Home » Educatie » Citesti:

Incepe noul an scolar si universitar pe alte coordonate?

Stefan Vlaston august 20, 2011 Educatie
56 comentarii 3,860 Vizualizari


Raspunsul scurt este si da si nu. Adica, exista suficiente date de noutate, izvorate din Legea Educatiei Nationale (LEN), dar si multe restante si ramaneri in urma, desi erau prevazute si permise de aceeasi LEN.

Timpul scurs de la intrarea in vigoare a LEN, (sapte luni), nu este prea mare, dar  exista asteptari uriase in sistem si in randul beneficiarilor, elevi, studenti, parinti, mediul de afaceri. Iar de calitatea sistemelor de educatie si formare profesionala depinde productivitatea si atractivitatea economiei nationale.

Ministrul Funeriu are cel putin trei mari calitati: nu este prizonierul grupurilor de interese din tara (n-a papat bani cu Andronescu, Marga, Adomnitei sau alti rectori ori baroni din invatamantul de stat sau privat), stie cum decurg lucrurile in tari performante, ca pe acolo si-a petrecut timpul in ultimii 20 de ani, (Franta, Germania, Anglia, Japonia), este incapatanat si nu se uita unde da cu sabia. In plus, a fost adjunctul lui Mircea Miclea in Comisia Prezidentiala care a elaborat strategia si primele documente ce stau la baza LEN.

Primul luat in colimator a fost, pe buna dreptate, invatamantul superior. Aici s-au elaborat si pus la punct cele mai multe acte normative din legislatia secundara. Din componenta CNATDCU (Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare), a CNCS (Consiliul National al Cercetarii Stiintifice) si altele asemanatoare, rezulta ca figuri noi si-au facut aparitia in organisme de conducere, unii care traiesc si muncesc in strainatate, in universitati celebre. Aceasta a fost prima mare bresa in clanurile de interese si afaceri care au condus la aparitia fabricilor de diplome. Au fost elaborate:

  • Standardelor minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învățământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare și a atestatului de abilitare;
  • Criteriile de performanta pentru evaluarea cadrelor didactice din invatamantul superior;
  • Codul studiilor universitare de doctorat;
  • Metodologia pentru clasificarea universitatilor;
  • Constituirea Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior;
  • Metodologiei-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare vacante din învǎţǎmântul superior;

Sunt multe altele dar nu vreau sa plictisesc cititorii.

Acum ne aflam in fata aparitiei clasificarii universitatilor.

Este, poate, momentul culminant al intregului efort de sapte luni, datorita mizei enorme si a riscurilor presupuse de contestarea ei de catre nemultumiti. Miza rezulta din faptul ca universitatile clasificate in clasa A, (educatie si cercetare avansata), primesc dreptul de a organiza licenta, doctorate si masterate. Cele din clasa B doar licenta si masterate, iar cele din clasa C doar licenta. Dupa lovitura din vara, cand doar 45% dintre candidati au luat bacul, clasificarea in clasa C inseamna punerea pe butuci a multor universitati si apropierea momentului cand multe fabrici de diplome vor trage obloanele.

Exista, totusi, trei vulnerabilitati, pe care nu stiu cum le va evita ministrul Funeriu. Prima: LEN prevede ca prima evaluare a universitatilor sa fie facuta de o entitate straina, tocmai pentru a asigura corectitudinea clasificarii, in afara banuielii ca s-ar fi realizat in favoarea unor “baieti desptepti” din educatie si pentru a scapa de presiunea colegilor din PDL. (Primarul PDL din Tg. Mures, tocmai ce a tipat la Funeriu ca ajuns ministru pe spinarea activistilor vechi din PDL, iar acum nu-i da aprobarea sa vanda nu stiu ce cladire scolara!). Pe urma, sunt multi PDL-isti de vaza care primesc bani de la universitati private, cu sau fara prestatia aferenta si care, in buna traditie damboviteana, ii cer lui Funeriu diverse favoruri. Va rezista acesta, avand acoperire din partea premierului si presedintelui tarii? Sper ca da.

Problema este ca, pana in prezent, doar experti romani au lucrat la clasificare, ceeace o face contestabila, inclusiv in justitie. Probabil ca salvarea va veni de la insusirea rezultatelor activitatii expertilor romani de catre o entitate straina, fie ea EUA (Asociatia Universitatilor Europene) sau alta, care, daca cere bani, ar fi trebuit selectata prin licitatie. Oricum, pluteste un mare mister peste aceasta clasificare, contrar declaratiei de transparenta a ministrului,  dar ea trebuie sa apara rapid, pentru ca a blocat inscrierea studentilor la masteratele de stat.

A doua vulnerabilitate. Art 193 din LEN spune:

(4) Universitățile se clasifică, pe baza evaluării prevăzute la alin. (3), în 3 categorii:

a) universități centrate pe educație;

b) universități de educație și cercetare științifică sau universități de educație și creație artistică;

c) universități de cercetare avansată și educație

(10) Sunt finanțate din fonduri publice: programe de licență în universitățile de stat menționate la alin. (4) lit. a), programe de licență și master în universitățile prevăzute la alin. (4) lit. b) și

programe de doctorat, master și licență în universitățile prevăzute la alin. (4) lit. c).

