Home » Analize »Educatie »Societate/Life » Citesti:

Stăpânii algoritmilor: O examinare a olimpiadelor de informatică și matematică

Cosima Rughinis martie 28, 2018 Analize, Educatie, Societate/Life
49 comentarii 8,776 Vizualizari

Trăim vremuri în care viețile ne sunt tot mai mult prezise și decise de algoritmi. Cine sunt cei care, peste zece sau douăzeci de ani, vor crea și vor controla aceste tehnologii? O examinare a Olimpiadelor de informatică și matematică este instructivă în ceea ce privește formarea elitelor românești din sfera digitală. Am analizat rezultatele celor două competiții din etapa județeană, 2018 – având la îndemână datele de la nivel național la Informatică [1] și cele din municipiul București la matematică [2]. O privire rapidă asupra datelor ne conduce la două concluzii. În primul rând, deși, ca societate, ne-am obișnuit cu ideea că matematica este și „pentru fete”, informatica rămâne încă „pentru băieți” – cel puțin în jocul olimpic. În al doilea rând, observăm o polarizare foarte ridicată și posibil demoralizantă a participanților și notelor, mai ales în cazul informaticii. Cum putem atrage și motiva cât mai mulți copii din școlile românești din toată țara să cunoască și să stăpânească tehnologiile digitale, pentru a-și controla viitorul? O posibila soluție ar consta în lărgirea provocărilor competitive: în afară de algoritmica avansată cerută de olimpiada de informatică, copiii ar putea fi invitați la concursuri de programare în Scratch, limbajul vizual introdus din acest an în clasa a V-a, sau la concursuri de robotică, din ce în ce mai populare printre băieți și fete.

Olimpiada de matematică și cea de informatică se desfășoară atât la gimnaziu cât și la liceu. Este foarte interesant că informatica a fost, până în 2017, doar o materie opțională la gimnaziu, fiind studiată ocazional. 2017/2018 este primul an școlar în care informatica a fost inclusă ca disciplină obligatorie în școlile românești, începând cu elevii care sunt acum în clasa a V-a. România se alătură astfel țărilor europene [3] care redefinesc programarea ca o competență de bază sau chiar ca o nouă alfabetizare.

Dat fiind că programa școlară de informatică pentru clasa a V-a nu este sincronizată cu cerințele Olimpiadei, care solicită abilități de programare mult mai avansate, rezultă însă că, în continuare, Olimpiada atrage copiii care se pregătesc suplimentar, fie la școală, fie în alte cercuri de algoritmică. În acest context, este remarcabil totuși că 219 de copii din gimnaziile bucureștene și 639 de elevi de gimnaziu din alte județe au participat la etapa pe municipiu/județ a Olimpiadei de informatică. Olimpiada funcționează ca un magnet, cu impact motivator pentru familiile și copiii pasionați de programare.

Comparând olimpiada de informatică și cea de matematică din București, observăm că interesul în gimnaziu este mai mare pentru matematică, unde matematica este o disciplină de bază – dar informatica este cea care câștigă masiv teren în liceu.  Popularitatea informaticii în liceu reflectă și prezența sa ca disciplină obligatorie în funcție de profil, dar și atractivitatea locurilor de muncă din IT.

Graficul 1. Numărul de elevi și eleve care au participat la etapa pe municipiu a Olimpiadelor de matematică și informatică 2018, în București

Poate chiar datorită influenței școlii [4], olimpiada de matematică atrage semnificativ mai multe fete, atât la gimnaziu cât și la liceu. În cazul informaticii, doar 15% dintre liceenii bucureșteni participanți sunt fete – față de 33% în cazul matematicii. Acest procent de 15% este semnificativ mai mic și decât proporția fetelor studente la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnica din București (peste 30%) sau la Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică, ASE (unde aproape 50% erau fete în 2011) [5]. Prin urmare, pare că recrutarea fetelor participante la Olimpiada de informatică ar putea fi substanțial îmbunătățită. Ne-am asigura astfel că elitele algoritmice din viitorul apropiat vor înțelege  interesele și problemele femeilor și prin propria experiență, nu doar din cărți.

Graficul 2. Proporția fetelor în totalul participanților la etapa pe municipiu a Olimpiadelor de matematică și informatică 2018, în București

Dincolo de polarizarea de gen, observăm un tip de concentrare geografică și instituțională a performanței. Dacă facem o listă a copiilor din toată țara care au obținut peste 91% din punctajul maxim posibil la informatică, vom vedea că aceștia/acestea provin în majoritate de la două licee ce organizează și clase de gimnaziu. Din 62 de copii, 36 provin de la Colegiul National de Informatică Tudor Vianu și de la Liceul Teoretic International de Informatică, ambele din București. Restul liceelor din țară au de regulă câte 1-2 copii cu astfel de performanțe. Pentru Olimpiada de matematică din municipiul București observăm exact același tip de concentrare la nivel de liceu – dar nu am analizat datele la nivel național.

Practic, Olimpiada de informatică este o competiție între cele două licee bucureștene, în care antrenamentele intensive pentru informatică și matematică îi conduc pe copii în altă ligă de performanță.

Această concentrare a performanței este însoțită, mai ales în cazul Olimpiadei de informatică, și de o polarizare a notelor. Observăm în Graficul 3 că 75% dintre copiii de gimnaziu din alte județe decât București au obținut note de maximum 3, iar 82% dintre liceenii din celelalte județe au obținut note de 1, 2 sau 3 – o situație ce riscă să de-motiveze elevii, mai degrabă decât să-i inspire în pasiunea pentru programare. Notele la informatică pentru elevii de gimnaziu din București au fost mai echilibrat distribuite. Olimpiada de matematică oferă, cel puțin în municipiul București, un exemplu de notare ce oferă mai multor elevi satisfacția unor performanțe satisfăcătoare la un concurs de elită.

