
    Elevii spera ca bacalaureatul se va putea lua prin mijloace mai putin ortodoxe si si nu se agita prea mult la ore.
    Pe de alta parte diriguitorii invatamantului, in special impostorul Pop si dna Andronescu au alte scopuri, personale sau de grup, uitand complet de elevi. Programele de invatamant sunt tot mai abstracte si mai ermetice, se pompeaza in elevi informatii inutile si de neinteles, care sunt uitate imediat dupa ce sunt asimilate si aici ma refer in special la stiintele exacte .
    Sindicalistii sunt preocupati sa-si pastreze puterea, sa pastreze cat mai multi profesori in sistem, daca se poate cat mai multi si cat mai prosti,
    In timpul asta elevii din ciclul primar si gimnazial se zbat sa inghita cat mai multa materie, cat mai abstracta si mai plicticoasa. Manualele contin un limbaj asa zis elitist, greu de inteles , parca ar fi concepute special pentru a incurca elevii. La matematica elevii sunt fortati sa rezolve probleme din ce in ce mai diversificate si alambicate, in loc sa se incerce fixarea notiunilor fundamentale ale matematicii. Enunturile problemelor sunt eliptice, frazele sunt compuse fortat, anormal, apasator. La religie se insista pe detalii absolut nesemnificative, elevii pricep mai putin morala pildei si sunt preocupati sa inteleaga nenumaratele amanunte care le sunt indesate pe gat.
    Senzatia generala a partilor implicate este, cu exceptii rare, ca trebuie sa faca ceva doar ca asa
    Din fericire mai exista profesori si invatatori absolut dedicati, cu vocatie, care se zbat pentru viitorul elevilor si care depun eforturi uriase si de multe ori voluntare doar din respect pentru meserie .

    • elena spune:

      @ Uenic

      Total de acord.
      Nu-i suficient să nu mai angajeze statul ca să dispară fabricile de diplome.

      Într-o onorabilă instituție bancară privată șefa de birou și-a angajat nora absolventă de Cantemir …

      Ca să nu mai vorbim de spitale.

      “Programele de invatamant sunt tot mai abstracte si mai ermetice, se pompeaza in elevi informatii inutile si de neinteles, care sunt uitate imediat dupa ce sunt asimilate si aici ma refer in special la stiintele exacte .”

      “elevii din ciclul primar si gimnazial se zbat sa inghita cat mai multa materie, cat mai abstracta si mai plicticoasa. Manualele contin un limbaj asa zis elitist, greu de inteles , parca ar fi concepute special pentru a incurca elevii. La matematica elevii sunt fortati sa rezolve probleme din ce in ce mai diversificate si alambicate, in loc sa se incerce fixarea notiunilor fundamentale ale matematicii. Enunturile problemelor sunt eliptice, frazele sunt compuse fortat, anormal, apasator. ”

      Total de acord. “Progresul” se observă mai ales când compar cu manualele pe care le-au păstrat părinții mei.

      Florin Constantinescu, Boia, Djuvara au reușit să prezinte istoria noastră mult mai inteligibil decât manualele de acum.
      Parcă a prezenta materia într-o formă, normală, ușor de procesat ar fi ceva înjositor, care i-ar descalifica pe autori.

  14. Mihai spune:

    Domnule Vlaston,

    1. In primul rand observ ca dumneavoastra stiti ca propunerile doamnei Andronescu ii lasa rece pe tineri. Ati avut timp in cele cateva zile sa consultati un esantion reprezentativ dintre tineri si sa ajungeti la aceasta concluzie. Ar fi fost “cinstit” sa afirmati ca va lasa rece pe dumneavoastra nu pe tineri.

    2. Piata muncii din Romania este una redusa atat ca diversitate, cat si ca numar de locuri de munca si calitatea acestora. Adaptarea (orientarea) unei parti a invatamantului romanesc (atat la nivel liceal cat si universitar) se poate face si fara legi SI NU ERA NEVOIE DE 2 ANI DE MINISTERIAT PENTRU A O FACE. Va dau un singur exemplu: repartitia locurilor pe profile la liceele tehnologice se face oferind aproape o treime din locuri pentru profil mecanic (nici macar auto …), vreo 20% pe textile. Extrem de putini sunt interesati de o astfel de pregatire si foarte putini ajung sa profeseze sau sa faca studii superioare in domeniu. Va tot jucati cu principii si legi cand era extrem de simplu sa alocati aceste locuri bugetate pe domenii cu adevarat cautate si sa angajati personal calificat in acele domenii (trebuiau doar cateva sute de profesori la nivel national pentru inceput).

    3. In privinta salarizarii diferentiate, dumneavoastra nu ati vazut de directori s-au pus prin scoli si prin minister. Mi-a fost de ajuns ca am lucrat la POSDRU cu tot felul de incompetenti pusi in pozitii cheie. Directori de licee si inspectori, de asemena pusi dupa culoarea politica. Cum credeti ca astfel de oameni vor fi in stare sa faca diferentierea in fucntie de calitate. Solutia e tot finantarea prin granturi de dezvoltare cu rezultate masurabile la final de grant si cu o evaluare transparenta si competenta la nivel national. Ea functioneaza partial la nivel universitar si e infinit mai buna decat toate gradatiile de “merit” cu fise interminabile de completat si care pot fi aranjate oricand de conducere. Acum spuneti ca nu s-a facut din motive electorale. PAI ACEASTA ERA MASURA ESENTIALA PENTRU INSANATOSIREA INVATMANTULUI. V-ati batut atat cu pumnul in piept ca ati trecut o lege (nediscutata cu marea parte a celor implicati) si ati lasat conducerile politice peste tot. Pai mai intai de toate, omul potrivit la locul potrivit pentru ca omul sfinteste locul si in conditii legislative mai proastre sau finantari mai precare. V-ati agitat atat cu legea insa ati lasat 3 ani de zile invatamantul politizat.

    4. Nu v-a pasat in niciun fel nici de cei care au picat bac-ul anul trecut (nu s-a luat nicio masura pentru pregatirea, recuperarea acestora) ca si cum ar fi fost numai vina lor nu a unui intreg sistem. Asta nu a fost politica de drepta ci o politica iresponsabila. De asemenea, nu v-a pasat de-a lungul anului ca nu erau testati elevii, nu erau trase semnale de alarma, nu au fost impulsionati profesorii (chiar si material) pentru a pregati suplimentar elevii pentru bac. Nu va mai comportati precum un mare strateg in educatie pentru ca deja ati esuat in multe din masurile luate si nu ati fost in stare sa recomandati propuneri concrete si relativ simple pentru imbunatatirea situatiei.

    Din estimarile mele mai mult de jumatate din elevii care au trecut bacalaureat-ul au facut meditatii in particular (s-ar putea ca procentul sa fie mult mai mare).

