Home » Educatie » Citesti:

Evaluarea si asigurarea calitatii educatiei. Noutati si nu prea

Stefan Vlaston septembrie 15, 2011 Educatie
40 comentarii 3,361 Vizualizari


Articolul este inspirat de publicarea in MO 656/14 septembrie 2011 a OUG pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei

M-am ocupat multa vreme de asigurarea calitatii educatiei si mi-am format pareri proprii. In alte tari cu experienta si vechime in domeniu,  evaluarea este de terta parte, nici la furnizor nici la beneficiar. Doar asa este credibila si serioasa. Ce furnizor de servicii sau bunuri ar fi nebun sa-si dea cu firma in cap si sa-si ponegreasca rezultatele propriei activitati. Toti furnizorii striga in gura mare ca „marfa” produsa de ei este cea mai buna. Asa se face ca in Germania, Austria, Franta, Spania, au aparut 4-6 agentii de evaluare a calitatii educatiei in invatamantul superior, private, functionand pe baze contractuale, pe o piata in care onestitatea, profesionalismul si credibilitatea iti aduc contracte. Mai nou, pentru acreditatea acestor agentii s-a infiintat EQAR (European Quality Assurance Register), care obliga agentiile la anumite exigente privind resursele umane si materiale, experienta in domeniu, etc.

In Romania, abia in 2005, ministrul Mircea Miclea a aliniat invatamantul superior la trendul european, prin promovarea OUG 75/2005. Pana in 2005 interesele fabricilor de diplome, aparate in parlament de rectori si profesori universitari, au blocat sau intarziat orice tentativa de a evalua si controla serviciile oferite de invatamantul superior, privat sau de stat. In esenta, OUG 75/2005 infiinta doua agentii de asigurarea calitatii, ARACIS si ARACIP, pentru invatamantul superior, respectiv preuniversitar.

Este adevarat ca statul este responsabil in fata cetatenilor de legalitatea si calitatea bunurilor si serviciilor existente in piata. Daca imi procur un medicament de la o farmacie care, in loc sa ma faca bine, ma omoara, statul e de vina ca n-a luat toate masurile care sa-si protejeze cetatenii.

La fel in educatie. Dar ce te faci daca agentiile de asigurare a calitatii educatiei sunt de stat, iar statul, principal furnizor de servicii educationale, era tinut prizonier de furnizorii privati din invatamantul superior? Agentiile reprezentau o  evaluare la sursa, la furnizor, care  avea in permanenta tentatia sa ascunda gunoiul sub pres. Ce altceva s-a intamplat cu examenele de bacalaureat sau cu acelea de dupa clasa a VIII-a, cand rezultatele mirobolante ne plasau in nori cu „performantele” scolii romanesti, in timp ce evaluarile internationale, PISA, TIMSS, PIRLS ne puneau la colt, drept repetentii lumii si Europei.

A trebuit sa vina Comisia Prezidentiala condusa de Mircea Miclea, apoi bacalaureatul 2011 organizat de ministrul Funeriu, ca sa acceptam si noi, cu jumatate de voce, ca invatamantul romanesc e la pamant. Ceeace observatori onesti spuneau de multi ani, sub acuzatiile de denigratori si demolatori ale Ecaterinei Andronescu.

Verificarea calitatii a fost prost conceputa de la inceput, mizand pe onestitate si seriozitatea oamenilor din sistem. Aiurea! In fata banilor si a intereselor personale si de grup, de unde onestitate si seriozitate? Fabrici de diplome, clanuri universitare, nepotism, plagiat, feude, lipsa de transparenta, nicio universitate in top 500 Shanghai, cam astea au fost rezultatele la cinci ani de la aplicarea legii. Iar in preuniversitar, veselia fraudarii examenelor si obtinerii de diplome si certificate fara acoperire in competente.

Membrii staff-ului ARACIS au fost si sunt intr-un clar conflict de interese, pentru ca erau platiti simultan si de ARACIS dar si de universitatile din care proveneau. Cum sa fie obiectivi in evaluare? ARACIS, ca si ARACIP, au avut si au si acum monopol in evaluare, desi legea permite si functionarea altor agentii, dar pe care nu le baga nimeni in seama, furnizorii n-au niciun interes sa apeleze la ele, cand painea si cutitul sunt la ARACIS si ARACIP.

OUG recent aparuta, are prevederi care indreapta unele lucruri, dar esenta ramane: evaluarea calitatii educatiei o face furnizorul principal, statul, care nu are niciun interes sa-si dea cu firma in cap. Imprejurarea ca ministrul Funeriu a pus piciorul in prag, cu ocazia examenului de bacalaureat si a clasificarii universitatilor, ca stie cum functioneaza invatamantul si evaluarea in tari performante, nu rezolva problema epocii post Funeriu. Urmatorul ministru va fi la fel de exigent, sau va exclama public si neputincios, cum a facut ministrul Mihail Hardau: „universitatea Spiru Haret si alte universitati controleaza ministerul educatiei si Parlamentul Romaniei”?

Sa vedem, totusi, elementele de noutate aduse de OUG privind modificarea Legii Calitatii in Educatie, (LCE), cum am numit , pe scurt, OUG 75/2005 si Legea 86/2006, de aprobare a acestei ordonante.

  1. La Art. 10. - Asigurarea calităţii educaţiei se referă la următoarele domenii şi criterii: apare la punctul B litera c) „angajabilitatea” .

Un lucru important,  tinand cont ca in alte sisteme performante, acesta este, daca nu singurul, cel mai important criteriu de evaluare a calitatii activitatii unei institutii de invatamant. Intr-un interviu acordat HotNews, ministrul Funeriu explica astfel modul in care s-ar aplica acest nou criteriu:

„1. Timpul mediu petrecut de un absolvent inainte de a-si gasi primul job.
2. Salariul mediu la angajare.
3. Procentajul de absolventi ai unui anumit program de studii, ai unei anumite discipline, care lucreaza in acel domeniu la 5 ani de la terminarea studiilor.

