Home » Educatie »Societate/Life » Citesti:

Speed-booking

Adriana Gorga noiembrie 4, 2013 Educatie, Societate/Life
52 comentarii 1,463 Vizualizari

Cine n-a auzit de speed-dating ! E o metoda de intalniri rapide si in serie cu scopul de a-ti gasi alesul sau aleasa inimii. Creata pe la sfarsitul anilor 1990 (prima intalnire in regim speed-dating a avut loc in 1998, intr-un Peet’s Café din Beverly Hills) de un rabin american cu scopul de a incuraja casatoriile in interiorul comunitatii evreiesti, speed-dating s-a raspandit astazi in numeroase tari. Metoda e simpla. Barbati si femei stau de vorba doi cate doi cam cinci minute, dupa care, in momentul cand suna un clopotel, barbatii se ridica si trec la masa urmatoare. La sfarsit, li se comunica organizatorilor impresiile despre cei intalniti: pe care ai vrea sa-l cunosti mai bine, cu care te-ai vedea intr-o relatie de prietenie etc.

Speed-booking este o adaptare ingenioasa a conceptului de speed-dating la lumea cartilor. Obiectivul nu mai este sa gasesti un suflet pereche, ci sa-ti convingi interlocutorul sau interlocutorii sa citeasca una din cartile preferate. Trebuie sa-ti construiesti discursul in asa fel incat sa spui numai cat e nevoie ca sa trezesti interesul pentru respectiva carte. Nu ai la dispozitie decat un timp limitat (intre 5 si 10 minute, in functie de regulile convenite in prealabil cu organizatorii). Ca si in speed-dating, cand suna clopotelul, se schimba interlocutorul si, fireste, cartea despre care se discuta.

In ultimii doi ani, bibliotecile si librariile din unele tari occidendale cum sunt cele din Elvetia sau Franta au multiplicat sedintele de speed-booking. E o maniera ludica de a vorbi despre cartile preferate. Cititorii de literatura sunt incântati. E o activitate care-i atrage in primul rand pe cei care vor sa descopere noi carti si noi autori.

In Romania, dupa cum arata sondajele din ultimii ani, nu prea se mai citesc carti. Aproape jumatate dintre romani abia daca mai termina o carte intr-un an. Totusi, peste 90% din populatie apreciaza importanta lecturii si rolul ei in dezvoltarea personala, spunand ca si-ar dori sa poata citi mai des.

Cine stie, poate ca activitati ca speed-booking, i-ar putea convinge pe nehotarâti. Ce credeti ?

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , ,



Currently there are "52 comments" on this Article:

  1. Edri spune:

    Saptamana trecuta eram in vacanta la Zermatt si am vazut emisiunea despre speed-booking la televiziunea locala.

    http://www.canal9.ch/television-valaisanne/emissions/l-info-en-continu/30-10-2013/le-concept-original-de-speed-booking.html

    Conceptul pare nou in Elvetia, in alte tari europene e cunoscut de cel putin 6 ani, cred ca a fost propus la Salonul cartii Paris in 2007, intre autori si editori, o sansa pentru autorii debutanti si nu numai sa convinga un profesionist.
    Nu e ceva potrivit pentru a initia la lectura ci doar ajuta cititorii deja pasionati sa aleaga mai simplu dintre multele aparitii literare, sa descopere eventual alte genuri de literatura. Trebuie sa cunosti drumul spre biblioteca, spre saloanele literare, trebuie sa fi citit intai ceva interesant ca sa faci fata la o intalnire de speed-booking, pentru ca e vorba de un schimb, nu doar de a primi. Pentru initierea la lectura e necesar altceva, trebuie inceput din scoala, daca acasa nu e un teren prielnic.
    Ca originalitate e asa si asa, eu gasesc mai original conceptul de crossing-book ( si acesta destul de “vechi” printre pasionatii de literatura).

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      Multumesc pentru informatii si mai ales pentru link. Intr-adevar, in emisiunea respectiva speed-booking-ul e prezentat ca un concept nou. Si e nou pentru biblioteca din Valais la care se face referire. Personal, mie mi-a atras atentia acum un an cand s-au organizat asemenea intalniri la biblioteca municipala din Lausanne.