Olimpiadele sunt doar unul dintre motorașele ce pun în mișcare energiile și entuziasmul copiilor, părinților și profesorilor. Olimpiada de matematică și Olimpiada de informatică sunt concursuri prestigioase care reușesc să atragă în fiecare an copiii și tinerii spre lumea gândirii abstracte și a creativității algoritmice. Eficiența dar și etica algoritmilor ce ne vor ghida deciziile în viitorul apropiat stă în mâinile lor. Crearea unor competiții variate, interesante și accesibile pentru fetele și băieții din toată țara, ar spori treptat controlul societății românești asupra infrastructurilor digitale. Susținerea învățării informaticii în școli, prin noul curriculum, este de asemenea foarte importantă. Este un moment foarte propice să ne gândim cum putem atrage mai mulți tineri din toată țara, cu experiențe de viață cât mai diferite, în rândul celor ce ne vor coda viitorul.

Felicitări tuturor copiilor, profesorilor, părinților și mentorilor care, prin implicarea lor, au pus pe roate încă o ediție a Olimpiadelor!

Graficul 3. Distribuția notelor obținute la etapa județeană a Olimpiadei de matematică (București) și a Olimpiadei de informatică (București și celelalte județe). Pentru comparabilitate, punctajele finale ale elevilor au fost recodificate în note pe o scală de la 1 la 10.

3

Referințe

[1]   Site-ul olimpiada.info – secțiunea OJI 2018: http://olimpiada.info/oji2018/index.php?cid=rezultate

[2]   Rezultatele obținute de elevi la etapa pe municipiu a Olimpiadei de Matematică 2018, disponibile pe site-ul ISMB: http://ismb.edu.ro/documente/examene/olimpiade/2018/MATEMATICA/Rezultate_finale_OM_Mat_CLS_V_XII_10_03_2018_1.pdf

[3]   Euractiv, 2015. Infographic: Coding at school — How do EU countries compare? https://www.euractiv.com/section/digital/infographic/infographic-coding-at-school-how-do-eu-countries-compare/

[4]   Cosima Rughiniș și Laura Scarlat, 2016, Fetele, băieții, programarea și Bau-Bau, Contributors.ro

Luiza Sandu, 2011, Câte fete sunt în universități tehnice? Marketwatch.ro, http://www.marketwatch.ro/articol/10259/Cate_fete_sunt_in_universitati_tehnice/

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "49 comments" on this Article:

  1. Există desigur o discrepanță uriașă între cele două olimpiade,
    atât la nivel de prestigiu cât și la nivelul resursei umane.
    Una dintre cauzele diferenței mari de calitate între cele două
    olimpiade este că sistemul de învățământ de informatică preuniversitar
    din România suferă o lipsă acută de cadre pregătite corespunzător,
    numai cei mai slabi dintre cei mai slabi dintre absolvenții facultăților de
    informatică aleg calea profesoratului. Asta din motive pe care le
    poate înțelege oricine. La matematică este cu totul altceva, există
    o masă critică de profesori excepționali care menține o infrastructură
    de performanță de neegalat, vezi de exemplu Gazeta Matematică.
    În consecință informatica de la olimpiadele românești este
    prăfuită și de nivel intelectual mai degrabă modest, divorțată
    de informatica din lumea reală. Informatica de azi inseamnă infinit
    mai mult decât algoritmică, de fapt drumul către performanța în
    informatică trece prin olimpiada de matematică.

    • adi spune:

      La IOI tot genul asta de subiecte sunt. Asta e problema in toata lumea, concursurile gen topcoder si clonele sunt criticate ca n-au legatura cu viata reala. Moderatii insa sustin ca rau n-au cum sa faca, mai ales daca tintesti sa impresionezi la vreun interviu pentru un post la un mare gigant. Important e sa inteleaga copilul conceptele, cine stie ce va mai fi la moda peste 20 de ani.

  2. adi spune:

    La gimnaziu toti(fara exceptie) copiii care merg la olimpiada de info fie au pe cineva in familie, fie fac diverse pregatiri. Nu e de mirare ca elevii din alte judete abia fac cele 30 de puncte necesare. E trist ca sunt judete care nici macar nu au avut calificati, deci nu au facut minim 30 din 200 de puncte cu 10 din oficiu. Decalajul asta naste situatii frustrante pentru toata lumea, daca dau mai usor se ajunge, cum a fost situatia anul asta, ca in Bucuresti ultima nota de calificare a fost foarte aproape de 200. Daca dau mai greu nu se mai califica nimeni din unele judete.
    Vor recupera si fetele prezenta la informatica, chiar daca acum nu-s asa prezente la 5-8, mai ales ca impresia mea e toti cei care sunt in super-top tintesc sau sunt indrumati de care parinti sa plece din tara.
    Opinia mea strict personala, ca n-a ajuns copilul inca la varsta de olimpiada este ca informatica de concurs e diferita de cea de viata reala si poate imprima multe obiceiuri proaste. Sigur, poate ajuta, dar aici impartasesc parerea dnului Francu, de care cred ca ati auzit.
    Eu am absovit Cibernetica acum mai multi ani si era cam acelasi procent de fete ca si in prezent, In principal aici e mare procentul pentru ca (din discutii) – pe vremea mea- se ferisera de materiile de electronica care generau multi restantieri in automatica(celebrul DCE). Dar sigur la Automatica si ETTI (electronica) procentul fetelor este clar in crestere fata de acum 10-15 ani. Nu mai e,vorba unui amic electronist, fata de la seria A,, fata de la seria B.

    • Kurt spune:

      Pentru elevii de liceu pregătirea suplimentară e necesară.
      Ca să fie pregătiţi pentru olimpiada de matematică (nu era destul să obţin 10 la bacalaureat, nu era destul pentru olimpiadă) e necesar un efort mai mare. Așa era înainte de 1989 (nu mă pot compara nici azi cu autorul deși am făcut multe cursuri postuniversitare de programare, CAD, etc, lucrez zilnic la PC, folosesc din plin internetul). Cred că așa e și azi. Diferenţa în era digitală e accesul la informaţii excelente cu un clic, accesul la prezentări care pot complementa sau pot înlocui (parţial) un dascăl bun. La matematică cunoașterea bună a limbilor moderne la liceu încă nu este decisivă.
      Altfel e la informatică. Fără engleza….