La fel, in lista criteriilor apar la punctul C:

Literele c) și g) de la punctul C al articolului 10 se modifică și vor avea următorul cuprins:

c) proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învăţării inclusiv de către studenți”. ……………………………………………………..

g) transparenţa informaţiilor de interes public, inclusiv cele privitoare la programele de studii şi, după caz, certificatele, diplomele şi calificările oferite.

Poate initiatorul s-a inspirat din initiativa Coalitiei pentru Universitati Curate, care, la acest capitol, a gasit grave neajunsuri la majoritatea universitatilor inspectate. Iata ca si o actiune de pionerat produce efecte.

Cele mai importante prevederi mi se par cele legate de componenta si modul de selectie a membrilor Consiliului ARACIS.

13. „(7) Membrii consiliului nu pot cumula mai mult de două mandate. Durata unui mandat este de 4 ani.”

14. (5) …Comisia constituita pentru alegerea membrilor ARACIS este formata din 2 membri numiti de de Asociatia Europeana pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior (ENQA), un membru numit de Asociatia Europeana a Universitatilor (EUA), un membru numit de Uniunea Studentilor Europeni (ESU), un reprezentant al presedintelui Academiei Romane. Participa cu rol de observator la procesul de alegere a mambrilor Consiliului ARACIS un reprezentant al Consiliului National al Rectorilor.

(6) Membrii consiliului ARACIS sunt profesori universitari conducători de doctorat care îndeplinesc standardele pentru obținerea atestatului de abilitare sau care au obținut atestatul de abilitare. Din Consiliul ARACIS pot face parte și alte cadre didactice care îndeplinesc standardele pentru obținerea atestatului de abilitare sau care au obținut atestatul de abilitare.

(7) Din consiliul ARACIS nu pot face parte rectori pe perioada exercitării funcției de rector. În situația în care un membru al consiliului ARACIS devine rector, își pierde mandatul de membru al consiliului ARACIS începând cu data confirmării prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, conform art. 211 alin. 1 al Legii 1/2011…..

(8) Nu pot fi membri ai consiliului persoane care îndeplinesc o funcţie de demnitate publică pe perioada exercitării funcției de demnitate publică. În situația în care un membru al consiliului ARACIS obține o funcție de demnitate publică, își pierde mandatul de membrual consiliului ARACIS începând cu data obținerii funcției publice….

OUG are si multe prevederi privind incompatibilitatile dintre salariati  ai ARACIS si procesele de evaluare ale unor universitati sau programe de studii, in care acestia au interese.

Cu toate aceste prevederi, obiectia de fond ramane: daca membri din Consiliul ARACIS sunt salariati si ai universitatilor din care provin, simultan cu salarizarea data de ARACIS, nu au cum sa fie obiectivi, sa-si renege universitatea de obarsie, in care se vor intoarce cand le expira mandatul. Cat despre incompatibilitati, sa fim seriosi, stim cu toti cum se rezolva pe plaiurile mioritice: tu vii la mine, eu vin la tine, si amandoi iesim bine.

Solutia era cu totul alta. Trebuia constituit un corp al expertilor evaluatori ai calitatii in educatie, in autoadministrare, dupa modelul corpului expertilor contabili, care sa functioneze pe baze contractuale cu ministerul, universitati, primarii, Consilii ale Parintilor, scoli. Expertii s-ar  reuni, in cazul Invatamantului Superior, in agentii private de evaluare si asigurare a Calitatii Educatiei, cu acreditare data de EQAR.

Personal, as fi lasat ARACIS si ARACIP doar cu misiunea de a autoriza provizoriu, respectiv acredita, furnizorii nou intrati in piata, iar, ca o contrapondere, evaluarea periodica, din 5 in 5 ani, sa fie realizata doar de catre alte agentii de evaluare, romanesti sau straine. In felul acesta, eventuale conivente interesate ar fi fost date in vileag, mai devreme sau mai tarziu.

Aceste organisme ar fi de terta parte, fara ca  interesele furnizorilor sa le afecteze neutralitatea si credibilitatea. Doar corectitudinea, profesionalismul si impartialitatea, dovedite in timp, le-ar aduce contracte. La concurenta cu agentii straine, s-ar dezbara, incet, incet, de obiceiurile dambovitene.

Altfel, dupa plecare ministrului Funeriu, ne vom intoarce la ce a fost. Sau chiar mai mult de atat.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "40 comments" on this Article:

  1. alecu spune:

    Oare nu s-au gandit la aceste interese meschine ale evaluatorilor, sau era o lovitura prea puternica si nu s-a accceptat?

  2. lili spune:

    Sunt de acord cu Dvs. In industria auto functioneaza ceva similar, referitor la certificarea si evaluarea sistemului calitatii atat la producatorii auto cat si la furnizorii lor.
    Dupa modelul din industria militara si aviatica s-a creat un astfel de sistem de certificare si evaluare a calitatii si in industria auto.
    Certificarea si evaluarea calitatii se face printr-un audit efectuat de un organism de certificare si auditare care este la randul lui acreditat de un organism national de acreditare, membru la randul lui in organizatia europeana de acreditare.
    Organismele romanesti de certificare si evaluare procedeaza de cele mai multe ori ca pe meleagurile mioritice, cum spuneti si Dvs, dar marii producatori auto din lume cer ca certificarea unui sistem al calitatii si ulterior auditurile de control sa fie facute cu firme straine, recunoscute ptr profesionalismul lor si de incredere!!!
    Cam asa ceva ar trebui sa fie si in domeniul invatamantului, altfel aveti dreptate metehnele mioritice isi vor face de cap si in acest domeniu iar rezultatul ma indoiesc eu ca va fi cel mai bun…
    Oare, cum va fi?!