      Desi fenomenul capata amploare cam in ultimii doi-trei ani, conceptul cultural e mai vechi. Mi se pare insa extrem de importanta dezvoltarea sa. Din punctul meu de vedere, e important si faptul ca, spre deosebire de bookcrossing, se adreseaza structurilor traditionale de difuzare a cartii care sunt bibliotecile si librariile.

      Speed-booking-ul s-ar parea ca dateaza intr-adevar din 2007 si primele sesiuni au fost organizate la Salonul Cartii de la Paris care a avut loc in luna martie. Era vorba insa de intalniri cu editorii de BD-uri, la care participantii trebuiau sa aduca propriile realizari (scenarii, proiecte). Aveau un timp limitat pentru a-i convinge pe editori de calitatea proiectului in eventualitatea unei editari. O luna mai tarziu, la initiativa scriitorului francez, de origine sârbo-croata, Dragan Brkic, a fost organizata la Rennes, prima intalnire speed-booking, in formatul descris in articol.

      In franceza, se vorbeste chiar despre doua concepte culturale, ortografiate diferit: speed-booking, pentru intalnire dintre o persoana care are o idee si un editor, cum s-a intamplat la Salonul cartii de la Paris din 2007; speed-book’ing, care inseamna intalnire rapida cu privire la literatura, si care e folosit cu sensul din articol. Pe masura ce se raspandeste aceasta practica, se prefera utilizarea tot mai frecvent a ortografiei mai simple, speed-booking, pentru ambele sensuri.

      Intr-adevar, spre deosebire de bookcrossing (care e ceva mai vechi, din 2001) si diferitele sale versiuni Bookrays, Bookrings sau Bookboxes, pentru speed-booking trebuie sa te deplasezi la biblioteca. Nu-ti alegi interlocutorul in functie de eventuale preferinte de lectura comune, ci trebuie sa-i convingi pe cei cu care vorbesti despre cat de interesanta este cartea ta preferata. In acelasi timp, pentru speed-booking, medierea Internetului nu este absolut necesara (decat, poate, pentru a sa afla informatia cu privire la organizarea sesiunilor). Pentru cititori, cele doua concepte culturale presupun experiente diferite si deopotriva de pasionante.

      In ce masura oare asemenea practici de lectura i-ar putea stimula pe români sa citeasca mult ?

  2. Andrei George spune:

    Stimată doamnă Gorga,

    Dacă nu mă înșel- parcă în Franța- exista o reducere de impozit dacă cumpărai cărți. În România la această oră cărțile sunt (simbolic) o marfă cam la fel de scumpă și de periculoasă ca și cocaina. De fapt, cred că un elev/student/profesor/ cetățean al României ar putea să cumpere mai ușor cocaină decât o carte. Ar fi oarece de spus apropo de prostia de după 1990 (generată de Humanitas printre alții) că o carte trebuie să fie scumpă ca să fie apreciată. Și ar merita amintită apetența pentru citit a românilor înainte de 1989. Un om (hai să spunem cetățean de bine- nu om simplu) ar avea nevoie de circa 300 de lei lunar ca să-și cumpere cărți. Reducem această sumă la 100 lei/lunar pentru pensionari și salariați și întrebăm- la salariile din România cât de nebun trebuie să fi să-ți dai 10% din salariu pe cărți ? Și nu iau în calcul aici ”delicatesele”- cum ar fi o carte de la librăria engleză- unde prețurile nu coboară sub 50 de lei/carte (în cazul lor justificat) sau albumele de artă și cu atât mai puțin cărțile de specialitate- o parte dintre acestea decedând pur și simplu sub prețuri (vezi cărțile de informatică scoasă de Teora acum n ani). Să fim fericiți că mai există cumpărători de carte în România- speed booking e pentru țările civilizate.

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      Cui ii place sa citeasca, imprumuta carti si citeste si in conditii financiare mai putin favorabile. Mai exista prieteni care pot face schimb de carti intre ei, mai exista si biblioteci. Sunt numeroase carti in acces liber pe diferite site-uri. Sa tot vrei sa citesti.