    • cei care au picat bacul, majoritatea n-aveau ce cauta la liceu. Nu oricine poate invata fizica cuantica, integrale, derivate

      • Mihai spune:

        Domnule,

        va faceti ca nu intelegeti. Dincolo de bac sau nu problema e ca s-au dat peste 50% din locuri la liceele tehnice la profilul mecanic si textile si nu ati facut nimic in aceast adirectie desi statea in pixul Ministrului. Tot pretindeti sa orientam scoala catre piata muncii insa ati continuat sa dati locuri la mecanica si textile si ati blocat orice angajare pe calculatoare, telecomunicatii, mecanici auto s.a.m.d

        • Cine “n-ati facut nimic”, ca eu n-am treaba cu MECTS

          • Mihai spune:

            ei asta-i acum. Nu ati avut nicio treaba cu MECTS.
            1. Pai nu spunea Ministrul Funeriu ca se consulta cu asociatiile, iar EDUCER si AD Astra erau printre nominalizati.
            2. Nu veneati dumneavoastra cu stiri pe surse din Minister cand inspectorii si rectorii nu stiau nimic.
            3. Nu ati sustinut pana in panzele albe masurile domnului Funeriu si marele lui victorii fara sa reactionati in niciun fel la semnalele privind rolul formal al acestei legi (atat timp cat nu se fac schimbari de fond: depolitizare, distribuire locuri, finantare pe granturi si nu per student/elev)

  15. Mihai Damian Mihai Damian spune:

    Bun articol, dar am mari rezerve in legatura cu aspectul legat de salarizarea diferentiata, fiindca nu vad o metoda obiectiva de evaluare a profesorilor.

    • Aplicatiile informatice, fara interventia umana, pot masura, statistic, progresul scolar de-alungul unui an scolar.

      • Mihai Damian Mihai Damian spune:

        Cu ce date ar functiona aceste aplicatii statistice ? Fiindca notele sunt date tot de profesori. Media notelor nu este deci in nici un caz relevanta.

        • Nu, aplicatii care sa genereze teste grile personalizate, dintr-un bazin national de itemi, grile similare dar nu identice. Fiecare elev ar avea propria ec. de gradul al doilea, nu toti aceeasi, de ex. Corectarea tot informatica, la fel ca la rezidentiat

          • Virgil Iordache Virgil spune:

            Nu ar merge. Fiecare om este unic, elevii nu sunt la fel de usor de facut sa invete, nici genetic, nici cultural. Poti sa nu ai ce sa scoti din majoritate elevilor, sau pot sa te depaseasca ei in cerinte fata de ce aveai tu de gand initial sa le dai. Lucrez cu studenti, nici un an nu e identic cu altul.

            Teoria salarizarii diferentiate in acest fel se bazeaza pe presupozitii strict rationaliste, elevii sunt o populatie statistica si ne uitam daca a crescut media inainte si dupa actul educational; ori educatia are si o dimensiune care nu poate fi evaluata cantitativ, iar ideea de elevi ca populatie statistica nu corespunde realitatii.

            Ar fi mai interesant poate de vazut ce anume da prestigiu unui profesor, din ce considerente este considerat valoros de catre comunitatea elevilor, parintilor, sau studentilor , o cercetare de tip sociologic. De aici poate ca am putea avea sugestii de criterii pentru salarizare diferentiata.

          • Illy spune:

            Mi separe aberanta o notarea informatizata a elevilor. Nici macar la matematica , fizica, chimie,nu merge chestia asta, la celelalte materii chiar mi se pare imposibil.
            O notare corecta tine cont nu numai de rezultat ci si de idei, unui elev care incepe bine o problema dar greseste rezultatul final ii dai mai multe puncte decat unuia care a gresit totul sau nu a facut nimic. Totdeauna am considerat ca testele grila nu fac decat sa provomeze si incurajeze invatarea pe de rost si cei avantajati nu sunt cei inteligenti ci cei care au o memorie buna.
            De altfel nu am auzit nicaieri de un asemenea sistem de invatamant in care profesorii au doar rolul de a expune niste notiuni fara sa le dai posibilitatea sa si noteze elevii. Cum poate un profesor sa aprecieze corect evolutia unui elev numai dupa niste note corectate informatizat? Cum isi da seama unde greseste acesta, unde apar problemele? Doar dupa o simpla nota? Absurd.

    • pragmatic spune:

      voucher per elev plus CA al scolii pot, in cadrul sumelor incasate sa INCEAPA sa diferentieze salarizarea. Ne va trebui si o clasificare a liceelor si apoi a gimnaziilor ca sa stie ” clientii” unde-si duc voucherul.

  16. Radu spune:

    Nu este vina copiilor, este strict vina parintilor care nu-si cer drepturile. Ce e mai trist ca parintii sunt complici la acest sistem falimentar, cotizeaza in stanga si in dreapta, uitand insa ca in campul muncii copiii lor trebuie sa mai si stie ceva, nu doar “sa se descurce” in viata.
    O alta problema sunt profesorii care nu sunt uniti. E trist sa vezi prin scoli si licee cum profesori debutanti se mananca intre ei ca sa ajunga in gratiile directorului sau directoarei numiti pe criterii pur politice (de genul sotul e in Inspectorat, membru PSD/ membru PD-L/ membru PNL, bun amic cu cutarescu din Minister). Si asta pentru ce? Pentru un salariu de 800 de lei? Este absolut aberant! De asemenea, s-au creat diverse sindicate ale profesorilor care de foarte multe ori nu au o voce comuna.
    In strainatate se stie ca daca ONG-urile nu cer solutii (aici intra si asociatiile de parinti, comunitatile locale etc) de la autoritati, autoritatile nu vor face nimic. Toate Guvernele au tendinta naturala de a-si asupri propriul popor, este usor sa conduci un popor prost si needucat care iti inghite toate tampeniile. Insa in strainatate s-a dezvoltat acest sistem in care puterea omului de rand chiar se vede, deoarece se implica si isi cere drepturile garantate de propria constitutie!
    Iar asta face guvernul Ponta, asta a facut si guvernul Boc, profita de o maaaare tacere si indiferenta a romanului de rand.
    Noroc cu dumneavoastra care mai ridicati la fileu cate o minge, dar din pacate sunteti doar o voce dintre putinele care au constiinta in tara asta, iar mingea servita cade in terenul opus fara feedback.

  17. mihai spune:

    “Ce interes ar avea un cadru didactic s-și facă datoria la catedră, când funcționează, bine mersi, principiul: muncești sau nu muncești, același salariu primești.”