Asta ar insemna ca la universitatile private nu se aplica clasificarea A, B, C, pentru ca nu sunt finantate din fonduri publice! Adica, pe cele de stat le clasificam si nu le dam voie sa faca ce fel de studii doresc, iar pe cele private le lasam in plata domnului, desi statul este garantul legalitatii si calitatii serviciilor, inclusiv educationale! Suna complet aiurea, sper sa fie gresita interpretarea mea, sau sa apara o OUG care sa modifice aceasta anomalie. Cred ca si universitatile private au inteles la fel, pentru ca fac inscrieri la masterate in veselie. Unele si-au ocupat toate locurile!

Ar mai exista posibilitatea ca statul sa nu mai valideze si garanteze prin antetul ministerului diplomele date de universitati private, dar ar insemna sa renunte la a mai fi garantul calitatii lor. Cum o dai, tot rau iese!

In fine, a treia vulnerabiliate. Nicaieri in LEN nu se anuleaza acreditarile, individuale,  date in anii trecuti de catre ARACIS, pentru masteratele din universitati de stat sau private. Si inca pe bani grei. Si aici ar trebui modificata LEN prin OUG, daca se doreste ca si universitatile private sa aiba, cum ar fi normal, acelasi tratament cu acela pentru universitatile de stat.

La preuniversitar.

Lovitura cea mare a dat-o ministrul Funeriu cand a demonstrat, pentru prima oara dupa zeci de ani, ca un bacalaureat poate fi si corect. Sau aproape corect. Ceeace eu si altii spuneam de multi ani, s-a demonstrat negru pe alb: examenele din anii trecuti erau trucate si falsificate, spre fericirea tuturor: elevi, parinti, profesori, universitari. Mai important, s-a demonstrat ca exista un corp de inspectori si profesori care pot si doresc sa fie impartiali, adevarati profesionisti, imuni la influente si pile de tot felul. Mare lucru!

Si inca nu s-a mers pana la capat. Suceava, mereu in fruntea clasamentelor la bacalaureat, a refuzat sa puna camere de luat vederi in clasele de examen si a iesit tot in frunte. Si acum in toamna, se lasa greu cu aceste camere. Nu s-a mers pana la capat cu identificarea tezelor identice in toate centrele de corectura. S-ar fi descoperit, asa cum a fost undeva in Caras Severin, inca mii de teze identice, care puteau fi anulate conform regulamentului. S-au speriat si ei de ce ar putea sa iasa. Nu s-a lamurit cum la Mehedinti s-a trecut de la grandoare la decadenta. De la 99%, la 82% si anul acesta la 27% procent de promovare la bac ! In opinia mea, un procent corect de promovare, pe tara,  ar fi fost intre 30-35%.

Avantajele acestui cutremur in sistemul educational :

  • Fabricile de diplome nu mai au materie prima si se vor inchide ;
  • Elevii, parintii si profesorii se vor lua cu mainile de par si vor intelege ca educatia nu mai este locul in care nimeni nu da socoteala de nimic;
  • Vom avea, in sfarsit, criterii obiective de evaluare, alocare de fonduri  si salarizare a scolilor, managerilor, profesorilor, inspectorilor, pentru prestatia avuta;
  • Vedem ce inseamna un singur traseu educational, cel liceal. Pana la urma, unii elevi care nu iau bacul sunt victime, poate ca nici nu doreau sa urmeze acest traseu, dar unde sa se duca, daca altul nu exista? Cand se va infiinta scoala profesionala? Peste cinci ani? Ar fi o calamitate.
  • Iata ce inseamna o curricula neflexibila, care nu se pliaza pe nevoile, talentele, inclinatiile, potentialele,  fiecarui elev.

Neimplinirile acestui inceput de aplicare a LEN

1.      Absenta unui nou curriculum national (core curriculum sau trunchi comun), a devenit inacceptabila. Nu este adevarata sustinerea ministrului Funeriu ca timpul scurs de la aparitia LEN este prea scurt, pentru acest obiectiv. Institutul de Stiinte ale Educatiei primeste salarii de 20 de ani pentru a avea pregatite datele teoretice si practice. N-a facut nimic pana in prezent. A papat banii degeaba. Sa nu le mai dea salarii, in aceste conditii. Pana si presedintele Basescu si-a pierdut rabdarea si l-a apostrofat pe ministrul Funeriu, la recenta inscaunare a ministrului sanatatii. Pentru aceasta restanta si/sau pentru altele. Clasa a V-a de anul scolar viitor intra pe noua structura a gimnaziului, aceea cu noua clase obligatorii. Dar tot cu vechiul curriculum, ceeace este o aberatie.