    • Stefan spune:

      Sustin parerea doamnei! Cred ca suma de 300 roni/luna este exagerata. Chiar si 100 roni/luna. Sunt carti foarte bune care apar cu ziare (nationale sau locale) la pretul de 15 roni sau 7 roni.
      Un buget de 30-50 roni/luna pentru citit este arhisuficient luand in calcul si accesul la internet. Desigur, daca se doreste.

      • Razvan A spune:

        Eiii…nu va chinuiti cu Andrei Gheorghe, el este cel mai nostalgic individ de pe acest site…dupa el toate erau mai bune pe vremea impuscatului si pe vremea PSD-ului…inclusiv acum. Portocaliii i-au facut lui viata de netrait…altfel…ce bune si frumoase toate.

        • Andrei George spune:

          Prietene, îți voi reaminti un citat din Caragiale, care ți se potrivește. Sau nu, pentru că nu știu dacă-l ști. Deci ”Amice, ești….”

      • Andrei George spune:

        Stimate domn, cred că confundați. Profund. O carte n-o găsești în ziar- deși îmi cumpăr și eu când și când cărți apărute cu ziare. O carte o cumperi de la un vânzător specializat- aș fi foarte înspăimântat de cineva care are ”o cultură de ziar”.

        • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

          La adresele pe care le-am indicat eu si alti comentatori din Contributors pentru a raspunde la cererea d-lui Stefan Bragarea nu sunt “carti de ziar”.
          In ziua de astazi cartile se pot achizitiona in diferite moduri.

          • Andrei George spune:

            Haideți să nu cădem în derizoriu. Dacă vreau să citesc- nu să mă fac că citesc- vreau să citesc ce vreau eu. Mi se pare normal. Umoriștii care indică nu știu ce adresă unde poți găsi 100 de cărți virtuale probabil că habar n-au de ce înseamnă lectura. Sigur, dacă aștept după ce mi se dă probabil că va trebui să mulțumesc firmei XXX că pot să citesc prospectul publicitar de la mâncare pentru pisici- că și ăla e un text, nu ?
            Reiau, repet- și sper că va rămâne pe undeva chiar dacă nu sunteți de acord cu mine. E normal să decid ceea ce citesc- și să-mi pot permite să și cumpăr. Nu cred că voi găsi- de exemplu- Carlos Ruiz Zafon- la cărțile ”gratis”. Așa după cum nu cred că un text electronic se poate numi lectură.

  3. iosiP spune:

    Ma indoiesc ca persoanele prea ocupate pentru a citi o carte vor avea timpul necesar pentru a participa la intalniri de “speed-booking”… Poate doar in speranta ca vor ajunge la “speed-dating” cu aceeasi ocazie ;)

    Oricum, eu unul mi-am pregatit discursul:

    EU: Stimata doamna, aceasta carte mi-a schimbat viata! Fara ea nu as fi devenit niciodata cel care sunt, si nu va parasi vreodata modesta mea biblioteca.
    Ganditi-va: datorita ei mi-am cunoscut sotia, prin ea am gasit o noua vocatie, si tot in paginile ei am gasit calea de a cunoaste un om deosebit, care mi-a devenit apoi cel mai bun prieten.
    Am citit paginile ei atunci cand am avut nevoie de un ajutor, cand eram debusolat, cand nimeni si nimic nu parea sa ma poata ajuta… Si totusi, aceasta carte a facut-o!
    Atat de densa in informatii dar atat de concisa totodata – este, intr-adevar, un univers intr-o carte!

    EA: Extraordinar, dar despre ca carte vorbiti?

    EU: Despre Anuarul Telefonic, stimata doamna!

    = THE END =

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      Eu stiam ca inginerii mai citesc si literatura uneori ! Poate exista exceptii, dvs. stiti mai bine.

      • iosiP spune:

        Stimata doamna,

        Nu stiu cate cuvinte “incap” in cinci minute, va sugerez insa – ca simplu exercitiu – sa-mi explicati in scris, folosind numarul respectiv de cuvinte, de ce ar trebui sa (re)citesc Toamna Patriarhului sau Vendredi ou les limbes du Pacifique (in traducere in limba romana, eventual).