    Pierzi un minut, două, insistând pe tema pentru acasă, mai pierzi minute bune să strângi materialele didactice, să dai explicaţii cuiva care nu a notat tema sau nu a înţeles ce are de făcut, să rezolvi cine ştie ce conflict, să îmbrăţişezi pe câte un lipicios care vrea în braţe … până ajungi în cancelarie pauza aproape a trecut. Mai e vreme să iei alt catalog din rastel şi o gură din cafeaua pe care ţi-ai dus-o de-acasă. E deja rece. Fuga pe scări, că deja s-a sunat şi nu se ştie ce se poate întâmpla în clasă … Profesorii de serviciu sunt şase, copiii, trei sute.
    Intri, saluţi. Sar pe tine “doamna, Gigel m-a bătut”, “doamna, Radu nu şi-a făcut tema”, “doamna, Lili a scris pe banca mea cu markerul”, “doamna, mi-am uitat caietul acasă”. Sunt 30 şi parcă 40 au ceva de spus în aceeaşi secundă. Nu poţi să nu-i asculţi. Nu poţi, iar, să îi asculţi pe toţi. Până-i domoleşti trec minute bune. Notezi absenţii. Cei doi cu ADHD s-au plictisit deja, aruncă cu hârtii, vor să coloreze, întreabă dau au voie. Spui că da, doar că trebuie să vericăm tema mai întâi. Vin amândoi în goană cu caietele. Îi trimiţi la loc. Explici de ce. Se lungesc boturile. Supăraţi. Vor atenţie, se simt respinşi. Nu mai explici, simţi că e inutil. Ceilalţi strigă cu reproş “tema, doamna”. Citim, verificăm, corectăm. Aduci un cântec despre ce mâncăm la micul dejun. Se reped câte trei să pună în priză casetofonul. Reaminteşti că nu au voie, se duc la loc, necăjiţi. Porneşte muzica. Unul strigă, bucuros… recunoaşte un cuvânt. Ceilalţi ţipă la el, să tacă. Cel apostrofat comentează, cere nota zece. Unul dintre cei cu ADHD vine la catedră. Îi e foame, are voie să mănânce? Reaminteşti că nu măncâm în ore. Se termină cântecul. Repetăm. “Doamna, Adi bea suc!” Adi ascunde repede sucul, Radu vrea ca Adi să fie pedepsit. Explici. Împarţi fişe de lucru, pe grupe. Se ceartă. Pe dicţionare. Pe un pix. Pe orice. Dezbat pe ce le-ai dat să lucreze. “Haos controlat” spune regula. Te bucuri că a ieşit. Mai punem cântecul o dată. Unii protestează … nu e nevoie! Se aude iar muzica. Gigi scoate un răcnet şi se repede asupra Mariei. Ii desparţi. Patricia nu intelege ceva. Explici. Verifici ce a scris Ionel. Lui ii dai alte exerciţii, trebuie să lucrăm diferenţiat. Ionel nu e atent. Îi desenezi o sticlă de cola, un sandviş, o îngheţată. Le numeşti în franceză. Ionel râde, îl rogi să desenze un pachet de unt. O face cu bucurie. Patricia vrea şi ea să deseneze un pachet de unt. E o elevă strălucită. Are alt exerciţiu de făcut, e uşor, dar desenatul e pasiunea ei. Îi dai temă suplimentară se deseneze pachetul cu unt, acasă. Ionel întreabă dacă primeşte notă pe untul lui. Îi zici că dacă ştie cinci cuvinte ora următoare, va primi o notă bună. Acceptă, bucuros. Promite că le învaţă. Te rogi să se ţină de cuvânt, de data asta. Rumoarea creşte, se apropie pauza, ai mai avea ceva să le spui. Parcă mereu mai e ceva să le zici. Preferi să faci un exerciţiu de fixare. Pui note, explici de ce e doar atât. Toată lumea vrea zece … e greu, într-a cincea, când eşti obişnuit cu “foarte bine”. buba calificativelor, deh. Se supără, trântesc caietele, nu vor mai învăţa nimic la franceză. Refuză să noteze teme, să asculte indicaţiile. Explici. Reaminteşti reguli. Zâmbeşti. Te doare rău coloana. Adelina vrea o îmbrăţişare. Robi te proveşte cu ciudă. Ionel desenează, nu răspunde la salut. Ieşi din clasă dar câţiva ţipă după tine. Ai uitat caietul profesorului pe catedră. Unul coboară scara în urma ta, pe balustradă. Ajuns la capăt se împiedică. Cade. Te întorci, explici. Coloana doare aşa de tare că deja nu mai simţi. Apeşi pe clanţa uşii de la cancelarie. Se sună. “De ce sună?” întrebi… “De intrare, zice careva care-a sosit în urma ta. Aia doi iar s-au bătut!”. “Ăia doi” sunt ai tăi. Arunci ce-ai în mână, te duci în clasă … Explici. Ţi se promite. Faci o glumă despre promisiuni deşarte. Râdem cu toţii.
    Cam aşa e, de-nmulţit cu cinci.
    La final, în faţa computerului, redactezi alte fişe, cauţi alte exerciţii, stabileşti alte strategii. Cauţi coli de xerox. Xeroxul merge pe bază de pumni. “Zi mersi, spune cineva, la Şcoala X nu mai funcţionează de trei luni!” Zici mersi. Aici e bine, primeşti chiar jumătate de top de hârtie de două ori pe semestru. Tot e ceva!
    Ai avut ore până la unu, deja e trei şi nu ai corectat portofoliile la a opta, caietele la a cincea şi lucrările la a şasea. Nu ai numărat absenţele pe luna asta. Catalogul e la profesor, la oră. Aştepţi. Mai elaborezi un test, dacă tot stai.
    Ajungi acasă pe la patru jumătate, mănânci, te aşezi la televizor, să te relaxezi cu un rând de lucrări în braţe. Închizi. Nu te poţi concentra.
    A doua zi, ai ore până la 12. De la 12 la 20 ai curs de formare continuă. Teme, la fiecare modul. Deschizi computerul. Pe mail, directorul îţi cere situaţia scolară a copiilor cu CES, pentru … ieri! Eşti anunţat că “ai tăi” au stricat panoul cu desenele copiilor dintr-a doua. Se solicită întrevederi cu părinţii şi pedepse pentru …huligani.
    Poimâine ai … 10 ore. Cinci dimineaţa, cinci după 14. Predai şi la “fără frecvenţă”. Cine s-o facă? Ar fi timp să mergi acasă, cu un taxi, să mănânci. Nu mergi. Un taxi costă mai mult decât iei tu pe orele astea! Deci iei un iaurt şi un corn. Intri în şcoală la 8 şi ieşi la 19. Coloana te mai întreabă când şi când ce faci. Trebuie să mergi la doctor dar preferi să spui că nu ai timp, nu că nu ai bani.
    Eşti norocos, ai ore doar la o şcoală.
    Uite, dna Ivaşcu, predă biologia în 3 şcoli. Are 18 ore pe săptămână şi sunt oameni care o invidiază pentru aşa program. Pleacă dimineaţa şi ajunge abia seara acasă. Are 4, 5 ore pe zi şi se plimbă tot oraşul. În oraş, cel mai fain e să schimbi 3 mijloace de transport, iarna, pe visol, sau vara, pe căldura de foc. Câştigă 14 mil pe lună, are toate gradele didactice şi n-a văzut palmieri decât la televizor.

    Ce interes are avea cadrul didactic, spuneţi?
    Unul singur: bucuria de-a face un lucru cu suflet şi pasiune.

    A nu se înţelege că mă plâng.
    A se înţelege că pun tot sufletul în ce fac şi că acum scriu cu furie fiindcă cineva m-a … momit cu o slujbă bine plătită pe care, dacă o accept, am şansa să pot vedea palmierii …
    Nu vreau să o accept, aş munci chinuită şi mi-ar lipsi Ionel şi Patricia şi toată nebunia asta, cu durerea de coloană şi unghii exfoliate de la cretă.
    Dar apoi ce fac, ce fac dacă într-o zi nu mă mai pot ridica din pat, din cauza durerii? Mă înspăimântă gândul la preţul unei operaţii pe care nu mi-o permit.

    “Hai la noi, zice vocea, nu-ţi ridică nimeni statuie la şcoală!”