  3. Alexia spune:

    Cred ca foarte important mai este si nivelul de pregatire al profesorilor sau motivatia. Daca in liceele din Bucuresti copiii interesati de informatica pot gasi un profesoe bun cu care sa poata face performanta, in majoritatea celorlalte orase din tara nu prea avem de unde alege, chiar daca vorbim de licee clasate in top 10 pe tara. Baiatul meu s-a calificat anul acesta la olimpiada nationala de informatica, dar stim toti si parinti, si copii, si profesori ca acolo nu are nici o sansa. Din pacate. Aceasta i-a spus-o chiar profesorul de informatica. Copilul vrea si poate dar nu are cu cine. Am incercat sa vorbim cu un profesor dintr-un judet vecin dar acest lucru, in afara de faptul ca este destul de costisitor, este si foarte obositor pentru copil. Sa mearga in fiecare saptamana intr-un alt judet pentru 2 ore de pregatire este mult prea greu mai ales ca in weekend isi pregateste o parte din teme ptr. saptamana urmatoare. A incercat sa lucreze singur dar in momentul in care intampina o dificultate nu are pe cineva care sa-l lamureasca. Asta este cea mai mare problema, cred eu. Nu toti pot avea sansa de a locui in Bucuresti sau intr-unul din putinele orase din provincie in care se face performanta la aceasta materie.

    • vanghelescu gelu spune:

      Cele 2 licee din Bucuresti racoleaza cei mai buni elevi din tara .Nu este corect!!!!

    • Nasty spune:

      Singura soluție este internatul.
      Liceele din București au internate.

    • Mircea spune:

      Dar meditatiile online nu functioneaza la informatica? Sa nu se mai deplaseze copilul in alt judet?

      Sau profesorii baga cate 6-7 copii intr-o sedinta de meditatie ca sa iasa banul?

      • Adrian B spune:

        Nu, meditatiile nu functioneaza. Nu e vorba despre ce inveti sau memorezi, ci inveti un mod de gandire – e greu chiar si fata in fata, ca sa ajungi in top nu exista nici un substitut.

        • eu****** spune:

          Nu este greu…

          daca pana si masinile invata si sis fac singure update=uri atunci de ce nu s-ar putea invata online???

      • Alexia spune:

        Ne-am gandit si la meditatiile online. Nu stiu ce parere au profesorii de informatica despre acestea, daca ar accepta meditatii online. Nu stiu parerea dmnealor, poate considera ca nu sunt eficiente. Urmeaza sa ma interesez si sa iau legatura si sa vad. Cred ca ar fi o solutie.

  4. Adrian spune:

    Alexia, nu înțeleg cum băiatul dumneavoastră nu poate comunica cu alți elevi sau chiar profesori de aici sau de oriunde în lume. Se putea și acum douăzeci de ani. Și acum două mii de ani.

    • Alexia spune:

      Nu este foarte indraznet si nici nu cunoaste pe nimeni din afara judetului, ma refer la cineva care sa-l poata ajuta cand intampina dificultati. Poate acum, mergand la olimpiada nationala, sa-si mai faca ceva prieteni cu care sa lucreze online. M-as bucura! Si pentru ca tot ati adus acest lucru in discutie, sunteti in domeniu, l-ati putea ajuta? Ar fi perfect. Sau daca nu, ne-ati putea recomanda pe cineva?

  5. Adrian B spune:

    Mai exista o explicatie mult mai simpla pentru concentrare si pentru diferenta pe sexe: informatica pentru a obtine performanta cere in acelasi timp o inteligenta mult peste medie cat si o indrumare foarte buna. Desi nu exista nici o diferenta a inteligentei intre sexe (e aproximativ egala), exista una a distributiei: conform mai multor studii, in cazul femeilor deviatia standard e mai mica, e o concentrare catre medie, ceea ce in teorie inseamna ca in zona superioara numarul de barbati e mai mare ca cel de femei. E la fel si in zona inferioara, sunt mai multi barbati subdezvoltati intelectual decat femei.

    Explicatia concentrarii in anumite puncte e evidenta: fara un indrumator foarte bun si interesat sa creeze elevi foarte buni nu se poate face nimic. Se poate invata informatica din carti, dar nu se poate ajunge in varf doar din carti. La cele doua licee mentionate nu doar ca exista si profesorii, dar e si locul in care merg elevii interesati de informatica.

    In ceea ce priveste informatica privita ca o alfabetizare, e un mit fals. Nu e la indemana oricui sa programeze corect si eficient, joaca in Scratch nu e informatica, e joaca. Chiar si pentru majoritatea programatorilor de meserie informatica e dificila, celebrul mit al scolii romanesti si a valorii in informatica a Romaniei e bazat pe fantezii si ceva cantitate, mai putin pe calitate. E domeniul in care abia cand dai de oameni foarte buni iti dai seama cat de inapoiati suntem, altfel sunt doar povesti de spus la TV la ora de stiri diverse sau senzationale.

    • eu****** spune:

      va dau dreptate:

      “celebrul mit al scolii romanesti si a valorii in informatica a Romaniei e bazat pe fantezii si ceva cantitate, mai putin pe calitate”

      si este groaznica ca inca mai credem acel mit…

  6. Mihai spune:

    asta-i tot sistemul cu doua trei vîrfuri ( cu care se împăunează toți romanii verzi ca broasca din fabula pana pleznesc ) și restul zero .

  7. Ion Istropateanu spune:

    O problema mare, care ar merita analizata e sistemul de admitere in liceu. Cum se face ca un liceu de traditie ca Mihai Viteazul (traditional liceu de baieti) sa nu aiba nici 3% baieti? De cand s-a introdus noul sistem cu admiterea in ordinea notelor, licee ca Mihai Viteazul sau Sf. Sava au scazut puternic la diversitate si performanta.