2.      Evaluarea standardizata. Clasificarea claselor in foarte bune, medii si slabe, noua gaselnita a ministerului, este o eroare. In aceeasi clasa exista elevi foarte buni, medii si slabi. Slabi in sensul ca poate au inclinatii practice, nu teoretice. Cum faci discriminarea? Ca exista supranotare, inclusiv pe baza de cadouri si influente extrascolare, e clar. Dar nu asa se rezolva problema, punand anatema de “prosti” pe elevii anumitor clase. Exista evaluare formativa, care este prin excelenta subiectiva si incarcata de inefabil si evaluare sumativa, rece si obiectiva. (Un exemplu. O eleva se tot agita sa-mi spuna ceva. Crezand ca vrea sa se scuze ca nu  s-a pregatit, am repezit-o. In pauza urmatoare lectiei a venit pe hol sa-mi spuna ca pe mama ei a luat-o salvarea de la serviciu. Si acum regret ca am repezit-o!)

Evaluarea sumativa, semestriala sau anuala, este standardizabila, realizata de  aplicatii informatice, pe baza unor bazine de itemi unici la nivel national. Aplicatiile genereaza teste grila, personalizate, similare dar nu identice, pentru a evita copiatul. Corectarea se face tot informatic, fara implicarea profesorului la supraveghere sau corectare. Doar asa se poate afla exact performanta unor elevi, clase si profesori. Doar in felul acesta se poate masura progresul scolar al elevilor, baza de salarizare a profesorilor, premisa a intrarii in examenul de bacalaureat, etc. Explic de multi ani acest mecanism simplu, aplicat in multe alte tari, dar refuzat constant de ministrii educatiei de la noi. Dar voi continua sa-l sustin!

3. Finantarea si salarizarea personalului doar dupa calitate si performanta. Este o eroare importanta sa platesti salarii,  indiferent de prestatie si rezultatele muncii, pentru ca dispare principala motivatie de a munci eficient si cu responsabilitate. Pana in prezent nu vad o preocupare a guvernantilor in aceasta directie, mai ales ca si legea salarizarii bugetarilor pacatuieste grav in acest sens.  Singurul remediu este o modificare a legislatiei, care sa dea dreptul Consiliului de Administratie al unei scoli sau universitati sa foloseasca resursele extrabugetare, inclusiv pentru salarizarea personalului, peste actualele grile prevazute de lege.

Exista acum o urgenta cu legislatia secundara, referitoare la noua structura a consiliilor de administratie, selectia noilor directori in conformitate cu LEN, pregatirea finantarii dupa principiul “finantarea urmeaza elevul”, centrele de excelenta, evaluarea standardizata, situatia manualelor scolare, evaluarea de terta parte, de catre experti independenti, dupa modelul expertilor contabili si multe altele.

In concluzie, pentru ca articolul se dovedeste prea lung.

S-a pornit cu dreptul, daca reuseste si clasificarea universitatilor, depasind vulnerabilitatile semnalate. Ministrul Funeriu nu prea are contracandidat, dupa ce a demonstrat ca are forta, priceperea si energia necesare pentru a reforma sisteme prin traditie conservatoare si inertiale. Plus grupurile de interese,  care invart afaceri de un miliard de euro pe an.

Trebuie sa avem rabdare si sa-l lasam sa duca reforma pana la capat, pentru a ne inscrie in randul tarilor cu sisteme educationale avansate, pentru a elimina coruptia, frauda si interesele meschine din sistemele noastre de educatie si formare profesionala.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "56 comments" on this Article:

  1. Emil spune:

    În domeniul ăsta sunteţi ca peştele în apă. Felicitări.
    Un singur of de-al meu: criteriile alea se aplică şi retroactiv? Nu de alta, dar e plină ţara de semidocţi care pozează în profesor universitar -doctor- decent – etc. Ce spuneţi? Vă băgaţi?

    • Asa si asa. Exisa prevederi ale LEN care spun ca toti profii, conducatorii de doctorat, etc., sunt evaluati la cinci ani, iar pt. functii de conducere si functii didactice dupa intrarea legii in vigoare (profi, conducatori de doctorat), doritorii trebuie sa treaca un examen de abilitare. Nu actioneaza nicio lege retroactiv. Dar acum, in competitia acerba pentru studenti, profesorii slabi vor fi dati afara sau vor pleca singuri. Ce inseamna sfanta competitie…

    • Imi atrage cineva atentia asupra art din LEN

      Art. 170. — (1) În cazul nerespectării standardelor de calitate
      sau de etică profesională, Ministerul Educației, Cercetării,
      Tineretului și Sportului, pe baza unor rapoarte externe de
      evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de
      Consiliul de etică și management universitar sau de Consiliul
      Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice
      și Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan:
      a) retragerea calității de conducător de doctorat;
      b) retragerea titlului de doctor;
      c) retragerea acreditării școlii doctorale, ceea ce implică
      retragerea dreptului școlii doctorale de a organiza concurs de
      admitere pentru selectarea de noi studenți-doctoranzi.
      (2) Reacreditarea școlii doctorale se poate obține după cel
      puțin 5 ani de la pierderea acestei calități, numai în urma reluării
      procesului de acreditare, conform art. 158.
      (3) Redobândirea calității de conducător de doctorat se poate
      obține după cel puțin 5 ani de la pierderea acestei calități, la
      propunerea IOSUD, pe baza unui raport de evaluare internă, ale
      cărui aprecieri sunt validate printr-o evaluare externă efectuată
      de CNATDCU. Rezultatele pozitive ale acestor proceduri sunt
      condiții necesare pentru aprobare din partea Ministerului
      Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
      (4) Conducătorii de doctorat sunt evaluați o dată la 5 ani.
      Procedurile de evaluare sunt stabilite de Ministerul Educației,
      Cercetării, Tineretului și Sportului, la propunerea CNATDCU

  2. anonim spune:

    Ma bucur sa vad un articol care apreciaza in mod lucid ce merge bine si scoate in evidenta oportunitati de imbunatatire.

