Home » Educatie » Citesti:

Rezultatele Competitiei 2011 privind acordarea granturilor de cercetare

Stefan Vlaston septembrie 23, 2011 Educatie
78 comentarii 6,267 Vizualizari


Apar primele rezultate ale schimbarilor aduse de Legea Educatiei Nationale. Si de un ministru care nu este prizonier al grupurilor de interese constituite de-a lungul anilor in Romania.

Esentiala a fost constituirea, in primavara, a CNCS, Consiliul National al Cercetarii Stiintifice. Iata o parte a membrilor staff-ului acestui important Consiliu:

Prof. univ. dr. BABEŞ Alexandru, Presedinte, Conf. dr. ing. BRUJAN Emil Alexandru, vicepresedinte, Conf. univ. dr BĂDESCU Gabriel, Prof. univ. dr. ing. CARJA Gabriela, Conf. univ. dr. DIMA Mihai Robert, Conf. univ. dr KRISTALY Alexandru, etc.

Ati auzit de ei ca fiind parlamentari, rectori, amestecati in scandaluri de coruptie, incompatibilitati, plagiate, salarii uriase in mai multe posturi simultan? Eu nu. Si urmaresc de multi ani fenomenul universitar. De altfel, faptul ca unii nici n-au fost promovati profesori, arata gradul de incompatibilitate cu naravurile si obiceiurile clanurilor universitare, care au transformat invatamantul superior romanesc in fabrici de diplome. In schimb, accesul lor in functiile de conducere de la CNCS s-a facut pe baza unei opere stiintifice remarcabile, recunoscute international si, iata, a caracterului si responsabilitatii fata de destinele cercetarii romanesti.

Prima surpriza apare din comunicatul CNCS:

„Pentru prima oară în istoria competiţiilor de granturi din ţară, procesul de evaluare a fost efectuat 100% cu evaluatori din străinătate. Deşi legea preciza că este nevoie de minim 50% evaluatori din străinătate, CNCS a considerat necesar ca acest procent să fie în această competiţie de 100%.”

„Au fost stabilite criterii de eligibilitate riguroase, cu scopul de a concentra resursele pe grupurile foarte performante, criterii care au redus serios numărul celor eligibili să intre în competiţie, şi, implicit, numărul celor eligibili ca experţi evaluatori”

S-a asigurat:

„  (1) corectitudinea şi calitatea evaluării (ex. toţi evaluatorii îndeplinesc standardele minimale de eligibilitate impuse candidaţilor înscrişi la competiţie);

(2) evitarea conflictului de interese (ex. evaluatorii au fost alocaţi în mod automat şi aleator, doar pe baza expertizei acestora şi a cuvintelor cheie/temelor de cercetare, fără a se cunoaşte numele directorilor de proiecte şi ale evaluatorilor alocaţi);

(3) transparenţa (ex. prin feedback-ul detaliat oferit directorilor de proiecte);

(4) confidenţialitatea (ex. Protejînd experţii şi evaluările acestora) .

Este pentru prima data cand, in Romania, granturile de cercetare se aloca in urma unor evaluari facute EXCLUSIV de catre specialisti straini. Si rezultatele se vad. Cercetatorii, atatia cati si-au exprimat opiniile pana in prezent, spun ca totul a fost corect si transparent, ca nu s-a tinut cont de apartenenta la clanuri si grupuri de interese, ca in trecut, consecinta fiind ca  au castigat cei mai buni.

Iata cat de importanta este decizia responsabilului, in acest caz a ministrului, de a face si pune ordine intr-un sistem, pana mai ieri, corupt, neperformant si ineficient. Banii, putini cati sunt,  nu se mai duc aiurea, la clientele politice, se concentreaza in mainile celor mai buni si performanti cercetatori romani. Nu in ultimul rand, s-a produs un act de dreptate si de echitate, dupa multi ani in care coruptia si clientelismul au fost singurele criterii de alocare a banilor.

Iata cateva exemple de castigatori ai granturilor de cercetare, in ordinea punctajelor obtinute, de data aceasta meritele proprii ii fac demni de a fi cunoscuti de catre opinia publica.

La matematica-informatica: Moroianu Sergiu , Ambro Florin, Popescu Ionel,  toti de la Institutul Stoilow al Academiei Romane, Munteanu Marian Ion si Onciuc Cezar, de la universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi. O mentiune pentru colegul mei de asociatie, Gigel Militaru, castigator al unui grant, in ciuda marilor suspiciuni si critici virulente aduse reformei promovate de ministrul Funeriu.

La Stiintele Pamantului: Ionescu Corina, Baciu Laurentiu Ctalin (universitatea Babes Bolyai), Galeriu Dan (Institutul Horia Hulubei), Melinte-Dobrinescu Carmen (Institutul GEOECOMAR-Bucuresti), Balintony Ioan (universitatea Babes Bolyai).

La Medicina: Vinereanu Dragos, Constantin Carolina, Wallis Anne, Saftoiu Adrian, Popescu Irinel.

In general nume necunoscute publicului larg, unele aflate in conflict cu conducerile actuale ale universitatilor, dovada ca si-au vazut de treaba si cercetare, in loc sa dea tarcoale politicii si partidelor. Iar cand au facut-o, nu s-au mai clasat in primele locuri.

Dupa examenul de bacalaureat din acest an, dupa clasificarea universitatilor,  se vad rezultatele schimbarilor aduse de Legea Educatiei Nationale si in cercetare. Urmeaza ierarhizarea programelor de studii, alegerea rectorilor incepand cu luna ianuarie 2012 si, daca politicul nu-si va baga coada nefasta in activitatea ministrului, putem spune ca am trecut de punctul in care nu mai exista intoarcere. Sa speram ca asa va fi.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "78 comments" on this Article:

  1. Huitzilopochtli spune:

    Gasesc drept admirabila performanta celor din Institutul de Matematica al Academiei Romane. Am numarat nu mai putin de 18 granturi castigate. Cred ca nici o alta institutie din Romania nu se poate lauda cu asa ceva. Felicitari lor pentru faptul ca si-au creat un asemenea colectiv redutabil si de ce nu felicitari noului sistem care iata, ii scoate la lumina. Bravo!

    • Si la Cuza din Iasi este o scoala de cercetare in matematica remarcabila. Bravo, felicitari tuturor si ministrului care-i scoate la lumina.

    • sas spune:

      nu vreau sa laud pe nimeni dar o contributie decisiva a avut conducerea institutului de matematica care in ultimii ani a atras o gramada de tineri fff buni. au angajat masiv tineri scoliti afara. dintre cei pana in 40 de ani majoritatea au doctorat/post-doc facut afara. in timp ce eram huliti de prostovani de decani din universitatile din tara am putut gasi un loc cu liniste la imar unde sa poti sa iti faci treaba.