        Sau ceva mai “simplu”: Les Seigneurs de la Guerre.

        • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

          Acum recunosc inginerul: pentru el, ca ceva sa existe trebuie sa functioneze. Altfel sunt vorbe. Din pacate pentru curiozitatea dvs. speed-booking la distanta nu se poate. Esenta metodei este intalnirea si interactiunea cu privire la carti.

          • iosiP spune:

            Partial gresit: poate exista si fara sa functioneze, dar la ce-ar folosi?

            • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

              Multumesc pentru nuantare.
              Foloseste pentru ca oamenii sa discute intre ei despre cartile preferate. Asa invata sa se cunoasca, sa devina mai curiosi unul fata de altul, mai toleranti (pentru ca fiecare poate sa greseasca, cand esti in fata calculatorului e una, in dialog direct e alta).

            • iosiP spune:

              Deci beneficiul priveste relatiile interumane, iar cartile folosesc doar ca pretext?!

              In aceste conditii cred ca “booking” se poate inlocui cu (aproape) orice: speed-listening (recomandarea unor inregistrari muzicale deosebite), speed-watching (prezentarea unor ceasuri de exceptie – elvetienii stiu ce si cum) etc.

              N.B. In ambele cazuri, termenii maltrateaza limba engleza, dar nu (mult) mai sever ca speed-booking ;)

            • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

              Da, beneficiul cautat e in primul rand in ceea ce priveste calitatea relatiilor interumane. Exemplele pe care le dati sunt interesante, inclusiv cel referitor la ceasuri. Cunosc intr-adevar persoane in Elvetia care au aceasta pasiune.

              Speed-booking-ul are insa un potential de beneficiu social mai important avand in vedere numarul celor care practica lectura comparativ cu cei care asculta muzica sau sunt pasionati de ceasuri. Este si un concept integrativ, as spune, pentru ca si pasiunea pentru muzica ori ceasuri implica practica lecturii din domeniile respective. Pot fi imaginate sesiuni de speed-booking pe anumite domenii, de ce nu.

              Nu cred ca este vorba aici neaparat de o maltratare a limbii engleze. Cum i-am spus d-lui Iordache, ceea ce e interesant in aceste constructii lingvistice care se folosesc de limba engleza (dar nu sunt construite de locutori nativi ai acestei limbi) e un raport mai putin riguros din punct de vedere normativ la un sistem lingvistic fata de care nu au niciun fel de responsabilitate pentru ca nu e al lor.
              Asemenea usaje nu sunt nici corecte si nici incorecte in interiorul sistemului lingvistic unde si-au facut aparitia – in cazul lui speed-booking e vorba de limba franceza. Ele se pot impune (cum pare a fi cazul deocamdata cu speed-booking, mai ramâne sa-l vedem in dictionare) sau pot foarte bine sa dispara.

    • Stefan spune:

      :) ) Eu as recomanda altfel diverse carti motivationale care mi-au deschis alte perspective:
      “Renuntati la 2 pachete de tigari sau la ghiveciul de crizanteme din aceasta toamna si cumparati aceasta carte. E doar 25 roni (cam acesta este pretul mediu la editiile mai vechi, uneori chiar mai scazut). Nu, nu va grabiti sa o cititi! Puneti-o intai pe noptiera si lasati timpul sa treaca. Sa va obisnuiti cu ea alaturi de dumneavoastra. Apoi rasfoiti-o putin in fiecare seara cand aveti timp si chef. Nu va stabiliti norme si nici nu trebuie sa o cititi de la inceput pana la sfarsit. Pur si simplu deschideti undeva si incepeti sa cititi. Nu cereti mult de la ea, nu va va da raspunsuri, nu va va da satisfactii. A, si nu credeti tot ce se scrie in carte! Sa fim seriosi, puteti gandi si dumneavoastra cu propria minte! Dar … fiti open la perspectiva.”

      • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

        Asa e, sunt solutii. E drept insa ca ar putea fi si un efect negativ in toate acestea. De exemplu, daca oamenii citesc mai multe carti, vor avea mai putin timp sa comenteze pe Contributors. Partea pozitiva ar fi ca aceste comentarii ar castiga in calitate si pertinenta. Pana la urma e un echilibru in toate, nu-i asa ?