    In 2000 cand am terminat la Mihai Viteazul erau 5! profesori care scoteau copii buni de olimpiade nationale. Daca voiai matematica Mihai Viteazul era cel mai bun (existau si alte optiuni ca Sf. Sava cu 2-3 profesori, Ion Vianu si chiar Mihai Eminescu). Cu noua admitere, s-a schimbat materialul si de atunci sistemul nu s-a mai re-asezat. Nu e de mirare ca liceul international care are un program clar merge inainte.

  8. Ariana spune:

    Punctual:
    1. E o naivitate sa vorbiti de pregătire la cercuri de algoritmică. Dacă va uitati la profesorii trecuți în dreptul elevilor de la cele 2 minunate licee, veti vedea acolo, în afară profesorilor din liceele respective, încă vreo 2 nume. Ale profesorilor de la meditatii.
    2.Am ajuns astfel la industria meditațiilor pentru olimpiade care a căpătat proportii incredibile, cel puțin în București. Se face pregătire pe bani multi la mate, la info si la fizica. La mate, este incredibil cum un profesor de la o asa numita clasa de performanță face pregătire și acasa, tot cu copiii aia in grupe de cate 4, pe bani buni.
    3. Concentrarea geografică si inst ituțională la 2 licee. La Liceul Internațional de Informatică se intampla următoarele lucruri:
    * elevii au liber de la orice alte ore cu 3 săpt inainte de judet si cu o lună înainte de nationala.
    Inchipuiti-va ce tărăboi ar fi cu această absență îndelungată in licee precum Sava, Lazar sau Mihai Viteazul.
    * cel puțin la nivel de liceu, se face matematica la nivel intensiv, zilnic si in afara programului de meditatii al fiecărui elev. La fizica, sunt 5 ore zilnic , 3 zile pe săpt ca program obișnuit, dar nimeni nu se mai ocupă cu altceva.
    Nu ar fi nicio problemă daca ar fi si legal si moral. Ganditi-va ca in Sava, Lazar,Viteazul, un elev strălucit, de olimpiada, trebuie să meargă la școală 6 ore pe zi, sa învețe la istorie, geografie, franceza, lucru perfect normal. Si atunci se produce acest decalaj între performanțele acelui liceu si al celorlalte. După părerea mea, trebuie să fii cu adevarat strălucit sa faci si scoala, si sa reușești să te strecori printre unii care 11 luni pe an fac numai asta.
    * Ministerul cu siguranta stie aceste lucruri, dar nu ia nicio măsură.
    4. Subiecte de multe ori extrem de usoare la etapa judeteana. Vedeți subiectele de la clasa a 7 a la mate sau cele de la clasa a 8 a la fizica. Subiectele usoare favorizează interesele din spate.
    La mate la clasa a 7a , intr-o prima faza nu s-au calificat copii cu 27 din 28 posibile. Anormal, desigur. Subiecte cu adevarat dificile ar simplifica si curata mizeria de la olimpiade.
    5. Contestațiile au încetat să fie prilej de corectare a unor greseli.
    Cu contestații se fac si se desfac loturi județene, se câștigă olimpiade-vezi clasa a 8a de anul trecut, se obtin si medalii la internaționale, cu condiția să fie in Romania- vezi Balcaniada de Juniori din 2016 de la Slatina( intr-o prima faza, cel mai mare punctaj al României a fost de 27 puncte = medalia de argint. După contestații, s-au câștigat nspe medalii.
    5.Liceul Internațional de Informatică are o clasa jumatate care face, în condițiile descrise mai sus, performanță. Celelalte clase sunt varză, dar aducătoare de bani
    6. Colegiul Vianu face si desface informatica in special la gimnaziu unde au vreo 4 ore pe saptamana de info in conditiile in care pana de curând nicio altă scoala nu avea nicio ora. Doar cu meditatii susținute poti sa combați asa ceva. Doar ca, în afară acelor ore dela scoala, toți fac si in privat.

    In concluzie, ar trebui facuta o reforma serioasă a olimpiadelor școlare care sunt marcate , ca intreaga societate, de corupție și de avantaje ale celor care pot, care sunt protejați.

    PS: toate cele de mai sus sunt cunoscute si arhicunoscute.
    Nu vreti sa stiti ce se intampla la formarea loturilor olimpice de mate si fizica.

    • Mircea spune:

      Chiar nu va inteleg. Ii criticati pe cei care fac performanta ca gasesc solutii sa faca performanta???

      Bun, daca un liceu a gasit solutia sa isi lase elevii sa invete la cel mai inalt nivel informatica si sa nu le mai bage in cap prostii despre musca tzetze, vulcanii de prin Afriaca si altele, dumneavoastra va gasiti sa criticati acest lucru?

      • Mihail G spune:

        Cred ca ati inteles gresit. E normal sa lasi elevul sa se pregateasca numai la disciplina de olimpiada cu un interval de timp inainte de participare, dar nu este normal sa se lucreze tot timpul (sau majoritatea timpului) numai la material respectiva, renuntand 100% la restul. Nu se stie niciodata ce va face elevul in viata, va continua sau nu dedicandu-se in totalitate unui singur lucru. E correct sa stie cam cu ce se mananca celelalte discipline, macar pentru a-i da sansa sa faca o alegere in cunostinta de cauza.

      • Ariana spune:

        Departe de mine gandul de a critica pe cineva care face performanta.

        Se dau 2 copii care fac performanta – ambii cu calificari la nationala:

        * Primul, din ICHB , nu face ore, primeste 10 pe linie fara sa faca nimic la majoritatea orelor, se pregateste numai la un obiect sau doua 11 luni pe an.

        * Al doilea copil, nonICHB, merge 6 ore pe zi la scoala, mai ia cate un 8, cate un 7,vine acasa, face teme pentru scoala pentru ca altfel este de rau, daca ii mai ramane timp, lucreaza la ce ii place. Are o saptamana, maxim doua, inainte de nationala pentru pregatire intensiva.

        Merita cel de-al doilea, care uneori ii si depaseste pe primii, sa fie calcat in picioare in numele asa-zisei performante?