    • observator spune:

      Da, s-au cistigat 18 proiecte pt. ca sunteti reprezentati in CNCS.
      Realitatea este ca Romania nu are nevoie in acest moment de cercetari extinse in domeniul Matematicii. Prioritatile in cercetare trebuie orientate pe alte directii, care aduc bani la Bugetul de Stat, insa la competitia PCE 2011, aceste directii au fost ignorate. Mai mult, criteriile de eligibilitate au exclus din competitie Institutele de Cercetari din domeniul ingineresc, agricol si economic. Unde este egalitatea de sanse?

      • as spune:

        Domn Observator…. matale o tot tii cu ingineria matale… care inginerie nu scoate nimic… mai produceti suruburi in romania? despre faptul ca suntem reprezentati in CNCS cred ca ar fi si cazul in conditiile in care, utilizand clasamentele ad-astra, am produs matematica cat UB+UAIC+UBB…. intrebatii pe cei de la UB de ce nu produc si ei pentru ca sunt la 2 km de imar…. raspunsul e politica de personal de au avut-o in ultimii 20 de ani

        • observator spune:

          Nu sunt inginer de suruburi sunt inginer de fire si intimplator sunt absolvent de clasa speciala de matematica. Poate ne-am intilnit la olimpiade.
          Am fost deranjat de faptul ca UBB, cu 5 reprezentanti in CNCS, are 41 de proiecte finantabile din 287, adica aprox. 14% si 13.000.000 euro. Pe de alta parte UBB figureaza cu 9,38% de profesori care la examenul de titularizare din aceasta toamna au obtinut note sub 5. Eu nu am nimic cu IMAR, dar s-au laudat si nu era cazul. Trebuie sa va ginditi ca institute de cercetare din domeniul ingineriei, ca de exemplu ICMET Craiova, au fost impiedicate sa participe la aceasta competitie prin conditiile de eligibilitate impuse, mai ales prin acea inventie care numeste factor relativ de influenta. Poate ca UEFISCDI a cerut IMAR formula magica de calcul prin metode probabilistice.

          • as spune:

            Domnule inginer de fire… matale nu ai inteles ca nu poti sa dai bani pentru cercetare celui care din punct de vedere stiintific nu a produs stinta… daca tot va laudati ca faceti cercetare aplicativa…inginereasca…de fire… atunci aplicati la programele “Parteneriate”… unde ar trebui sa aratati ca sunteti competitivi pe piata … ca ati avut contracte … ca ati produs ceva patente…etc…

            acea inventie cu factor relativ de influenta e facuta ca sa scoata din competitie oamenii care publica in marile reviste romanesti gen “metalurgica international”, “carpathian journal of mathematics”, etc….

            despre lauda IMAR…daca citesti mai bine ne-au laudat altii … nu noi…desi am putea sa ne laudam si noi :) … despre olimpiade tot ce e posibil :)

          • observator spune:

            D-le AS,

            Prima chestiune: sunteti neserios si obraznic;
            Doi: Am fost inginer de fire in tinerete, acuma sunt profesor universitar;
            Trei: Cercetare stiintifica universitara in domeniul stiintelor ingineresti este diseminata in general la conferinte, nu in reviste ISI. Aceasta cercetare este aplicativa si avind aceasta calitate, aduce bani la buget. Nu cred ca din articole cotate ISI vin bani la bugetul de stat, de unde de fapt este finantata competitia Idei 2011;
            Patru: Realitatea este ca pe vremea cind exista CNCSiS-ul, inginerii decideau si d-stra obtineati finantare la valori reduse. Acum decid cei de la universitati (nu tehnice). Nici una din cele doua modalitati nu este corecta.
            Cinci: Am terminat dialogul cu d-stra pentru ca trebuie sa ma ocup de Parteneriate.

  2. tudorp is spune:

    Felicitari, Ministrului, Dumneavoastra si altora vezi:http://www.contributors.ro/fara-categorie/bacalaureat-2011-un-cutremur-in-sistemul-educational-romanesc-concluzii-finale/

    Intrebare: vorbea “lumea” ca la privatizarea PETROM, cineva ar fi primit patru case…
    OARE cati bani sunt in joc pentru capul Ministrului Funeriu?
    sper sa reziste macar pana la alegerile din universitati
    Tin pumnii!
    zi buna

    • Daca politicienii fac prostia sa-l schimbe, ar fi greseala cea mai mare din ultimii 20 de ani.

      • profesorul baltazar spune:

        Ca de obicei, dl vlaston se entuziasmeaza fara noima.

        Doi dintre membrii CNCS pe care dansul ni-i da exemplu la inceputul articolului sunt si castigtori ai unor proiecte in competitia pe care ei insisi o gireaza. Vi se pare etic sa fii si arbitru si jucator in acelasi meci?

        “accesul lor in functiile de conducere de la CNCS s-a facut pe baza unei opere stiintifice remarcabile, recunoscute international si, iata, a caracterului si responsabilitatii fata de destinele cercetarii romanesti.”

        Poate ne spune dl vlaston, care iata, le stie pe toate, care au fost criterille pt selectarea membrilor CNATDCU.

        • Pai daca evaluatorii au fost straini, iar directorii secreti, repartizarea aleatorie, ce mai conteaza? Din ce-am vazut, membrii CNATDCU nu fac parte din clanurile universitare arhicunoscute. Va deranjeaza?

          • profesorul baltazar spune:

            Directorii n-au fost deloc secreti, ci au fost foarte clar prezentati.

            Inteleg ca daca nu apartin unor clanuri arhicunoscute, apartin unor clanuri oculte, din moment ce nu reusim sa ne dumirim pe ce baza au fost selectati. Nu-i asa, dle vlaston?

            • (2) evitarea conflictului de interese (ex. evaluatorii au fost alocaţi în mod automat şi aleator, doar pe baza expertizei acestora şi a cuvintelor cheie/temelor de cercetare, fără a se cunoaşte numele directorilor de proiecte şi ale evaluatorilor alocaţi);

              din comunicatul CNCS

  3. Shaq spune:

    Aveti cumva un link cu lsta granturilor?

  4. calin stefan spune:

    Domnul Vlaston,

    Hai totusi sa ne uitam putin la liste: pe lista pentru •Stiinte Sociale si Economice pozitia 21. Unde apare singura firma din lista de finantare, in rest au fost numai institutii fara SRL in coada.

    Poate ca evaluarea a fost mai corecta DOAR PENTRU UNII. Cu sau fara evaluare straina, soparlele s-au strecurat ca de obicei, pe principiu nu e padure fara uscaturi, nu e lista de finantare din Romania fara aranjamente.