    Pentru cine sustine schimbarea prin care trece Romania acum cred ca e vital sa remarcam ce merge bine, odata pentru ca ii incurajeaza pe cei care sunt autorii binelui respectiv si apoi pentru ca poate fi un exemplu care sa-i inspire pe altii.
    Chiar daca nu am de-a face in mod direct cu sistemul de educatie pe mine ma inspira sa citesc un astfel de articol. Multumesc!

  3. sebi spune:

    Abia astept sa inceapa scoala. Clasa I cu 36 de copii, o fericire….Va dati seama ce eficient va fi actul didactic?

    • Unde se intampla asa ceva? Dati-mi date sa ma interesez. La primar ar trebui sa fie 20 de copii in clasa.

      • Paul spune:

        La gradinita la care va merge fiul meu sunt 30 in grupa, iar la o alta gradinita unde va merge fiul unor prieteni vor fi 40. Se doarme cate 2 in pat. Ce sa ma vorbim de educatie??? Cred ca singurul lucru care il invata copiii aia este sa fie disciplinati.

  4. Huitzilopochtli spune:

    Mai adaugati la punctele enumerate de dumneavoastra domnule Vlaston si faptul ca diplomele de doctorat obtinute in UE sunt recunoscute cvasi-automat de CNRED fara a mai putrezi prin comisiile CNATDCU cu lunile.

      • a spune:

        Puteti da mai multe informatii despre recunoasterea automata a diplomelor din UE?

        • Huitzilopochtli spune:

          Mergeti cu dosarul la CNRED alcatuit conform indicatiilor de pe site-ul lor si in cel mult o luna primiti atestatul de echivalare. De foarte putin timp (o luna, doua?) CNRED nu mai verifica diplomele obtinute in UE decat din punct de vedere administrativ fara a mai trimite dosarul in comisiile CNATDCU unde statea de obicei cu lunile.

          Nu stiu daca exista un act normativ ce reglementeaza aceasta procedura.

  5. mihai spune:

    Foarte adevarat dle Vlaston, dar de ce dl ministru nu a numit in atatea luni si Consiliul de Etica si Management Universitar, si avand in vedere decizia ANI sa-i demita pe rectorii incompatibili?Nu credeti ca dupa atata timp ar trebui si nerusinati cu zero valoare academica si comunisti de marca precum Florian Popa sau Ecaterina Andronescu sa lase locul unor profesori valorosi, care au realizat poate ceva?Cum vor fi alegeri corecte tot cu ei in frunte, si Ministrul nici macar nu a NUMIT CEMU cu care i-ar putea demite, fara sa astepte demisia lor….ca onoare nu au?Nu credeti ca ati putea interpela pe dl Ministru in legatura cu asta?

    • Am discutat problema aceasta. Cred ca alcatuirea CEMU este mai complicata. Si altele au fost prioritatile. Rectorii incompatibili au contestat in instanta decizia ANI, cu termen in sept. Pare mai bine ca instanta sa decida.

  6. bigone spune:

    Buna seara! Articolele dvs. despre invatamint sunt f.bune. Am si eu o intrebare : Cind se vor termina zecile de concursuri mai mult sau mai putin autorizate gen : Smart, Cangurasul, Evaluarea nationala,etc care au ajuns sa oboseasca elevii ? Am numarat ptr cl a II a cel putin 15 simbete pierdute de coplilul cu acestea. La noi la scoala desi sunt semianalfabet,i copii cu bani cistiga fel si fel concursuri. Am si eu o propunere ca pentru elevii la care sunt suspiciuni sa se permita ca ceilalti elevi ( care invata corect) sa le fac poze lucrarilor cu aparatul foto digital.Eu sunt un fan al Funeriu, m-am saturat sa vad cum copilul meu sta sa invete toata dupa-amiaza si copii de bani-gata sa obtina fel si fel de onoruri si diplome pe care nu le merita. Un caz celebru:unul dintre acestia a luat la evaluarea nationala medalie de argint pe judet; cind tatal sau ( om important de altfel) a facut scandal i-au medalie de aur ca si copilului meu.
    In final alta intrebare: cum e admisibil sa se dea intr-o clasa 15 de premiul 1, 7 premiul 2 si restul premiul 3.Eu inteleg ca nu trebuie sa-i traumatizam pe cei slabi, dar nici pe cei care muncesc nu trebuie sa-i nedreptatim.