    Vreau doar să am bani de un taxi în zilele cu 10 ore, sau măcar bani de un bol cu paste în oraş.
    Vreau să nu-mi destabilizez bugetul când fac gripă sau când îmi cumpăr o carte, vreau să nu mi se taie picioarele când mă gândesc la factura de gaze, care e, iarna, jumătate din salariul meu.
    Vreau să fie mai puţini copii în clasă şi vreau ca cei cu nevoi speciale să fie literalemnte ajutaţi.
    Vreau să am un computer al meu, la şcoală, nu e destul unul, la 30 de oameni.
    Vreau să am acces nelimitat la xerox şi la coli de scris.
    Vreau manuale bune şi atrăgătoare.
    Vreau supleţe şi mai puţină tabele şi statistici de întocmit.
    Vreau o programă care să nu le fure copiilor bucuria de a se juca.
    Vreau o şcoală centrată pe descoperirea copilului, nu pe înregimentarea lui.
    Vreau să nu-mi dispară, de la un an la altul, cei mai bun colegi…

    “Hai la noi!”, zice vocea …

  18. Solutie posibila (daca se vrea) spune:

    Trebuie facut un nou curriculum pt clasele 1-12. Dar se spune ca nu a fost facut pana acum ca e prea complicat, nu avem experti, etc. Baliverne! Cat de greu le este “expertilor” MEC sa se uite pe clasamentele europene la testele PISA si sa identifice primele 5 tari cu rezultatele cele mai bune. Poate invatamantul lor e mai bine finantat, profesorii lor sunt poate mai preocupati sa invete copiii la scoala in loc sa le ceara sa vina la meditatii…oricum ar fi situatia din acele tari trebuie sa joace un rol principal si manualele dupa care invata, nu? Luate manuale din toate aceste tari, la toate materiile, si vazut care este nivelul de dezvoltare cognitiva si abordarea pedagigica la care se raporteaza si ADAPTAT LA SITUATIA & PARTICULARITATILE DIN ROMANIA (pana si la ceva foarte specific cum este limba nationala poti sa vezi in ce clasa se invata anumite notiuni de gramatica, etc.) E o treaba de maxim 1 an de zile cu maxim 5 profesori de la fiecare materie implicati pentru a putea face ceva mai mult decat rezonabil. Daca ar fi dupa profesorii din Ro mereu trebuie crescuta dificultatea materie iar metodele pedagogice (care sa contribuie nu doar la fixarea cunostintelor dar la intelegerea utilitatii lor practice) sunt undeva in ceata (ore de meditatii pentru cine vrea asta, desi nu se ofera garantie ca ar fi mereu ceva de calitate)

    Aceasta abordare tip “sa nu pierdem timpul reinventand roata” ar trebui folosita si in cazul universitatilor dar asta implica o decizie a senatului acestor institutii: chiar daca aparent in RO se invata aceleasi materii la nivel de licenta cu universitati de prestigiu din strainatate, in realitate continutul cartilor utilizate in procesul de predare este mult inferior in Ro vs. universitatile din top 500 (de aceea nu avem multe articole publicate in jurnale internationale de prestigiu, pentru ca nu stiu cum sa le scrie, ce standarde sa respecte, ce bibliogarfie sa ia in consideratie, etc). Universitatile (Consiliului National al Rectorilor de ex.) ar trebui sa preia initiativa de a alcatui un truchi comun de materii + silabusuri pentru fiecare specializare (puternic adaptate la ce se face ASTAZI nu acum 15 ani in strainatate) iar universitatile care adera la aceste standarde minimale sa faca un fel de Russell Group (The Russell Group represents 20 leading UK universities which are committed to maintaining the very best research, an outstanding teaching and learning experience and unrivalled links with business and the public sector.)

    Suna utopic? Cred ca nu se vrea schimbat nimic semnificativ de fapt. De accea suntem unde suntem…

    P.S. Sa nu uit: manualele de religie trebuie sa o ofere informatii despre “denominations”
    (http://en.wikipedia.org/wiki/Religious_denomination ), un fel de religious studies mai primitiv (adaptat varstei), dar in niciun caz sa nu fie o indoctrinare cu “ardere in flacarile iadului” si pedepse pt eretici ori atei (cu consecinte traumatice ce aduc peste ani clienti la psihiatrie sau care blocheaza semnificativ procesul de autoactualizare individuala). Nu sunt impotriva unei educatii religioase in scoli (pentru cei ce o doresc) deoarece universul simbolic al individului poate beneficia de o ancorare intr-un sistem de valori tolerant, etc. (pe termen lung, studiile arata ca convingerile religioase ori perspectiva spirituala asupra vietii pot ajuta in lupta cu diverse obstacole ata de comune in zilele noastre: depresii, adictii, etc. (studii ref crestinism dar si ref mindfulness)) . Cu regret o spun dar situatia curenta din Ro ref predarea religiei nu se incadreaza pe latura pozitiva a fenomenului (o spun ca cineva care are cunostinte de teologie si psihologie semnificative si care a intrat in contact atat cu profesori de religie cat si cu manuale de religie din Ro).

  19. Teddy spune:

    Falimentarea invatamantului a fost facuta cu buna stiinta.
    Asa Romania nu va mai avea specialisti. Va fi nevoie sa aducem pe specialistii de afara. Nu vom putea produce nimic altfel care sa fie competitiv la export.
    Deci, in acest mod au asigurat un loc de munca copiiilor lor.
    Noi? Mana de lucru-atat, Si fete frumoase…ca destepte nu ar place nimanui.

  20. Florentin Vintila spune:

    Bine gandit ,bine spus!

  21. Facebook User spune:

    Am fost profesor 2 ani de zile la un colegiu bun , iar parintii mei au fost profesori la tara asa ca stiu mai multe din sistem
    – in primul rand sunt salarii mici in invatamant si nu se face diferenta intre liceee/scoli cu performanta si restul scolilor. Nu se face diferenta nici intre profesori, se da salariu de merit, daca se da si ala, nu mai stiu pe criterii aiurea. Pentru cei noi veniti salariul este mic si fata de profesorii cu grad mare. Cumnata mea este lector univeritar, preda, are doctorat, facultate de stat si ia 15 milioane pe luna. Extrem de putin. Asa ca nu sunt incurajati cei capabili sa intre in invatamant
    - se copiaza la toate nivelurile, incapand de la gimnaziu. Am copiat si eu ca si ceilalti din clasa, altfel esti considerat tocilar. Intr-un an daca sunt 1-2 profesori la care nu se poate copia si aici e vina profesorilor.
    - profesorii nu sunt pregatiti pentru partea psihologica, e foarte greu sa lucrezi cu copiii si partea asta este cea mai dificila. Degeaba esti profesional bun daca nu stii sa transmiti asta. Cea mai mare parte a profesorilor nu stiu/pot sa controleze clasa.
    Ar mai fii multe de spus, dar ma opresc aici, oricum nu stiu cine va citii in aceste momente cand “au venit lupii” peste frageda noastra democratie.

    • Gogu Bosorogu spune:

      Mai bine ca nu mai sunteti profesor; nu de-alta dar cu “ar mai fii multe de spus” si “cine va citii” nu prea cred ca erati “profesional bun”.