        • Mircea spune:

          Sa se duca si el la liceul care ii lasa in pace sa faca performanta.

          Cine il calca in picioare? Liceul care nu il lasa sa faca performanta, nu?

          Atunci e simplu: sa se duca la liceul la care iese performanta maxima.

          Sa stiti ca sunt romani care isi scot copiii din tara de la liceu. Si fac performanta in alte tari si nu se mai simt calcati in picioare.

          Dar daca unii se simt calcati in picioare de nu-stiu-ce-licee, asta nu inseamna ca trebuie stricata treaba la ICHB, unde chiar se vede performanta.

          • Ariana spune:

            Poate nu ati inteles bine, ambii copii fac performanță.
            Doar ca liceele de elită de stat(da, mai exista) nu permit (si e firesc asa) sa nu dai pe la ore si sa primesti 10 pe linie. Există cercuri, dar in afara orelor de curs obișnuite.
            In loc sa ii trimiteți pe toți elevii străluciți din Romania, din București sau Iasi sau Cluj sau Barlad, la ichb sau in străinătate, poate ar merita sa va gânditi la faptul că o soluție mai bună si mai corecta pentru toți ar fi înlăturarea corupției și monopolizarii olimpiadelor școlare prin, de exemplu:
            1.Respectarea cadrului legal in vigoare de către toată lumea;
            2.Schimbarea anuală a comisiilor de la olimpiade;
            3 Monitorizarea contestațiilor și sancționarea celor care permit unora sa calce totul in picioare;
            4.Supravegherea video la corectarea lucrărilor și interdictia de a folosi telefonul mobil in timpul corectarii acestora; sau trimiterea lucrărilor in alt judet ca la bac, dar ar dura mai mult;
            5. Mandat limitat pentru coordonatorii loturilor olimpice- maxim 3 ani;
            6. Mai mulți profesori din provincie implicați în activitatea loturilor olimpice;
            7. Nepermiterea eternizarii unor profesori in elaborarea subiectelor;
            8. Obiectivitate si corectitudine.

            Pana la urma, ichb ul este o afacere si, pentru a produce bani, trebuie să își facă publicitate. De aceea, procedează cum procedează, cu largul concurs al autorităților. Din pacate, după cum am văzut saptamana trecuta, nici extinderea fără consistență nu e nu ne- vezi arestarea profesorului de sport de la scoala lor generala.

        • eu****** spune:

          Chiar si olimpiada este ceva trecator in viata.
          nu trebuie sa ne concentram atat de mult pe un eveniment – si ce daca ala care face de dimineata pana seara matematica, de exemplu, ia premiul si cel de al doilea numai mentiune? cine credeti dvs. ca reuseste mai mult in viata, primul sau cel de al doilea???

          Adevarata valoare se vede in timp si nu tine cont numai de un rezultat.
          Un om este un produs complex care nu are nevoie numai de mate si info, as spune ca din fericire

    • Adrian B spune:

      Referitor la punctul 3, asa se face peste tot unde se vrea si se obtine performanta. In scoala generala eram intr-o clasa in care 20 de elevi (adunati din 2 scoli intr-o singura clasa) mergeau la olimpiade. Dupa faza pe scoala cei care mergeam mai departe faceam doar matematica in majoritatea orelor profesorului nostru de matematica, mergeam la clasele unde preda si faceam matematica pentru olimpiada. Pentru cei care treceam de faza pe sector asta continua si orice alt profesor de alta materie ne menaja in perioada respectiva. Scoala era mandra de rezultate, din pacate aproape toti din acel grup au emigrat si sunt ori profesori universitari ori medici prin alte tari, singurul ramas in Romania (si cel mai bun dintre noi) era profesor in Politehnica.

      La liceu (Sava), participarea la Olimpiade era vag incurajata, dar nu real sustinuta. Se facea carte pe bune, dar nu mai aveam varfuri singulare pe anumite domenii si nu exista cultura celebritatilor olimpice, drept pentru care dupa clasa a 10-a nu mai mergea aproape nimeni.

      Se practica si mai mult in lumea sportului, la liceele sportive se fac multe antrenamente si putina carte. Nu poti sa obtii nimic daca te imparti in 7 directii si orice performanta in orice domeniu cere multe mii de ore investite, peste 10.000 de ore ca sa devii un expert.

    • Cela spune:

      Anul acesta, in sectorul 1 la bucuresti, la clasa a 6-a, din 50 de copii calificati la municipiu, 40 au fost de la Vianu. Acum spuneti-mi mie ca la Vianu sunt toti genii, si ceilalti copii sunt prosti. Secretul nu sta numai in pregatire, sta si in subiecte, sta si in bareme. Daca nu ai rezolvat o problema ca in barem, dar ai rezolvat-o cu alta metoda, nu te puncteaza cu nimic. Daca asta vi se pare corect, si vi se pare ca rasplateste munca, va inselati! Pur si simplu inseamna coruptie, si pervertirea unor concepte precum corectitudinea, egalitatea, rasplata muncii care ar fi trebuit sa fie baza societatii! Castiga industria meditatiilor, si niste profesori care poate nu sunt nici chiar asa exceptionali, dar stiu sa faca subiecte si bareme! Pierd toti copiii, si cei care merg mai departe si ceilalti! Unii se mint pe ei insisi, si au impresia ca aceasta olimpiada valoreaza mult mai mult decat este, ceilalti sunt demotivati, si nu-i mai apropii de matematica!

  9. Radu spune:

    Pentru o informare mai obiectiva , il rog pe autorul articolului sa si precizeze daca avem profesori de la cele doua licee care sa fie implicati si in pregatirea subiectelor.