    • Vedeti, daca ar depinde totul doar de ministru… Cu bacul a reusit. Sa speram ca va reusi si in rest si sa avem rabdare. Sunt f. multe lucruri de schimbat si nu se poate totul peste noapte.

      • Hantzy spune:

        Ce a reusit cu bacul?

        A aratat, cel mult, ca exista defectiuni majore in sistemul de invatamant. Insa nu a constatat care este cauza lor: scaderea calitatii elevilor, a dascalilor, a sistemului in general? Sau intervin si alti factori, cum ar fi severitatea crescanda a corectarii versus numarul tot mai mare de inscrisi, unii la a doua sau a treia incercare?
        Prin metoda asta empirica, pana la a dispune modificari capabile sa produca efecte pozitive, mai trebuie schimbati 3 ministri!

        Sa speram ca va reusi si in rest si sa avem rabdare.
        Boah! Asta indemn la letargie …

  7. Emil spune:

    D-le Bigone, eu nu aş fi chiar atât de pornit precum dvs. împotriva acestor concursuri. Şi în nici un caz nu le-aş considera “timp pierdut”. Măcar pentru că obişnuiesc copilul cu atmosfera de concurs, cu competiţia în general. Putem pune în discuţie aqspectele băneşti, dar ideea în sine, de a-şi “înfrunta forţele”, personal o consider mai mult decât potrivită. Putem discuta despre corectitudinea lor, perntru că nimic nu e mai demotivant pentru un copil decât să vadă cum alţii i-o iau înainte, pe criterii care nu au de-a face cu valoarea personală (să ştiţi că copii se evaluează ei între ei foarte obiectiv, la varstele astea fragede nu s-au pervertit încă să nu vadă dincolo de cine e “mai tare în tată” sau cu părinţi mai “bazaţi” dpdv. financiar)
    Putem discuta şi despre efectele pe care competiţia le are, diferenţiat, asupra subiecţilor, în funcţie de unde sunt poziţionaţi pe clopotul lui Gauss. Pe cei din partea dreaptă în mod cert îi motivează, iar pe cei din partea stângă îi demotivează. Şi aici putem putem ajunge la discuţii despre lipsa unor strategii de nivel naţional, cum ar fi “No children left behind” din Statele Unite (care am înţeles că e cam considerată a nu fi un succes aşa cum s-a crezut, dar ăia au o strategie, nu lasă lucrurile la mâna unui sistem ca al nostru despre care, câteodată, se ajunge să se scrie articole cu titlul “Învăţământul românesc produce bovine hoaţe”.) .

  8. eu****** spune:

    am citit pana aici si m-am oprit dupa ce am citit:

    “(4) Universitățile se clasifică, pe baza evaluării prevăzute la alin. (3), în 3 categorii:

    a) universități centrate pe educație;

    b) universități de educație și cercetare științifică sau universități de educație și creație artistică;

    c) universități de cercetare avansată și educație

    (10) Sunt finanțate din fonduri publice: programe de licență în universitățile de stat menționate la alin. (4) lit. a), programe de licență și master în universitățile prevăzute la alin. (4) lit. b) și

    programe de doctorat, master și licență în universitățile prevăzute la alin. (4) lit. c).”

    Domnule Vlaston,

    Legea este clara – adicalea toate universitatile se clasifica in cele trei categorii.

    Mai departe si separat de clasificare, multimea institutiilor de stat, si numai cele de stat, cum este absolut normal, primesc finantare de la stat – fonduri publice – pentru programele de licenta, master si doctorat, dupa cum este cazul, in functie de clasare…

    Zau, sunteti profesor de matematica si logica este o materie care pe vremuri se preda…

    Mai departe nu am mai dorit sa citesc, poate alta data!
    Succes mai departe.

    • Se clasifica, se clasifica, dar unde spune ca, in functie de clasificare, toate universitatile, de stat sau private, vor face programe doar de licenta, licenta si masterate, licenta, masterate si doctorate? Cum e cu logica?

      • eu****** spune:

        Clasificarea le da anumite drepturi si obligatii.

        Deci pot organiza numai anumite programe. Am inteles eu gresit? Nu si acesta este rolul clasificarii – deci sunt autorizate pana la un anume nivel de competenta. De aceea si pentru acele programe, institutiile de stat primesc resurse financiare de la stat.

        Ca sa o pun altfel in ecuatie, prin reducere la absurd, unde scrie ca de exemplu nu toate insitutiile de stat pot organiza programe doctorale?

        Acolo scrie numai care institutii de stat pot primi banii publici si pe ce programe, deci in extenso putem spune ca institutiile de stat, indiferent de clasificare, pot organiza programe doctorale?! Am inteles corect?

        Uite asa se despica firul in 44…

  9. gurka spune:

    multe vorbe. coordonatele tot alea, o finantare incalificabila. media europeana la cheltuieli publice de educatie + cercetare este de 5+2%. la noi se viseaza la 6+1%. numitul boc spune ca pina acolo ne lipsesc (in 2012) 22.4 mld. lei. adica vreo 3.7 % din pib. pe romaneste, educatia si cercetarea romaneasca primesc 3.3 % din pib in 2012. incalificabil si criminal. si nu de ieri, de azi. exceptind anii 2007 si 2008, cele doua domenii s-au tirit in permanenta in jurul a 3.5% din pib. se simte. dar obrazele groase ale tuturor guvernantilor nu simt.