  22. m.olga spune:

    Domnule Vlaston,

    puneti problemele pe intelesul tuturor, in general sint de acord cu ceea ce spuneti/propuneti.

    Ce nu inteleg eu, si nu este neparat tipic pentru Romania, este ca la terminarea gradinitei copiii sint omogeni in cunostintele pe care le au si – mai ales – al entuziasmului si motivatiei pentru invatat. De ce sistemul de invatamint nu profita de aceasta pofta si energie, de ce nu o canalizeaza astfel incit copiii sa nu se piarda pe drum, sa nu fie diferentiati, clasificati, etc.

    o cititoare.

  23. mda spune:

    Eu cred ca inainte de orice trebuie indusa o doza de respect pentru educatie in societatea romaneasca si in elevii romani. Inainte de orice as propune cateva masuri simple:
    1. Orice scoala sa aibe o clasa speciala unde sunt trimisi toti elevii care fac probleme la ore (fac scandal, vorbesc urat profesorului, vorbesc la telefon, mananca in timlpul orelor, isi fac manichiura si nu se opresc cand profesorul le-o cere). In acea clasa speciala este necesara prezenta unui gardian/politist care sa asigure o disciplina de fier si in care sa se studieze teme date de profesori. In acest fel ceilalti elevi au sansa sa poata studia in conditii optime.
    2. Obligativitatea uniformelor – eu cred ca libertatea din punctul acesta de vedere a fost prost inteleasa. Orice scoala de renume din vest are uniforme. Uniforma egalizeaza conditia sociala a elevilor concurenta si respectul dintre ei fiind motivatindeosebi de meritele scolar si mai putin de banii parintilor, etc..
    3. Implicarea parintilor si a psihopedagogului scolii – Parintii sa fie obligati sa se prezinte la scoala pentru orice abatere a elevilor si stabilite masuri de redresare iar in cazul in care copilul este in afara controlului parintilor sa fie obligatorii sesiuni de discutii cu psihopedagogul scolii.
    4. Publicitate la nivel national pro educatie, similar cum se face actualmente pro alimentatie sanatoasa si pro miscare.

    …aceste lucruri desi aparent minore, cred ca aplicate, ar creste substanital promovabilitatea la bacalaureat, fara absolut nici o modificare a sistemului.

  24. Paul spune:

    O solutie cred ca au fost tezele nationale. Numai ca implementarea a fost dezastruoasa. Poate, pentru inceput un test anual sau 2 teste semestriale, desfasurate la nivel national, care eventual sa aiba rol de testare a cunostintelor. Cred ca este important pentru copii si parinti sa afle din timp nivelul la care se afla.

  25. dezastrul din sistem spune:

    Nu se aplica teste standardizate pt orientarea in cariera conform cu aptitudinile si inclinatiile copiilor. Ele sunt utile si pt alegerea profilului urmat in liceu dar rar se folosesc in Ro. Asa se iroseste un potential imens si ajung copiii nu doar sa pice bac-ul ci si sa urasca cartea. Psihologii din scoli nu se prea ocupa de copiii cu probleme, de fapt stiu situatii cand dirigentele (informat de alti profesori) a solicitat psihologului sa se implice in cazul unor copii care efident aveau probleme (mediu familiar dificil, vulnerabilitatea specifica adolescentei,etc) si nui s-a intamplat nimic. La gradinite situatia este similara. Sunt copii cu probleme ce tin de spectrul autismului, etc. dar psihologii care au norma in acele unitati nu se ocupa de ei. Daca le ceri dosarul copiilor (ce teste au facut, ce abordari terapeutice au folosit, etc.) nu-l au. Educatoarele respectiv profesorii trebuie sa lupte pentru a primi ceva atentie acei copii care chiar au nevoie (si care se lupta destul de des cu depresia). Problema nu este ca psihologii sunt prosti si lenesi ci ca acei “psihologi” din sistem (indiferent ce denumire poarta) au ajuns acolo prin relatii si fara a avea pregatirea corespunzatoare (psiholog scolar e o abureala in Ro, pregatirea lor pshoterapeutica tinde spre zero si se simte intr- discutie cu alti psihologi mai rasariti). De asemenea, nu-i verifica nimeni (ei invocand principiul confidentialitatii). Bun, nu vreau sa stiu ce ai discutat cu elevul X dar vreau sa stiu ca te preocupa situatia lui, ca ai stabilit o intalnire cu parintii lui si cu dirigintele, ca faci ceva sa il ajuti (sa nu ajunga in situatia in care se va arunca copilul de la etaj). Sanatatea mentala si emotionala a copiilor este importanta in aceeasi masura ca cea fizica. Asa cum nu dorim ca copilul sa faca hepatita, etc si luam masuri profilactice tot asa trebuie sa actionam in cazul vulnerabilitatilor ce pot duce la adictii, tulburari de alimentatie, depresii, suicid, etc.

    Stie cineva cine este responsabil la nivel de minister / inspectorate pe aceasta zona? E un sat fara caini sau cineva poate face ceva?

    • Illy spune:

      @dezastrul din sistem
      Ati ridicat o problema foarte interesanta. Din pacate zecile de facultati de psihologie trebuie sa-si cazeze undeva absolventii, asa ca au aparut psihologii scolari. Cert, acestia ar fi foarte utili daca si-ar face meseria cum trebuie si s-ar implica dar din pacate aceste posturi din scoli, licee nu sunt pentru ei decat poate singura posibilitate sa aiba un serviciu. Aceeasi problema o intalnesti si la profesorii de religie, nu e intamplatoarea obligativitatea acestei materii; altfel s-ar desfiinta multe dintre facultatile de teologie.

  26. Alec spune:

    Stimate domn. Vă că și dumneavoastră sînteți un partizan an educației pentru piața muncii. Educația trebuie să-i facă pe oameni liberi, autonomi, să-i ajute să gîndească bine. Piața muncii este oricum foarte flexibilă, iar schimbările din cunoaștere sînt atît de rapide încît mult din ceea ce copiii învață astazi nu mai are nici o valoare mîine.

  27. euNuke spune:

    Normal ca’i in faliment, ca orice institutie creata de socialisti. De la nastere erau decelabile atat natura’i falimentara, cat si germenii autodistrugerii saditi in organism la intemeiere si niciodata eliminati dupa ‘revolutie’: monopol pe o piata acaparata de stat, rigiditate curriculara, modul insular de operare in cadrul economiei, centralismul birocratic si lipsa totala de autonomie, universalismul si obligativitatea serviciilor. Toate aceste elemente definitorii ale sistemului sint in continuare in functiune, iar ‘reformele’ prin care a fost trecut sistemul nu au tintit aproape deloc aceasta realitate institutionala. Solutia este simpla si singurul ingredient necesar este curajul unor politicieni reformisti de a admite falimentul, de a’l declara public, de a inchide temporar, in vederea reorganizarii, liceele si universitatile de stat [poate cu citeva exceptii, de pilda 3-4 facultati de medicina] si de deschidere a pietei serviciilor de educatie pentru categoriile de varsta corespunzatoare invatamantului colegial si universitar, prin privatizare* si pe baza unor standarde de imprumut [achizitionate din tari mai civilizate, cu institutii consacrate in domeniu]. Deocamdata este posibila o astfel de reforma, insa cu cat va fi intarziata declararea falimentului cu atat pagubele asupra economiei si averii cetatenilor vor creste iar dezvoltarea ulterioara a unei piete libere periclitata. Daca vrem sa mai pastram tinerii dotati, talentati in tara este imperios sa revenim la mecanismul meritocratic pe care numai o piata libera il poate asigura, altfel nivelul si resursele acestui bolid institutional se vor prabusi aruncind educatia pe o orbita africana a economiei mondiale. Frustrarea elevilor si profesorilor buni a atins un maxim istoric, ei fiind obligati de legea monopolista sa convietuiasca cu clanurile suburbane, agresive, ignare ce au umplut mahalalele si refuza orice invatura cautind in scoli doar diplome si victime [ale tupeului, ale traficului lor mizerabil, ale poftelor lor animalice]. Acest fenomen poate fi eliminat rapid si cu resurse minime: prin desfiintarea obligativitatii si infranarea obsesiei universaliste ce bantuie clicile de politicieni socialisti. In scoli trebuie sa ajunga doar cei care merita, care’s capabili de invatatura si care doresc sa aleaga calea cea grea in viata – cartea in detrimentul placerilor bahice, amoroase si digitale. Iar statul, asa sarac si incapabil cum este, prin eliminarea principiului universalist, si’ar spori puterea de a influenta pozitiv viata cetatenilor introducind bursele sociale de merit -finantarea, in functie de rezultate, a anilor de studiu, incluzind taxe scolare, internat, rechizite si hrana, doar pentru 2-3 procente dintr’o generatie, adica mai mult pentru mai putini, nu ca pana acum…firimituri pentru toti.

    *privatizarea, in conditiile actuale in care capitalul bastinas se prezinta ca o stafie mizerabila, trebuie sa ofere niste facilitati, de pilda concesionarea la un pret redus a imobilelor operate de fostele scoli de stat in cazul in care entitatea nou-nascuta ce preia institutia este constituita din cel putin 50% din profesori disponibilizati din vechiul sistem; un soi de metoda mebo reactualizata, dar care sugereaza nevoia de asociere in vederea obtinerii de capital a grupurilor de profesori rezidenti cu persoane fizice/juridice din exteriorul sistemului. o alta facilitate [avand in vedere lipsa de lichiditati a parintilor] – mecanimul voucherelor si creditelor [cazuri notabile: Suedia, Olanda, Chile; uk pentru sistemul creditelor]

    • Illy spune:

      @euNuke
      Cum explicati ca in alte tari europene si nu putine, sistemul de invatamant public merge foarte bine, de la cresa pana la universitate? Si este si obligatoriu pana la un anumit nivel. Puneti o falsa problema: nu faptul ca invatamantul e de stat il face prost ci ca e prost organizat si mai ales, nu mai exista resursa umana ( dascalii) care sa-l faca sa functioneze cum trebuie.

      • euNuke spune:

        @Illy, cred ca nu intelegeti un aspect elementar: nu scolile de stat sint rele [eu nici macar nu am propus desfiintarea scolilor gimnaziale de stat, chiar daca nici acestea nu reusesc sa produca educatie de calitate], ci monopolului statului asupra unei piete, chit ca este vorba de servicii [educatie, sanatate], sau energie [productie, distributie]. Cind vorbiti de Occident uitati ca in majoritatea statelor europene exista scoli independente, scoli de ucenici, scoli profesionale, de aceea ‘merge bine’ acolo, pentru ca exista alternative. Apoi redati mitul vesel al romanului -orice functioneaza in apus e musai sa poata fi imprumutat de noi, chiar daca mecanismul ‘imprumutat’ este urechist copiat si implantat intr’un corp bolnav. Insist: sistemul nostru monopolist, paternalist, centralist si universalist NU este reprezinta decat o copie absurda, defectuoasa, mutanta a celui occidental. o caricatura sinistra care va toaca averile. In plus, statul nostru cu economie decapitalizata nu’si mai permite luxul propriilor scoli, ca sa nu mai zic de pretentia acoperirii intregii populatii a Romaniei. Si oricum nici nu conteaza impresiile dumneavoastra, falimentul este iminent, iar dezastrul vizibil din Congo. Absenta alternativei private va provoca un si mai mare grad de indobitocire a maselor, precum si un exod in masa a inteligentelor ajunse bataia de joc a sistemului, a birocratiei, a massmediei, a clicilor tribaliste [aici orice om inteligent, cu carte, onest si dedicat muncii si profesiei sale este dispretuit de majoritatea semenilor]. Cind un ministru scolit si apreciat in mediile academice occidentale, un specimen rarissim in peisajul guvernamental postcomunist, este transformat in tinta vie a nulitatilor si pramatiilor din tara asta nu trebuie sa ne mai facem griji asupra succesului reformelor sale abia schitate, este foarte clar ca sistemul este cu totul pervertit si marota funeriu nu este decat o reactie tipica de respingere a oricarui tratament. De aceea sustin ca este de nereformat, trebuie pur si simplu desfiintat, ministerul inchis, inspectoratele rase, liceele si universitatile puse in carantina in vederea amputarii sau introducerii in operatia complicata a transplantului de management, legislatia de profil abrogata in intregime.

  28. costica spune:

    Pana acum treceati mereu la capitolul “Realizari” ale guvernul Boc ca a facut mareata “Reforma” a Educatiei!
    Azi spuneti ca educatia este in faliment.
    Cum sa intelegem asta, ca “reforma” despre care ne-ati tot vorbit a fost ineficienta(adica vorbe goale) sau ca nu a fost nici o “reforma” in sensul real al cuvantului ?!

  29. cateva intrebari spune:

    De ce s-a inchis platforma unde se pun lucrarile de doctorat pentru a fi citite?
    De ce universitatile nu ofera cadrelor didactice si studentilor acces la baze de date internationale?
    De ce nu se fac publice de catre minister avansarile cadrelor didactice universitare din ultimii 5 ani (semnate de sefii perindati pe la palatul Victoria) ?
    De ce nu si-au cumparat toate universitatile acreditate soft anti-plagiat?
    De ce comisiile de etica din universitati sunt mai mult de forma? Astept dovezi ca fac ceva, daca le are cineva…

    • Mihail spune:

      Pentru ca NU trebuie sa cititi anumite teze.
      Pentru ca NU trebuie sa aflati de unde s-au inspirat unii.
      Pentru ca NU trebuie sa stiti cine a promovat.
      Pentru ca NU trebuie sa verificati cine a plagiat.
      Pentru ca NU trebuie sa actioneze.

  30. desfintare scoala doctorala UB spune:

    Daca mai era cazul:

    Cati ameninta UB ca le desfinteaza scoala dctorala daca ajung la concluzia ca Ponta a plagiat. Asa ca “Ciucu’ mic”!

    http://www.adevarul.ro/actualitate/politica/AndronescuDaca-Ponta-plagiat-desfiintata-doctorat_0_736126664.html

    UB trebuie sa musamalizeze acest caz sau va fi pedepsita. Corect era ca alaturi de Nastase sa fie penalizati acei profesori care au facut aprte din comisia de examinare si conducatorul de doctorat Adrian Nastase. Nu desfintezi o scoala de soferi pt ca ai prins pe cineva care a trisat la examen.