    Aceasta firma Cognitrom e prezenta peste tot, castiga granturi, finantari peste tot unde se poate castiga ceva..
    Pentru cine nu stie Cognitrom este firma lui Mircea Miclea fost ministrul, consilier prezidential pe educatie, etc.

    Detalii si aici: http://forum.portal.edu.ro/index.php?showtopic=23923&st=0&

    • Felix spune:

      Im pare rau sa spun ca dl Vlaston ori e naiv ori face propaganda… M-am uitat pe lista pentru fizica si m-a umflat rasu-plansu (cum bine zice un mare poet al nostru). Nimic nou: sunt acolo intr-adevar unii oameni de valoare dar si dinozauri securisti. Vad insa multi oameni de valoare care nu apar nici macar pe lista de rezerva. Daca chiar vreti sa fiti impartiali, faceti efortul si pentru urmatoarele corelatii: varsta aplicantului principal, institutia de invatamant la care si-a luat doctoratul, subiectul doctoratului (titlul tezei) si numarul de articole in publicatii din strainatate in care apare ca autor principal. Adaugati si acestea in tabel iar curiozitatile nu vor intarzia sa apara.

      Dl Vlaston trebuie sa fie mai atent cu afirmatiile pentru ca lasa impresia ca cei care au primit acum finantare sunt – in sfarsit – oamenii cu adevarat de valoare ai tarii in timp ce ceilalti, cei respinsi sunt chiar cei care umblau cu conexiuni politice.

      D-le Vlaston, pareti om serios, tocmai de aceea am si scris. Nu e prima oara cand mi se pare ca vad pozitii partizane la Dvs. E naiv sa propuneti ca Romania se reformeaza asa usor si e pacat sa induceti lumea in eroare cu false impresii. Reforma reala in Romania este o chestiune de mai multe generatii, asta daca istoria ne va da ragaz. Pana acum nu ne-a permis, stiti bine ca o data la cel mult 40 de ani am luat-o de la capat, dupa fiecare razboi sau revolutie iesind, din nou, gunoaiele la suprafata.

      Mentionez ca nu lucrez in cercetare (si nici in invatamant) dar cunosc destul de bine problema (ma refer la fizica).

      • este posibil sa fiti subiectiv, cine stie din ce motive. Pana acum sunteti primul care va plangeti. Si daca evaluarea a fost straina (sau contestati asta?), cine e de vina ca asa a iesit?

      • Maria spune:

        Exista multe parti bune privind evaluarea proiectelor, era necesara evaluarea externa, dar din pacate exista multe lucruri ambigui care duc la rezultate surprinzatoare. Doar un exemplu, cum a putut obtine domnul SUSAN-RESIGA Romeo un rezultat de 81.33 la stiinte ingineresti cand are un CV f subtire, iar CV-ul reprezinta 60% din punctaj? Abia a indeplinit conditiile sa depuna proiect, nu are citari, un indice Hirsch 1…deci singura posibilitate ca sa obtina acest rezultat era sa-i fie alesi evaluatori favorabili. Ca el mai sunt multi…si de asemenea sunt multi cu un CV excelent dar care au fost depunctati tocmai la CV. Dansul este unul dintre aceia care au fost mereu abonati la proiecte, dar rezultatele stiintifice nu se regasesc in publicatii serioase.
        Deci, am mari dubii ca a fost o competitie corecta!!!!

  5. Matei spune:

    Numele de castigatori de granturi pe care le amintiti in articol nu se regasesc pe lista aparuta pe situl UEFISCI.
    Dumneavoastra, domnule Vlaston, despre ce rezultate vorbiti?

    • La propunerea unui comentator am inceput unele statistici. Am cumulat, din cele trei liste, punctajele obtinute, pe universitati, la matematica-informatica. Este adevarat ca o corelatie relevanta ar trebui facuta cu suma tuturor punctajelor, dar pentru asta trebuie ajutor. Sper ca nu am gresit si am obtinut urmatoarele:

      1. Al.I. Cuza-448,33
      2. U. Buc.- 435.34
      3. UBB-Cluj-420.34
      4. UVTim-345.67
      5. U. Craiova-259.33
      6. U. Pitesti-170
      7. U. Oradea-93.67
      8. U. Pol. Buc.-89.67
      9. U.T. Asachi-87
      10. U. Baia Mare-79.67

      Nedreptatita pare UVT, care nu a intrat in primele 12, dar la mate-inf. are un punctaj mare.

      • batranul spune:

        Sa facem! Stabilim (stabiliti? ca sa fie si relevanta statistic) o metodologie si impartim pe domenii.

      • Mihai spune:

        1. Pai Universitatea de Vest are scor bun si la clasificare (apropo, tot nu va revoltati ca nu s-au publicat scorurile la clasificarea universitatilor; cum ar fi fost ca la aceste proiecte sa apara tot proiecte finantate, in rezerva si proiecte respinse fara nici un scor aferent) insa au fost introduse altele cu scor mai mic in fata prin crearea celor 8 categorii. Nu-i rau sa nu compari merele cu perele, insa si universitatile ramase in categoria universitatilor generaliste sunt destul de diferite intre ele (primele si-au obtinut 95% din scor din Matematica, Fizica, Chimie altele nu au aceste domenii …)
        2. Evaluarea acestor proiecte chiar a fost facuta de experti internationali (e de vazut cati sunt romani plecati in strainatate, insa sa speram ca nu au tras prea mult pentru alma mater). De altfel, proiectele au fost depuse in limba engleza.
        La clasificarea rapoartele universitatilor au fost cerute in limba romana :) si e interesant cum le-au citit ‘expertii straini”, validarea datelor a fost facuta de profesori romani (probabil de aceea sunt erori masive in rapoartele de pe website), iar tot ce avem de la EUA nu este un raport de evaluare ci un comunicat de presa.
        3. Ar fi bine sa fiti cu adevarat coerent in evaluarea dumneavoastra si sa ANALIZATI SI COMPETITIA ECHIPELOR TINERE, pentru a vedea unde se afla viitorul.

      • Shaq spune:

        Cred ca UVT mai coboara daca se aduna datele pentru toate domeniile. Stau bine la stiinte exacte, cum stiam.

        • Mihai spune:

          CORECT!
          Doar ca la clasificarea universitatilor scorurile obtinute de universitati au fost dominate de stiintele exacte, deci conform criteriilor ar avea un punctaj mult mai mare decat Politehnica din Timisoara, spre exemplu.
          (Asta nu inseamna ca sustin ca Politehnica ar fi mai slaba …)

  6. Angry spune:

    Remarc că statistica dvs. dl. Vlaston nu coincide cu cele 12 univ. de cercetare avansata. Lipseste ASE-ul, dar apar altele…Singur nu aţi greşit?