        • Antonio Fosca spune:

          ” De exemplu, daca oamenii citesc mai multe carti, vor avea mai putin timp sa comenteze pe Contributors. Partea pozitiva ar fi ca aceste comentarii ar castiga in calitate si pertinenta. Pana la urma e un echilibru in toate, nu-i asa ?”

          Aveti dreptate, stimata doamna,echilibru exista in toate . Spre exemplu , daca autorii articolelor vor citi mai multe carti vor avea mai putin timp sa scrie pe “Contributors”. Partea pozitiva ar fi ca aceste articole ar castiga in calitate si pertinenta. Ar fi , in acelasi timp , un cistig si pentru cititori.
          Da, e intr-adevar un echilibru.

  4. Harald spune:

    În Franța poate e așa cum spuneți dvs., dar în Anglia ”booking” înseamnă altceva. A face o rezervare, de exemplu. Poate speed reading ar fi mai potrivit.

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      Asa e cum spuneti, de aceea, cum tocmai am explicat intr-un comentariu anterior, exista cele doua ortografii: speed-booking si speed-book’ing. Tendinta este catre utilizarea tot mai frecventa a ortografiei mai simple, speed-booking.

  5. Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

    O impresie subiectivă: să nu fie cumva sub zodia lui fast eating… De ce trebuie să fie totul rapid? Avem cu toții azi un cult al vitezei, o idolatrie aproape. De parcă ceea ce vezi dintr-un TGV care ar traversa Valea Oltului pe la Cozia ar fi același lucru cu ce vezi când mergi cu un regio. Sau cu ce vezi dacă te dai jos și o iei la picior. Depinde unde de duci și de ce te duci. Așa și cu speed-booking. Cât despre speed-dating, e de-a dreptul monstruoasă. Noroc că e necesar musai să crească fătul 9 luni, altfel ar încerca unii speed și aici, am ajunge ca bacteriile.

    Când nu e pur și simplu adrenalină, aventură, singura rațiune pe care o văd este maximizarea profitului pentru cineva care are de vândut ceva. Turn-over, rulaj. Până se face praf carcasa consumatorului și o duci la service.

    Cărțile trebuie citite lent, dacă nu ești de meserie critic literar. Dar dacă trebuie citite lent, cum ar putea fi vândute repede? Asta a fost o glumă :)

    Articolul vine cu ceva interesant.

    cele bune,

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      Multumesc mult pentru comentariu.

      Sunt mai multe lucruri interesante in speed-booking. Este, in primul rând, expresia democratizarii discursului despre literatura si carti in general. Dialogul despre carti nu e rezervat doar unei anumite elite intelectuale, ci se adreseaza omului obisnuit. Daca lectura ramane un act solitar si de durata, impartasirea experientei acesteia capata dimensiuni sociale la care avem cu totii acces, indiferent de nivelul socioprofesional si cultural la care ne aflam.

      Un al doilea fapt important cred ca e cel semnalat de dvs. Totul devine “speed”. E lumea in care traim si unde fenomenele sociale sunt din ce in ce mai accelerate. Chiar daca durata de viata creste, traim, iata, tot mai repede. Si nu mai stiu in ce masura nu e decat o iluzie faptul ca traim mai mult.

      Al treilea aspect care mi-a atras atentia e de natura lingvistica. Cu speed-booking suntem in plin proces de constructie si difuzare a unui nou cuvant (de fapt o metafora conceptuala mai curand), unde nici sistemul lingvistic al limbii franceze si nici cel al limbii engleze nu-si exercita decat partial presiunile normative.

    • kinn spune:

      De mentionat ca exista si fast chess si chiar blitz chess, cu conotatii pozitive. Nu tot ce e “fast” e si rau.

    • Lupul Monarhist spune:

      De ce trebuie să fie totul rapid? Avem cu toții azi un cult al vitezei, o idolatrie aproape.