    Este si asta o solutie (desfintarea) : daca se analizeaza toate tezele de doctorat de dupa 1999 si la fiecare universitate vor fi gasite plagiate in peste 1% din titlurile acordate sa retraga titlul respectivului si tutulor cadrelor didactice implicate in acordarea lui (comisie + conducator de doctorat). Asa vor mai ramane doar cativa profesori in Romania!

  31. Radu D.L. Popescu spune:

    Chestia asta are si partile ei bune. Sistemul se autodevoreaza, lasand in urma uscaciune, dar si un soi de tabula rasa pentru un nou inceput. E prea tarziu sa mai schimbam ceva in acest sistem. Eu sa ne gandim deja la ce o sa urmeze.

    • Kenwood spune:

      De acord. Solutia logica si de bun simt este una radicala. Din pacate este tardiva pt actuala generatie, pt urmatoarea si chiar si pt nepoti/nepoate. Mister Vlaston reia in aceasta postare toate temele pe care oamenii aflati in relatii bune cu logica si bunul simt i le semnalau cu putina vreme-n urma.

  32. desfintare scoala doctorala UB spune:

    http://www.adevarul.ro/actualitate/politica/AndronescuDaca-Ponta-plagiat-desfiintata-doctorat_0_736126664.html

    “Ciocu’ mic!” ca va inchid. Ponta e nevinovat sau ramaneti fara serviciu! Alegerea e a voastra!

  33. Tyler Durden spune:

    Off topic:

    Pe site-ul MECTS a fost publicat un proiect al Anexei Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului privind aprobarea domeniilor de studii de masterat şi a programelor de studii universitare de masterat evaluate de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior. In forma publicata, proiectul incalca prevederile legii nr. 1/2011 care stabileste ca numarul maxim de studenti care pot fi inscrisi (capacitatea de scolarizare) se stabileste de catre o agentie de asigurare a calitatii (nu arbitrar de catre MECTS).
    Mai mult, in cazul unor universitati numarul de studenti care pot fi inmatriculati la master creste (artificial) cu pana la 50% fata de numarul de studenti aprobati prin OM nr. 5483/2011.

  34. cc spune:

    Salut Stefan! Din nou vii cu o tema incitanta, aplicata si bine descrisa. Am sa supun atentiei tale si urmatoarea dilema: daca s-ar dobandi bac-ul mult mai facil decat acum, ce sansa de inscriere la facultati prestigioase de “afara” ar mai avea miile de tineri care azi aleg sa studieze in alta tara. Tin minte ca in anii ’90 era un adevarat calvar pentru tinerii merituosi sa acceseze aceste institutii. De asemenea, sunt obligat sa recunosc ca Funeriu “a scos gunoiul de sub pres”. Nu e reforma dar e un inceput dureros si necesar. O spun ca unul care nu il agreeaza de loc pe fostul ministru. Si pentru ca tot se dau sfaturi si solutii recomand indesirea examinarilor la nivel national, cu securitatea aferenta astfel ca la examenul de admitere sa nu ajunga decat elevii pregatiti. Inchei prin a-mi exprima respectul pentru dascalii care continua sa-si faca datoria sfanta desi societatea i-a marginalizat cu salbaticie.

  35. Paganel spune:

    Mai încerc o dată (după săptămâni de absenţă*), că am aflat că mi-aţi blocat id-ul (aşa mi s-a explicat, de către omani care ştiu şi ei cum este cu „net”-ul!*)… Poate au greşit cei care m-au informat, de dispăreau comentariile mele înainte să apară… Cauza numărul unu a fugii de şcoală a copiilor este lipsa EDUCAŢIEI OFERITE DE PĂRINŢI în ceea ce oamenii simpli, ţăranii, „talpa ţării” (trei sferturi analfabeţi acum circa un secol) numesc „CEI ŞAPTE ANI DE ACASĂ!” Eu am crescut LA ORAŞ, dar ştiam, încă de la grădiniţă că nu trebuie să îmi fac părinţii, familia, numele, DE RUŞINE! Câţi copii mai ştiu, azi, că recompensa vine, DUPĂ FAPTE ŞI NU ÎNAINTE, respectând un vechi proverb românesc: DUPĂ FAPTĂ ŞI RĂSPLATĂ??? Se uită studenţii miraţi la mine când le spun că, în afara alocaţiei pentru copii, a bursei şi a pensiei (care se dau în cursul lunii respective), orice alt venit este primit DUPĂ intervalul calendaristic în cauză (adică, NIMENI nu va lua salariul pe martie în februarie, ci în aprilie!). Odată ce îl înveţi pe copil cu RESPONSABILITĂŢI şi el vede, simte, constată că, drept urmare a FAPTELOR, este RECOMPENSAT, întâi de părinţi, apoi de şcoală şi, în cele din urmă de comunitate, de societate, ÎNTOTDEAUNA DUPĂ FAPTE ŞI NU ÎNAINTE, VOM AVEA COPII CARE VOR MERGE LA ŞCOALĂ, ca să o citez pe mama, SPRE A ÎNVĂŢA PENTRU EI ÎNŞIŞI, NU PENTRU ALŢII („IMPRESIA ARTISTICĂ”) SAU PENTRU O NOTĂ! Aşa se „naşte” MERITOCRAŢIA!
    Dacă aş avea putere decizională aş da o lege prin care SĂ OBLIG UNUL DINTRE PĂRINŢI să rămână acasă (adică, să i se interzică să plece la muncă în altă ţară) CA SĂ-ŞI EDUCE COPILUL/COPIII, până când acesta/aceştia va/vor împlini 18 ani, fiindcă NU ESTE OBLIGATĂ SOCIETATEA SĂ SUPORTE VIITORI NESIMŢIŢI, NEOBRĂZAŢI, IRESPONSABILI, COPII „DE BANI GATA”, învăţaţi cu nemunca şi cu banii veniţi „ca să aibă odrasla ce n-am avut noi!”… Ce autoritate au fraţii/surorile mai mari, unchiul, cumnatul, bunicul, vecinul asupra unui copil căruia nimeni nu-i evidenţiază autoritatea şi respectul faţă de reguli, norme, principii de convieţuire inter-umană, dar care este învăţat cu câştigul „pe degeaba”!? OAMENII AU UITAT CĂ, ÎN VIAŢĂ, ESTE MAI IMPORTANT SĂ FII DECÂT SĂ AI! O veche cunoştinţă afirma că, citez „OMUL FACE BANI ŞI NU BANUL OAMENI!”, idee la care adaug că îmi voi schimba/şterge principiile după care mă ghidez în viaţă atunci când voi vedea că O MONEDĂ DE UN EURO/LEU/DOLAR A NĂSCUT UN COPIL!… CÂND VOM ÎNŢELEGE ŞI VOM APLICA ACESTE LUCRURI, VA ÎNCEPE ŞI ROMÂNIA SĂ FIE O ŢARĂ NORMALĂ, CU OAMENI RESPONSABILI!
    O întrebare, fără legătură cu subiectul (nu-mi place deloc „ronglezismul” off-topic! – până una-alta, cu demnitatea noastră de români, respectul faţă de NOI îl arătăm şi prin respectul faţă de limba română!): CÂND AVEŢI DE GÂND SĂ MĂ LĂMURIŢI DE CE FORMAŢIUNEA NUMITĂ „NOUA REPUBLICĂ” NU POMENEŞTE NIMIC DESPRE UN REFERENDUM PRIVIND FORMA DE GUVERNĂMÂNT („UITAT” DIN 1947 PÂNĂ AZI, CEEA CE FACE REPUBLICA DE AZI CONTINUATOAREA CELEI A LUI GHEORGHIU-DEJ ŞI CEAUŞESCU!)??? Doriţi să vă rupeţi de comunism? DOVEDIŢI ASTA, PRIN FAPTE, NU PRIN VORBE!
    *Precizări făcute pentru cititori, fiindcă dumneavoastră ştiţi cum „stă treaba!”…
    P.S. M-am învăţat minte şi voi salva postarea. Mă voi „face” că n-am înţeles că „n-aţi văzut-o” până când va apărea, aplicând „principiul cocoşului” din „Punguţa cu doi bani”! Aşa, poate veţi învăţa SĂ RESPECTAŢI DREPTUL LA OPINIE, CHIAR ŞI ATUNCI (SAU MAI ALES CÂND) ACEASTA ESTE DIFERITĂ (SAU CHIAR CONTRARĂ) PĂRERILOR DUMNEAVOASTRĂ! PENTRU ACEST DREPT AU MURIT OAMENI ÎN 1989! CONSIDER CĂ AVEM, CA DATORIE MORALĂ, MĂCAR FAŢĂ DE EI, SĂ NU TĂCEM!
    Scuze pentru greşelile din prima variantă a comentariului şi pentru (următoarele) repetiţii! Urăsc „de moarte” acest „ronglezism” maimuţăresc „comment”, la fel şi pe „post”, în loc de „postare”, ca să nu mai vorbesc de „puncte procentuale”, în loc de „procente”!…