    • Am facut doar pt. mate-info, ca e migaloasa lucrarea. ASE-ul cam lipseste si la domeniul sau, stiinte sociale si economice. Nu stiu cat este de relevant asa, la gramada. parca ar fi totusi. Cine ne mai ajuta? La mate-info am facut eu.

      Cine are timp sa lucreze la alte domenii, chiar daca se suprapun, le confruntam. Apoi sa le posteze si, in final, le cumulez eu.

      • Angry spune:

        Gauss?

        23 de granturi IDEI – 7 sint repartizate UBB
        8 granturi TE – 4 sint repartizate UBB
        23 de granturi PD – 5 sint repartizate UBB

        Ştiţi pe unde este publicată metodologia de evaluare? Sau numele evaluatorilor “străini”?
        Ştiţi dacă membrii Consiliului CNCS au participat la competiţia 2011?

        “E fundamental ca România să investească în cercetare cât mai aproape de producerea de PIB, de aceea sunt convins că şi competiţia Parteneriate, destinată cercetării aplicative va fi un succes. Vom investi semnificativ în cercetare aplicativă şi coerent în cercetare fundamentală. Felicit CNCS şi UEFISCDI pentru reuşita demersului”, a declarat Daniel Funeriu, ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

        • Numele este secret, este o cutuma respectata peste tot. Daca au participat membrii CNCS, ar trebui sa apara pe liste.

          • gogol spune:

            daca numele e secret poate se face o lista care sa spuna cati sunt straini, nascuti in strainatate si cati sunt fosti sau actuali cetateni romani. daca gasiti 10% straini get beget este excelent dar ma indoiesc. probabil ca o buna parte din specialistii straini sunt securistii lui ceausescu plasati in vest.

          • naivul.naivul spune:

            Vicele Brujan, membrii Badescu, Kristaly, Moldoveanu, Ciobanu, Luchian.

            Farte important, cei mai isteti candideaza la proiecte IDEI sau TE ca membri (neanuntati inca) ai echipei de cercetare sau ca mentori, in cazul proiectelor PD.

  7. batranul spune:

    Stiintele pamantului, dar doar maine dupa-masa.

  8. batranul spune:

    Stiintele pamantului, doar universitati, fara institute de cercetare (IDEI+TE+PD, atat proiecte finantabile, cat si nefinantabile):

    1. UBB Cluj Napoca, categoria I – 883.91 (geologie, mediu)
    2. Univ. Bucuresti, categoria I – 392.75 (geologie, geografie, fizica)
    3. Univ. Suceava, categoria III – 371.5 (geografie)
    4. Univ. Vest Timisoara, categoria II – 223.25 (geografie, fizica)
    5. Univ. Galati, categoria II – 167.75 (fizica)

    Restul universitatilor au avut cate un proiect, sub 90 p. In paranteze am trecut facultatile de la care provin cercetatorii care au adus puncte universitatilor. Categoriile sint cele rezultate in urma ierarhizarii ministerului.

    • Interesant, eu nu le-am luat in calcul pe cele nefinantabile. Pana la urma corelarea se face mai bine cu ierarhia programelor de studii.

      • Mihai spune:

        Nu prea va ies lucrurile cum doreati dumneavoastra :)
        Insa nu trebuie sa va invinuiti pe dumneavoastra ci doar sa intelegeti si dumneavoastra, in cele din urma, ca avem o clasificare facuta anapoda (chiar daca perceptia publica pare sa-i dea dreptate). Ati neglijat toate argumentele pe care vi le-am adus pana acum, insa incepeti sa vedeti si dumneavoastra ca ratiunea va conduce la o alta situatie.

        LA IERARHIZAREA PROGRAMELOR DE STUDII VOR FI FOLOSITI DOAR INDICATORI INTENSIVI (conform metodologiei). ADICA SE IMPARTE LA NUMARUL DE CADRE DIDACTICE DIN DOMENIUL RESPECTIV. La clasificare s-a folosit un factor determinant care nu a mai fost impartit la numarul de persoane ce au produs acel factor. Astfel cei mari (nu neaparat mai buni sau mai eficienti) au fost clar avantajati.

        Ierarhizarea programelor va fi ceva mai apropiata de realitate (chiar daca se va departa perceptia publica) in conditiile in care nu se va interveni si peste ea si apoi se vor ascunde scorurile (dezavantajul celor care au facut asta la clasificare este ca metodologia este deja publicata si nu o mai pot schimba pentru a-si promova programele).

  9. batranul spune:

    Le-am luat in considerare pe toate deoarece si cele nefinantabile (in unele cazuri banuiesc ca la limita) contribuie la vizibilitatea respectivei universitati/facultati. Sint multe proiecte pe lista de rezerva, in urma modificarilor bugetare (unii evaluatori au cerut scaderea bugetului) putand fi declarate finantabile.

  10. Ioan Alexandru Ivan spune:

    Fiind implicat in aceasta competitie (proiect depus), v-as retine atentia cu cateva observatii personale:

    - este prima competitie corect finantata dupa 2008, anul inceperii crizei. Practic un balon de oxigen pentru cercetarea romaneasca subfinantata cronic in ultimii ani.

    - au fost impuse standarde ridicate pentru ofertanti si evaluatori, de nivel international, in scopul cresterii competitivitatii cercetarii. Practic prima cea mai mare selectie s-a realizat prin criteriile minime de eligibilitate ale directorilor de proiect.

    - evaluatorii au fost 100% straini, premiera absoluta, ceea ce a presupus foarte probabil o mobilizare considerabila la nivelul CNCS.

    - comparativ cu proiectele europene gen FP7, competitia romaneasca a prezentat (natural) o concurenta mai scazuta. (aprox. 1:3 fata de 1:8 nivel european). Pe de alta parte am constatat o evaluare destul de dura a proiectelor, la nivel european (cel putin in domeniul tehnic unde sunt avizat) .

    - bugetul finantarii este comparabil sau doar foarte putin mai scazut fata de cel al proiectelor europene corespondente.

    Punctele negative totusi:

    - evaluarea s-a realizat pe parcursul verii, nu au putut fi onorate termenele extrem de stranse: trei saptamani de intarziere.

    - am avut colegi cu evaluari extrem de disproportionate (un evaluator acorda 29 de puncte, altul 72 : inacceptabil). Atentie, consensul in panel a lipsit la anumite proiecte. Viciu de procedura?