      Pentru ca pur si simplu exista si oameni foarte ocupat (stau 10-12 ore pe zi la birou sau calatoresc mai tot timpul) care doresc sa intalneasca persoane de calitate…

      In urma cu mai mult de zece ani, la apogeul boom-ului dot com, in Silicon Valley existau companii care organizau servicii de dating pentru profesionistii IT. Pe baza de inscriere, se participa la serate unde socializau persoane care un astfel stil de viata, foarte trepidanta, foarte solicitanta. Nu vad nimic rau in asa ceva. Erau vremurile cand San Jose Mercury News publica saptamanal lista cu noi milionari din Sillicon Valley. Idea cu book-dating mi se pare foarte buna. In SUA si unele biserici organizeaza dating events, conceptul este foarte raspandit.
      Cat despre Peet’s Cafe… este un lant de cafenele foarte raspandit si popular in California (ceva mai simandicos), la competitie nemiloasa cu Coffee Bean and Tea Leaf si Starbucks

      • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

        Eu nu as fi chiar atat de categorica. Nu stiu daca cei dinaintea noastra erau mai putin ocupati. Ar fi greu sa cuantific asa ceva. Mai curand as spune ca noi avem nevoie de un alt ritm. Ne plictisim mai repede.

        In SUA cum se numeste speed-booking? E dating events sau e tot speed-booking ?

        “Intr-un Peet’s Café” e bine ?

        • Lupul Monarhist spune:

          D-na Gorga, eu cred ca in trecut ritmul vietii era mai putin alert in trecut. Imi pare rau ca sun atat de categoric dar este ceea ce cred sincer. In SUA, cu precadere in orasele mari, ritmul este foarte accelerat, in general, pentru multe categorii sociale si profesionale. Trebuie sa te lupti zilnic cu traficul, orele lungi de la birou, dus/ridicat copii de la scoala, etc. Am dat exemplul cu Silicon Valley, cu profesionistii in domeniul IT pentru ca lucrez in acel domeniu si stiu in cel stil se lucreaza. Nu am participat in viata mea la un dating event (nu am avut nevoie) dar imi aduc aminte cand am citit pentru prima data despre astfel de activitati. Repet, mi se par foarte bune. Acesti profesionisti vor sa intalneasca oameni de calitate, si pentru ca ii uita D-zeu la servici, nu socializeaza foarte mult si prefera astfel de servicii pentru a-si gasi perechea. Nu am auzit de speed-booking in SUA. Probabil exista, poate sub alta denumire. Librariile (din nefericire din ce in ce mai putine) organizeaza lansari de carte. Autorii vin, comenteaza lucrarile, discuta cu cititorii, lectureaza fragmente de text, ofera autografe. Nu stiu de dating nimic pe aceste premise pentru ca sunt “off the market”. :-) Si lupoaica este vigilenta!

          Ati spus foarte bine. Cand faceti o vizita in California sa incercati ‘Peet’s Cafe’ (originari in Berkeley, CA). O alta recomandare este ‘Urth Cafe’ (un lant mic, high end, de fitze, care ofera cafea organica/biologica de calitatea ultra). Eu prefer si ‘Coffee Bean and Tea Leaf’ pentru ca ofera o varietate mare de cafea boabe si ceaiuri din toata lumea – foarte popular in Southern California – afacerea au pornit-o in Los Angeles si anul acesta au sarbatorit 50 de ani de la lansare. ‘Starbucks’ este foarte raspandit, cu siguranta cea mai mare retea de cafenele din SUA. Sunt originari in Seattle, WA. Exista locatii si la Bucuresti care nu se deosebesc cu nimic fata de cele din America. Cu bine!