    • Ca sa primeasca sunt necesare doua conditii:
      1. Sa existe bani, ca de unde nu e nici Dumnezeu nu poate da
      2. Sa existe mecanisme si proceduri de control si evaluare postfinantare, inclusiv a salariatilor, ca sa stim pe ce dam banii. Asa, de asistare sociala?

      • Paul spune:

        Mai sus se pomenea de 36 de copii in clasa I (sincer am auzit in mod constant de 30 de copii).
        Cred ca corect este sa nu se ceara performanta invatatorilor/profesorilor care au peste 20 de copii in clasa.

        Cand dai bani pe o chinezarie te astepti sa functioneze atat cat face!!!

        Poate ca cele 2.5 miliarde de euro care se pierd anual in cadrul regiilor si companiilor de stat ar trebui cumva elimintate (dar probabil vor dispare si o parte din fondurile pentru campania electorala – nu cumva se aplica acelasi rationament ca in cazul bacalaureatului furat pentru ca exista universitati fara valoare???? ).

        Poate ca nu ar fi trebuit sa creasca sumele alocate pentru servicii.

        Poate ca daca se facea un studiu demografic, nu se mai construiau degeaba scoli in mediul rural de 1 miliard de euro (stiu comuna in care s-au construit/repart 4 scoli si in care anul trecut s-a nascut 1 copil).

        • sebi spune:

          Era greu de crezut, mai ales cand se tot vorbeste despre calitate. Dar m-am interesat pe la mai multe scoli, de clase sub 30 nu am auzit. Da, de regula, 30, dar am gasit 35, 36. Si sa ne gandim ca generatiile de acum sunt diferite de cele de acum 10 – 15 ani. Mult mai energice, mai agitate. Iar ministerul tot vorbeste de pregatire continua sau formare, dar ce ofera in realitate?

      • Hantzy spune:

        Daca nu sunt bani?!
        Va reamintesc ca e vorba de cifre relative, recte procente dintr-un intreg, iar nu de cifre absolute. Ar rezulta deci, ca invatamantul nu mai e prioritatea declamata in campanie, de vreme ce distribuirea se face altfel decat a fost promisa (cel putin 6% promitea Boc in 2008).

        • Priotitati sunt multe. Si sanatatea si infrastructura, etc. Dar ignorati partea esentiala: care sunt mecanismele si procedurile prin care verificam pe ce se duc banii in educatie? inclusiv salariile? Ca si la sanatate, de altfel.

          A “da”, fara sa te intereseze cum sunt cheltuiti acei bani, este cea mai proasta politica de stat.

          • Hantzy spune:

            Aha, nu stiusem ca procentele deturnate de la sanatate si invatamant pentru turism sau aparare, sunt verificabile in aceste cazuri. Nu s-ar putea mecanismele existente in aceste cazuri aplica si la invatamant?

            • Adica, este concurs, unde sa se fure mai mult? Peste tot trebuie verificare si control. Aici suntem deficitari, indiferent de ce domeniu este vorba.

          • Hantzy spune:

            Eh, eufemistic am putea doar spune ca este un concurs care ministru primeste mai multi bani … iar daca electoratului nu-i convine, eventual, distribuirea, atunci e parlamentul vinovat.

          • Paul spune:

            Din cate stiu eu incepand cu anul acesta, finantarea urmeaza elevul. Dupa parerea mea este cea mai buna modalitate de a incuraja calitatea. Pana la urma clientul (elev+parinti ) va hotara daca scoala/profesorul X, merita increderea lor.

            De ce sa se impuna tot felul de masuri administrative cand poate fi lasata piata sa hotarasca cine este bun si cine nu.

            Ministerul poate avea cel mult functie de control si sa asigure examene nationale corecte. Mai mult in noua lege, liceele pot da examene de adminitere, asa ca piata va tria mult mai bine invatatorii si profesorii din gimnaziu si respectiv pe cei din liceu.

  10. Iancu Jianul spune:

    1.In primul rand procesul de evaluare nu se finalizeaza acum.
    Abia s-a incheiat prima etapa – cea de autoevaluare ale carei rezultate se pot vedea aici:
    http://programe.uefiscdi.ro/
    Din comunicatul EUA se intelege ca urmeaza o perioada de trei ani in care se “definitiveaza” evaluarea pentru fiecare universitate
    http://www.eua.be/News/11-03-25/EUA_to_support_development_of_higher_education_reforms_in_Romania.aspx

    2.in ceea ce priveste vulnerabilitatea 2 – legea nu e confuza – toate universitatile se clasifica si de clasificare este legat dreptul de a organiza programe de invatatamant – licenta, master, doc, post-doc.
    Aici cred ca una din mize pentru toate universitatile este accesul la programe de cercetare finantate local sau UE (cum ar fi FP7).
    Miza pentru cele de stat este finantarea publica care va fi diferentiata in functie de categorie.
    Cum clasificarea mai dureaza – e neclar care ar fi impactul in anul ce urmeaza.