    - se constata un dezechilibru major intre domeniile finantate, in special pentru granturile postdoctorale. Procedura de a ‘trage’ pentru toate domeniile aceeasi linie la ~74 de puncte o consider incorecta. Prin urmare, daca pe la Stiintele Politice si Economice au fost finantate 70% din proiecte, pentru anumite domenii tehnice finantarea este sub 25%. Aici s-ar putea sa iasa cu ceva scantei la CNCS.

    Bottom line:
    In ciuda unor dificultati si probleme, asistam totusi la o schimbare majora in sistem.

    • Mihai spune:

      Subscriu total la aceste puncte, atat pozitive si negative. Referitor la punctele negative:
      - cazul 29-72 respectiv ar fi dat altor evaluatori, iar evaluatorul vechi care se departa cu mai mult de 15% de noul punctaj rezultat ar trebui eliminat de pe lista de evaluatori pentru viitor.
      - ar fi trebuit acordate procente (30% din numarul de participanti la domeniul respectiv) si discutate eventualele cazuri de exceptie separat

      • Maria spune:

        D-le Vlaston,

        Cred ca exista un subiect care ar trebui adus in discutie la modul foarte, foarte serios: metodologia de evaluare! Constat ca multe persoane ridica aceasta problema. Sunt de acord cu ceea ce Mihai comenteaza, foarte multe cazuri in care apar diferente de 30-40 puncte intre evaluatori, in care nu s-a ajuns la consens, a fost introdus doar un evaluator suplimentar care spre exemplu a dat punctaj apropiat de punctajul maxim, dar facandu-se media celor 4 evaluatori (fara excluderea celui care era total pe dinafara), punctajul final ramane influentat de acest evaluator care probabil nu avea nimic in comun cu domeniul proiectului.
        Cred ca de fapt s-a pus la punct in acest fel o metoda prin care sa se depuncteze anumite proiecte. De exemplu daca un evaluator da 30 pct, iar ceilalti 2 dau 90, nu se ajunge la consens, mai vine un evaluator cu 85 pct, rezulta o medie de 73,75 care scoate din concurs un proiect evaluat clar la peste 85 pct, deci eligibil !!! Astfel de cazuri sunt foarte multe. Cred ca asociatia pe care o conduceti, eventual impreuna cu ad-astra, ar trebui sa va implicati in elucidarea acestor grave nereguli.

  11. batranul spune:

    Evaluarea este mai dura la stiinte exacte si mai “prietenoasa” la cele umaniste/sociale, de aceea, de ex. la PD medicina a fost finantat un singur proiect si la umana, cateva zeci.

  12. victor L spune:

    “Balintony Ioan (universitatea Babes Bolyai)”
    Va rog, corectat: Balintoni

    • observator spune:

      Dupa Web of Knowlege d-l Balintoni nu este eligibil.

      • batranul spune:

        Complet gresit. Nu te-ai uitat bine, sau esti rau-intentionat.

        • observator spune:

          Nu sunt rau intentionat si m-am uitat bine.

          Ca prim autor: Document Type: Meeting Abstract , Source: GEOCHIMICA ET COSMOCHIMICA ACTA Volume: 74 Issue: 12 Supplement: 1 Pages: A44-A44 Published: JUN 2010. Nu este lucrare stiintifica publicata (vezi document type) in revista cotata ISI.
          In rest: Source: GEOLOGICA CARPATHICA Volume: 60 Issue: 6 Pages: 495-504 DOI: 10.2478/v10096-009-0036-x Published: DEC 2009 , cu factor relativ de impact 0,37531, sub 0,5.

          Mai departe, trei lucrari in care d-l Balintoni nu este prim autor.

          Mai mult, d-l Balintoni propune un proiect la competitia de Proiecte Complexe de Cercetare exploratorie si este declarat eligibil.

          Ca sa inchei, pentru ca am alceva de facut:: este vorba de competitia cu ceea interesanta modalitate de aranjare a rezultatelor . (Vezi UBB (inclusiv articolul din Adevarul din 23 septembrie ac); 41 proiecte finantate din totalul de 287 proiecte, aprox. 13.000.000 euro.)

        • batranul spune:

          Pentru observator, autorul mesajului de mai jos.

          Buna ziua,

          cred ca nu va uitati unde trebuie. Va trimit un scurt rezumat a ceea ce am gasit pe isiknowledge .com (in paranteza am trecut scorul relativ de influenta al revistei conform JCR 2010).

          Am gasit 13 articole, din care le iau in considerare doar pe cele ca prim autor: 2 in Geologica Carpathica (nu le punem), 1 rezumat in GCA ( nu il punem), 1 articol in JOURNAL OF THE GEOLOGICAL SOCIETY (2.35), 1 articol in PRECAMBRIAN RESEARCH (2.14), 4 articole in GONDWANA RESEARCH (2.00).

          • observator spune:

            Problema este alta: in proiect Balintoni Ioan, in reviste: I. Balintoni, Ion Balintoni sau Balintoni Ioan in GEOCHIMICA ET COSMOCHIMICA ACTA.

            De asemenea, punctajul trebuie sa fie de pe site-ul competitie, Pachet de informatii.

            1 articol in JOURNAL OF THE GEOLOGICAL SOCIETY (2.35); corect 2,1662
            Late Cambrian–Ordovician northeastern Gondwanan terranes in the basement of the Apuseni Mountains, Romania
            I. Balintoni1,*, C. Balica1, M.N. Ducea2, L. Zaharia1, Fukun Chen3, M. Cliveti1, H.P. Hann4, Li-Qiu Li3 and L. Ghergari1

            1 articol in PRECAMBRIAN RESEARCH (2.14); corect 1,75638
            Avalonian and Cadomian terranes in North Dobrogea, Romania
            Author: Ion Balintoni; Constantin Balica; Antoneta Seghedi; Mihai N Ducea

            4 articole in GONDWANA RESEARCH (2.00;. corect 1,39296

            The anatomy of a Gondwanan terrane: The Neoproterozoic–Ordovician basement of the pre-Alpine Sebeş–Lotru composite terrane (South Carpathians, Romania) Original Research Article
            Gondwana Research, Volume 17, Issues 2-3, March 2010, Pages 561-572
            I. Balintoni, C. Balica, M.N. Ducea, H.P. Hann, V. Şabliovschi

            Peri-Amazonian, Avalonian-type and Ganderian-type terranes in the South Carpathians, Romania: The Danubian domain basement Original Research Article
            Gondwana Research, Volume 19, Issue 4, June 2011, Pages 945-957
            I. Balintoni, C. Balica, M.N. Ducea, C. Stremţan