  10. Horia spune:

    O porcărie!
    Asta a devenit olimpiada, cel putin cea de matematică.
    Cunosc o mulțime de copii foarte buni, care după participarea la ultimele trei ediții au hotărât că nu vor mai merge niciodată la nicio olimpiada. Subiectele si notarea au fost in asa fel incat copiii sa plece acasa cu convingerea ca sunt nepregătiți. Toate subiectele au fost cu grad foarte mare de dificultate Si dupa cum ati vazut bine, sunt o grămadă de note de 1, 2, 3, care pentru copii au fost complet demoralizante. Ei s-au pregătit intens, li s-a dat chiar liber de la celelalte ore. Cand s-au întors de la olimpiada i-a întrebat toata lumea ce au facut. Nu va spun cu câtă rusine au înfruntat aceste intrebari, iar diriginta, profa de engleza, le-a strigat ca ” s-au făcut de rahat si nu sunt in stare de nimic”, ba mai mult, a publicat notele copiilor pe întreg grupul de părinți de la clasa ( pe wapp), astfel că elevii buni ai clasei au ajuns de batjocura si a celor mai slabi din clasa.
    Acest subiect mi-a provocat o scârbă infinită si așa am ajuns să mă gândesc serios si eu, sa-mi trimit copilul sa învețe afară.
    O mizerie, o batjocură!

    • Mircea spune:

      Dar nu este asta o trasatura dintre cele mai importante ale “profesorului roman”? Eu asa am perceput-o tot timpul in care am fost elev/student in Romania.

      Profesorul roman incearca sa ii arate elevului/studentului ca e prost, ca nu stie.

      Nu exista in Romania conceptia ca “nota 10 este a profesorului”?

      Cine studiaza in Romania si apoi are contact si cu un sistem de invatamant dintr-o tara normala, realizeaza foarte usor care sunt principalele probleme de caracter ale profesorului roman.

    • eu****** spune:

      toto ce ati prezentat face parte din peisajul numit RO – nimic nou sub soare.
      Copiii – chiar daca sunt ai nostri – ar trebui sa fie pregatiti sa intampine aceste obstacole.

      Cred ca ceea ce conteaza mai mult este ca ei sa continue sa se pregateasca – pentru ca se pregatesc pentru ei si pentru viitorul lor – iar parintii sa ii incurajeze si sa corecteze prostiile din sistem – atat cat se pot corecta ele.

      pana la urma un copil crescut in RO este mult mai tabacit decat un copil din alta tara civilizata – dar si acolo se manifesta influentele care afecteaza oarecum performantele copiiilor nostri.

      Se poate face mai mult si mai bine, dar trebuie rabdare si nu iese tot mereu asa cum ne asteptam.

  11. NicioLae spune:

    ” proporția fetelor studente la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnica din București (peste 30%) sau la Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică, ASE (unde aproape 50% erau fete în 2011) [5].”

    De fapt adevarata pregatire in programare se face la Facultatea de Matematica si Informatica.
    De acolo ar trebui sa inceapa statisticile.
    In rest se pune accentul pe aspectele strict legate de profilul institutiei (Politehnica, ASE),

    Inteleg ca autoarea Cosima Rughinis este o feminista, dar articolul ar fi trebuit sa se concentreze mai mult pe problema predarii informaticii in invatamantul preuniversitar si mai putin pe prezenta fetelor la olimpiade.
    Daca ar cobori din turnul de fildes, ar fi constatat ca, in general, in firmele care produc software sunt mai multe femei decat barbati!

    • Mircea spune:

      Ati pus punctul pe i.

      In loc sa ne preocupam cum sa facem sa avem 400.000 de elevi buni la informatica si matematica in loc de 1.000, pe noi ne preocupa ca fetele reprezinta 30% din cei 1.000 si ca ar trebui sa reprezinte jumatate. :)

  12. Arion spune:

    Referinta (3) este un pilon importanat al articolului.
    Din pacate informatia publicata in aceasta referinta nu este exacta iar autoarea nu face distinctia dintre realitate si “promoted content”. De exemplu, in Franta cursurile de programare sunt “optionale” si se desfasoara in afara curiculei.
    Din pacate “traducatorii” politicilor Comisiei Europene sunt decuplati de realitatea romaneasca.
    Poate ar fi de discutat despre aceasta mandrie a scolii romanesti, Olimpiada Nationala. Resursele statului, suferintele copiilor, implicarea familiilor, sistemul de notare si de premiere etc sunt cateva vulnerabilitati ale Olimpiadelor

  13. leo spune:

    Legat de olimpiada de matematica: aveti cumva o statistica a numarului de contestatii depuse/admise? Fiica mea (care acum este la facultate in primul an) a participat in gimnaziu la olimpiada nationala de matematica si pot sa va spun ca unul din factorii care au demotivat-o sa continue cu matematica a fost numarul mare de contestatii depuse si mai ales numarul mare de contestatii admise – care au schimbat de fiecare data ordinea clasamentului final. Din clasa a 8-a ea a participat in fiecare an la olimpiada nationala de chimie (a ajuns pana la internationala) si pot sa va spun ca la chimie nu am vazut nici pe departe atatea contestatii admise ca la matematica.

    • Adrian B spune:

      Clasamentul final e irelevant in zilele noastre; pe vremea cand participam la olimpiade calificarea in urmatoarea etapa se facea doar cu nota 10 fix; nu exista un clasament, exista doar o lista de calificati.

      In clasa a 8-a am ratat calificarea pe tara avand a 3-a nota de pe lista. A fost singurul caz in care stiu ca au fost admisi elevi care nu luasera nota 10 pe municipiu pentru ca exista o singura nota de 10, drept pentru care au facut o exceptie si au acceptat si pe cei cativa cu nota imediat urmatoare.

      Acum se merge mai departe si cu punctaj peste 50%, adica echivalentul la un 5.50 din 10 (1 punct din oficiu + 4.5 = 5.5). Jenant, indiferent de contestatii.

  14. Ariana spune:

    Este edificator ce s-a intamplat in anul 2014, cu participarea de la TUYMAADA: fiul ministrului educației de atunci, Remus Pricopie, a fost trimis si el, reușind un catastrofal punctaj de 0(zero) puncte din 56 posibile. Probabil, ceva nemaivăzut.
    Domnul Radu Gologan, va va spune că a fost inclus în lotul liceului Vianu, dar nu poate explica ce cauta acest copil la pregătirea lotului olimpic, în condițiile în care era promovat la Nationala de mate in fiecare an după contestații, iar la nationala lua 4 p din 28 posibile. An după An, plimbat intre cele două licee de performanță, târât la nationala de niste profesori fără coloana vertebrală.
    Datele sunt pe net, verificabile.