  3. Margicu spune:

    Concret, in cazul Frantei la ce agentie / agentii de evaluare va referiti?

  4. Doc spune:

    Am auzit un zvon. Rautacios desigur. Si probabil inventat de Androneasca si de dusmanii statului.

    Cica! Atunci cand s-a dorit realizarea clasificarii in trei categorii a universitatilor din Romania s-a avut in vedere trei pasi: 1. Publicarea regulamentului de clasificare. 2. Obtinerea bazelor de date de la universitati. 3. Crearea si anuntarea respectivei clasificari.

    Buuuuun. Dar cineva din minister s-a gandit sa modifice ordinea celor trei pasi. Astfel: mai intai s-au obtinut datele de la universitati si APOI s-a publicat regulamentul de clasificare.

    Foarte interesant. De ce? Pentru ca mult laudatul minister a anticipat ca anumite universitati vestite cu siguranta nu vor intra la categoria I. Ceea ce nu poate fi permis. Adica cum tu mare universitate la care preda toti marii economisti ai natiunii sa intre pe in categoria 2?

    Ca sa nu mai lugim: cartea publicata in domeniul economic a fost notata cu 2 puncte. In timp ce cartea publicata in inginerie a fost notata cu 0.2 puncte. Astfel ASE-ul a fost saltat, pe criterii politice.

    Imi puteti confirma domnule Vlaston daca este adevarat?

    • Publicarea metodologiei doar in ultima clipa a avut rolul sa nu dea univ. niste elemente dupa care sa “umfle” rezultatele care le erau favorabile. ASE-ul intr-adevar, nu prea avea ce sa caute pe acolo. S-a mers, probabil, pe ideea ca nu te poti lipsi de o univ. cu specific economic, care sa dea doctorate, in prima liga. Toate comentariile pe care le-am vazut remarcaua ceasta anomalie. O stie si ministrul Funeriu. Explicatia ar fi ca nu doar cercetarea stiintifica s-a masurat, inca trei criterii pe langa acesta, conform metodologiei.

      • Ce spuneți? Dar scrie negru pe alb de verificare și de sancțiuni. Care ar fi fost problema dacă cineva trișa? Oricum întrebarea rămîne: HG spune că trebuie publicate și calculele. E drept că nu spune și când :D …..
        Este un argument copilăresc.

        • Problema era ca mai trebuia si descoperit. Ori, pt. ierarhizarea programelor de studii cantitatea de informatii este imensa.

          • Dl Vlaston, stiți ce spun actele normative cu pricina? Că se verifică, în teren cele declarate cu cele ce există….

            Dl. Vlaston în discuție este respectarea prevederilor unei HG:

            Art. 7
            (1) Evaluarea primara se realizeaza prin desfasurarea urmatoarelor activitati:
            a) constituirea de catre MECTS a unei baze de date cuprinzand datele si informatiile relevante, structurate pe criterii, standarde si indicatori, inclusiv prin rapoarte furnizate de universitatile supuse evaluarii;
            b) verificarea datelor si informatiilor furnizate de universitati, cu respectarea prevederilor art. 192 alin. (1)—(3) din Legea nr. 1/2011; aceasta verificare are caracter continuu, iar MECTS poate decide depunctarea universitatilor care au raportat date false;
            c) prelucrarea datelor si informatiilor colectate, in conformitate cu aplicarea unor formule de calcul si statistice propuse de organismul de evaluare si aprobate prin ordin de catre ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
            (2) Rezultatele evaluarii primare se publica anual, pentru toate universitatile supuse evaluarii.

            Dvs. cauționați o ilegalitate?

      • Doc spune:

        Hmmm. Nu stiu ce sa spun. Sincer…
        Argumentele ministerului cam scartie.

        Daca ASE nu merita sa emita titluri de doctori atunci nu ar fi trebuit sa primeasca acest drept (Daca se dorea corectitudine pana la capat). Ce rost mai au aceste clasficari daca ele nu reflecta realitatea?

        Cert este ca au facut o exceptie de la regula. Asta ridica foarte multe semne de intrebare. Ce certitudini avem ca astfel de exceptii nu se vor strecura si pe viitor? Cum poate domnul Funeriu sa vina si sa ne spuna ca el lupta pentru depolitizarea cand insasi clasificarea realizata de ministerul domniei sale este realizata, pe alocuri, pe criterii subiective?

      • Teodor spune:

        Din pacate oferiti o explicatie penibila, avand in vedere ca Universitatile nu aveau cum sa fabrice in 2 luni articole ISI care sa fi fost publicate in perioada 2006-2010, Universitatile nu aveau cum sa modifice numarul de angajati raportat la numarul de studenti pentru aceeasi perioada, etc.

        Sa nu uitam ca exista programe de doctorat in domeniile acoperite de ASE la UBB sau UAIC, sau chiar la UBucuresti! Prezenta ASE in prima categorie nu se justifica prin acest argument. Iar daca existau anumite domenii in care sa fie semnalata excelenta, ASE putea primi conducere de doctorat pe acele domenii (la fel cum se intampla cu Univ. din categoria a 2-a)!

        Daca ati fi avut cat de putina dreptate in aceasta afirmatie, metodologia ar fi fost publicata imediat ce procesul de culegere a datelor s-ar fi terminat. Onor ministerul insa a publicat o metodologie defectuoasa cu putin inainte de rezultatele finale pentru ca nimeni sa nu poate contesta aceasta metodologie.