            Late Cambrian–Early Ordovician Gondwanan terranes in the Romanian Carpathians: A zircon U–Pb provenance study Original Research Article
            Gondwana Research, Volume 16, Issue 1, August 2009, Pages 119-133
            I. Balintoni, C. Balica, M.N. Ducea, Fukun Chen, H.P. Hann, V. Şabliovschi

            The Impact of Recent Sm-Nd and U-Pb Data on Previous Classifications of Basement Rocks in the Carpathians-Romania Original Research Article
            Gondwana Research, Volume 4, Issue 2, April 2001, Pages 144-146
            I. Balintoni, D.I. Pana, R.A. Creaser, I.A. Heaman

          • batranul spune:

            Dintr-un motiv tehnic nu pot raspunde direct mesajului de mai jos, deci scriu aici. Cred ca s-a lamurit problema eligibilitatii, nu? Isiknwoledge indexeaza articolele in functie de ce “gaseste” pe paginile de internet ale revistelor – si cum normele de editare difera de la o revista la alta, difera si numele sub care apare un autor.
            O remarca: am folosit JCR 2010, in care scorul de influenta al revistelor difera (normal, e alt an) de JCR 2009 (cel folosit in evaluarea CNCS). JCR 2010 a fost publicat in iunie, deci dupa depunerea cererrilor de finantare. Prin urmare, valorile scorului de influenta folosit de CNCS sint cele din mesajul D-voastra de mai jos. In ambele cazuri, criteriile de eligibilitate sint indeplinite (doar articolul din JOURNAL OF THE GEOLOGICAL SOCIETY ar fi fost suficient, nu mai era nevoie de celelalte cinci).

          • observator spune:

            Sper ca am lamurit problema, dar doresc sa fiu lamurit in alte probleme:

            Noi inginerii care lucram cercetare aplicativa, nu prea avem preocupari de diseminare a rezultatelor in reviste cotate ISI, de obicei participam la conferinte.

            Poate ma lamuriti in urmatoarea problema: unde gasesc in JRC scorul relativ de impact si de fapt ce inseamna aceasta.

            De asemenea:
            Am o lucrare, ca prim autor, proceedings paper, la care editorul este IEEE si lucrarea este cu ISBN nu cu ISSN. Cum pot sa o incadrez (punctez) la competitia Parteneriate, lansata in septembrie.

            Alte comentarii:

            Sunt dezamagit de faptul ca revistele ramanesti cotate ISI sunt incadrate, marea majoritate cu scor relativ de impact 0. Aceasta deoarece sunt recent aparute. Am cel putin 10 articole publicate in perioada 1980-1990 i n EEA (et, el, aut) si ce fac ele. Puteam sa public atunci in reviste cotate ISI? Nu. Scorul realativ de impact al revistelor cotate ISI este mare la revistele cu vechime in baze de date ISI.
            Adevarul este ca Pachetul de informatii de la competitiile Idei si Parteneriate 2011 este pur si simplu copiat (vezi ERC Grant Schemes Guide for Applicants for the Advanced Grant 2011 Call Version of 11/11/2), fara nici o adaptare la conditiile din Romania. Nu inteleg de ce. Personalul de la UEFiSCDI cum justifica salariile?

          • batranul spune:

            @observator

            Buna ziua,

            In Journal Citations Reports (JCR) am gasit doar “Article Influence Score” care este numit de CNCS “scor de influenta” in pachetele de informatii pentru proiectele de anul acesta. CNCS defineste “scorul relativ de influenta” ca fiind “ egal cu raportul dintre scorul de influenţă al articolelor al acelei reviste şi scorul de influnţă referinţă corespunzător revistei“. Scorul de influnţă referinţă al unui domeniu este, conform CNCS, “scorul median de influenţă al acelui domeniu”. Prin urmare, banuiesc ca CNCS ia “Article Influence Score” din JCR (acolo apare doar acest indicator) si calculeaza scorul “relativ”, impartindu-l la scorul median al domeniului (banuiesc ca iau fiecare revista si vad din ce domeniu face parte, calculeaza mediana si asa mai departe – ce nu inteleg este ce fac cu reviste care apar in mai multe domenii – le-am scris, astept raspuns). Ce am scris mai sus este doar parerea mea, fara sa stiu daca este asa sau nu, dar din datele din pachetele de informatii si JCR, inclin sa cred ca da. Voi reveni cu un text aici, daca aflu ceva in plus dela CNCS.

            Nu am legaturi cu CNCS, dar din cate am vazut articolele care sint “proceedings” sau “editorial material” nu au fost luate in considerare.

            Si eu am patit sa am articole in reviste cotate ISI recent si acestea sa aiba scor de influenta “0”. Pe de alta parte, am un articol aparut intr-o revista care anul acesta a fost indexat pentru prima oara si care are scor de influenta peste 2. Problema cu revistele (unele) romanesti este faptul ca isi cresc artificial factorul de influenta, solicitand aurtorilor articolelor acceptate sa citeze 2-3 articole aparaute in respective revista – de aici rezulta un procent de autocitari peste 70%, procent care “dauneaza” scorului de influenta al revistei. “Lantul slabiciunilor” este lung, dar pe scurt arata asa: CNCS calculeaza “scorul relativ de influenta” pe baza “scorului de influenta” calculat de JCR, care la randul lui se calculeaza pe baza “Eigenfactor Score” tot din JCR, care la randul lui se calculeza (si) pe baza valorii revistelor care au citat articole din revista. Adica, daca o revista se autociteaza, nu va puncta niciodata la “scor de influenta” – aruncati o privire in JCR la autocitari (cred ca o revista romaneasca de matematica a si fost exclusa din acest motiv din JCR).

            In pachetele de informatii sint mai multe probleme, cea mai mare (IMO) fiind de exemplu modul in care desi criteriile de evaluare difera intre stiinte exacte, pe de o parte, si stiinte umaniste si sociale, pe de alta parte; mediana care delimiteaza proiectele finantabile de cele nefinantabil se calculeaza la comun.

  13. Nelson spune:

    Imi cer scuze fata de d-tra d-le Vlaston ca abordez o tema diferita de continutul articolulului, dar convingerea mea ca pozitia fata de regalitate actioneaza ca o hartie de turnesol, asociata cu dorinta de a intelege mai bine modul d-tra de a gandi ma impinge sa va pun o intrebare, de fapt doua: 1. Care este pozitia d-tra fata de invitatia adresata Regelui de Parlamentul Romaniei de a tine o cuvantare cu ocazia aniversarii zilei sale de nastere? 2. Considerati necesar ca societatea civila sa aiba o pozitie fata de modul in care Presedintele intelege sa abordeze acest subiect delicat?