  6. Ela spune:

    Ca orice buna idee imprumutata de la altii,ca implementarea ei in Ro sa aiba efecte pozitive,cred ca trebuie sa fie adaptata particularitatilor locale!Aici,ma alatur remarcilor dlui V.Iordache,si ma intreb daca romanul citeste putin din lipsa de mentori,sau de bani?Si cand ma refer la bani,nu ma limitez la pretul cartilor (exista biblioteci si alte surse gratuite,e foarte bine!) ci la implicatiile complexe si numeroase pe care saracia le are asupra comportamentului in general,prin redefinirea obligatorie(!) a prioritatilor…Nevoia fiecaruia de evadare dintr-un cotidian frustrant se limiteaza astfel la TV si Net,poate in primul rand datorita faptului ca este imediata,”frumos colorata”,nu necesita niciun efort prealabil,si abia apoi din cauza pretului…
    Acest constat nu trebuie,evident,sa descurajeze pe cei (putini!) care,ca dvs dna A.Gorga,se preocupa de nivelul cultural si de educatie al romanilor!
    Referitor la un alt aspect specific societatii romanesti in ansamblul ei,cred ca “un intermediar” in plus,nu poate dacat sa-i dauneze!Cam tot ce constituie viata de azi a romanului este conditionat de “intermediari” de tot felul,ceea ce are ca efect nociv principal desconsiderarea,treptata dar sigura,a propriilor exigente sau necesitati,prin punerea lor fortata intr-un plan secundar!?
    O solutie eficienta la aceasta probleme specifica ar trebui sa existe,si ma intreb daca editurile,in colaborare cu ministerul invatamantului si marile firme de distributie (mall-urile) n-ar fi in masura sa participe activ la o operatiune de acest gen,prin publicarea la preturi modice de autori clasici,de ex?
    Cred ca o publicitate sustinuta a “intemporalitatii” (exista cuvantul?) operei unui Voltaire,Cehov sau Poe,facuta de idolii (cantareti,sportivi,actori) tinerilor,si “pe limba lor”,insotita de propunerea acestor capodoperi de literatura la un pret inferior unui pachet de tigari,poate incuraja pe multi sa le acorde o sansa de a patrunde in universul lor bizar(?)…

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      Multumesc mult pentru comentariu. E saracie materiala multa in Romania, din pacate insa e tot mai multa saracie si pe plan spiritual. Intre cele doua saracii exista o legatura care nu e insa foarte simplu de explicitat.
      Da, s-ar putea initia activitati ca cele pe care le subliniati in diferite cadre institutionale interesate de promovarea lecturii.

    • iosiP spune:

      Sunt ferm convins ca “The Raven” in interpretarea lui Vali Vijelie ar deveni un hit :)

  7. Mishu spune:

    Pe vremea copilariei mele exista minunata institutie: Biblioteca Pentru Toti.
    Chiar daca foaia tiparita nu era lucioasa, chiar daca nu existau ilustratii, editarea fiecarei opere satisfacea trei Exigente:
    1 – Completitudinea – Viata si Opera Autorului sub forma de Tabel Cronologic
    2 – Prefata si/sau Postfata scrise de nume importante ale culturii romanesti contemporane
    3 – Pret accesibil pentru Toti.

    Depinde de mediul familial crearea conditiilor favorabile producerii intalnirii cu cartea. Un adevarat parinte stie exact momentul in care ii daruieste copilului sau cel mai important dar: O Carte.
    Momentul in care Cartea intra in Viata unui Om este inefabil ! Este precum dragostea la prima vedere, survine pe neasteptate si te cucereste deplin si definitiv.
    Din acel moment Omul nu se va mai desparti de magia Iubirii de carte.
    Scoala, daca nu face erori, poate hrani sentimentul si intari magia pana la atingerea maturitatii. Maturitatea de Cititor. Nu toti cei care tin carti in mana devin Cititori.
    Iar Maturitatea ca Om nu poate fi atinsa decat dupa ce ai devenit matur ca Cititor. Asta este valabil chiar daca singura carte pe care o asezi la capatai este Biblia.
    Doar Cititorul este cel care poate mentine Magia si o poate transmite urmasilor lui.
    Editorul de Carte este Eroul Adevarat din acest Basm, el este cel care se lupta cu balaurul Ignorantei.