        De ce este defectuoasa? Datorita faptului ca se forteaza includerea in top12 a unor institutii care sunt paralele cu cercetarea, raportat la performantele celorlalte. Aceasta s-a realizat intr-o maniera extrem de simpla: impartirea Universitatilor in mai multe categorii, iar apoi fruntasii pe ramura au primit steluta de excelenta! Aparent corect, dar nu au fost stabilite niciun fel de criterii minime pentru obtinerea acestei stelute de excelenta! Conform metodologiei, este suficient sa fii clasificat primul in domeniul tau pentru a ti se recunoaste excelenta stiintifica (suferinda, de altfel). ASE a fost clasificata prima in categoria din care face parte, prin urmare, hop si excelenta, conform metodologiei, nu conform meritelor stiintifice! Caci prima categorie se refera, in primul rand, la merite stiintifice deosebite, peste calitatile necesare unei Univ. pentru a se clasa in categoria a 2-a.

        Acelasi defect se va repeta, conform aceleiasi metodologii, si la clasificarea domeniilor de studii. Si in acest caz, primul clasat intr-un domeniu de studii primeste steluta de premiant, iar toti ceilalti se raporteaza la acesta. Nici in acest caz nu sunt specificate criterii minime pentru a obtine un anumit nivel de clasificare!

        Din pacate doar in Romania regulile sunt schimbate pe parcurs (vezi si regulile legate de prefinantarea proiectelor din fonduri europene), astfel incat sa satisfaca anumite interese.

  5. dl, Vlaston,

    Aveți cunoștință de un organism național membru al EQAR care să nu aibă reprezentanți ai univ., ministerului educației din țara cu pricina sau institutului național de cercetare. De exemplu din Germania, Finlanda, că tot sunt in top 100 ARWU….

    • EQAR nu este executiv. Doar da acreditari la agentii. E format din ENQA, EUA, ESU, EURASHE

      • Margicu spune:

        E in regula asta am inteles. Va rog sa ma scuzati daca insist, dar care este agentia / agentiile franceza(e) la care va referiti in textul articolului?

      • Ce nu e clar în întrebarea mea?
        Repet: aveți cunoștință de ORGANISME NAȚIONALE (din orice țara doriți dvs., și care este membru EQAR) care să nu aibă în componență reprezentanții aminitiți?.

        La data la scriem și discutăm, EUA NU ESTE MEMBRU EQAR!

        • Nu luam discutia de la inceput. In lege spune
          (6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), prima evaluare de
          după intrarea în vigoare a prezentei legi, făcută conform
          prevederilor alin. (3), se face numai de către un organism
          internațional cu competență în domeniul ierarhizării și clasificării
          instituțiilor de învățământ superior sau de către o agenție de
          asigurare a calității înregistrată în EQAR, din străinătate

          Vi s-a pus pata pe mine, sunt o tinta falsa, nu eu am decis, ce si cum, eu imi dau cu parerea. Daca aveti alte pareri, foarte bine. Chiar daca m-ati convinge, rezultatul ar avea efecte nule.

          • Nu dl. Vlaston nu mi s-a pus nici un fel de pata. Doar că prezentați informațiile trunchiat.
            Intervenția mea este doar o corecție în firul discuției. Remarc însă că atunci când o mai dați în bară cu opiniile, argumentele aduse nu sunt suficiente să vă determene să spuneți simplu “e posibil să fi greşit.”. Toţi greşim.

            Inclusiv în răspunsul de mai sus greşiţi. Pentru că la data la care s-a făcut evaluarea de către MECTS, EUA nu este nici membru EUA nici nu are competenţele cerute de lege. Iar dvs. aţi scris ca EUA este mebru EQAR…

            Poate EDUCER cere publicarea contractului EUA – MECTS. Se va risipi orice dubiu.

            • EQAR has been founded by ENQA, ESU, EUA and EURASHE, the European representative bodies of quality assurance agencies, students, universities and other higher education institutions, respectively, to increase the transparency of quality assurance in higher education across Europe
              http://www.eqar.eu/about/introduction.html

              Este membru fondator

        • Teodor spune:

          Aveti perfecta dreptate, iar aceasta informatie se regaseste chiar pe site-ul EUA: http://www.eua.be/News/11-08-25/EQAR_Committee_upholds_IEP_appeal.aspx

          De-a lungul acestui an, EUA-IEP a fost refuzata de catre EQAR, iar apelurile realizate in vederea includerii in registrul EQAR nu au fost solutionate pozitiv. Ultimul anunt pe aceasta tema este datat 25 august 2011, cu speranta ca se va rezolva in noiembrie…

          Interesant de mentionat ca EUA este printre membrii fondatori ai EQAR !

  6. BuLiGaS spune:

    Cred ca ne imbatam cu apa rece. Am citit cu atentie interviul (care e orice, numai interviu nu, dar sa lasam asta deoparte) cu dl. Funeriu de pe Hotnews. Ce spune el in final? Ca universitatile nemultumite de statutul lor pot oricand sa fuzioneze. Cum remarcam si in alt comentariu, mi se pare transparent de la o posta “designul” acestei evaluari: scopul a fost de la bun inceput sa creeze niste centre universitare de cercetare, structuri mari, care sa le scoata intr-un fel sau altul de pe piata pe celelalte universitati. Adica exact ideea de la bun inceput a dlui Funeriu, pe care nu a reusit sa o bage in legea invatamantului. La nivel practic, aceasta ierarhizare produce aceleasi efecte.
    Or, in conditiile in care nu sunt date criteriile si termenele prin care o universitate poate trece de la o categorie la alta, o asemenea decizie mi se pare discriminatorie, si nu face decat sa accelereze decalajele dintre universitati. Mai mult decat atat, ministerul preseaza universitatile sa-si asume misiuni conforme cu grupa in care au fost incadrate (vezi acelasi interviu). Or daca o universitate de cercetare si educatie este constransa prin misiunea ei, sa ramana de cercetare si educatie, neputand aspira la categoria urmatoare, cum naiba va fi acea categorizare macar in principiu revizuibila?
    In concluzie, lasand la o parte, de dragul argumentului, corectitudinea criteriilor si considerand ierarhia astfel elaborata una legitima, rezulta ca publicarea ierarhiei trebuia dublata de publicarea criteriilor, procedurilor si termenelor pe care o universitate trebuie sa le respecte pentru a trece de la o grupa la alta (si de jos in sus, si de sus in jos). Or, asa cum a gandit dl. Funeriu toata povestea asta, ierarhia este greu sau deloc revizuibila. In consecinta, niciuna din cele trei categorii nu va avea motive sa performeze. Ceea ce va avea ca efect, exact opusul a ceea ce pretinde dl. Funeriu: o scadere a performantei, nu o crestere a ei.
    Gresesc undeva?