    • N-am nicio pozitie. Nu ma intereseaza, sunt alte probleme mai impoortante, care-si asteapta rezolvarea, in special cele economice. Iar afirmatia lui Paleologu ca “e chestie de igiena, ce, vrem sa fim imputiti?”, e o gluma, dar proasta. Cand economiile se prabusesc in jurul nostru si Basescu anunta ca 2012 va fi rau, nu prea mai e loc de altceva. Doar n-o sa spuneti ca regele va rezolva ceva in economia romaneasca.

  14. Mihai spune:

    O analiza interesanta este distrubutia pe domenii la numarului de granturi finantate, pentru domeniul stiintelor exacte:

    matematica si fizica -33
    chimie – 11
    stiinte ingineresti – 28
    stiinta materialelor – 51

    Practic rezulta ca in politehnica in general, cercetarea o fac chimistii, fizicienii si matematicienii. Chiar si la domeniul stiintelor ingineresti tot granturile care au ca specific fizica/chimia au castigat.

    Facultati ca AC-ul, Electronica, Mecanica, Constructii, Electrotehnica care au un numar de cadre didactice comparativ cu al facultatilor de Matematica sau Fizica au cate 2-3 granturi castigate la nivel national!!!!

  15. Iacob Merca spune:

    Foarte bine tot ce s-a discutat aici. Dupa cum am vazut, in Timisoara, la UVT, marea nedreptatita, un numar foarte mic de oameni apar in toate listele cu granturi, cei mai multi la stiinte exacte si la sociologie-psihologie.

    ABSOLUT nici unul la Stiinte Economice. ASA le trebuie, au desfiintat prin vot direct in Consiliu Facultatii disciplina de Matematica aplicata in economie, ca sa-si faca loc disciplinelor lor stupide si pilelor lor!! O buna prietena mi-a povestit teroarea declansata impotriva matematicienilor, unicii care au lucrari ISI.

  16. a_muraru spune:

    Exista inca mult ”intuneric” ce acopera defasurarea competitiei din 2011. Unii ar putea crede ca este firesc sa pastram secretul asupra procedurilor (ca pe vremea ”sinistrilor ministri ai educatiei”).

    La transparenta ne obliga metodologia insasi a CNCS, publicata inainte de inceperea competitiei. Citez din Pachetul de informatii, sectiunea 9.7, partea finala:

    ”Lista evaluatorilor folositi la evaluarea proiectelor din programul IDEI – Proiecte de Cercetare Exploratorie va fi publicata pe site-ul web UEFISCDI, dupa finalizarea competitiei” (v. pagina internet http://uefiscdi.gov.ro/userfiles/file/COMPETITIE%202011_IDEI/PCE/pachet_informatii%20PCE.pdf; aceleasi prevederi exista si in cazul competitiilor TE si PD).

    Pina cind metodologia nu va fi publicata si pina cind lista evaluatorilor nu va fi facuta publica vom fi in adinc intuneric: stim ca proiectele au ajuns la CNCS, stim ca de acolo au venit niste rezultate, si cam atit.

    A, uitasem, competitia 2011 este ”un punct de cotitura in finantarea competitiva a cercetarii din Romania” si ”s-a respectat intru totul procedura descrisa la inceputul competitiei”, asa cum sintem invatati din comunicatul CNCS….

    • Huitzilopochtli spune:

      Va contraziceti un pic. Frazele:

      1) La transparenta ne obliga metodologia insasi a CNCS, publicata inainte de inceperea competitiei.
      2) Pina cind metodologia nu va fi publicata si pina cind lista evaluatorilor nu va fi facuta publica vom fi in adinc intuneric.

      se exclud cel putin partial.

      • a_muraru spune:

        Huitzilopochtli spune:
        25/09/2011 la 12:30

        1) La transparenta ne obliga metodologia insasi a CNCS, publicata inainte de inceperea competitiei.
        2) Pina cind metodologia nu va fi publicata si pina cind lista evaluatorilor nu va fi facuta publica vom fi in adinc intuneric.

        se exclud cel putin partial.

        xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

        Aveti dreptate. Va multumesc pentru observatie. Rectific textul (am folosit gresit numele unui document: Metodologia nu a fost facuta publica):

        Exista inca mult ”intuneric” ce acopera defasurarea competitiei din 2011. Unii ar putea crede ca este firesc sa pastram secretul asupra procedurilor (ca pe vremea ”sinistrilor ministri ai educatiei”).

        La transparenta ne obliga insusi ”Pachetul de informatii” al CNCS, publicat inainte de inceperea competitiei. Citez din Pachetul de informatii, sectiunea 9.7, partea finala:

        ”Lista evaluatorilor folositi la evaluarea proiectelor din programul IDEI – Proiecte de Cercetare Exploratorie va fi publicata pe site-ul web UEFISCDI, dupa finalizarea competitiei” (v. pagina internet http://uefiscdi.gov.ro/userfiles/file/COMPETITIE%202011_IDEI/PCE/pachet_informatii%20PCE.pdf; aceleasi prevederi exista si in cazul competitiilor TE si PD).

        Pina cind metodologia nu va fi publicata si pina cind lista evaluatorilor nu va fi facuta publica vom fi in adinc intuneric: stim ca proiectele au ajuns la CNCS, stim ca de acolo au venit niste rezultate, si cam atit.

        A, uitasem, competitia 2011 este ”un punct de cotitura in finantarea competitiva a cercetarii din Romania” si ”s-a respectat intru totul procedura descrisa la inceputul competitiei”, asa cum sintem invatati din comunicatul CNCS….

  17. vlad spune:

    Da, it-ul are undeva la 2% din fondurile nationale de cercetare in conditiile in care in ue are pe la 20.
    Avem niste criterii f bine facute si/sau fizicieni si chimisti exceptionali care revolutioneaza stiinta mondiala

  18. violeta spune:

    D-le Vlaston,
    Va exprimati va rog punctul de vedere la comentariile din ultimele zile postate la art dvs. “A devenit reforma din educatie ireversibila?” Sunt chiar interesata de opinia dvs…

    Ref. subiectul de fata, din ce stiu, pot afirma ca Daniel David este cercetatorul cu cea mai mare vizibilitate pe psihologie la nivel international in acest moment ( activitatea sa este mai mult pe zona cognitiva). De remarcat insa ca desi psihologia sociala are in Ro cea mai mare pondere in universitati rezultatele pe cercetare in aceasta zona sunt slabe.

  19. Adriana spune:

    Vreau sa atrag atentia urmatorului aspect: din 118 burse postdoctorale acordate (vezi link-ul mai jos), 33 au ca subiect de cercetare aspecte legate de Romania, asta inseamna un procent de aproape 30% (subiectul proiectului a fost dedus din titlu, 33 de titluri continand cuvinte ca Romania, Transilvania, Dacia, Dracula etc.)