    La fizica, ce se aude este si mai trist, acolo coordonatorii lotului olimpic au fost ani în șir profesori la ichb.
    Cum s-a mai umblat putin (nu in mod radical desigur), cum in lotul lărgit au mai intrat si elevi de la alte licee.

    Putem vorbi si de eternii făuritorii de subiecte. La fizica, daca nu înveți (da, auzit-o bine: nu inveti) culegerea domnului Florin Uliu pe dinafară, ai incurcat-o rau. Asa se procedează la un liceu pe care il considerati de performanță.

    Îngrozitor de trist este ca , deși toată lumea din acest mediu stie, ministerul nu face nimic pentru a da șanse cu adevarat corecte tuturor.

    • vioand spune:

      Buna ziua.Nu gasesc nici un Pricopie la onm2014.Ma puteti ajuta cu un link?

      • Ariana spune:

        Pentru TUYMAADA 2014, mergeti pe Viitori olimpici.ro, pe Pregatire din bara de sus, apoi ”
        “‘Comentarii asupra subiectelor unor concursuri”- alegeti Tuymaada 2014, veti vedea la finalul articolului toate punctajele.

        In ceea ce priveste Olimpiada de Matematica, este vorba de editia din 2015 – clasa a XI a, locul 59 din 64, punctaj 3.5. Era deja la ICHB.

        • vioand spune:

          Multumesc.In ceea ce priveste revolta dumneavoastra,adevarul e la mijloc.As vrea sa stiu in ce scoala din bucurestise dau notele pe bune.Mediile sint umflaterau peste tot.A se vedea rezultatele de la evaluarea nationala din acest an.

          • Ariana spune:

            Evaluarea națională este oricum o glumă proastă de ani buni.
            In ceea ce priveste notele, si in Bucuresti si in tara ,macar trei sferturi din profesorii din liceele din care provin olimpicii dau note pe bune.
            Dacă unii au ales, sprijiniți de instituțiile unui stat corupt, sa faca legea la olimpiadele materiilor reale, nu inseamna ca si ceilalti fac la fel. Dar, e mai simplu sa credem ca nici ceilalți nu sunt mai breji.
            Statul român preferă să închidă ochii pentru ca nu vrea sa isi asume pregătirea olimpicilor de nationala. Cum sa cheltuiasca bani pe asa ceva cand ei se pot sparge pe toate prostiile?
            E mai simplu sa pasezi altora această pregătire, sa te faci ca nu bagi in seama abuzurile pe care aceștia le fac si sa te lauzi cu medaliile.
            Ca peste tot in societatea noastra cei care pierd sunt cei care concurează in mod corect. Ca sunt doar niste copii in formare, nu intereseaza pe nimeni, din pacate.

  15. Ariana spune:

    Contestațiile la matematica sunt un exemplu a ceea ce inseamna transformarea unui lucru bun in esenta-un corector poate greși neintentionat, intr-unul de șmechereala autohtona.
    Cum sa câștigi o olimpiada la contestații? Cum sa califici 5-6 copii la contestații? Inainte de a publica rezultatele, trebuie să verifici primele locuri. Pentru ca aia care câștigă dau la o parte pe altii, fără pile.

  16. Ariana spune:

    La chimie, nu e invazia de ichbisti, concurează in general între ei copii care merg si la școală la ore si nu primesc 10 pe linie fără să treacă pe la clasa.

  17. Emil spune:

    Se poate ca fetele să fie mult mai afectate din punct de vedere emoțional de schimbările caracteristice adolescenței, lucru care le cam scoate o vreme de pe direcția studiului susținut necesar performanței în domeniu (4-5 ore pe zi erau dedicate studiului la matematică de un copil olimpic din clanul meu :) ). Perioadă care durează suficient de mult ca unele din fetiţele dedicate să rămână în urmă faţă de băieţii din generaţia lor. Studiul ăla susţinut are la bază nişte mecanisme extrem de sensibile din sfera motivaţiei, plus procese cognitive din ceeace se cheamă “flow”, plus altele.
    Să fie (şi) asta o posibilă explicaţie, statistic vorbind?

    • eu****** spune:

      Fetele isi pierd mai repede interesul pentru carte – se uita mai mult in oglinda, isi pierd un timp enorm pentru a se farda, a se imbraca si le intereseaza care cu cine si cum si tptul este o vorba lunga si detaliata…

      Baietii se maturizeaza mai tarziu, se concentraza mai mult pe lucrurile practice, sunt mai concisi, mai punctuali si pare ca info este mai aproape de ei. dar sunt si fete de exceptie care pot sa intareasca regula////

    • Mircea spune:

      Aceasta este o banuiala a dvs sau aveti date din studii efectuate in Romania sau in strainatate?

      In strainatate ar trebui sa existe studii foarte clare pe aceasta tema care sa arate daca ceea ce sustineti dvs se bazeaza pe date sau nu.

  18. eu****** spune:

    Cineva a pus degetul pe o rana.
    Bravo! felicitari!

    In ceea ce priveste faptul ca in anumite licee sau gimnazii se studiaza mai intens matematica sau informatica – asta este o optiune specifica liceului/gimnaziului si de aceea poate se duc acolo unii elevi.

    In alta ordine de idei – elevii ar trebui sa inteleaga ca daca sunt cu adevarat interesati de mate sau de informatica se pot concentra pe ceea ce doresc sa faca mai departe si de restul vor face cat este posibil – adica mai rarutz la anumite materii… In viata nu le poti face pe toate si atunci nu vad de ce s-ar cere de la niste adolescenti sa faca ceea ce poate nici un adult nu reuseste tot timpul..