    • Intr-o misiune asa de dificila si noua sunt felurite abordari si interpertari. Eu unul sper ca abordarea lui Funeriu sa fie cea justa. Ii acord credit pt. ca a vazut multe pe unde a umblat, si-a pus in cap partidul cu bacul si cu clasificarea asta, nu are nici de pierdut nici de castigat. Nu-l vad facand o cariera profesionala in Romania, una politica cu atat mai putin. Eu vad si interesele fabricilor de diplome ca-i contesta abordarile.

      • GoPo spune:

        Dl. Vlaston, acordati prea usor credit unei situatii care de la inceput produce exceptii.
        Nu era o problema daca dl. Funeriu anunta din start ca doreste o clasificare a universitatilor dupa capacitatea de scolarizare (nici macar dotare) ci doar dupa locuri primite “istoric” si atunci se inchidea discutia, ordonatorul de fonduri le imparte “cum vrea”. Dar, sub cupola clasificarii “dupa performanta in cercetare” de fapt s-a realizat altceva. Singur recunosteti ca ASE nu este reprezintativa pt. cercetarea romaneasca, la fel si Univ. din Oradea – fabrica de diplome in medicina (acei studenti italieni). Este suficient sa scrieti pe google “universitatea oradea scandal”. Pe langa acestea mai sunt si altele. Verificati performanta Universitatii de Vest din Timisoara si o sa observati ca este mai slab cotata decat universitati din categoria A. Putem continua…..
        Acestui fenomen dv. acordati credit?
        Sa spunem ca in final va ramane aceasta clasificare, dar acum vreau sa stiu care este obiectivul universitatilor din categoria C. Vor intra ele in top 100 in urmatorii 3 ani? Daca nu, si se constata ca de fapt aceste universitati au “tocat” banii statului, ce se va intampla?
        Nu sunt de acord cu acordarea de credit fara “obiective clar stabilite”, iar in caz ca obiectivele nu sunt atinse atunci se aplica “retrogradare”.
        Ei, aceste aspecte nu mai sunt prevazute in lege. Din acest moment aceste prime universitati se vor bucura de fonduri…si cam atat pt. ca mecanismul de clasificare APLICAT nu mai “permite” sub nicio forma retrogradarea lor. Mecanismul nu scoate in evidenta performanta in cercetare ci doar “volumul universitatii”.
        Asta e, trai nenica …si bani cat mai usor castigati pt. categoria C.

        • E foarte greu sa faci aprecieri din afara, fara acces la toate datele. Discutia este daca ii acordam, sau nu, credit lui Funeriu. Sa fim cu totii judecatori, fara partinire, cu acces la date, e foarte greu, chiar imposibil. E chestie de feeling, te pacalesti sau nu. Eu nu am alta pretentie. Punand la cap toate evenimentele, bacul, legea educatiei, etc.

          • Teodor spune:

            Un exemplu: dl. Funeriu este beneficiar al unui grant Marie-Curie. La momentul depunerii documentelor pentru acest grant, dl. Funeriu stia deja care sunt criteriile dupa care va fi judecata propunerea sa, stia care sunt cerintele minime pentru fiecare dintre aceste criterii, stia care este punctajul total care acorda sanse propunerii sale. Prin urmare, dl. Funeriu si-a construit propunerea bazandu-se pe aceste informatii. Dupa ce propunerea sa a fost judecata, a primit un raspuns in care erau disponibile nu numai punctajele obtinute, dar si comentarii legate de acestea, inclusiv propuneri pentru imbunatatirea calitatii unui anumit criteriu.
            Orice apel FP6/FP7/Marie-Curie si altele functioneaza pe acest mecanism, ofera aceasta transparenta minima.

            Prin urmare, domnului Funeriu ii este familiar acest stil de lucru. Nu are niciun rost sa-l scuzam. Nu are nicio scuza!

      • BuLiGaS spune:

        Dle Vlaston
        Prin Statele Unite e o vorba: ce face un politician cand nu stie sa raspunda la o intrebare? Raspunde la o intrebare la care stie!
        Cam asta ati facut si dvoastra acum … eu aduc un argument cum ca procedura (indiferent ca ar fi produs-o Funeriu sau Andronescu) va duce la rezultate contrare celor clamate, iar dvoastra imi spuneti ca Funeriu e un om de incredere care nu are niciun interes in toata povestea asta!

        Ce naiba, ce fel de dialog e asta? Nu trebuie sa fii profesor de logica sa-ti dai seama ca raspunsul nu-i la chestiune ….