    In conditiile in care evaluatorii proiectelor au fost straini, cat de competenti sunt acestia pentru evaluarea celor 33 de proiecte castigatoare legate de Romania? Ce impact, competivitate si relevanta au pe plan international aceste 33 proicete? Nu asta ar fi explicatia scorurilor foarte mari obtinute de exemplu de stiintele umaniste unde au fost acordate 28 de burse in comparatie cu medicina, unde a fost acordata 1 bursa, sau cu matematica-informatica unde au fost acordate 4 burse (vezi link-ul mai jos).

    In conditiile in care ne dorim o cercetare romaneasca competitiva pe plan international, ma intreb ce sanse ar fi avut cele 33 de proiecte intr-o competitie europeana? Ca si comparatie, in Olanda la o competitie similara cu cea discutata aici, la nivel postdoctoral (vezi link-ul mai jos), din 142 de proiecte doar 1 are ca tema de cercetare un subiect legata de Olanda, deci nici 1%. Asta, in comparatie cu cele 33% din competitia UEFISCDI.

    Pentru clarificarea punctului meu de vedere, va recomanda sa aruncati o privire pe titlurile proiectelor castigatoare la competitia similara din Olanda (link-ul de mai jos) si la cea din Romania.

    Link-uri:
    -http://uefiscdi.gov.ro/articole/2668/Rezultate-preliminare.html
    -http://www.nwo.nl/nwohome.nsf/pages/NWOP_8ASM95_Eng#A

    • lucid spune:

      Ei nu zau, carvaszica subiectele trebuiau sa fi fost “olandeze” , sau British, sau Deutsch ca sa gaseasca evaluatori straini competentzi. Putzina minte si aia intunericita de invidie. Ia cauta pe goangal, Adriano, sa vezi numai in Oesterreich si Deutschland catzi specialisti de prima mana sunt in Siebenbuergen si Bukowina, sau in Italia in Dacia Romana, sau in USA in …Dracula&Bram Stoker. Daca prostia ar durea, cate urlete s-ar auzi de la unele comentarii ale perdantzilor…..

      • Adriana spune:

        E mult mai usor sa obtii un punctaj ridicat cand abordezi un subiect de cercetare de interes local (cu evaluatori straini) decat atunci cand faci o cercetare pe un subiect de interes international.

  20. BuLiGaS spune:

    Eu o singura nelamurire am: uitati-va la domeniul “stiinte socisle si economice”, ultimul proiect eligibil (pozitia 28). Ce treaba are reducerea nanoparticulelor de nu-stiu-ce si efectul asupra mediului cu stiintele socio-economice? Dupa opinia mea de non-expert, asta este sau proiect de stiintele mediului, sau proiect de inginerie, sau de ambele, dar in niciun caz de socio-economice.
    Proiectul asta a fost evaluat de oameni din stiintele socio-economice? Aveau ei expertiza necesara? De ce nu a candidat acest proiect la stiinte ingineresti sau ale mediului? Era competitia prea tare acolo?

  21. Alexandra spune:

    Pe mine m-ar interesa sa vad fisele de evaluare ale proiectelor declarate neeligibile… am vazut trei, ale unor proiecte unde ii cunosteam pe directorii de proiect si… s-au folosit evaluatori straini, probabil, dar cu o engleza de balta, greseli de gramatica inacceptabile in trei rinduri de evaluare, comentarii absurde cit cuprinde, ignorarea unor cunostinte elementare din domeniile evaluate… Poate ca au fost proiecte mai bune in competitie, dar folosirea unor evaluatori incompetenti ii descalifica pe cei de la CNCS. Iar ce scriu in comunicatele ulterioare, ca vor elimina evaluatorii problematici in competitiile viitoare si ca vor pune numar minim de caractere pentru a asigura comentarii relevante, e praf in ochi.

    • Maria spune:

      Alexandra, confirm ceea ce comentezi, de asemenea am vazut doua fise de evaluare ale unor proiecte declarate neeligibile. Comentarii total pe dinafara, lucru care indica imediat ca nu au habar de domeniul proiectului. Exact acestia erau cei care depunctau, incat concluzia mea este ca acestia au fost alesi special ca sa scoata din concurs oameni care aveau CV bun. Am mai comentat aici faptul ca apar diferente de peste 30 puncte intre punctajele evaluatorilor, este clar ca nu se putea ajunge la consens. Cand se introduce un al patrulea evaluator, chiar daca da un punctaj foarte bun, daca exista un singur evaluator total pe dinafara, cu punctaj mic (55-60), facandu-se media celor 4 evaluatori poate fi descalificat un proiect cu 3 evaluari de peste 85 puncte. Cand nu se accepta contestatia in astfel de cazuri cum mai poti crede ca a fost o evaluare reala care sa promoveze adevarata cercetare!!!!

  22. Stimate Domnule Vlaston
    Cine putea aduce în discuţie un subiect interesant în afară de Dvs.? Evident, glumesc.
    Trebuie făcută o distincţie între cercetarea de tip fundamental şi cea de tip aplicativ; amândoi ştim că poţi fi un bun (nu excelent) cercetător fiind relativ lipsit de spirit didactic, şi invers. După o jumătate de viaţă petrecută în cercetarea tehnologică şi o bună parte în cea universitară, cred că ar trebui clarificate următoarele;
    1. Sistemele de evaluare pentru cele două tipuri de cercetare sunt diferite.
    2. Economia românească nu are (din păcate) capacitatea de a absorbi rezultatele cercetării ştiinţifice. Cvasiineczistenţa industriei mă face pesimist, iar cercetarea superperformantă întru lasere (care este foarte onorantă altfel) mă face să mă întreb când va deveni România un producător şi/sau utilizator important de lasere!
    3. Lucrând în afara graniţelor ţării (şi coordonând ecţiuni de cercetare) mi-a devenit repede clar cî în aceste colaborări noi suntem folosiţi ca mână de lucru (bună şi ieftină), însă rezultatele obţinute sunt valorificate strict de către coordonatori externi.
    4. Nu cred că altfel se poate realiza o obiectivitate rezonabilă, însă evaluările efectuate în străinătate au două tăişuri, după cum bine ştiţi!
    Să sperăm într-un viitor mai bun şi în revigorarea cercetării ştiinţifice româneşti.
    Cu bune urări!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Stefan Vlaston


Stefan Vlaston

Candidat din partea ARD la Camera Deputatilor la alegerile din decembrie 2012 Profesor de liceu, director de liceu in perioada 1990-2008, Presedintele asociatiei EDU CER- Educat... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)