    3.inteleg ca astazi va avea loc o declaratie de presa http://www.edu.ro/index.php/pressrel/15904
    care probabil e legata de BAC dar cine stie – poate comenteaza ceva si de evaluari?

    4. ma intreb ce se intampla cu programele de master/doc/postdoc cu finantare UE – ale caror reguli de concurs ar trebui publicate cu min 30 zile in avans si ale caror sesiuni aveau loc de obicei la jumatatea lui septembrie. sa fie posibil ca aceste universitati sa isi piarda dreptul de organizare in urma unei clasificari partiale? putin probabil…

    • “toate universitatile se clasifica si de clasificare este legat dreptul de a organiza programe de invatatamant – licenta, master, doc, post-doc”.

      Unde scrie ca de clasificare este legat dreptul de a organiza licenta, master, doc, indiferent de forma de proprietate si de finantare? Art, alin????

      • Iancu Jianul spune:

        Art. 193. — (1) Evaluarea universităților se realizează în scopul:
        a) autorizării provizorii și acreditării;
        b) ierarhizării programelor de studii și clasificării universităților.

        Art. 150. — (1) Acreditarea unui program de studii universitare de licență și stabilirea numărului maxim de studenți care pot fi școlarizați în cadrul programului și cărora li se poate
        acorda o diplomă de absolvire se realizează prin hotărâre a Guvernului, în urma evaluării externe realizată de către ARACIS sau de către o altă agenție de asigurare a calității, din țară sau din străinătate, înregistrată în Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (EQAR).

        Art. 155. — (1) Acreditarea pentru o universitate a unui domeniu de studii universitare de master, împreună cu stabilirea numărului maxim al studenților care pot fi școlarizați și cărora li
        se poate acorda o diplomă de absolvire se realizează prin MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 18/10.I.2011 26 hotărâre a Guvernului, în urma evaluării externe realizate de către ARACIS sau de către o altă agenție de asigurare a calității, din țară sau străinătate, înregistrată în Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior, denumit în continuare EQAR.

        Art. 158. — (4) Fiecare școală doctorală este evaluată individual, pentru fiecare domeniu în parte, în vederea acreditării. Evaluarea școlii doctorale se face pe baza performanței școlii doctorale și a capacității instituționale a IOSUD din care face parte școala doctorală. Evaluarea școlilor doctorale se face de către ARACIS sau de către o altă agenție de asigurare a calității, din țară sau străinătate, pe baza rapoartelor CNCS referitoare la calitatea cercetării și a rapoartelor CNATDCU referitoare la calitatea resurselor umane. Sistemul de criterii și metodologia de
        evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, pe baza propunerilor commune ale ARACIS, CNCS și CNATDCU. Fiecare școală doctorală este
        evaluată periodic, din 5 în 5 ani.

        • Astea sunt evaluari curente, existente si pana in prezent. Unde-i legatura cu clasificarea care sta sa apara si, daca s-ar aplica automat la toate univ., indiferent de forma de finantare, de ce ar mai fi fost nevoie de alin. 10 de la art. 193?

          • Iancu Jianul spune:

            Aliniatul 10 Art 193 – precizeaza ce se finanateaza din fonduri publice si afirma prin excluziune ca nu sunt finantate programele respective si la universitatile private.
            E o precizare care vine in conjunctie cu aliniatul 8- legat de programele de excelenta finantabile public si la stat si la privat.
            Eu zic ca e bine-venita ca sa nu existe confuzii.

            • Ei na, “afirma prin excluziune ca nu sunt finantate programele respective si la universitatile private”. Ar fi fost culmea sa fie finantate si univ. private.

              Mie nu mi se pare de loc evident ca, in urma clasificarii, restrictiile care se aplica la stat se aplica automat si la privat. Explicit, nu prin “conjunctie”. De altfel, exista univ. private care au facut si fac inscrieri masive la masterat, fara sa mai astepte clasificarea. Unele si-a completat locurile. Sa nu aiba juristi????

          • Iancu Jianul spune:

            @vlaston :”Ei na, “afirma prin excluziune ca nu sunt finantate programele respective si la universitatile private”. Ar fi fost culmea sa fie finantate si univ. private.”
            ‘Culmea” cum o numiti d-voastra se va intampla pentru programele de excelenta – anumite programe de master/ doctorat si de a universitatile private vor fi finanatabile din fonduri publice.
            Prevederile sunt cuprinse in LEN dar pentru detalii puteti consulta :
            PROIECT – Hotărâre privind aprobarea metodologiei de evaluare în scopul clasificării universităţilor şi ierarhizării programelor de studii \http://www.edu.ro/index.php/articles/15647
            De altfel acest lucru este obisnuit si in EU – multe programe universitare beneficiza de subsidii de la bugetul public local sau EU.
            Sic!

          • Iancu Jianul spune:

            Nicidecum.
            Stiti, in final orice text poate primi interpretari negative.
            Eu prefer sa cred ca evoluam spre normalitate – si ca LEN propune niste reguli in aceasta directie.
            Prin urmare interpretez prevederile – inclusiv regulile de finantare in sensul in care exista “incentives” pentru perfomanta.
            Sper ca nu v-am deranjat cu comentariile mele, erau absolut bine-intentionate.