      • BuLiGaS spune:

        Dle Vlaston
        Am incercat sa va raspund la pseudo-raspunsul d-voastra, dar moderatorul tine cu dvoasta, s-ar parea, intrucat nu mi-a acceptat postul, desi nu ofensa pe nimeni, era la obiect si folosea un limbaj civilizat.
        O sa reiau raspunsul, mi-l copiez in clipboard si perseverez:
        1. Americanii au o vorba: ce face un politician cand nu stie sa raspunda la o intrebare? Raspunde la una la care stie! Cam asta ati facut si dvoastra cu obiectia mea. Problema nu era daca sa ii dam credit sau nu lui Funeriu. Obiectia mea spunea ca modul in care a fost gandita procedura de evaluare poate sa duca la efectele exact opuse celor pretinse (putea sa vina si Androneasca, nu doar Funeriu, cu strategia asta, obiectia ramanea valabila!) Iar in raspunsul dvoastra ati mutat discutia in cu totul alta parte … daca Funeriu merita credit sau nu. Nu trebuie sa fii profesor de logica pentru a-ti da seama ca raspunsul nu are nimic de-a face cu intrebarea. Dar, daca tot sunt profesor de logica, pot sa va spun ca ati comis un Ignoratio Elenchi.
        2. Daca tot ati adus vorba, nu pot sa ma fac ca ploua: in momentul in care atatea ovservatii critice pertinente se aduc acestui proiect, iar dvoastra spuneti ca Funeriu merita credit, pentru ca a umblat prin multe locuri si a vazut multe lucruri, atunci permiteti-mi sa va spun ca mi se par ciudate criteriile prin care dvoastra acordati credit unora sau altora.
        3. Se exagereaza valoarea operatiunii “Bacul”. Dl. Funeriu este marele erou care a demonstrat ca bacul nu s-a dat pe bune! Nu era mare lucru sa demonstrezi asta. A fost, probabil, mare lucru sa invingi rezistentele interne din partid pentru a ti se da OK-ul sa faci asta. Dar acesta e un merit politic, nu unul tehnocratic, or dl. Funeriu pretinde a fi un fel de tehnocrat al invatamantului. Dl. Funeriu a demonstrat pana acum ca poate fi un bun politai. Acum as vrea sa vad ca poate sa si produca cunoastere, nu doar sa-i elimine pe cei care nu au cunoastere. Si parerea mea este ca povestea cu revizuirea curriculelor este praf in ochi

        • Eu am spus altceva: ca noi, cei de pe margine, fara acces la toata bucataria interna, la toate datele culese si analizate pentru clasificare si ierarhizarea programelor de studii, nu putemn emite judecati de valoare. Nici nu-i normal sa existe atatia judecatori cati chibiti sunt intr-o problema sau alta. Ati vazult si la fotbal. Toata lumea isi da cu parerea de una sau alta. Multi sar si la bataie.
          In lipsa accesului la sutele de volume care inseamna informatiile trimise de univ., judecam dupa efectele pe care le vedem: bacul, nervozitatea fabricilor de diplome ca raman fara materie prima (nervozitate constanta in comentariile la articolele mele) si altele.

          Asta am spus. Ce observatii pertinente vedeti dv. in absenta informatiilor totale de la surse. Ca trebuiau sau nu publicate si acestea, este o alta discutie. Poate revenim asupra ei, la un alt articol.

          • BuLiGaS spune:

            Nu inteleg strategia asta de descalificare a interlocutorului … adica vreti sa spuneti ca observatia mea, doar in aparenta pertinenta, nu face doi bani pentru ca nu am acces la kilogramele de date din interior?
            Si eu, care spuneam ca obiectia mea e principiala si asuma ca evaluarea a fost corecta, deci nu e nevoie de kilogramele de date din interior! Daca tot vreti metafore din fotbal, ma tem ca aici tot stadionul vede ofsaid, numai arbitrul nu …

          • Teodor spune:

            Nu avem acces la datele folosite pentru clasificare, intr-adevar. Probabil cuiva ii este teama sa le faca publice.
            Dar avem acces la bazele de date ISI, la clasificari si evaluari independente. Si toate acestea ne arata rezultate uneori foarte diferite fata de rezultatele clasificarii.

            Exista informatiile ad-astra, unde este calculat principalul indicator (SRI) pentru performanta stiintifica. Pentru perioada 2006-2010, ASE se claseaza undeva in partea de jos a clasamentului. UVT, pentru ca s-a mentionat intr-un comentariu anterior, este pe locul 6!
            Exista apoi rapoartele SIR (Scimagoir). In ultimul raport, ASE este pe locul 18 intre institutiile considerate in acest raport pentru Romania. UVT este pe locul 11 in Romania, dar este singura Universitate din Romania aflata in zona galbena! (prin aceasta, raportul SIR ceritifica faptul ca la UVT cercetarea este de calitate, chiar daca numarul publicatiilor este mai mic decat al altor institutii).

            Exista apoi… revista Metalurgia International, unde cercetatorii de la ASE au publicat masiv in perioada 2008-2010 (absolut intamplator, cca 370 articole intr-o revista cu factor de impact, dar cu SRI = 0). In 2011, dupa ce greul a fost trecut, mai apare un singur articol cu autori de la ASE in aceasta revista!

  7. “has been founded” nu este tot una cu “is member of registar”.

    “EQAR Committee upholds IEP appeal
    August 25, 2011

    Earlier this year, EUA’s Institutional Evaluation Programme (IEP) announced that it was appealing against the decision of the European Quality Assurance Register for Higher Education (EQAR) to reject its application to join the register.

    The EQAR Register Committee, the body that considers the applications for inclusion, had concluded that “EUA-IEP cannot be considered a quality assurance agency as envisaged by the ESG”, something strongly contested by the IEP. EUA is pleased to announce that the EQAR appeals committee has upheld the appeal, acknowledging all of the major points made by the IEP in the appeal. The EQAR Register Committee will therefore now be asked to reconsider the IEP application at its next meeting in November 2011.

    The EUA Board supports IEP in this process and hopes that the EQAR Register Committee will consider these arguments when it reassesses the application later in 2011. ”

    Şi dacă acest comunicat nu este suficient, căutaţi pe situl EQAR: http://www.eqar.eu/register/search.html.

    Poate greşesc eu…..În acest caz îmi cer scuze de pe acum.

    • “se face numai de către un organism
      internațional cu competență în domeniul ierarhizării și clasificării
      instituțiilor de învățământ superior” sau….

      • Şi care este acel organism dl. Vlaston? EUA? Unde aţi citit dvs. că EUA are aceste atribuţii sau oferă astfel de servicii?