  8. Andrei George spune:

    Dacă stăm strâmb și ne uităm drept- cred că un stat- orice stat- ar trebui să-și propună ca fiecare cetățean să aibă o bibliotecă. Evident că este o utopie- dar cred că o utopie frumoasă. La noi ar trebui să ne propunem ca fiecare absolvent de 4 clase să aibă măcar 1 CARTE:

  9. Andrei George spune:

    Și descoperim pe-aici exact marea problemă a acestui articol. Probabil că sunt un prăfuit- după cum zicea cineva pe-aici- dar referitor la lectură – și pe undeva la intelectuali- nimic nu e speed. Nu devii intelectual cu conexiunea de Internet și cu tableta- așa cum nu poți să-l ”razi” speed pe Patapievici sau pe Pleșu. Nu poți să faci speed-booking cu poezia decât dacă- Doamne ferește- ești idiot. Aș fi foarte încântat să văd ”un intelectual” cum explică ”unei intelectuale” Cantos-urile lui Ezra Pound în 10 minute. Idem pe Herodot. După care mi-ar place ca în desenele animate să am un buldozer cu care să-i laminez pe ”intelectual” și ”intelectuală” și să-i pun între paginile unei cărți. Reală și care se citește chinuitor de încet.

    • Ela spune:

      “Nu poti sa faci speed-booking cu poezia decat daca esti idiot”…nu va invidiez pentru certitudinile dvs,dle A.George!
      Se pare ca faceti o confuzie conceptuala deja,dar care are calitatea ca arata un alt motiv,decat cele invocate precedent,pentru care speed-booking nu poate functiona deocamdata(?) in Ro!
      “Intelectualului de serviciu” nu-i sunt suficiente cateva minute ca sa-l incite pe un neofit sa citeasca Cantos-urile lui Ezra Pound (va felicit pentru alegerea exemplului!ceva mai ermetic era dificil! ;) )pentru ca el se simte investit de datoria de a i le EXPLICA!!!
      …si eu care credeam ca generozitatea,toleranta sau capacitatea de sinteza si de adaptare,sunt calitati pe care omul le-ar obtine prin cultura…??? – se pare insa ca acestea nu se transmit chiar prin “permeabilitate” (de la carti catre intelectual…)!

      • iosiP spune:

        Am inteles, nu este cazul sa i le explice, este preferabil sa…
        Chiar, sa ce?

      • Andrei George spune:

        Hai să devenim mai diplomați pentru că văd că precedentul comentariu destinat dnei. Ela a dispărut. Dna. Ela nu fac nici o confuzie, speed-booking-ul nu poate funcționa decât eventual în lumea Sex and the City. Atât.

        • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

          D-le Andrei George, multumesc pentru participarea la aceasta discutie. Sper sa intelegeti ca un dialog in acesti termeni se indeparteaza de subiectul propus in articol.

          • Andrei Goerge spune:

            Îmi cer scuze pentru eventualele neplăceri provocate de comentariile mele. Noi ăștia mai bătrânii nu mai suntem speed- mai ales la lectură.Sunt curios dacă ați putea povesti- la speed booking- să zicem un Herodot. Fiind mai chichiricios nu prea văd cum poți povesti cuiva- o carte- astfel încât să îl faci s-o citească. Acum ar trebui spus ceva și despre gustul fiecăruia- dacă-l are- și despre faptul că e foarte greu să-l armonizezi. Ei îi plăcea un scriitor din Africa de Sud, mie Arturo Perez Reverte (căpitanul Malatriste pentru cei care știu). Am făcut amândoi eforturi să citim cărțile celuilalt- și nu ne-am ales cu nimic.

            • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

              Intr-o sesiune de speed-booking esti absolut liber sa-ti alegi cartea pe care vrei sa o prezinti. Esential este cum spui, cum reusesti sa te pui in locul celuilalt si sa-i vorbesti despre cartea pe care o preferi. Cred ca e un concept adaptat tuturor, si persoanelor mai in varsta si celor mai tinere.

          • Andrei George spune:

            Și pentru că sunteți apostolul acestui mood- v-aș propune o provocare ”Levantul”- de exemplu. Facem fericiți foaaarte mulți oameni….

            • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

              Speed-booking-ul nu e provocare, ci dialog despre o pasiune comuna, lectura.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Adriana Gorga


Adriana Gorga

Cercetător ştiinţific în domeniul dezvoltarii invatamantului superior la Universitatea din Lausanne, Elvetia, doctor in stiintele educatiei la Universitatea din Geneva (Elvetia... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)