      • Iancu Jianul spune:

        Articolele de lege trebuie citite in conjunctie.
        Mie mi se pare foarte clar – evaluarea universitatilor duce direct la clasificare – clasificarea duce la acreditarea programelor de studii.
        Cu alte cuvinte daca in urma clasificarii esti la nivelul primar (licenta) nu vei putea acredita program de master/ doctorat.
        Ca o mica paranteza – si univeristatile de varf particulare vor putea beneficia de finantare publica in vederea stimularii excelentei (Art 197)

    • Preda Paul spune:

      Puteti urmari o parte din conferinta de presa, si in format video, la:
      http://www.antena3.ro/romania/funeriu-subiectele-de-la-sesiunea-a-doua-a-bacului-la-fel-de-grele-ca-si-cele-din-prima-sesiune-134329.html
      Nu spune nimic despre evaluarea universitatilor.

  11. echos spune:

    Povestea cu Florea si Funeriu e un pic mai complicata si o prezentati intr-un mod gresit! E legata de un liceu ce pe vremuri se chema grup scolar Electromures. Spun pe vremuri pentru ca dupa toate “reformele” astea nu stiu cum a ajuns ca titulatura. Oricum liceul benefinia de 2 corpuri de cladire cu sali de clasa, o cladire de ateliere, una de laboratoare, o cantina, o sala de sport si un internat. Problema liceului e ca se invecineaza cu o fabrica de medicamente construita pe locul uni fost stadion de fotbal(echipa cu acelasi nume ca al liceului evolua in div C). Aceasta fabrica doreste extinderea si momentat a pus ochii pe cladirea atelierului… si de aici toata tevatura. Demersul fabricii este sustinut local in principal de reprezentantii UDMR . Presonal il sustin pe Florea in demersul sau de a pastra cladirea atelierelor, mai ales daca liceul isi va recapata statutul de liceu ocupational. Gasiti mai multe detalii pe net in ziarele locale…

  12. Andrei B spune:

    “Este o eroare importanta sa platesti salarii, indiferent de prestatie si rezultatele muncii, pentru ca dispare principala motivatie de a munci eficient si cu responsabilitate.”
    Cred ca e o opinie gresita, dusa la extrem din dorinta de a fi la nivel cu tarile capitaliste din vest. O idee mult mai simpla este: daca nu asiguri servicii (munca) de o anumita calitate, sa nu mai primesti salariu deloc si cei care nu sunt in stare sa realizeaze anumite sarcini sa-si caute de lucru in alt domeniu. Aceste idei sunt expuse in articolele lui John Ruskin si preluate de Gandhi. Desigur reactia multor persoane la aceste idei este: comunism. Si mai grav, in Romania, asocierea gresita in stilul cainelui lui Pavlov, cu sistemul dictatorial al lui Ceausescu.
    Un al doilea ar gumen ar fi ca nu banii sunt adevarata motivatie pentru performante in orice domeniu. Mai multe despre acest aspect in acest video http://www.youtube.com/watch?v=u6XAPnuFjJc.
    Deisgur ar mai fi si faptul ca o evaluare continua amanuntita ar consuma probabil foarte multe resurse.

  13. Preda Paul spune:

    Din pacate apar noi contestari la felul in care
    se face clasificarea universitatilor. A se vedea:
    http://www.adevarul.ro/actualitate/scoala-educatie-master-studenti_0_540546536.html

  14. ionel spune:

    Buna ziua, domnule profesor. Am o intrebare la dumneavoastra: sotia este cadru didactic in invatamantul preuniversitar, 10 ani vechime, gradul I, rezultate exceptionale la clasa si la diferite concursuri. Este suplinitor. In acest an, din motive de boala nu s-a putut prezenta la cele 2 concursuri, de titularizare si suplinire. Ordinul de ministru nu face nici o referire la cazuri de acest gen, iar sotia mea nu mai poate ocupa un post de suplinitor in anul scolar care trebuie sa inceapa. Este normal? Adica vin pensionari sau personal necalificat sa predea, iar un profesor cu gradul I nu mai are loc in invatamant? Nu este nimic de facut? Va multumesc. Cu stima.

  15. Adrian C spune:

    Domnule Vlason, in legatura cu camere de supriaveghere de la BAC: sotia este institutor, a fost solicitata sa fir supraveghetor la BC si a aflat cum sta treaba cu camere video: ele se pot opri de catre presedintele comisiei de supraveghere. Am exemple de licee (Eminescu, Dacia) unde se dau 50 ROn de copil, camara este oprita si se copiaza in liniste.

    Daca ati putea propaga aceasta informatie la cine trebuie ar fi poate folositor.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Stefan Vlaston


Stefan Vlaston

Candidat din partea ARD la Camera Deputatilor la alegerile din decembrie 2012 Profesor de liceu, director de liceu in perioada 1990-2008, Presedintele asociatiei EDU CER- Educat... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)