        La Activities http://www.eua.be/about/what-we-do/activities.aspx, nu scrie aşa ceva.

        Servicii pentru membri? Acestea presupun programul IEP. Iar IEP nu prea are de a face cu evaluarea şi ierarhizarea în sensul dat de MECTS. A se vedea de exemplu raportul Univ. Transilvania din Braşov: http://www.eua.be/Libraries/IEP/IEP_UTBv_ReportFinal.sflb.ashx, pct. 4.2 legat de cercetare.

        O fi vorba de Coordinated evaluations? În acest caz ” each institution receives its own evaluation report and, whenever it is appropriate, the IEP produces, in addition, a sector report that highlights shared issues and challenges and facilitates a fruitful dialogue among all key actors and stakeholders, including governments”. Aveţi cunoştinţă de vreun astfel de raport produs de EUA pentru sectorul educaţional din România în urma acestei “evaluări”?

        Puteţi să indicaţi altă sursă decât ceea ce spune MECTS cu privire la EUA?

        În Ordinul MECTS privind metodologia de calcul a indicatorilor, cecetarea are pondere 1!

        Dar nu acesta era subiectul articolului dvs.

  8. Știați de exemplu că Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, care este în categoria “cercetare avansată şi educaţie” are mai putine locuri la master (450) decât Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (560), care este “educaţie şi cercetare ştiinţifică”?

    Asta în timp ce la doctorat Clujul are 79 locuri pentru toate domeniile, iar Bucureştiul 27, însă pentru un singur domeniu!

    Aşa o fi corect…..

    Sursa: OMECTS publicat în MO din 6 septembrie – http://www.edu.ro/index.php/legaldocs/16073

    • V-ati uitat la acreditarea data de ARACIS, care tine cont de resursele umane si materiale? Ca asta a fost primul criteriu.

      • CORECTIE: Era vorba de USAMV Cluj şi nu de UMF.

        Inteleg. E logic.. Doar MECTS a tăiat de la toţi cei care nu sunt “de cercetare avansată”. Am greşit….

        Clujul are resurse de cercetare avansată pe care le poate oferi pentru 70 doctoranzi, dar are resurse doar pentru 450 de masteranzi….

        Bucurestiul are resurse “de cercetare ştiinţifică” pentru 29 de doctoranzi, dar are pentru 560 masteranzi…..

        Masteranzii consumă mai multe resurse decât doctoranzii.

        Mea culpa.

  9. Iacob Merca spune:

    Vorba multa saracie…. Cica Ecaterina Andronescu a zis, a facut… Adica Abramburica si granturi de 4 milioane de euro pe care si le-a dat singura iar sotul vinde actiuni de o suta de mii de euro.

    Cu reforma asta va fi ca in justitia lui Macovei, adica nimic.

    Ce interes au occidentalii sa fie justitie la noi? Nici unul. Altfel nu ar fi putut sa ne ia pe degeaba tot ce era bun aici, Rompetrom si telefoanele si curentul etc.

    Ce interes are Vestul cel iluminat sa avem noi educatie? Nici unul. De ce sa le facem concurenta? Mai bine ramanem prosti si mergem la munca la ei, unde ai lor nu merg. Sau vin aici ca Continental in Timisoara, ca putea azi pana in zona centrala a orasului a cauciuc.

    Nu vad cine sa vina dupa domnul Funeriu. E de mirare ca s-a intors el in tara, nici un cercetator de calibrul lui nu va veni. Si nici el nu a mers chiar pana la capat, apropo de ASE in liga I. Si de standardele minimale joase pentru economisti.

    Mafiile sunt prea puternice.

  10. Pro memoria

    “Catalin Baba spune: “Consortiul de evaluare format din ARACIS (incluzand reprezentanti ai studentilor), CNCS, CNATDCU si EUA un organism international cu competente in domeniul clasificarii institutiilor de invatamant superior.”

    Aici avem prima incalcare a LEN. Aliniatul 6 spune in mod expres ca prima evaluare de dupa intrarea in vigoare a legii, (si suntem la prima evaluare), pentru clasificarea universitatilor sau ierarhizarea programelor de studii, nu poate fi facuta decat “de catre un organism international cu competenta in domeniul ierarhizarii si clasificarii institutiilor de invatamant superior sau de catre o agentie de asigurare a calitatii inregistrata in EQAR, din strainatate”.

    Nici vorba de consortii la care sa participe si institutii romanesti, ca tocmai asta a vrut legiuitorul sa evite: mismasurile mioritice.

    Cat despre “un organism international cu competenta”, cine stabileste ca EUA (“Asociatia Universitatior Europene”) este un astfel de organism?

    EUA este un ONG, membru fondator al EQAR, Registrul European al Agentiilor de Evaluarea Calitatii in Educatie, dar nu rezulta de nicaieri ca are experienta, specialisti si logistica necesara unui astfel de proces complicat, cum este evaluarea universitatilor. Exista agentii specializate, listate in EQAR, care cu asta se ocupa de ani de zile, fac evaluari si au capatat o experienta considerabila, spre deosebire de EUA care, dupa stiinta mea, nu are vreo evaluare la activ pana in prezent.

    Presupun ca e pe cale sa se realizeze urmatorul scenariu:

    EUA si-a dat acordul sa participe la evaluare in chip de paravan si carte de vizita internationala, iar evaluarea propriu zisa o fac tot “expertii nostri”, ARACIS, CNCS, CNATDCU, care asta fac de ani de zile, de am ajuns unde suntem cu educatia.

    Daca ministerul refuza sa faca licitatie publica, conform legii achizitiilor publice, pentru selectarea unei agentii internationale de evaluare, putem banui ca in spatele afacerii “evaluarea”, prin care se vor plati din banii publici cateva milioane de euro catre ONG-ul numit EUA, stau personaje direct interesate de afacere.