    Sigur ca sunt si exceptionalii care realizeaza performante la toate mereu..

    Ca sa croiesti un suflu nou ai nevoie de cat mai multi interesati care sa reuseasca sa starneasca interesul si altora – cel mai frumos exemplu il am in familie unde un adolescent nu s-ar fi gandit sa se indrepte catre calculatoare pentru ca nu excela la mate si nici la info, dar pentru ca s-a imprietenit cu unii care toti erau capiati cu calculatoarele brusc a decis sa se indrepte spre aceasta specializare si cred ca bine a facut. cazul acesta poate sa fie reluat de orice alt adolescent/ orice fata care din motive extrem de diferite brusc descopera ca matematica si informatica sunt extrem de interesante si mai ales de utile in viata.

    Spor!

  19. Ariana spune:

    Pentru ca tocmai s-au terminat fazele nationale ale olimpiadelor scolare, sa aruncam o privire asupra a ceea ce s-a intamplat.

    * Informatica:

    Lotul de seniori e format doar din 9 elevi din 20 din Bucuresti.
    Acest lucru arata ca , dupa ce si altii incep sa faca informatica, totul se nuanteaza, cei care au facut din pruncie si au avut la gimnaziu cate 4 ore numai la clasa de informatica, pierd in fata celor care au talent, chiar daca au inceput mult mai tarziu.

    Olimpiada de info la gimnaziu inseamna in continuare o parada a unui liceu la care se fac nspe ore de info pe saptamana. Dar, acest monopol se pare ca dureaza pana in clasa a 9 a. Deci, exista sperante.

    * Matematica

    O editie cu totul surprinzatoarea nationalei de matematica, cu altfel de subiecte si rezultate pe masura, mult mai apropiate de normalitate. E nevoie de ceva curaj sa lasi in afara lotului anumiti elevi rasfatati pana acum.
    Trebuie sa fie cumplit de trist sa faci 5 ani matematica de dimineata pana seara pe anumite tipare de probleme si sa iti vina cu altfel de subiecte si sa nu intri in baraj. Sa intri unii mai creativi,cam cum erau selectiile pe vremea cand Romania avea rezultate bune la Internationala de mate.
    Deci, se poate daca se doreste, Sa speram ca aceasta schimbare de optica se va mentine si se va extinde si la etapa judeteana.

    * Chimie

    In continuare, se pastreaza linia, inclusiv in transparenta. Vad pe siteul olimpiadei ca se dau si fotocopii de pe lucrari.

    * Fizica

    Din pacate, la fizica lucrurile merg intr-o directie groaznica pentru cei din afara ICHB.

    La clasa a X a, la practica, subiecte usoare, multi cu maxim de puncte, inacceptabil pentru o etapa nationala, Aceeasi autori de subiecte, in consecinta a plouat cu punctaje maxime pe subiecte la unele clase, iarasi incacceptabil pentru etapa nationala.
    In lotul de fizica, nu exista loc pentru altii. Probabil, de aceea, nu se fac nici acele saptamani de pregatire inaintea barajelor, oricum componentii lotului, in majoritatea lor, fac aceasta pregatire zilnic, chiar cu coordonatorul lotului, in propriul liceu. Pe cine intereseaza de cei 2-3 strecurati nu se stie cum prin zid?
    Singura olimpiada la care contestatiile au schimbat clasamente, din nefericre.
    La fizica, e cum sunt maririle de salarii pesediste: marirea cu 10% a numarului de locuri la nationala a insemnat de fapt o scadere importanta a lor: de exemplu, anul trecut sa zicem ca au fost 80, anul acesta ar fi trebuit sa fie 88, dar sunt 65 :).
    Tot la fizica, s-a inventat un algortim ciudat de distribuire a acestor locuri suplimentare: nu s-au acordat in ordinea punctajelor descrescatoare ca la toate celelalte discipline, ci in functie de un raport ce avea la numitor punctajul cel mai mare din judet. Asa s-a ajuns la situatii incredibile:
    de exemplu, la clasa a 6 a, au ramas acasa copii (foarte multi) cu punctaje mai mari de 20 de puncte, pentru ca au avut imensul ghinion ca in judetul lor primul sa aiba un punctaj mare si , in acelasi timp, in alt judet, unde punctajul a fost chiar si la calificarea initiala extrem de mic 15.87 punte, sa s emai califice inca 4 cu puntaje de 15.75 (2) si 15.25 (2).
    Cu alte cuvinte, in loc sa trimita la nationala elevii cu punctaje mari din judete cu multi elevi buni si putine locuri, acest algoritm a adus la nationala inca nspe copii cu punctaje mici.

    Deocamdata, la aceasta disciplina, nicio veste buna, ba, dimpotriva.

  20. Ariana spune:

    PS: ICHB ul a produs, prin elevii sai, cea mai slaba clasare din istoria participarilor romanesti la Internationala de Matematica: locul 33 mondial, care vine dupa o alta catastrofa, cea de anul trecut, locul 22. Pentru prima data in istorie, avem un elev clasat in jurul locului 400.
    Continuati asa, dragi responsabili cu educatia, lasati in continuare invatamantul de performanta pe mainile unui singur liceu, se poate ajunge si mai jos.
    Continuati cu matrapazlacurile, bisericutele, contestatiile dubioase aducatoare de puncte prin spate, continuati sa discriminati elevii din alte licee decat ICHB, continuati sa lasati loturile largite delegate acestui liceu… Se poate si mai rau….
    Sa nu faceti o strategie pe termen lung, sa nu cautati prin scolile din judete minti sclipitoare care nu vor trece niciodata de faza judeteana daca nu au pile, sa nu creati incubatoare de performanta in fiecare judet sau macar intr-o regiune, e grea munca. Lasati in continuare totul pe seama ICHBului si va fi si mai “bine”" ca azi.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cosima Rughinis


Cosima Rughinis

Cosima Rughinis este profesor in Departamentul de Sociologie al Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti. Este interesată de prezentările și î... Citeste mai departe


Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

octombrie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Sep    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)