  36. Petre Truica spune:

    Si Abramburica a plagiat. A spus la Nasul tv, colegul ei de catedra, prof. Toma. Sotia lui a facut spionaj industrial. Dupa retele furate din SUA a plagiat madama teza ei de doctorat. Dar credea ca sunt ale celor de la Ploiesti, fabrica de rulmenti, cu care catedra ei avea contract.

  37. Dedalus spune:

    a) As lasa structura in pace, pentru cel putin 4-5 ani. Este foarte greu sa schimbi programa in acelasi timp cu structura. Nu cred ca avem suficienti oameni competenti sa realizeze aceasta dubla reforma

    b) Curriculum l-as face intern, cu un caiet de sarcini pe fiecare disciplina, cu o valaore estiamta a contractului de 20,000 EUR. Daca pui mai mult, te trezesti cu toti ipostorii. Marea problema va fi la evaluarea ofertelro : cine si dupa ce factori le evalueaza? O comisie din profesori romani nu poate evalua, penru ca daca ar sti, nu ar mai fi nevoie de licitatia aceasta. Daca sunt straini, este imposibil sa inteleaga situatia din Ro.

    c) As insoti obligaoriu orice reforma a invatamntului cu o reforma curajoasa si profunda a cadrului administrativ al IMM. Penbtru ca nu are sens sa reformezi invatamantul, fara a avea certitudinea ca diplomele respective vor avea o “valoare de intrebuintare” pe piata muncii. Mai mult, sa nu ne limitam la sansele de angajare – sa ne gandim ca o parte din tineri ar terbui sa fie intreprinzatori, sa fie chiar ei angajatori.

    d) Este obligatoriu un shcimb de experienta masiv pentru profesorii romani de la catedra. Nu poti avea o armata buna cu generali geniali si soldati neintruiti. Sa instruim si soldatii ! = profesorii de la catedra.

  38. Roman Daniela spune:

    Bine ca suntem incontinuare ipocriti. Vreti sa va spun ca in calitate de parinte ma implic si tehnic dar si emotional? Asa am ajuns sa plang cand vad ca aceste manuale sunt imposibil de parcurs fara ajutorul meu, in notite, vai de ele, pt. ca in galagia de acolo(clasa) copilul noteaza cu jumatati de masura (cuvinte gresite si trunchiate), iar la matematica unde este f. greu e prapad si nu inteleg de ce nu se pot face manuale pt. a putea cu mintea lor sa cuprinda nu cu cea a parintilor (care stiu). Cum se poate daca tu in clasa dai pentru o aplicatie doar un amarit de exemplu, acasa dai din culegere exercitii care se fac cu multe complicatii de copilul se uita oblu. Eu nu mai sunt om, fac mareu lectii cu copilul ca sa ia note bune ca asta se cere, dar limbajul din carti este de mare exceptie. Cum sa o las numai sa invete din notite cind se scrie f. deficitar ? Ma ucideti, o sa ma aveti pe constinta, ca eu ma consum nu ca alti parinti pe care daca ii intrebi habar nu au de ce face copilul prost la scoala. Schimbati ceva, numai fiti ipocriti asa nu merge. Le ceri copiilor sa invete dar e greu dupa lucruri neschematizate ci doar incarcate de termeni de specialitate pe care profesorii nu le pomenesc dar tu stii ca trebuie sa le indici copilului ca sa poata sa lege ceva cu notitele din caietul- varza. Vreau sa fac o asociatie, care sa arate cam asa, a parintilor nemultumiti care nu inteleg de ce agresiunea aceasta impotriva copiilor se numeste lenea copiilor. Multi se duc cu entuziasm la scoala dar pe urma se tuflesc cind vad ce prostii complicate trebuie sa-si insuseasca. Eu chiar strig dupa ajutor nu este un moft, este disperare. Le ceri performanta, dar pentru ce nu structurezi materia? Cand sa o fac tot eu, daca am de invatat la nu stiu cite materii de pe o zi pe alta? De aceea ii pierdeti. Nu toti parintii au timp sau se pricep sa se implice pentru a-si ajuta copiii. De aceea ii vedeti stresati pentru ca nu ii invata nimeni cum sa invete eficient. De aceea se obraznicesc pt. ca nu au nicio sansa si ei realizeaza asta. ei vad cum trece trenul pe linga casa lor dar cine sa le dea aripi? Lipsa banilor? A nu, meditatiile De aceea profesorii dau din umeri si nu le pasa pt. ca realizeaza

  39. Roman Daniela spune:

    ca le prinde bine aceasta mare complicatie pt. a-i salva de la falimentarea personala. Rusine. Totu-i de-o inutilitate fara margini… pt. Romania. Ati auzit de cazuri, cind copii – care aici erau de nivel mediocru, in strainatate ajungeau in fruntea clasei? Despre asta vorbesc. Copiii aveau de ce sa se joace cu materia atractiva si plina de informatii de calitate, era o placere sa invete…
    Eu as vrea sa fac ceva sa salvam viitorul tarii, dar voi gasi adepti? E o frica mare, e o frica prea mare…



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Stefan Vlaston


Stefan Vlaston

Candidat din partea ARD la Camera Deputatilor la alegerile din decembrie 2012 Profesor de liceu, director de liceu in perioada 1990-2008, Presedintele asociatiei EDU CER- Educat... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)