    ……

    Daca se va realiza scenariul anticipat, atrag atentia ministrului Funeriu ca se incalca flagrant Legea Educatiei Nationale. La art. 193(6) , care este aplicabil in aceasta speta, nici vorba de consortii cu participare romaneasca. Este vorba de agentii cu traditie in domeniu, care au sute de evaluari la activ, din Germania, Austria, Franta, etc., nu de ONG-uri despre care nu garanteaza nimeni ca au experienta in evaluari, pentru ca nu au un background cunoscut in acest domeniu.

    Corect ar fi fost sa se organizeze licitatie la care sa participe, conform caietului de sarcini, doar agentii consacrate, cu experienta, inscrise in EQAR, Registrul European.

    Daca incepem cu stangul si incalcam LEN din primele actiuni, inseamna ca tot efortul de promovare a acestei legi extrem de importante a fost in zadar.” Autor: Ştefan Vlaston
    http://www.campusnews.ro/stiri-opinii-8638274-din-nou-despre-evaluarea-universitatilor.htm

    “Prima obiectie, proiectul nu a stat pe site 30 de zile, asa cum cere imperios legea transparentei decizionale, Legea 52/2003.

    A doua obiectie, activitatile de colectare a datelor si verificare a acestora s-au facut in baza a doua ordine de ministru, anterioare elaborarii HG-ului specific, asa cum cere LEN. HG in discutie apare cumva post-factum, dupa ce clasificarea este, probabil, realizata deja.

    Cea mai importanta obiectie este nerespectarea alin 6 din art. 193.

    (6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), prima evaluare de după intrarea în vigoare a prezentei legi, făcută conform prevederilor alin. (3), se face numai de către un organism internațional cu competență în domeniul ierarhizării și clasificării instituțiilor de învățământ superior sau de către o agenție de asigurare a calității înregistrată în EQAR, din străinătate.”

    Ce spune alin 6?

    Doua sunt sintagmele cheie: „prin exceptie” si „numai”. Oricine intelege limba romana isi da seama ca prima evaluare a universitatilor, in vederea clasificarii sau ierarhizarii programelor de studii, se face NUMAI de catre o entitate internationala, FARA aplicarea alin 5, aliniat care prevede un consortiu alcatuit din entitati straine si romane.

    Ori tocmai asta s-a intamplat.

    …..

    Mai multe semne de intrebare s-au ridicat la acel moment:

    •Va primi EUA bani publici, contravaloarea prestatiei realizate? Daca da, cati bani si cu ce procedura legala a fost selectata, licitatie, incredintare, sau cum?
    •Care sunt persoanele nominalizate de EUA pentru a participa la prima evaluare?
    •In ce a constat participarea EUA la colectarea si verificarea datelor necesare clasificarii, ordinele de ministru nominalizeaza doar persoane din institutii romane?
    •De ce participa institutii si persoane romane la aceasta clasificare, daca LEN spune „prin exceptie de la alin 5)” si „numai” de catre organisme externe?” Autor: Ştefan Vlaston

    http://www.contributors.ro/fara-categorie/cine-face-prima-evaluare-in-scopul-ierarhizarii-programelor-de-studii-%c8%99i-a-clasificarii-universita%c8%9bilor/

    Se pare că totuşi aveţi puncte de vedere comune cu ale unora dintre comentatori…..

  11. Aveam. Intre timp m-am mai lamurit cu unele chestiuni.

    • Şi nu aţi fi dispus să îi luminaţi şi pe alţii ? Ar fi suficient dacă aţi răspunde doar la întrebările dvs., “chestiunile” cu care v-aţi lămurit între timp. Poate în alt articol, “cu valoare adăugată”?
      Comentariile mele poate sunt ale vreunui frustrat şi pot fi ignorate cu desăvârşire.

      PS. Poate din cele scrise de subsemnatul nu s-a înţeles că, nu necesitatea demersurilor MECTS o pun în discuţie. Nu nevoia de a separa grâul de neghină. Doar că “adevărul cuvintelor” nu se confundă cu “adevărul lucrurilor”.

  12. Margicu spune:

    Iata ce scrie Stefan Vlaston
    “Asa se face ca in Germania, Austria, Franta, Spania, au aparut 4-6 agentii de evaluare a calitatii educatiei in invatamantul superior, private, functionand pe baze contractuale, pe o piata in care onestitatea, profesionalismul si credibilitatea iti aduc contracte.”

    Asa ca ma uit pe site-ul EQAR sa vad si eu cine sunt agentiile astea private profesioniste. Cunoscand mai bine cazul Frantei ma uit dupa agentiile franceze. Gasesc doua:

    CTI – Commission des titre d’ingénieur. Asta exista de prin anii ’30 si este hiperspecializata, practic ne-exportabila. Supervizeaza sistemul francez al scolilor de ingineri, paralele universitatilor si este compusa din benevoli (!) alesi din randul personalului scolilor de catre directori precum si de reprezentanti ai industriei si (atentie) ai sindicatelor.

    AERES – asta e noua. E compusa din universitari propusi de presedintii de universitate, de comisia nationala a universitatilor si de CNRS (ma rog 2 membri sunt desemnati de oficiul parlamentare de resort nu intru in detalii). Doar 3 membri din 25 sunt in mod obligatoriu veniti din cercetarea privata. Toti membri sunt numiti prin decret ministerial.

    Deci unde sunt agentiile alea private care functioneaza pe baze contractuale, domnule Vlaston? Luam si celelalte tari la rand, sau poate faceti dumneavoastra un pic de documentare ca tema de casa? Mai tineti minte ce va spuneam: erori factuale.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Stefan Vlaston


Stefan Vlaston

Candidat din partea ARD la Camera Deputatilor la alegerile din decembrie 2012 Profesor de liceu, director de liceu in perioada 1990-2008, Presedintele asociatiei EDU CER- Educat... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)